Sunteți pe pagina 1din 34

Realizarea unui magazin online in PHP

Capitolul 1. Introducere
1.1.Comerul electronic
n ultimele dou decenii dezvoltarea fr precedent a tehnologiilor informaionale
determinate de necesitatea stocrii i a transmiterii rapide a informaiilor cu costuri ct mai
mici, a revoluionat comerul global, redefinind principiile clasice ale marketingului. n
prezent noiunea de comer electronic a devenit sinonim cu creterea profitului.
Potrivit Organizaiei Economice de Cooperare i Dezvoltare (OEDC), comerul
electronic reprezint desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei Internet, vnzarea de
bunuri i servicii avnd loc on-line sau off-line.
Comerul electronic const n derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de
valoare, avnd ca suport reeaua Internet i utilizarea unor pachete de programe software
specifice.
ntr-o accepiune tradiional, comerul electronic presupune utilizarea n reele cu
valoare adugat a unor aplicaii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a
comunicaiilor fax, a codurilor de bare, a transferului de fiiere i a potei electronice.
Dezvoltarea tot mai accentuat a interconectivitii calculatoarelor n reeaua Internet a avut
ca efect utilizarea, tot mai evident, de ctre companii a acestei reele n cadrul unui nou tip de
comer i anume comerul electronic care apeleaz pe lng vechile servicii amintite i altele
noi. Un exemplu de astfel de servicii l reprezint posibilitatea de a se efectua cumprturi
prin reea, consultnd cataloagele electronice on pe Web sau cataloagele off pe CD-ROM
i pltind prin intermediul crilor de credit sau a unor portmonee electronice.
Comerul electronic cunoate pe lng definiiile prezentate mai sus i altele. Astfel,
comerul electronic reprezint relaiile de afaceri care se deruleaz prin reea ntre furnizori i
clieni, ca o alternativ la variantele de comunicaii tradiionale prin fax, linii de comunicaii
dedicate sau EDI pe reele cu valoare adugat. O alt form a comerului Internet implic

transferul de documente, de la contracte sau comenzi pro forma, pn la imagini sau


nregistrri vocale.
O alt definiie dat comerului electronic este urmtoarea: comerul electronic (ecommerce, pe scurt E-C) este acea manier de a conduce activitile de comer care folosete
echipamente electronice pentru a mri aria de acoperire (locul n care se afl potenialii
clieni) i viteza cu care este livrat informaia.
Comerul electronic poate fi considerat un schimb electronic de informaii ntre o
afacere i clienii si. Aceasta se poate face prin fax, telefon, voice-mail, email, extranet sau
Internet, pentru a enumera doar cteva dintre mijloace.
Parte a Electronic Business (E-Business), comerul electronic a fost proiectat n mod
special pentru a realiza schimbul de informaii ntre clieni i furnizori.
n era informaional, cheia competitivitii ntreprinderilor o constituie comerul
electronic, acesta asigurnd:

acces la noi segmente de pia sau la noi clieni;


crete viteza de derulare a afacerilor;
ofer o flexibilitate ridicat a politicilor comerciale;
reduce costurile cu aprovizionarea , cu desfacerea, cu publicitatea;
asigur simplificarea procedurilor.

Comerul electronic poate lua o multitudine de forme, influennd profund activitatea


de afaceri. Aplicaiile poteniale care sunt vizate de comerul electronic sunt urmtoarele:

oferirea de produse i servicii precum i efectuarea de servicii cum ar fi

comanda de cri sau abonamente la publicaiile on-line;


regsirea i schimbul de informaie cum ar fi: detalii legate de produse i

servicii, cataloage, instruciuni de folosire i briefinguri financiare;


creterea eficienei activitii de afaceri prin: promovarea utilizrii potei

electronice i furnizarea de acces la bazele de date ;


realizarea de tranzacii financiare cum ar fi: telebanking i digicash.

Prin eliminarea barierelor geografice dintre furnizori i clieni, comerul electronic


ofer posibilitatea comercializrii de produse n ntreaga lume sporind astfel numrul
potenialilor clieni.
n ultimii ani dezvoltarea Internet-ului a oferit posibilitatea ca oamenii de afaceri s-i
extind domeniul de activitate ptrunznd pe noi piee i s-i prezinte paginile Web
indiferent de dimensiunea sau amplasarea geografic a firmei. Acest lucru a permis
ntreprinderilor mici i mijlocii s concureze acum giganii industriei. Multe dintre firme
consider Internet-ul locul potrivit pentru a oferi clienilor lor anumite servicii ns tot mai

multe dintre paginile de Internet urmresc s evolueze de la obiectivele de marketing la


vnzarea direct.
n forma lui simpl, comerul electronic necesit prezena ntr-o reea de baz,
promovarea firmei, furnizarea de servicii premergtoare vnzrii i servicii post-vnzare,
condiii minime care pot fi asigurate fr dificultate i cu costuri reduse.
Contrar acestuia, comerul electronic n forma sa complex ridic probleme de ordin
legal, cultural i tehnologic, firma fiind obligat s i creeze un sistem propriu de comand.
Datorit costurilor mari pe care le impune, acest tip de comer este permis numai firmelor
mari care dispun de resursele financiare necesare.
Utilizarea Internet-ului are ca efect reducerea duratei de vnzare a unui produs,
scderea costurilor de comunicare, permite livrarea datelor n form digital, scade costurile
de transport i distribuie i permite formarea unor parteneriate integrate i puternice.
Evoluia comerului electronic are un impact major asupra economiei existnd
premisele crerii de noi ntreprinderi, diversificarea celor existente i, n special, asupra
potenialului pieei forei de munc i a gradului de ocupare a acesteia n viitor.
Industria comerului electronic face distincie ntre tranzaciile Business-to-Business
(B-2-B sau BTB) i tranzaciile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC):

Business-to-Consumer se refer la relaiile dintre comerciant i consumatorul

final, fiind considerat comer electronic cu amnuntul;


Business-to-Business cuprinde toate tranzaciile ce se efectueaz ntre doi sau
mai muli parteneri de afaceri. Acest tip de tranzacii se bazeaz, de regul, pe
sisteme extranet adic partenerii de afacerii acioneaz pe Internet prin
utilizarea de nume i parole pentru paginile Web proprii.

O noua opiune n cadrul comerului electronic este tranzacia Business-to-Employee


(B-2-E) care se refer la tranzaciile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al
firmei i efectuate prin sistemul intranet propriu.
Att Business-to-Consumer ct i Business-to-Business va ajunge n anul 2005 la cca.
9.800 $. La scar mondial comerul electronic are o dinamic ascendent pe msur ce tot
mai muli oameni de afaceri i consumatori se conecteaz pe Web.
Statele Unite se delimiteaz de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzaciilor
electronice: 510 miliarde de dolari n 2000 i 3.456 miliarde de dolari n 2005, dinamica fiind
mai mic fa de alte regiuni. n Statele Unite comerul electronic s-a dezvoltat datorit microntreprinderilor inovative. n prezent SUA deine rolul de leader situndu-se mult n faa

Europei, att n domeniul instrumentelor i tehnologiilor informatice, ct i n utilizarea


comerului electronic.
n Europa de Vest comerul electronic va atinge pn n 2005 2.500 miliarde de dolari
ca urmare a eforturilor depuse de giganii din industrie i a afacerilor on-line. Comerul
european de tip Business-to-Business crete rapid ns doar o mic parte din europeni
cumpr on-line.
Odat cu apariia primilor operatori privai n telecomunicaii i a unor investitori
strini ca operatori i furnizori de servicii n Romnia i-a fcut apariia Internetul. La noi n
ar Internetul este utilizat n principal ca un mijloc de comunicare prin e-mail, ca mijloc de
informare prin Web site-uri i ca mijloc de promovare a ntreprinderilor prin intermediul
paginilor Web.
Lipsa cadrului legal privind securitatea tranzaciilor, numrul redus de persoane care
sunt conectate la Internet, accesul limitat la condiiile hardware i software de baz precum i
valoarea ridicat a investiiilor pentru deschiderea unui magazin virtual sunt numai cteva din
cauzele pentru care n Romnia comerul electronic de tip Business-to-Business se afl nc la
nceput de drum.
Totui se observ c n ultimii ani comerul electronic a cunoscut o dinamic
ascendent datorit crerii unui mediu favorabil promovrii i utilizrii comerului electronic
prin sensibilizarea i contientizarea ntreprinztorilor.

1.2.Beneficiile E-commerce (comerul electronic)


Este convenabil, siturile fiind operaionale 24 ore pe zi, 7 zile pe sptmn;
Costuri interne mici, comerul electronic eliminnd interaciunea dintre cumprtor i
intermediarii tranzaciei; costuri sczute de procesare a tranzaciilor, metoda de plat
electronic fiind mai puin costisitoare dect modul de plat prin monetar; o cretere
substanial a vitezei procesului de vnzare. Companiile de e-commerce recepioneaz
veniturile mai rapid dect n sistemul tradiional; reducerea erorilor, procesarea automat
producnd mai puine erori dect procesul de vnzare tradiional; spaiul nelimitat - siturile de
e-commerce putnd afia/indexa un numr nelimitat de bunuri i servicii; prezena global
crescut, compania putnd fi accesat (teoretic) de posibilii clieni din orice col al lumii;
disponibilitatea informaiilor despre clieni, existnd astfel posibilitatea de a studia
preferinele unui client individual sau ale unui grup specific de clieni, de a modela afacerea

dup dorinele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai bun
interaciune cu clientul.
Deci, comerul electronic este o categorie de e-business. Exist posibilitatea
comercializrii de servicii, de exemplu e-turism (www.bizravel.com, www.opentravel.org,
www.rotravel.com), e-leasing, e-consulting.

Avantaje

Promovarea produsului - se poate realiza printr-un contact direct i interactiv cu


clienii, primul avantaj fiind posibilitatea de a oferi informaii recente i ample despre produs.
Totui, nu despre toate (parfumuri, etc.).
Noi canale de vnzare - produsele existente pot fi livrate pe o arie larg fr a mai fi
nevoie de ntreinut un magazin cu existent fizic. Mai mult, limitele geografice dispar n
toate zonele unde exist Internet, o afacere poate fi desfurat n toat lumea la un singur
centru de comand dotat cu mijloace computerizate.
Economii la vnzarea/cumprarea produsului - generate de suprimarea costului
deplasrii pn la vnztor, eliminarea cheltuielilor necesare pentru a ntreine un magazin
clasic, reducerea timpului afectat tranzaciei, etc.
Timpul redus de acces la produs - este un avantaj pentru servicii cu un ciclu de via
scurt (tirile).Service mai bun pentru clieni- consultana poate fi disponibil non-stop,
relaiile interumane fiind mai strnse; marca i imaginea corporaiei pot fi mai uor modelate acestea sunt importante mai ales cnd clienii folosesc tehnologii avansate (b2b); adaptarea la
shimbri poate fi mai rapid i mai facil efectuat atunci cnd firma este deja la curent i
utilizeaz cele mai noi tehnologii ale comerului electronic;
mbuntirea relaiilor cu clienii - fiecare client trebuie sa se simt apreciat, remarcat
dezvoltndu-se relaii 1-la-1; dezvoltarea de noi produse se poate realiza n concordan cu
cerinele consumatorului - clienii pot afecta direct designul unui nou produs, vizualizndu-l
cu ajutorul computerului. Monitoriznd atitudinile clienilor, firma poate obine informaii
preioase despre proiectarea noilor produse sau mbuntirea celor vechi. Noi modele de
afaceri - pot fi considerate vnzarea de informaii pentru experii n finane ori alte domenii.

Probleme

Asisten - gradul de informaii referitoare la un produs poate fi insuficient;


Fiabilitate i credibilitate - punctul cheie este ca multitudinea de date pe web, pe care
le poate oricine accesa, s se transforme n informaii ce vor deveni ulterior cunoatere. Din

cauza timpului scurt de existen sau a dinamicitii ridicate, datele se nvechesc foarte rapid,
lipsind mecanismele necesare unei analize de termen lung.

1.3. Modele de afaceri


Magazin electronic (e-shop)
Minimal, un e-shop conine un catalog de produse sau servicii cu descrieri tehnice i
comerciale pentru fiecare poziie din catalog, gestionate de un sistem de gestiune a bazelor de
date care se va ocupa cu stocarea i manipularea datelor i oferirea posibilitilor de acces la
informaiile dorite de client. Varianta medie a unui e-shop ofer posibiliti pentru preluarea
comenzilor (prin pota electronic sau prin formulare interactive completate direct de pe situl
web al vnztorului), iar varianta extins adaug posibilitatea efecturii on-line a plii prin
diverse mijloace de plat plus diferite alte activiti. n ansamblu, funciile unui sit web de
comer electronic includ prezena unui catalog on-line, o metod pentru procesarea plilor
electronice, realizarea facturrii, transportului, promovarea i realizarea altor servicii pentru
client.
Magazin electronic universal (e-mall) reprezint o colecie de magazine electronice
reunite ntr-un site. Accept de obicei aceleai metode de plat i ofer anumite faciliti.
(www.elibris.ro, www.anticariatonline.com )
Aprovizionarea electronic (e-procurement) - pentru procurarea bunurilor i
serviciilor, marile companii i autoriti publice organizeaz licitaii. Prin publicarea pe web a
specificaiilor ofertei, scad att timpul, ct i costul de transmisie, mrindu-se numrul de
firme ce pot lua parte la licitaie. Astfel, crete concurenta i scade preul
Piaa unui ter (third part marketplace) - se apeleaz la un site web pentru a avea acces
la catalogul de produse al unei companii. Acest site aparine unui ter (un furnizor de servicii
Internet, un furnizor de aplicaii sau o banc). Avantajul este c intersecia cu posibilii clieni
este unic pentru mai muli productori.
Comuniti virtuale - (virtual comunities). Fiecare membru poate oferi spre vnzare
produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumprare a unor produse/servicii. Calitatea de
membru a unei comuniti virtuale presupune plata unei taxe sau s fie compus din clieni
fideli ai unui produs sau grup de produse.
Furnizori de servicii cu valoare adugat pentru canalele de comer electronic (value
chain service provider) furnizorii de astfel de servicii sunt specializai pe funcii specifice,

precum asigurarea logisticii, rezolvarea tranzaciilor financiare sau expertiz n managementul


produciei i al stocurilor. Plata acestor servicii se realizeaz pe baza unor tarife sau cote
procentuale.
Platforme de colaborare (collaborative environments) cuprind un set de instrumente
software i un mediu informaional pentru colaborarea ntre companii (via extranet), ce pot
ndeplini funcia de proiectare sau concepie n colaborare. Ctigurile provin din taxa de
membru sau taxa de utilizare i din vnzri de instrumente specializate (destinate proiectrii,
organizrii fluxului de documente (workflow i gestiunii concurente a datelor.
Brokerajul de informaii - exemplele cuprind cataloage de clieni clasificai pe profil,
vnzarea de oportuniti de afaceri, consultan n domenii specializate.

Capitolul 2.
Rolul i importana internetului i a paginilor web
Fenomen de amploare mondiala, Internetul cunoaste o evolutie incomparabila cu cea a
altor instrumente media, la dezvoltarea sa continua participind intreg mapamondul. El se
extinde cu o viteza fantastica, tot mai multi utilizatori se conecteaza zilnic la Internet avizi de
informatie. Daca la inceputurile acestui fenomen ajuns acum la scara planetara, lumea nu.si
punea probleme in legatura cu modul de utilizare, intre timp lucrurile s.au schimbat. Dupa
citiva ani de educatie Internet, si o zestre de pagini Web ajunsa la un numar impresionant de
citeva zeci de milioane utilizatorii nu mai cauta "pur si simplu" ci doresc ca aceste cautari sa
aiba o logica, sa fie rapide si sa se finalizeze cu gasirea documentelor cautate. Fiind o retea a
retelelor Net.ul este, de fapt o resursa comuna fiecarui utilizator, la formarea si exploatarea
careia participa intreaga lume, singurul numitor comun fiind setea de informatie.
In prezent toate domeniile de activitate ale omenirii sunt din ce in ce mai legate de
reteaua mondiala. Oricine trebuie sa stie sa manipuleze resursele retelei si, chiar mai mult sa
fie o parte activa a acesteia. World Wide Web.ul a aparut ca o necesitate de a aduce Internetul
in casa si la intelegerea oricui, fiind datorita interfetei grafice prietenoase adeseori identificat
cu Internetul.
Siteurile sau paginile Web sunt in continua dezvoltare, fapt care atrage dupa sine o
evolutie a limbajelor si a editoarelor,insotita de cea a navigatoarelor.

2.1. SCURT ISTORIC


A localiza in timp momentul crearii retelei Internet este practic imposibil deoarece
sunt prea multe sisteme de retele direct accesibile, fiecare dintre acestea avindu-si propria
origine si fiecare in parte ajuta la definirea scopului si dimensiunii Internetului.Internetul a
fost inainte de toate un sistem gindit si realizat de si pentru comunitatea academica. Internet a
luat nastere ca ARPAnet (reteaua Agentiei de cercetari avansate) retea militara proiectata
acum 20 de ani in scopul de a supravietui functional in cazul unei conflagratii. La mijlocul
anilor 60, cercetatorii incepeau sa experimenteze ideea de retele de calculatoare care erau atit
rapide cit si demne de incredere desi bazate pe medii de conexiune obisnuite cum ar fi liniile
telefonice. In linii mari era un sistem asemanator celui utilizat in conexiunile telefonice la
distante mari prin centrale si intermediari pe care beneficiarii nici nu le observa.
Din framintarea cercetatorilor s.a nascut ideea retelelor cu comutare de pachete.
Informatiile care circula prin acest tip de retea sunt fragmentate intr.un anumit numar de
bucati numite pachete Aceste pachete sunt trimise prin retea la destinatiile dorite unde sunt
reasamblate. Multi ani doar functionarii guvernamentali si cercetatorii au avut acces la aceasta
retea care ulterior a devenit Internet. Treptat, dezvoltarea tehnologica si extinderea retelelor
locale(LAN) au condus la ideea interconectarii retelelor. Daca la inceput au fost
interconectate, prin intermediul unui blackbone (supercalculatoare aflate la distanta), retele
locale mici si calculatoare individuale, mai tirziu s.a decis realizarea unor retele medii
intermediare. Acest lucru a permis dezvoltarea unor companii si organizatii care creaza si
mentin aceste retele. Firme precum IBM, MCI si altele au dezvoltat propriile nuclee backbone
rapide asigurind accesul a milioane de utilizatori din toata lumea. In prezent reteaua Internet
creste cu o viteza pe care creatorii ei nici nu au visat.o. Noi companii se conecteaza cu o
frecventa de necrezut, si multe persoane particulare acceseaza Internet.ul prin intermediul
distribuitorilor sau prin servicii familiare. Rata de crestere este imposibil de determinat din
cauza modului descentralizat in care este gestionata reteaua, dar citeva estimari informale
apreciaza cresterea la peste un milion de noi utilizatori in fiecare luna.

2.2. PREZENTARE
Internetul a fost descris ca "o colectie larga de retele" sau ca o "retea de retele". Desi
ambele defintii sunt corecte, nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga

instrumentul care este aceasta imensa conexiune, Internetul inseamna si multimea


comunitatilor celor ce il folosesc, fiecare in scopuri diferite :
Comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare, complet si totodata
complex instrument de invatare (educational), deoarece pe Internet se pot gasi cunostiinte ce
permit studierea practic a oricarei discipline imaginabile si in plus se poate comunica rapid si
eficient cu alte persoane interesate de aceiasi disciplina;
Comunitateaa stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si
colaborare pentru ca Internetul ofera acces la cele mai avansate facilitati de cercetare din
lume;
Comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.
Internetul nu este o organizatie monolitica, avand o conducere si un grup de control
unice: Internetul este o societate de retele de calculatoare interconectate, independente dar
care se supun unor protocoale globale.
In concluzie Internetul este o "retea de retele", ceea ce inseamna ca multe retele
diferite conduse de mai multe organizatii sunt conectate impreuna pentru a forma Internet.
Internetul permite oamenilor sa comunice, sa imparta informatii intre ei, dar cel mai mare
avantaj este ca reprezinta un instrument ce ofera acces la cantitati vaste de informatii din
intreaga lume.
World Wide Web (WWW sau W3) este o retea de resurse informationale de o
extraordinar de mare diversitate in ceea ce priveste continutul. Este un sistem interactiv
hipermedia (adica un sistem ce contine si suporta patru categorii importante de tipuri de
informatie: text, imagini, sunete si imagini animate) construit pe Internet. Pentru a face aceste
resurse disponibile unei audiente cit mai largi, Web.ul se sprijina pe trei mecanisme
fundamentale:

O schema uniforma de denumire pentru a localiza resursele in Web;


Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in Web;
Hypertextul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta. Web;

Web-ul reprezinta totalitatea paginilor care pot fi cautate si accesate printr-un protocol
special intitulat HTTP (HiperText Transfer Protocol).
Web-ul este un spatiu virtual de informatie. In Internet gasiti calculatoare - in Web
gasiti documente, sunete, imagini, animatii... intr-un cuvint informatie. In Internet,
conexiunile sunt cabluri ce leaga calculatoarele - in Web conexiunile sunt legaturile hipertext
dintre documente (link-urile).

Web-ul exista datorita programelor care asigura comunicarea intre computerele


conectate la Internet. Web-ul nu poate exista independent de Net. Web-ul a facut Internetul
accesibil deoarece oamenii sunt interesati de informatie si nu prea vor sa stie de calculatoarele
si cablurile din spatele acesteia.
WWW-ul este cel mai vizibil instrument Internet, transformindu-l, prin capacitatea sa
de a prezenta informatia, in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr-o sursa de
informatii fara egal.
Pe Web se pot face in esenta patru lucruri si anume:
Primul ar fi simpla publicare, cam ceea ce fac 99% din oameni, la aceasta ora.
Publicatiile electronice apar la confluenta dintre publicatiile pe hirtie si produsele software cu
caracteristicile lor de interactivitate.
Al doilea lucru ar fi publicatii complexe, interactive. Se estimeaza ca acest tip de
publicatii se va dezvolta spectaculos in urmatorii doi ani. Prin aceste publicatii se pot explora
interactiv bazele de date ale unei companii, se pot cauta specificatiile unor anumite produse
sau se poate solicita ceva completind niste formulare.
Al treilea lucru este comertul. A face comert este mai greu decit a face publicare
complexa deoarece presupune conectarea Web-ului la sistemul de management si la cel de
contabilitate.
Cel de-al patrulea lucru este IntraNet-ulsau Web-ul intern. In loc sa scrie citeva
versiuni diferite ale aceleiasi aplicatii, una pentru PC, alta pentru Mac si una pentru Unix,
proiectantii vor scrie una singura, independenta de platforma. Companiile mari vor utiliza zeci
sau sute de servere Web interne ca mijloc de comunicatie interna.

2.3. HTML. PREZENTARE


Limbajul pentru hipertexte, in engleza Hipertext Markup Language (HTML), a fost
initial dezvoltat de catre oamenii de stiinta ca o unealta utilizata la partajarea documentelor in
intreaga comunitate stiintifica internationala care utiliza si utilizeaza Internetul. Pentru a
publica informatii care sa fie distribuite global in Internet este necesar un limbaj universal de
scriere a acestora, limbaj care sa fie potential inteles de toate computerele din Internet.
Limbajul folosit in acest sens de catre World Wide Web este HTML (Hipertext Markup
Language).
HTML se aseamana cu modalitatile de formatare a textelor de la un procesor de texte
uzual in sensul ca adauga textului ce se doreste a fi publicat, informatii de formatare si

permite inglobarea si altortipuri de informatii (imagini, sunete etc). Toate acestea indica
modul de afisare (prezentare) pentru programele capabile sa inteleaga aceste informatii. Ceea
ce il deosebeste de toate celelalte formate ale procesoarelor de texte este faptul ca un
document HTML este un document ce contine informatie in format text-pur (numai caractere
ASCII) in timp ce procesoarele de texte folosesc formate particulare. Astfel, un document
HTML pote fi afisat (prezentat) de un numar mare de programe de navigare (browsere Web)
care ruleaza pe un mare numar de platforme.
Documentele HTML pot fi create cu un editor de texte sau cu editoare HTML care
permit crearea vizuala (WYSIWYG) rezultind insa tot documente in format text-pur .
Limbajul HTML da autorilor posibilitatea :

S publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii etc;


S regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate

printr-un simplu click de mouse;


S proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la

distanta pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului;


S includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct in
documente.

Limbajul HTML are patru caracteristici principale:


Foloseste un marcaj descriptiv pentru a indica diversele actiuni ce trebuie executate.
Aceasta inseamna ca parti ale documentului descris de HTML sunt marcate cu nume
descriptive, ca de exemplu <CHAPTER> sau <TITLE> care sunt aplicabile oricarei portiuni
de date corespunzatoare din document.
Defineste structuri de documente ierarhice si legaturi intra- si inter-documente. O
legatura este o relatie unara intre doua elemente ale unui document. Structura unui document
este insotita de astfel deee legaturi intre elementele sale.
Limbajul HTML este guvernat de o descriere formala. HTML are o descriere a tipului
documentului (Document Type Definition DTD) care stabileste specificatiile formale ale
limbajului. DTD stabileste sintaxa limbajului, descrie fiecare element individual al unui
document scris in limbajul HTML, defineste atributele permise pentru fiecare element si
descrie modelul datelor continute in fiecare element. In corelatie cu informatiile despre
elemente, DTD ofera definitii pentru entitatile externe ce pot fi referite in HTML.
Atit specificatiile limbajului cit si limbajul insusi pot fi citite si de om dar si de
computer. Datorita faptului ca elementele de marcare sunt separate de text prin siruri de
delimitare alcatuite din caractere tiparibile, textul si marcajele pot coexista. HTML este un

limbaj bazat pe SGML (Standard Generalized Markup Language). SGML este un standard
international (ISO-8879) aprobat in 1986.
SGML ofera o modalitate de a reprezenta structura documentelor si hyperdocumentelor. Este totodata si o cale de a codifica hyper-documentele astfel ca acesta sa poata
fi interschimbate asemanator procesului de interschimbare a unor documente in cazul mai
multor autori care colaboreaza utilizind platforme diferite aflate la distanta.
SGML este un sistem complex de descriere a documentelor. Este utilizat pentru
descrierea structurii generale a diferitelor tipuri de documente fara sa fie un limbaj de
descriere a paginii. Principala preocupare a SGML se rasfringe asupra continutului
documentului, nu asupra aspectului sau.
Deci, in virtutea trasaturilor mostenite de la SGML, HTML este un limbaj pentru
descrierea documentelor structurate. Teoria din spatele acestui limbaj se bazeaza pe faptul ca
majoritatea documentelor au elemente comune si ca daca definesti un set de elemente, poti
marca elementele documentului cu etichetele corespunzatoare.
Majoritatea etichetelor HTML arata sub forma:
<NUME ETICHET{> Textul afectat de eticheta </NUME ETICHET{> si indica
navigatorului elemente de structura documentului, formatare, hypertext sau alte elemente.
Documentele HTML contin doar textul propriu-zis si etichetele HTML iar sursa lor poate fi
usor vazuta din orice navigator.
Diferenta majora dintre procesoarele de texte si procesoarele HTML este ca acesta din
urma nu se preocupa de cum anume vor aparea pe ecran elementele documentului. Cu foarte
putine exceptii, HTML nu descrie modul de prezentare al documentului ca un intreg. El ofera
(deocamdata) un suport redus in stabilirea plasamentului sau felului in care vor fi afisate
elementele documentului. Proiectantii HTML au ales intentionat aceasta varianta, motivul
fiind acela ca nu se cunosc posibilitatile platformei pe care va fi vazut documentul
(dimensiunea ecranului, fonturile instalate, etc). Prin separarea structurii documentului de
felul in care este afisat se ofera o mai mare libertate programului care intelege HTML si
afiseaza documentul. Acesta poate sa ia hotariri privind formatarea documentului pe baza
posibilitatilor platformei respective. Este ceea ce fac navigatoarele Web, in afara functiilor de
comuniicare si aducere a documentelor de pe Net. Cand programul de navigare incarca un
document HTML el citeste documentul in cautarea etichetelor HTML, formateaza textul si
imaginea si le afiseaza pe ecran. Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor
diferit cind este privit cu navigatoare diferite. Desi in aceasta faza de dezvoltare posibilitatile
de formatare oferite sunt inca destul de limitate, oferind un control destul de redus asupra

formei documentului, avantajul faptului ca documentele pot fi transferate si vazute oriunde pe


Net, independent de platforma si de programul de navigare folosit, a condus la raspindirea sa
foarte rapida.
Orice versiune a HTML include elemente cum ar fi : text centrat sau aliniat drreapta,
tabele, formule matematice, aliniere imagine si text. Extensiile, care au aparut in numar mare
in ultima vreme, sunt seturi de etichete HTML introduse de diverse companii (in general cele
producatoare de navigatoare) care permit autorilor de documente HTML sa evite o parte din
constingerile standardului. Cele mai raspindite sunt extensiile Netscape si Internet Explorer.
Se pune insa intrebarea: De ce a fost preferat HTML pentru publicatii pe Web, cind
pentru realizarea publicatiilor electronice exista mai multe tehnologii? Primul motiv este
simplitatea. Al doilea ar fi acela ca permite formatarea textului ASCII cu etichete in format
ASCII. Rezulta de aici o compresie buna, suport pentru legaturi hypertext si usurinta in a scrie
programe de navigare pentru vizualizarea documentelor.

2.4. LIMBAJE DE SCRIPTARE


Baza comunicarii intre serverele si clientii Web, la nivel de aplicatie este asigurata de
protocolul HTTP(HyperText Transfer Protocol). Protocolul HTTP este folosit in special
pentru hipertext, dar este un protocol generic, putind sustine un sistem distribuit pentru
managementul obiectelor de date. O caracteristica importanta a protocolului este independenta
de platforma, diferitele calculatoare care comunica prin HTTP putind folosi diverse sisteme
de operare si aplicatii hipertext.
Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul: un client
Web trimite un mesaj(cererea) la un server. Mesajul contine identificatorul resursei dorite, dat
sub forma unui URI(Uniform Resource Identifier), metoda de acces folosita, precum si o serie
de meta-informatii care pot fi utile serverului. Raspunsul serverului cuprinde un cod indicind
starea serverului dupa interpretarea cererii, un mesaj explicativ pentru codul de stare transmis,
meta-informatiile care vor fi procesate de catre client si, eventual, un continut(resursa
solicitata).
Standard de facto pentru interactiunea clientilor Web cu serverele Web, Common
Gateway Interface se afla in prezent la versiunea 1.1. Un program CGI, denumit in mod uzual
script, se executa pe serverul WWW fie in mod explicit, apelat din cadrul paginii printr-o
directiva speciala, fie la preluarea informatiilor aflate in cadrul cimpurilor unui formular
interactiv sau coordonatelor unei zone senzitive. CGI confera interactivitate paginilor Web,

documentele HTML putind sa-si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari
sofisticate de date. Programele CGI pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea
de server.
Programele CGI pot fi scrise in orice limbaj, fiind interpretate in cazul limbajelor PHP,
Perl, Python, TCL sau compilate cum se intimpla pentru limbajul C si Delphi.
In conceperea unui script CGI trebuie respectate anumite reguli de baza:

programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului Web la iesirea standard


programul genereaza anteturi care permit serverului Web sa interpreteze corect
iesirea scriptului

Cele mai multe scripturi CGI sunt concepute pentru a procesa datele introduse in
formulare. Un formular se defineste in XHTML folosindu-se marcatori specifici pentru
afisarea continutului si introducerea datelor catre clienti, iar scriptul invocat si executat de
serverul de Web, va prelua continutul acelui formular si-l va prelucra, returnind eventual
rezultatele catre navigator.

2.4.1 PHP . PREZENTARE


PHP (PHP: Hypertext Prepocessor), cunoscut n versiunile mai vechi i sub numele de
PHP/FI (Personal Homepage/Form Interpreter), iniial a fost gindit a fi o simpl aplicaie
CGI pentru interpretarea formularelor definte prin HTML i procesate de un program scris
ntr-un limbaj Perl, script shell, executat pe server. n cazul interfeei CGI era necesar
permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune n securitate i n plus la
disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.
PHP (n versiunea curent PHP 4.0) reprezint un pachet puternic care ofer un limbaj
de programare accesibil din cadrul fiierelor HTML, limbaj asemntor cu Perl sau C, plus
suport pentru manipularea bazelor de date ntr-un dialect SQL (dBase, Informix, MySQL,
mSQL, Oracle, PostgreSQL, Solid, Sybase, ODBC etc.) i acces la sisteme hipermedia
precum Hyperwave. De asemeni, PHP suport incrcarea fiierelor de pe calculatorul client:
upload (standard propus de E. Nebel i L. Masinter de la Xerox, descris n RFC 1867) i ofer
suport pentru cookies (mecanism de stocare a datelor n navigatorul client pentru identificarea
utilizatorilor, propus de Netscape).
Aceast aplicaie este disponibil gratuit pe Internet, pentru medii Unix i mai nou
pentru medii Windows (inclusiv sursele), integrindu-se n popularul server Apache.

Istoria PHP-ului ncepe la sfritul anului 1994, cnd Rasmus Lerdorf dezvolt prima
versiune, ca proiect personal. PHP-ul este fcut public n debutul anului 1995 sub denumirea
de Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta cteva
macrouri ce puteau fi incluse n cadrul documentelor HTML, permind contorizarea
accesului la paginile Web sau accesarea unei cari de oaspei (guestbook). Analizorul a fost
rescris la mijlocul aceluiai an i denumit PHP/FI 2.0, unde FI era o alta aplicaie scris de
Rasmus Lenford, un interpreter de formulare HTML. A fost adugat i suportul pentru bazele
de date mSQL i astfel PHP/FI a nceput s aib succes, fiind disponibil gratuit pe Web. Se
estimeaz c la sfritul lui 1996 cel puin 15 mii de site.uri Web utilizau PHP/FI, iar n anul
1997 numrul acestora era de 50 de mii.
Programatorii Zeev Suraski i Andi Gutmans rescriu analizorul PHP i noua aplicaie
formeaz nucleul versiunii PHP 3.0 care include o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. Relativ
recent, la nceputul anului 2000, a fost facut public versiunea PHP 4.0, utiliznd puternicul
motor de scriptare Zend i oferind suport nu numai pentru servrul Apache ci i pentru alte
servere Web. De asemeni, PHP 4.0 ofer posibilitatea accesrii documentelor XML via DOM.
Se estimeaz c numrul site-urilor care folosesc n prezent PHP este de peste un
milion. Deja, pe Web, exista o multitudine de aplicaii i utilitare concepute n PHP, care se
regsesc grupate i n aa-numitul PEAR (PHP Extension and Add-on Repository).
PHP este un limbaj de script care funcioneaz alturi de un server Web.
Este de notat diferena cu alte limbaje script CGI scrise n limbaje precum Perl sau C:
n loc de a scrie un program cu o multitudine de linii de comanda afiate n final ntr-o pagin
HTML, vei scrie o pagin HTML cu codul inclus pentru a realiza o aciune precis.
Codul PHP este inclus ntre tag-urile speciale de nceput i de sfrit care permit
utilizatorului s treac din "modul HTML" n "modul PHP".
Fa de alte limbaje script, precum Javascript, la PHP codul se execut pe serverul
Web, nu in navigator(client Web). In consecinta, PHP poate obtine accesul la fisiere , baze de
date si alte resurse inaccesibile programului JavaScript. Acestea contin bogate surse de
continut dinamic care atrag vizitatorii.
Dac pe serverul Web se afl un script similar, clientul nu va primi decit rezultatul
execuiei scriptului, fr a avea nici o posibilitate de acces la codul care a produs rezultatul.
V putei configura serverul de Web s prelucreze (analizeze) toate fiierele HTML ca fiiere
PHP. Astfel nu exist nici un mijloc de a distinge paginile care sunt produse dinamic de
paginile statice. Limbajul PHP posed aceleai funcii ca alte limbaje permiind s se scrie

scripturi CGI, s colecteze date i s genereze dinamic pagini web sau s trimit i s
primeasc cookies.
Marea calitate i cel mai mare avantaj al limbajului PHP este suportul cu un numr
mare de baze de date. A realiza o pagin web dinamic cu o baza de date este extrem de
simplu. Urmtoarele baze de date sunt suportate de ctre PHP:
Adabas D
dBase
Empress
FilePro
Hyperwave
IBM DB2
Informix
Ingres

InterBase
FrontBase
mSQL
Direct MS-SQL
MySQL
ODBC
Oracle
Ovrimos

PostgreSQL
Sesam
Solid
Sybase
Velocis
Unix dbm

Limbajul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizind
protocoale precum IMAP, SNMP, NNTP, POP3 i HTTP.
Fiecare program PHP include doua linii speciale, care indica serverului PHP ca textul
cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP.
<?php
?>
Practic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti, care pastreaza unitatea
programului PHP.
Programele PHP executa trei categorii de operatii elementare:

obtin date de la un utilizator


executa prelucrari ale datelor, respectiv obtin accesul la datele stocate in fisiere

si baze de date si le manipuleaza


afiseaza date astfel incit un utilizator sa le poata vizualiza.

Pentru executarea unui script trebuie mai intii incarcat scriptul intr-un server unde este
instalat PHP. Accesul la distanta la un server Linux sau Unix se poate face prin intermediul
protocoalelor Telnet sau SSH, daca in prealabil se primeste autorizare de folosire a acestor
protocoale de la administatorul de sistem pentru un anumit utilizator. Daca se foloseste un
server Microsoft Windows situat in aceeasi retea locala ca si statia de lucru atunci este
posibila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.
In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului FTP adimistratorul de
sistem trebuie sa furnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii:

numele serverului gazda


numele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin

intermediul protocolului FTP


catalogul in care trebuie sa se gaseasca scripturile PHP
localizatorul uniform de resurse(URL), pe care trebuie sa-l folositi pentru a
obtine acces la scripturile PHP

Dupa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in


executie prin dechiderea unui navigator Web(client) cu adresa URL asociata scriptului PHP.

2.4.2. SERVERUL WEB APACHE


Serverul de Web Apache sta la baza a peste 60% din domenii, potrivit unui studiu
Netcraft Web Server. Providerii de Internet si companiile de gazduire de aplicatii pe Web
apeleaza deseori la Apache din cauza suportului sau pentru numeroase platforme,
capabilitatilor de gazduire virtuala usor de implementat si modulelor sale care ii extind
capabilitatile.
Caracteristica Apache Portable Routine(APR) optimizeaza capabilitatile precum
administrarea proceselor pentru fiecare sistem de operare, dar permite serverului propriu-zis
sa ignore distinctiile specifice fiecarei platforme. Acest lucru a imbunatatit performanta si
stabilitatea implementarilor Windows, prin eliminarea emulatorului. Mai mult APR este
accesibil si dezvoltatorilor Web care scriu programe multi-platforme in C, care este mai rapid
decit limbajele interpretative, precum PHP si Perl, folosite de obicei pentru dezvoltare Web.
La acest lucru se adauga faptul ca serverul propriu-zis este independent de protocoale.
Cu toate ca este in principal un server HTTP(Web), este proiectat sa suporte alternative cum
ar fi FTP. O astfel de structura simplifica administrarea si reduce riscurile de securitate. O
parte insemnata din atractivitatea Apache o constituie versabilitatea sa. API-ul sau deschis a
permis dezvoltatorilor sa scrie diferite module care i-au schimbat comportamentul. Daca
serverului ii lipseste o functie de care are nevoie un sit, sunt mari sanse ca undeva sa fie
disponibil un modul plug-in.
Serverele de Web au ca functionalitate de baza receptionarea de cereri anonime de la
clienti si furnizarea de informatii intr-o maniera dorita a fi eficienta si rapida. De fapt un
server Web este un daemon care accepta conexiuni conforme protocolului HTTP, raspunzind
cererilor receptionate de la clienti. Pentru a asigura servicii HTTP, serverul Apache trebuie sa
fie instalat in sistem(in mod uzual, fiind vorba de un pachet RPM in Linux sau de un program

executabil .exe in Windows), iar daemon-ul httpd pornit. Apache este un sistem modular,
alcatuit dintr-un server de baza si mai multe module care sunt incarcate dinamic intr-un mod
similar cu functionarea modulelor din nucleul Linux.
Apache poate fi configurat cu ajutorul interfetei grafice apacheconf(Apache
Configuration Tool). Fisierul de configurare principal este http-conf si este de obicei localizat
in directorul /etc/httpd (in versiunile de Linux sau Unix).
In anumite cazuri, este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente, prin
intermediul autentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa
calculatorului clientului Web.
Pentru autentificarea utilizatorilor, vom parcurge doi pasi:

se creeaza un fisier continind numele si parolele utilizatorilor care vor avea

acces la anumite date de pe serverul Web(in particular Apache)


se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi protejate si care sunt
utilizatorii avind permisiunea accesarii lor, dupa introducerea unei parole
valide

Configurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd-conf, fie prin .htacces,
indicind o zona protejata, de obicei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe baza de
autentificare. Fisierul .htaccess va fi stocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam
comportamentul implicit al serverului Web. Inainte de a modifica maniera de autentificare din
fisierul .htaccess, administratorul serverului Apache va specifica in httpd.conf ca
autentificarile sa se realizeze via .htaccess.
De asemenea, Apache ofera posibilitatea de a servi mai multe situri Web simultan,
altfel spus, gazduire virtuala(virtual hosting). Exista doua metode de implementare a gazduirii
virtuale: prima bazata pe nume si a doua bazata pe adrese IP. Masinile virtuale bazate pe
adresa utilizeaza adresa IP a conexiunii pentru a determina masina virtuala corecta. Astfel
pentru fiecare gazduire virtuala bazata pe nume, determinarea masinii virtuale se face pe baza
numelui acestuia.
Gazduirea virtuala bazata pe nume este mai simplu de implementat, si este
recomandata utilizarea acesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala, trebuie mai
intii stabilite adresa IP si portul pentru serverul care va accepta cereri pentru respectiva
masina virtuala.

2.4.3 ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE CU MySQL

Dezvoltat de firma suedeza MySQL AB, MySQL este un server de baze de date
disponibil gratuit, cu sursa deschisa(open-source) care ofera fiabilitate si avantaje reale.
Frumusetea serverului MySQL este simplitatea sa fundamentala. Administrarea bazei
de date se face folosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda, cel mai important fiind
mysql, un shell interactiv pentru controlul si interogarea bazei de date. Utilitarele ruleaza cel
mai bine pe sistemul Linux, platforma pe care MySQL a fost dezvoltat initial. Alte doua
utilitare cu sursa deschisa, oferite pe platforma Windows, care ofera un set de comenzi de
administrare sunt MySqlManager, un utilitar de interogare in mod grafic similar cu mysql si
WinMySQL admin, o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui MySQL.
MySQL realizeaza cu usurinta importarea diverselor baze de date si exportarea sub
forma fisierelor sql. Tranzactiile nu sunt parte a tabelelor implicite(ISAM) ale lui MySQL, dar
sunt incluse doua tipuri noi de tabele . Berkley DB(BDB) si InnoDB . care au fost dezvoltate
de alte firme.
Administratorii de firme si dezvoltatorii de baze de date au ajuns la concluzia ca
MySQL are o dezvoltare energica si loiala, ca sa nu mai mentionam reputatia cistigata cu
truda, de baza de date sigura.
MySQL opereaza in baza unui model client/server. Orice masina care doreste sa
proceseze interogari asupra unei baze de date MySQL trebuie sa ruleze MySQL
server(mysqld), care este responsabil de tot traficul de tip intrari/iesiri(incoming/outgoing) cu
baza de date. Ca orice server, mysqld "asculta" pe un port particular (3306) eventualele cereri
de conexiune ale unui "client" - orice aplicatie care trimite cereri catre o baza de date via
mysqld. Acest client poate fi un simplu script PHP care poate trimite o cerere catre baza de
date prin intermediul serverului MySQL sau chiar clientului mysql. Clientul mysql este o
interfata interactiva pentru transmiterea de comenzi catre server.
Modelul de securitate folosit de MySQL se bazeaza pe nume de utilizator, parola,
nume server(hostname) sau adresa de IP si privilegii, fiind similar celui generic folosit de
sistemele Unix. Prin privilegii se inteleg in cazul MySQL operatiunile ce vor fi permise
asupra bazei/bazelor de date, tabelelor sau indecsilor, cum sunt de exemplu SELECT,
INSERT, UPDATE, DELETE, CREATE, DROP.
Datele sunt obiectul celor mai multe operatii de prelucrare, iar sistemele de gestiune a
bazelor de date furnizeaza cele mai complexe si puternice facilitati pentru lucrul cu datele.
PHP include o biblioteca de functii care furnizeaza o interfata cu sistemul MySQL de gestiune

a bazelor de date. Folosind aceste functii, un program PHP poate obtine accesul la datele
rezidente intr-o baza de date MySQL si le poate modifica.
Majoritatea interactiunilor cu o baza de date MySQL se poate desfasura dupa un
model secvential simplu:

se deschide o conexiune cu serverul MySQL


se specifica baza de date la care se obtine accesul
se emit interogari SQL, se obtine accesul la rezultatele interogarii si se executa

operatii non-SQL
se inchide conexiunea cu serverul MySQL

Din punct de vedere al limbajului PHP, exista doua categorii de interogari SQL:

interogarile SELECT, care returneaza rinduri ale unui tabel


interogarile UPDATE, INSERT si DELETE, care nu returneaza rinduri ale
unui tabel

Ambele categorii de interogari sunt emise folosind functia mysql_query(), dar


verificarea si prelucrarea celor doua categorii de rezultate ale interogarilor sunt procesate
destul de diferit.

Capitolul 3
Proiectarea general a unui magazin virtual
3.1 Obiectivele noului sistem
Proiectarea general are ca obiectiv elaborarea concepiei logice a sistemului
informatic, definirea acestuia din punct de vedere structural i funcional.
Proiectarea general presupune stabilirea componentelor sistemului informatic.
Totodat proiectarea generala presupune analiza datelor de ieire, a bazei informaionale de
intrare, a documentelor pe care sunt consemnate datele de intrare, a legturilor dintre ele i a
funcionalitii sistemului astfel nct toate elementele sale s formeze un ntreg.
Structura general a sistemului informatic cuprinde un ansamblu de intrri, prelucrri
i ieiri definite n funcie de obiectivele noului sistem.
Exist mai multe variante de abordare a proiectrii unui sistem informatic : fie se
poate pleca de la intrri, fie de la ieiri, fie se poate realiza o variant mixt.
Analiznd modul de obinere a fiecrei informaii se determin baza informaional de
intrare, apoi se realizeaz celelalte faze ale proiectrii.

Fazele proiectrii se parcurg in ordinea :

stabilirea obiectivelor;
proiectarea ieirilor;
proiectarea bazei informaionale de intrare;
codificarea;
proiectarea documentelor de intrare;
proiectarea structural i funcional;
elaborarea documentului.
Aceast variant prezint avantajul furnizrii unui coninut complet al bazei
informaionale de intrare pentru obinerea ieirilor solicitate.

3.2 Proiectarea unui magazin virtual


3.2.1 Pagina Web
Lansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simpl, ci necesit mult munc i
studiu aprofundat al situaiilor existente si al posibilitilor viitoare. Ca i comerul clasic,
vnzrile on-line constituie un proces care trebuie mbuntit n mod continuu, iar la baza sa
trebuie s se afle un plan de afaceri bine pus la punct.
Foarte important este dac magazinul virtual reprezint o extindere pe internet a unui
magazin deja existent sau dac va efectua exclusiv comer electronic. In primul caz, exist
deja experiena vnzrii. Mai mult, exist un sprijin solid pentru dezvoltarea reelei de
distribuie a vnzrilor efectuate on-line. In fapt, majoritatea magazinelor virtuale din spaiul
Internet romnesc sunt extensii ale unor magazine sau reele de magazine clasice.
Aa cum un magazin clasic este situat ntr-o construcie, la fel i pagina web,
respectiva magazinul virtual, va trebui gzduit pe un server Web. Acesta va constitui spaiul
comercial virtual, punctul de legtur dintre vnztor i clienii poteniali. Se poate apela la
serviciile unei firme specializate n acest sens. In cazul n care vnztorul nu posed
cunotine, varianta a doua este cu siguran mai adecvat i va da rezultate cu mult mai bune.
Ar fi bine ca firma respectiv s asigure i gzduirea web (i eventual nregistrarea
domeniului). Vor trebui stabilite tehnologiile. Orice magazin virtual trebuie s dispun de un
sistem complex de administrare a coninutului care s permit adugarea, modificarea i
tergerea produselor din baza de date (text i imagini). De asemenea, nregistrarea comenzilor
i a datelor despre clieni ntr-o baz de date este absolut necesar. Adiional poate fi creat i
un sistem care s semnaleze prin e-mail lansarea unei comenzi.
Tot acum este momentul oportun pentru a decide cine va ndeplini aceste sarcini i
cine i cum se vor prelua i onora comenzile de pe site Angajarea unui webmaster va constitui

desigur un avantaj. Produsele trebuie organizate pe categorii (i eventual subcategorii) astfel


nct clienii s poat gsi cu cea mai mare uurin ceea ce caut. O atenie sporit trebuie
acordat prezentrii produselor; mai ales imaginile trebuie s fie de calitate excepional,
altfel ansele ca vizitatorii s cumpere scad considerabil.
Nu n ultimul rnd va trebui s fie realizat un sistem de ajutor (help", ntrebri
frecvente") n cadrul site-ului. Nu trebuie pornit de la premisa c vizitatorii magazinului sunt
navigatori experimentai i au mai efectuat cumprturi online. De asemenea, trebuie puse la
dispoziie informaii detaliate despre livrarea produselor, garanie i post-garanie (dac este
cazul) etc i trebuie sa aib posibilitatea de a contacta firma n cazul n care mai au alte
ntrebri despre produse (alturi de o adres de e-mail, un formular de contact este o opiune
foarte bun).

3.2.2 Pli
Un factor deosebit de important n cadrul comerului electronic l constituie plata. Pe
web. Se poate vinde 24 de ore pe zi. 7 zile pe sptmn, peste tot n lume. In plus.
Cumprtorii i potenialii clieni vor avea acces la informaii de ultim or referitoare la
produse, servicii, preuri sau disponibilitatea acestora. Pentru ca acest scenariu s devin cu
adevrat realitate, va trebui ca sistemul informatic implementat s fie disponibil non-stop i n
tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plilor i remiterea
banilor.
Cu excepia cazului n care activitatea se bazeaz pe principiul plata n avans" sau
alte metode de plat off-line, obinerea banilor rezultai n urma unei vnzri online presupune
o serie de procese de interaciune cu bnci sau alte instituii financiare. Plile cu ajutorul
crilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash, cecurilor electronice sau al
cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele modaliti de plat folosite n comerul
electronic Acestea pot fi integrate n sistemul dumneavoastr informatic, sau oferite n regim
outsource de un furnizor de servicii de comer (CSP - Commerce Service Provider) care va
intermedia plile de la teri.
Cea mai rspndit metod de plat n comerul electronic este cea cu carte de credit
Aceste tranzacii sunt protejate criptografic, iar modalitatea concret de criptare face ca numai
banca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit s poat vedea numrul crii de
credit nu i comerciantul. Acest proces implic ncheierea unor contracte cu instituii

financiare, iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de
criptare i autentificare pentru securizarea mesajelor trimise prin internet Unul din primii pai
care trebuie fcui, este deschiderea unui cont la o instituie bancar care ofer servicii de
tranzacionare online bazate pe carduri care vor trebui nchiriate pe o sum fix,
reprezentat de costul achiziionrii sau nchirierii echipamentelor i softului aferent necesare
realizrii comunicrii securizate cu banca, precum i costuri variabile rezultate n urma
comisioanelor percepute de banc la fiecare tranzacie. De regul instituia financiar va
impune un volum minim de tranzacii lunare, percepnd o sum minim pltit indiferent de
volumul vnzrilor.
Ca alternativ la implementarea unui sistem propriu, se poate apela la furnizori de
servicii de plat (PSP) sau la furnizori de servicii de comer. PSP-ul acioneaz ca intermediar
ntre comerciant i posesorii de carduri oferind servicii de autorizare i plat online. El
beneficiaz de conexiuni integrate online cu bncile care autorizeaz plile i realizeaz
automat transferul banilor. Poate conferi clienilor statutul de comerciani web i, de regul,
furnizeaz tot ceea ce este necesar pentru integrarea uoar a funciilor de procesare a
cardurilor de credit n propriul site web. Pe lng o calitate mai bun a serviciilor oferite
clienilor, cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei pri semnificative a birocraiei specifice sectorului bancar, PSP-ii mai au i alte avantaje, cum ar fi: credibilitate
financiar dovedit n faa bncilor ca urmare a unei relaii de mai lung durat cu acestea
(aspect extrem de important care lipsete de regul societilor comerciale mai tinere), au
contracte cu mai muli furnizori de carduri, opereaz cu mai multe bnci, pot realiza conversia
automat ntre monedele diverselor ri i, nu n ultimul rnd, practic un comision mult mai
mic dect instituiile bancare.
Cumprtorul este pus n legtur online cu PSP-ul care-i va cere informaiile necesare pentru
procesarea plii: tipul cardului, numrul acestuia, numele proprietarului i data expirrii
cardului. Aceste informaii sunt transmise mai departe ageniei de carduri, mpreun cu suma
totala de plat, comisionul, numrul de cont al magazinului i tipul tranzaciei dorite. Din
acest moment tranzacia urmeaz calea obinuit a oricrei tranzacii cu card de credit.
Informaia este criptat i trimis de ctre procesorul de pli (PP) prin intermediul
unei linii securizate de comunicaie ctre un sistem de faciliti integrate numit INP
(interchange network processor), fiecare marc de card de credit urmnd a fi procesat de un
INP distinct. Apoi se comunic pe o linie securizat cu banca, aceasta la rndul ei contactnd
banca cumprtorului (cea care a emis card-ul folosit de client) pentru a verifica dac fondurile sunt disponibile, n caz afirmativ, tranzacia se finalizeaz i banca trimite un cod

rezultat", sub forma unui numr de verificare ctre PSP. PSP trimite mai departe acest cod
ctre softul care mijlocete cumprturile i care proceseaz datele, anunnd apoi clientul c
tranzacia s-a efectuat cu succes sau a fost refuzat. Totul se ntmpl n interval de cteva
secunde.
Din pcate, n Romnia astfel de sisteme sunt implementate de foarte puine magazine
virtuale. Soluiile alese de majoritatea comercianilor pe internetul romnesc sunt plata
ramburs, la livrare, prin mandat potal sau ordin de plat. Motivele sunt lesne de neles, n
consecin, aceste magazine virtuale nu pot fi considerate comer electronic n toat puterea
cuvntului, ci mai degrab cataloage de produse cu opiune de comand online.

3.2.3 Promovare
Spre deosebire de un magazin clasic, n care potenialii clieni mai intr i din
ntmplare sau din curiozitate, pe web ansa ca cineva s acceseze direct pagina este extrem
de mic (pornind de la premisa c nu a auzit niciodat de ea). Pentru a avea vizitatori, site-ul
trebuie nscris la motoare de cutare i directoare web. Se poate apela i la publicitatea pe
internet - bannere publicitare afiate pe diverse portaluri sau la marketingul prin e-mail.
Bineneles c mai sunt si modalitile clasice de promovare: spoturi TV sau radio, inserri n
diverse publicaii, etc.

3.2.4 Actualizare
Informaiile nu trebuie lsate s se nvecheasc. Vizitatorii trebuie s vad c au n
fa un site dinamic, cu coninut mereu proaspt, seciuni cu nouti, oferte speciale,
concursuri sau alte faciliti asemntoare i va determina pe muli s se ntoarc cu plcere la
magazinul virtual astfel proiectat.

3.2.5 Mecanisme de plat electronic


Comerul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cnd
consumatorii obinuii vor percepe un mecanism de plat electronic la fel de sigur ca cel
obinuit.

Plata prin Internet - de ndat ce a fost pus n funciune un sistem de vnzri on-line,
comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi, 7 zile pe sptmn, peste tot n lume pe unde a
ajuns Internetul. Mai mult, cumprtorii i clienii poteniali vor avea acces la informaii de
ultim or referitoare la produse, servicii, preuri i disponibilitatea acestora. Dar
comerciantul va trebui s se asigure ca sistemul informatic s fie disponibil non-stop i n tot
acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plailor i remiterea
banilor;
Soluiile de plat n timp real - cu excepia cazurilor off-line, obinerea banilor
rezultai n urma unei vnzri de tip on-line presupune o serie de procese de interaciune cu
bnci sau alte instituii financiare. n prezent achitarea unei facturi se realizeaz cu ajutorul
crilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al
cardurilor inteligente (smart card) care sunt principalele metode de plat folosite n comerul
electronic. Metodele de plat pot fi integrate fie la nivelul comerciantului, n sistemul
informatic al acestuia, fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comer (CSP Commerce Service Provider) care va gestiona/intermedia plile de la teri;
Cartea de credit - reprezint cea mai utilizat form de plat prin Internet. Utilizarea
acesteia este simpl: clienii care navigheaz n cadrul unui sit web i decid s achiziioneze
un produs sau serviciu trebuie s introduc informaiile despre cartea de credit prin
intermediul unui formular HTML. Coninutul completat (tipul cardului, numrul acestuia,
numele proprietarului i data expirrii cardului) este trimis sitului web, unde informaia este
colectat i trimis la banc. Daca situl comerciantului are stabilit o legtur direct cu
banca, atunci este posibil plata pe loc n cazul n care exist credit suficient pentru a plti
bunurile comandate. Tranzaciile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate
criptografic, iar modalitatea concret de criptare asigur faptul c numai banca sau furnizorul
de servicii pentru cri de credit vor putea avea acces la numrul crii de credit, nu i
comerciantul. O prim faz implica ncheierea unor aliane /contracte cu instituii financiare,
utiliznd tehnologii avansate de criptare i autentificare pentru securizarea mesajelor trimise
prin Internet. Comerciantul trebuie sa-i deschid un cont la o banc oferind servicii de
tranzacionare on-line bazata pe carduri. Tehnologia de criptare folosit n mod curent este
SSL (Secure Socket Layer) elimin cu succes posibilitatea ca un intrus s obin numrul
cardului, presupunnd c el intercepteaz datele astfel criptate. Dezavantajul consta n faptul
ca SSL nu permite comerciantului s se asigure c persoana care folosete cardul ntr-o
tranzacie este chiar deintorul acestuia.

De asemenea, SSL nu ofer nici o cale prin care clientul s afle dac situl
comerciantului este cu adevrat autorizat s accepte plata cu cri de credit i c nu este doar
un sit pirat, proiectat cu scopul de a coleciona datele despre astfel de carduri (crackers).
Problema a fost rezolvata prin apariia unor noi tehnologii denumite SET (Security Electronic
Transaction), dezvoltata de MasterCard i Visa. Set rezolv problema autentificrii prin
asignarea unor certificate digitale att clientului, ct i comerciantului. Set ofer o securitate
sporit fa de cea tradiional. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numrul de card al
clientului, SET l cripteaz de o manier care asigur faptul c doar consumatorul i
instituiile financiare abilitate au acces la el. Fiecare dintre actorii implicai ntr-o tranzacie
(comerciant, client sau instituie financiar) folosete certificatul SET privat, care joac i rol
de autentificare, n conjuncie cu cheile publice asociate certificatelor care identific pe
ceilali actori. n practic, o companie ter (Verisign) ofer serviciul de a furniza certificate
digitale clienilor si, deintorii de cri de credit.
Ct privete comerciantul, procesul este similar: n momentul efecturii unei
cumprturi on-line, nainte de a se realiza vreun schimb de date n vederea demarrii
tranzaciei, software-ul care integreaz tehnologia SET valideaz identitatea comerciantului i
a deintorului crii de credit, procesul de validare const n verificarea certificatelor emise
de furnizori autorizai de astfel de servicii;
Facturile de plat (e-invoice) - crile de credit reprezint cea mai comun soluie n
modelul B2C i B2B. Volumul tranzaciilor n sectorul B2B este mult mai mare fa de
volumul tranzaciilor efectuate prin intermediul crii de credit. Un alt motiv este c
majoritatea companiilor au utilizat deja acest instrument n forma sa clasic i schimbarea
modalitii de plat ar impune o reorganizare a proceselor economice, care ar necesita costuri
prea mari. Procedura de plat prin e-invoice este urmtoarea - valoarea tranzaciei necesare
este transmis automat la furnizori printr-un sistem informatic, acestea rspund printr-o
factur care urmeaz a fi pltit prin diferite mijloace. Sunt necesare metode securizate pentru
filtrarea accesului la bazele de date interne ale companiei. Standardul EDI (Electronic Data
Interchange) ofer o infrastructur n acest scop. Problema major o constituie legislaia
comercial a fiecrei ri care ar trebui s recunoasc valabilitatea facturilor electronice.
Avantajele facturii electronice in de reducerea costurilor pentru transmitere i de micorarea
posibilitilor de apariie a erorilor;
Cecurile electronice (Internet cheques) - NetCheque - un sistem dezvoltat la
Information Sciences Institute of the University of Southern California - www.usc.edu .
Cumprtorul i vnztorul trebuie s aib un cont deschis pe situl NetCheque. Pentru

asigurarea securitii este folosit identificarea prin protocolul Kerberos i parol. Pentru a
plti prin cec, trebuie instalat la client un software special care lucreaz asemenea unui
carnet de cecuri. Un client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui software.
Comerciantul poate ridica banii de la banc sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacie
cu alt furnizor. Un cont special din reea verific validitatea cecului i n caz afirmativ trimite
un mesaj de accept comerciantului care va livra apoi bunurile. Exemple: PayNow, serviciu
dezvoltat de CiberCash - www.cibercash.com sau echech - www.echeck.org
Crile de debit (debit cards) necesit introducerea unui numr personal de identificare
(PIN) i utilizarea unui dispozitiv hardware care sa citeasc informaia pe band magnetic a
crilor de credit. - nu este posibila pe Internet. Posibil s fie nlocuite benzile magnetice cu
cipurile electronice folosite pentru smart card-uri, ce vor nlocui crile de credit.
Banii electronici (e-cash) - utilizeaz un software pentru a salva pe disc magnetic
echivalentul banilor lichizi ntr-o form digital. Avantajul acestui sistem l reprezint costul
transferului de bani care este aproape nul (costul conexiunii la Internet). Pentru a primi bani
este necesar accesarea unei casierii automate (virtuale) disponibile pe web sau deplasarea la
un automat bancar, de unde pot fi ridicai banii electronici direct din contul bncii sau prin
sistemul de plata cu carte de credit. Dificultatea folosirii e-cash reprezint implementarea unei
securiti care s garanteze c acestea nu pot fi alterai. Utilizarea tehnologiilor de criptare, a
semnturilor digitale, i a semnturilor electronice ajut la reducerea posibilitilor de fraud
care s fac imposibil de utilizat mai mult de o singura dat. O alt condiie este ca banii
electronici nu trebuie s dezvluie identitatea persoanei care a pltit cu ei, trebuie s fie
anonimi. Sistemul de plat nu trebuie sa aib ca intermediar o banc, doar ntre cei doi
parteneri implicai. Exemple:

www.digicash.com
www.cybercash.com
www.milicent.digital.com
Cardul inteligent (smart card) este popular n Europa Occidental. Permite stocarea

informaiilor suplimentare despre clieni n afar de pstrarea banilor pe cipul cardului. Banii
de pe card sunt salvai ntr-o form criptat i sunt protejai printr-o parol. Pentru a plti este
necesar introducerea acestuia ntr-un terminal hardware. Dispozitivul necesit o cheie
special emis de banc pentru a se transfera banii n alt direcie. Putem merge la banc,
ncrca cardul i s pltim prin Internet. Avantaje: securitate, simplitatea utilizrii, efectuarea
direct fr intermediari, costul sczut al tranzaciilor. Mondex - Marea Britanie, Geld-Karte Germania.

3.2.6 Momentul efecturii plii electronice


Plata nainte de tranzacie - un sistem de acest gen funcioneaz prin salvarea banilor
digitali pe un disc sau pe un smart card - care poate fi considerat ca o form digital a banilor
obinuii. Un fiier care conine banii digitali este numit portofel virtual (virtual wallet) i pot
fi folosii oricnd pentru a plti on-line produse i servicii. Avantajul portofelului virtual
const n faptul c este anonim. Dezavantaj - daca este pierdut, banii sunt pierdui.
Plata pe loc necesit accesul direct la baza de date intern a bncii i a ofertantului de
plat electronic, iar securitatea trebuie sa fie implementat mai strict (crile de debit);
Plata dup tranzacie. Sistemul crilor de credit este cea mai comun form de
asemenea plat.
3.3. E-commerce-ul romnesc la sfritul anului 2004
Conform Visa International: n trimestrul II 2004, s-au efectuat circa 7500 de tranzacii
comerciale online unde romanii au cheltuit aproximativ 1 milion $ dintre care: 44% din sum
s-a cheltuit n SUA, 20% n Italia, 15% in Anglia, iar restul in magazine din alte ri. Valoarea
medie a unei tranzacii a fost de circa $133.
Tot conform Visa International: n aceeai perioad, n magazinele virtuale romneti,
s-au cheltuit circa. 8.000$, cu o medie de 2 tranzacii / zi. Cei care au cheltuit cel mai mult au
fost cetenii americani (31%) urmai de britanici (30%).
Conform RomCard: 700.000 deintori de carduri, 30 comerciani configurai pentru
tranzacii online i 4 bnci ofer suport n Romnia pentru tranzacii online (Alpha Bank,
BCR, BCIT i Raiffeisen) prin programele Verified by Visa i 3D Secure.

Capitolul 4
Proiectarea i programarea n PHP a magazinului virtual

4.1 Obiective

4.2 Structura magazinului i baza de date


Structural, magazinul este compus din trei ...
Seciunea de prezentare;
Seciunea de client;
Seciunea de administrare.
4.2.1. Seciunea de prezentare se adreseaz vizitatorului obinuit, nenregistrat, care
poate afla informaii despre magazin, poate avea acces la catalogul de produse i poate afla
mai multe detalii despre firm, magazin sau un anume produs prin completarea unui formular.
Rspunsul va fi trimis prin e-mail utilizatorului. Principalele pagini care sunt accesibile
acestui tip de utilizator (guest) sunt: index.php, magazine.php, produse.php i contact.php.
Pentru a avea acces la comenzi, un oaspete al magazinului virtual va trebui s se nregistreze,
folosind pagina usernou.php.
4.2.2. Seciunea de client este disponibil utilizatorilor nregistrai. Acetia au
posibilitatea, pe lng facilitile obinuite oferite unui oaspete, s comande produse. Pentru
aceasta ei au la dispoziie un co de cumprturi n care pot aduga sau din care pot scoate
produse pe parcursul navigrii. La sfrit pot trimite comanda printr-un singur click. Paginile
principale aflate la dispoziia unui client sunt comanda.php i mod_user.php, unde clienii au
acces la datele personale, pe care le pot modifica dup dorin, inclusiv parola de acces.
4.2.3. Seciunea de administrare este accesibil administratorului magazinului virtual,
care poate fi un angajat cu acces la produsele magazinului, nu neaprat programatorul
magazinului. Un administrator are acces la toate paginile magazinului, n plus el putnd
aduga sau modifica produse, vizualiza comenzi i formulare de contact ale utilizatorilor,
modifica date, niveluri de acces ale utilizatorilor ori tergere utilizatori, rspunde la mesaje
sau tergerea lor, prelucrare comenzi sau tergere manual a acestora n cazul n care nu sunt
confirmate. De asemenea, un administrator nu are acces la parola unui utilizator, el
neputndu-se loga ca i client folosind numele i parola acestuia. Este o procedur normal n
e-commerce, toate parolele fiind stocate criptat n baza de date, dndu-i clientului impresia de
siguran. Oricum, un administrator are acces la ntreaga baz de date, putnd manipula
informaia dup dorin.
4.2.4. Baza de date folosit este cea aparinnd serverului MySQL i conine 7 tabele:
useri, dateuseri, categorii, produse, cart, comanda, contact.
Tabela useri este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:

Camp
id
nume
parola
level

Tip
bigint(4)
varchar(16)
varchar(16)
tinyint(1)

Proprietati

Nul
Nu
Nu
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

id id-ul unic al utilizatorului, fiind i index primar


nume numele utilizatorului, aa cum va fi el recunoscut de sistem. Scriptul de
nregistrare va obliga acest cmp s aib o dimensiune ntre 6 i 16 caractere.
parola parola criptat a utilizatorului. i n acest caz, scriptul va condiiona
dimensiunea parolei ntre 6 i 16 caractere.
level: nivelul de acces: 0 administrator, 1 client
Tabela dateuseri este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:
Camp
Tip
Proprietati
id
bigint(20)
nume
varchar(70)
firma
varchar(100)
localitate
varchar(50)
email
varchar(100)
telefon
varchar(20)
mobil
varchar(20)
fax
varchar(20)
user
varchar(20)
data
date
id indexul primar al tabelei;

Nul
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

0000-00-00

nume numele complet al clientului;


firma cmp facultativ, reprezint firma creia i aparine clientul;
localitate localitatea de reedin;
email adresa de e-mail a clientului;
telefon cmp facultativ, destinat pentru memorarea telefonului fix al clientului,
pentru contactare;
mobil cmp facultativ, destinat pentru memorarea telefonului mobil al clientului,
pentru contactare;
fax cmp facultativ, destinat pentru memorarea faxului clientului, pentru contactare;
user numele de utilizator, identic cu cmpul nume din tabela useri;
data data nregistrrii clientului.
Tabela categorii este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:

Camp
id
numecat

Tip
bigint(20)
text

Proprietati

Nul
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

id indexul primar al tabelei;


numecat numele categoriei.
Tabela produse este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:
Camp
id
categorie
nume
cod
pret
um
culoare
marime
fisier
fisierm
tag
descriere
vitrina
unicat

Tip
bigint(20)
text
text
varchar(15)
varchar(20)
varchar(10)
text
varchar(20)
text
text
varchar(20)
text
tinyint(2)
tinyint(2)

Proprietati

Nul
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

0
0

id indexul primar al tabelei;


categorie categoria n care se afl produsul, avnd corespondent n cmpul numecat
al tabelei categorii;
cod codul produsului;
pret preul produsului;
um valuta;
culoare culoarea produsului;
marime mrimea produsului;
fiier numele fiierului care stocheaz imaginea produsului;
fiierm numele fiierului de dimensiune redus care stocheaz imaginea produsului;
tag eticheta produsului aceasta poate avea una din urmtoarele valori: de vnzare,
indisponibil, oferta i special, valori implementate prin program;
descriere cmp de tip text, care memoreaz caracteristici distincte ale produsului;
vitrina cmp cu dou valori, care stabilete dac produsul va fi afiat ca primul pe
coperta catalogului, n dreptul categoriei corespunztoare;

unicat cmp care stabilete dac produsul este unicat sau nu.
Tabela cart este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:
Camp
id
user
data
id_prod
numeprod
buc
nr_cart

Tip
bigint(20)
varchar(20)
date
bigint(20)
text
int(4)
bigint(20)

Proprietati

Nul
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

0000-00-00
0
0
0

id indexul primar al tabelei;


user numele de utilizator, identic cu cmpul nume din tabela useri;
data data comenzii;
id_prod id-ul produsului comandat;
numeprod numele produsului comandat, lsat aici pentru o mai rapid folosire a
tabelei;
buc numrul de produse comandate;
nr_cart numrul de ordine al coului de cumprturi.
Tabela comanda este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:
Camp
Tip
Proprietati
id
bigint(20)
nr_cart
bigint(20)
data
date
valoare
varchar(20)
confirmat
varchar(4)
stare
varchar(100)
observatii
text
vazut
varchar(4)

Nul
Nu

Setare de baza
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Extra
auto_increment
0
0000-00-00

id indexul primar al tabelei;


nr_cart - numrul de ordine al coului de cumprturi, corespondent cu cmpul cu
acelai nume din tabela cart.
data data comenzii;
valoare valoarea total a comenzii;

confirmat cmp disponibil pentru confirmare. Dac clientul trimite un e-mail de


confirmare, acest cmp va fi setat la valoarea da prin cod, altfel, comanda nu va putea fi
confirmat i nu va fi luat n considerare
stare starea onorrii comenzii - aceasta poate avea una din urmtoarele valori:
aplicat, confirmat, n procesare i confirmat, valori implementate prin program;
observaii cmp aflat la dispoziia administratorului, pentru adnotri;
vzut cmp cu dou valori, indicnd dac aceast comand a fost sau nu vizualizat
de ctre administrator, foarte util n cazul unui numr mare de comenzi, pentru c se poate
realiza foarte uor un filtru al vizualizrii.
Tabela contact este de tip MyISAM i are urmtoarele cmpuri:
Camp
id
nume
firma
localitate
email
telefon
mobil
fax
observatii
data
ora
vazut

Tip
bigint(20)
varchar(70)
varchar(100)
varchar(50)
varchar(100)
varchar(30)
varchar(30)
varchar(30)
text
varchar(20)
varchar(20)
char(3)

Proprietati

Nul
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu

Setare de baza

Extra
auto_increment

id indexul primar al tabelei;


nume numele vizitatorului din formularul Contact;
firma firma vizitatorului, dac exist, din formularul Contact;
localitate localitatea vizitatorului din formularul Contact;
email adresa de e-mail;
telefon telefonul fix de contact al vizitatorului din formularul Contact;
mobil - telefonul mobil de contact al vizitatorului din formularul Contact;
fax numrul de fax de contact al vizitatorului din formularul Contact;
observaii textul de contact;
data data trimiterii formularului;
ora ora trimiterii formularului;
vazut cmp pentru filtrarea formularelor vzute de ctre administrator.

Tabela contact poate deveni foarte important ca instrument al strategiei de marketing


al magazinului virtual. Chiar dac se putea opta foarte uor pentru trimiterea formularului prin
e-mail, a fost aleas stocarea acestora n baza de date pentru a putea avea mai uor acces la
problemele clienilor. tiind c o csu de mail poate deveni foarte aglomerat de e-mailuri
nesolicitate, problema ar fi ca, n cazul unui numr foarte mare de mesaje, unele din ele s
devin potenial pierdute. Stocarea acestora ntr-o tabel provoac att atenionarea
administratorului, ct i necesitatea ca acesta s le citeasc, ele fiind marcate ca necitite iniial,
starea acestora schimbndu-se numai dup acesta le deschide.
4.3 Funcionare
Site-ul este structurat sub form de tabel, fiind mprit n trei pri: header, coninut i
footer. Header-ul i footer-ul se vor repeta n fiecare pagin, funcia
include(nume_fisier.php) permind scrierea codului doar o singur dat, includerea
acestuia fcndu-se foarte uor.