Sunteți pe pagina 1din 3

CAZURI CLINICE

1.

un tip care e prins ca a consumat alcool inainte de un examen, nu are comportament tipic de
alcoolic, bea doar cand are examene ca a observat ca il ajuta. in lipsa alcoolului prezinta o
puternica stare de tensiune. de ce tip de alcoolism sufera si ce psihoterapii se recomanda?

* sufera de alcoholism alfa (nevrotic sau de stress)- are dependenat psihologica, legata de
convingerea efectului linistitor in situatii percepute critice. Nu are dependent fizica si lipseste
sindromul de abstinenta datorat acesteia. Consumul de alcool este neregulat si usor de anticipat.
* se recomanda: ~hipnoza si relaxarea ( pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de coping
in fata situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~ psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv (inlaturarea
convingerilor si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor legate de alcool si a
contextelor favorizante cu context alternative)
2.

caz clinic cu pacienta de 29 ani, casatorita, care vrea sa ramana insarcinata si cere sfatul
genetic. Mama ei avea tip de personalitate schizoid, tatal - normal. In prezent ambii sunt
decedati si ea nu mai tine legatura cu alte rude. In copilarie si adolescenta simtea nevoia sa fie
in centrul atentiei, sotul ei e primul barbat atragator de care s.a indragostit si pretinde ca intre
ei exista o legatura magica...e imbracata strident, nu e atenta la ce se vorbeste dar poate sa fie
atenta daca e ajutata. Nu a vrut sa practice teste psihologice si nu are manifestari psihiatrice.
Mai erau niste rezultate de la pet scan, eye tracking test si de la testul de dilatare pupilara.
intrebarea este ce parere ai (daca e indicat sa ramana insarcinata) si cum ai formula sfatul
genetic.

* Sfatul genetic favorizeaza eugenia(selectia naturala poate fi accelerate si imbunatatita prin interventia
umana constienta, conform spuselor lui Galton) si totodata freste cuplurile de a avea copii bolnavi.
Atata timp cat este o persoana apta din punct de vedere fizic si psihic, ramane la latitudinea pacientei de
a se hotari daca vrea sau nu sa fie mama. Daca ar avea o ruda cu o boala cu transmisie ereditara, as
informa-o despre riscul de a fi afectat si fatul, dar pana la urma decizia i-ar apartine: este vorba de o
probabilitate, nu de o certitudine si fiecare este liber sa decida daca isi asuma sau nu un risc.
*As stabili o intalnire cu pacienta si sotul ei si l-as intreba daca aceasta prezinta halucinatii, semen de
persecutie (simptome caracteristica schizofreniei) si as incerca sa evaluez capacitatea tatalui de a fi apt
din punct de vedere parental in caz de evolutie al bolii. Totodata, as incerca sa evaluez capacitatea
familiei de a ingriji un copil cu problem, in conditia in care exista studii conform carora schizophrenia
este o boala cu transmitere genetica.

3.

caz clinic cu o femeie care avea 55 ani, divortata, cu cancer in stadiu terminal si dureri care se
duce la medicul de familie si ii spune ca nu mai vrea sa traiasca, medicul e neatent si ii spune
ca trebuie sa fie puternica si cheama urmatorul pacient ca avea prea multi in sala si peste 2 sapt
afla ca pacienta s-a sinucis. sa spunem ce a gresit medicul, ce ar fi trebuit sa faca si motivul
sinuciderii.

* Teama fata de momentul iminent al mortii si degradarea identitaii persoanei sunt consecinte ale bolilor
incurabile. Bolnavii terminali nu se confrunta numai cu disconfortul psiholigic cauzat de apropierea

exitusului, ci si cu agravarea manifestarilor clinice (dureri, in cazul de fata). Probabil varsta si lipsa
suportului familial din partea soutlui, la care se adauga manifestarile clinice, determina dorinta pacientei
de a pune capat mai repede situatiei cu care se confrunta.
* Medicul aaratat un comportament neglijent (a ingaduit situatia amenintatoare de viata) si
detasat/indifferent (a acordat o asistenta medicala pur formala, fara implicare emotional), lucruri au
amplificat imaginea degradata a idesntitatii pacientei.
4.

la 8 era o copila de 16 ani, care venise la psihanaliza pe motiv ca se certase cu iubitul ei (cu
care se vedea de o luna) si citise ea intr-o revista ca e foarte buna terapia. Fire sociabila, cu
schimbari de dispozitie, dar fara probleme psihice ca lumea. Care ar fi indicatiile si
contraindicatiile psihanalizei in cazul ei? Ce ar trebui sa ii spuna psihologul?
* psihologul trebuie sa o informeze pe copila in ce consta psihanaliza, care sunt implicatiile
acesteia, cu avantajele si dezavantajele ei, intrucat exista rsiscul ca revista sa nu fie una de
specialitate sis a nu furnizeze suficiente informatii despre aceasta psihoterapie.
* pentru a obtine rezultate favorabile (facilitarea catharsisului= eliberarea pacientului, insightul=intelegerea cauzelor problemei, cresterea autonomiei pacientului), copila trebuie sa fie
informata ca psihanaliza este o metoda profunda de terapie, care poate vindeca sau traumatiza
in egala masura, de aceea motivatia ei trebuie sa fie una puternica.

5.

Nr 4 a fost despre o pacienta in varsta de 88 de ani care avea BPCO si a ajuns la spital, adusa
de fiica ei. Fiica i-a spus medicului ca el e "eroul familiei, sa incerce tot ce este posibil ca
batrana sa se insanatoseasca", insa ii interzice sa ii dea bolnavei anestezice (ceva de genul
asta). Medicul se conformeaza dar nu vrea sa mai vorbeasca cu pacienta si se izoleaza de
familia pacientei, deoarece simtea ca el ar fi rezolvat altfel cazul. La 2 zile, pacienta moare iar
medicul este certat de fiica bolnavei. Intrebari: cu ce a gresit medicul in aceasta situatie? care
sunt facilitatile din spital (enumerati 2-3) prin care un medic poate scapa de sindromul de
burn-out?

* Sindromul bunului samaritean indus de fiica pacientei (intrarea in rolul de supraimplicare) si


diferentele de metalitate in privinta tratamentului (doctoral dorea sa ii administreze bolnavei
anestezice) duc la una din manifestarile specific sindromului de burn-out: evitarea
pacientei/apartinatorilor. Medicul nu trebuia sa isi assume rolul dat de fiica pacientei.
* Facilitatile din spital: ameliorarea climatului de munca si organizarea interna a muncii in cadrul
echipei medicale si prevenirea conflictelor, grupurile Balint (reuniuni in care medicii analizeaza
anumite cazuri problematice, din perspective sentimentelor si reactiilo medicului fata de un anumit
pacient).
6.

un doctor de 52 de ani care de 25 de ani are grija de un barbat care acum are 70 de ani (sau asa
ceva). Barbatul avea ceva probleme cronice (hipertensiune arteriala sau ceva...oricum dinastea
de mosi) si tot tratandu-l a dezvoltat o prietenie frumoasa cu el si nevasta-sa. PANA CAND
mosului ii arde sa moara de cancer si asta se supara...si da-i si salveaza-l si incearca eroic si
da-i...dar FARA SUCCES . Intr-un final, mosul ii zice ca vrea sa moara si asta cand aude isi ia
prag nervos si pleaca si nu mai vorbeste cu el pana moare. Cum a gresit doctoru' ? Ce trebuia
sa faca ? Ce poate face ca sa-si modifice atitudinea ? Al cui este copilul ?
* Relatia medic- pacient este fundamentala pentru succesul therapeutic, deoarece, daca aceasta este
pozitiva de la bun inceput se poate realize o diagnosticare corecta si se poate spera intr-o complianta
terapeutica crescuta. Lipsa compliantei la tratament a pacientului si teama pierderii acestuia au dus
la reactia de evitare din partea medicului. Medicul ar fi trebuit sa acorde o informare explicita si pe
cat posibil neagresiva asupra rolului comportamentului propriu in vindecare. Din punctul meu de
vedere, dr a gresit prin dezvoltarea unei prietenii cu un pacient. Odata cu aparitia diagnosticului de
cancer, dr ar fi trebuit sa isi trimita prietenul la un al medic. Medicul ar fi trebuit sa fie de accord cu
decizia lui si sa ii fie alaturi in ultimele clipe.

7.

nr 1 alcoolic de tip alfa primeste indicatie terapeutica medicamentoasa un medicament care in


combinatie cu alcoolul cauzeaza greata, varsaturi, dureri abdominale. Pacientul e inconjurat de
alcoolici si acasa, si la locul de munca. Ce parere avem despre indicatie medicamentoasa si ce
ii recomandam pentru psihoterapie
* Dpdv medicamentos, consider ca ar fi eficienta, intrucat el prezinta doar o dependent psihica, dar
exista riscul noncompliantei datorit anturajului. Dpdv al indicatiei psihoterapeutice, exista mai multe
optiuni:
~hipnoza si relaxarea ( pacientii de tip alfa construiesc modalitati alternative de coping
in fata situatiilor generatoare, nemaiavand motive sa bea)
~ psihoterapia cognitive comportamentala: actioneaza la nivel cognitiv (inlaturarea
convingerilor si ideilor irationale) si comportamental (inlocuirea automatismelor legate de alcool si a
contextelor favorizante cu context alternative)ss
8.

sofer de camion fumator de 30 ani(1 pachet/zi); s-a gandit de cateva ori sa se lase, dar "nu
poate" din cauza mediului stressant. Cat de grav e (folosind formula cu nr pachete si ani de
fumat); in ce stadiu al modelului transteoretic se afla; ce terapii recomanzi; ce pasi/plan trebuie
sa urmeze medicul...ceva de genul...
*PA=nr ani*pachete/zi=30*1=30
PA>20 =>probabilitatea imbolnavirii creste semnificativ (cancer, BPOC, accidente vasculare)
* terapii:~ hipnoza- scurticrcuitarea mecanismelor de rezistenta ale fumatorului, construite in
jurul dependentei psihice
~psihoterapia de grup- faciliteaza catarsisul, perceperea si furnizarea de
solidaritate, invatarea unor noi strategii de coping
* planul medicului currant: adresarea motivelor reale care in fac sa fumeze, cooperarea unui
plan realist de tratament, subliniera progreselor inregistrate de pacient si nefurnizarea de iluzii
si sperante nerealiste legate de impactul renuntarii la fumat.