LUCRARE DE LABORATOR 8.

TEMA: Cadrul si Caroseriea.

Scopul lucrrii: De a consolida i dezvolta cunotinele teoretice la construcia i principiul
de fucionarea punilor din fa i spate a autovehiculelor.
Coninutul lucrrii: consolidarea cunotinelor pe construcia i principiul de funcionare a
punilor din fa i spate a autovehiculelor; de a rspunde la fiecare ntrebare de control; de a
rspunde n scris la ntrebarea de control conform numrului de ordine din list; de a da explicaie la
prescripiile desenelor- punii din fa rigide, punii din fa de direcie i motoare i arborelui planetar
cu cuplaj homocinetic; de complectat tabelul cu Caracteristicile de baz a punilor a
autovehiculelor: VAZ-2110, GAZ-3110, KamAZ-5410, LiAZ-5256, GAZ-66.
nzestrarea tehnic i materialele utilizate: elementele punilor din fa i spate, machete,
plane, set de instrumente, cri, conspect.
ntrebri de control.
1. Destinatiea,constructiea generala si particularitatile constructive a cadrelor autocamioanelor.
2. Suspensiile oscilante .Constructiile ,particularitatile functionarii ,avantajele .Metode de
transmitere a fortelor de impingere pentru suspensiile oscilante.
3. Rotile .Destinatiea contructiea ,metodele de montare a rotilor ,constructiile discurilor
,autoturismelor si autocamioanelor.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Bibliografia.
1. Gh. Fril, Mariana Fril, St. Samail Automobile, cunoatere, ntreinere i reparare, Editura
didactic i pedagogic, R.A.- Bucureti 2005.
2. E. V. Mihailovschii, C. B. Serebreacov, E. Ia. Tur Ustroistvo avtomobilea, MainostroienieMoscva 1981.
3. E. Ia. Tur, E. V. Mihailovschi, L. A. Jolobov Ustroistvo avtomobilea, Mainostroienie- Moscva
1990.
4. Avtomobili VAZ-2110, -2111, -2112. Rucovodstvo po tehnicescomu obslujivaniu i remontu, Za
ruleom, 2002.
5. Cratchii avtomobilini spravocinic NIIAT, Transport -Moscva 1985.
6. Avtomobili GAZ-24 VOLGA. Constructivnie osobenosti, tehnicescoe obslujivanie i remont.,
Transport -Moscva 1970.
7. Avtomobili KamAZ. Tehnicescoe obslujivanie i remont., vol. I, II, Transport -Moscva 1987.
8. A. P. Stepanov, I. P. Ciaicovskii Avtomobili GAZ-53A. Constructivnie osobenosti, tehnicescoe
obslujivanie i remont., Transport -Moscva 1968.
9. Iu. M. Vlasco, M. B. Lealicov, .a Cratchii avtomobilini spravocinic, Transconsalting
-Moscva 1994.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Rspuns la ntrebarea de control __1__

Prin cadru se intelege stuctura de rezistenta a intregului ansamblu al automobilului. Pe cadru
se monteaza principalele agregate ale automobilului si anume motorul, transmisia, suspensia, puntile
motoare, directia si eventual caroseria. Prin caroserie se intelege structura de rezistenta care asigura
asezarea si securitatea persoanelor si marfurilor transportate sau montajul instalatiilor principale. La
constructiile mai vechi de automobile si la actualele constructii de autocamioane, caroseria se
monteaza pe cadru si formeaza o parte distincta. La autoturismele si autobuzele moderne caroderia
preia si rolul cadrului de a asigura structura de rezistenta a intregului ansamblu al automobilului. In
acest din urma caz caroseria se numeste portanta iar cadrul lipseste ca organ distinct.Automobilele cu
destinatie speciala ca de exemplu automacaralele, autofrigorificele, autobetonierele, autobasculantele,
etc. au agregate cu functionare independenta de automobil propriu zis al caror studiu apartine altor
discipline. Astfel mentionam de exemplu, pompele si sistemele hidraulice, sitemele de cabluri, trolii
si frane ale macaralelor, instalatiile frigorifice motoarele si reductoarele pentru antrenarea
amestecatoarelor de beton etc.Toate automobilele moderne sunt dotate cu instalatii pentru ridicarea
confortului si pentru deservirea mecanizata. Astfel enumeram aici instalatiile de climatizare, sitemele
hidraulice sau pneumatice pentru actionarea usilor sau manevrarea geamurilor, instalatiile de incalzire
independente de motor etc. La automobilele destinatre pentru deplasarea pe teren neamenajat, cu
pante mari, treceri de ape prin vad etc., se prevad cabestane sau trolii pentru tragerea cu cablul.
2. Cadrul automobilului.
In stadiul actual al constructiilor de automobile, cadrul, ca parte distincta se foloseste cu rare exceptii
numai pentru autocamioane si autovehicole speciale.
Cadrul reprezinta legatura portanta dintre puntea din fata si puntea din spate care preia toate
solicitarile ce apar in exploatare (incovoiere, tractiune, rasucire, oscilatii).

Fig.8.1.1. Sasiu de autocamion:a scurt; b normal; c lung.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1 si 2 longeroane de profil U; 3,4,5,6,7,8,9 traverse; 10 suporti pentru montarea barei de

protectie;11,12,13,14 suporti pentru maontarea cabinei;15 suport pentru montarea casetei de
directie; 16 suport pentru montarea radiatorului; 17 suport motor;18 suport pentru caroserie.
In figura 1 este reprezentat un sasiu de autocamion in 3 variante, respecti scurt, normal si
lung.elementele componente ale unui sasiu sunt (fig.1.b): 1 si 2 longeroane de profil U rigidizate prin
traversele 3,4,5,6,7,8,9, suportii 10 pentru montarea barei de protectie; suporti pentru maontarea
cabinei 11,12,13,14; suport pentru montarea casetei de directie 15; suport pentru montarea
radiatorului 16; suport motor 17; suport pentru caroserie 18. Pe ultima traversa din spate se monteaza
carligul de remorcare.
Elementele constructive ale unui carlig de remorcare sunt redate in fig. 2 Carligl propriu zis 1
este asigurat de inchizatorul dublu 2 cu clichetul 3. Arcul amortizor 5 preia socurile axiale ale
sistemului autovehicolului de tractare-remorca. Fixarea ansamblului pe traversa din spate a sasiului se
face prin suportul 4.

Fig.8.1.2. Carlig de remorcare:

1 carlig propriu zis; 2 inchizator dublu;

3 clichetul; 4 suport; 5 arcul amortizor.

In cazul autotractoarelor destinate tractarii remorcilor cu o singura osie pe cadru se monteaza

o sa. Saua consta dintr-un cadru 4 (fig.3.) cu care placa superioara 1 se fixeaza de sasiu. Placa
superioara are posibilitate de balansare in jurul axei de articulatie 2 spre fata si spate. Acesta miscare
este impiedicata de arcul de blocare 3 cand autocamionul se deplaseaza fara remorca.

Fig.8.1.3. Autotractoare destinate tractarii remorcilor cu o singura osie:

1 placa superioara; 2 axa de articulatie spre fata si spate; 3 arcul de blocare;
4 cadru fixar de sasiu.]
Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Boltul de cuplare al remorcii este prins intre doua falci aflate in placa superioara si este
asigurat impotriva deschiderii in timpul mersului printrun sistem de blocare cu pana. In fig.4. este
reprezentata o sa vazuta de sus, in pozitie cuplata. Pentru decuplarea sau cuplarea remorcii se
indeparteaza surubul de siguranta 2 se inclina siguranta penei 2 pana descopera complect gaura, apoi
se actioneaza maneta 3 in directia sagetii. Maneta va antrena pana 4 care se va deplasa spre fata, fiind
blocata automat la sfarsitul cursei de opritorul In acesta pozitie pana a deblocat falcile de cuplare 6,
care se pot rotii in jurul axelor 7, fiind in situatia de a elibera sau primi boltul de cuplare al remorcii.
In timpul cuplarii sau decuplarii, tija de pe falca 8 impinge opritorul pana acesta elibereaza pana.
Arcul penei 9 va impinge pana la loc cu conditia ca falcile de cuplare sa fie inchise (partile din fata
apropiate). Se impinge la loc (in jos) siguranta penei, iar maneta se asigura cu surubul de siguranta.

Fig.8.1.4. Boltul de cuplare al remorcii.

In figura de mai sus sunt notate tija filetata 8, axul penei 10, axul opritorului 11, prezonul 12,
placa 13, si boltul de oprire 14.
Profilele folosite in constructia cadrelor reprezentate in figura sunt de urmatoarele categorii:
a profil U deschis; b,c,d profil U inchis; e profil tubular; f profil eliptic.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Fig.8.1.5. Profile folosite in constructia cadrelor:

a profil U deschis;b,c,d profil U inchis;e profil tubular;f profil eliptic.
Un exemplu de cadru folosit la un autobuz este redat in figura

Fig.8.1.6 Elemente componente ale cadrului de autobuz:

1 si 2 longeroane; 3,4,7,8 traverse; 5,6,13,14 travesrse pentru fixarea diverselor organe;
9,10,11,12 console; 15 suport de fixare a arcului.

Pentru autobuze se mai folosesc si cadre cu longeroane si traverse in V

Fig.8.1.7. Cadre cu longeroane si traverse in V.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

La unele tipuri de autocamioane cadrul este reprezentat de un singur tub central, de care se
fixeaza puntile independente si celelalte sisteme ale automobilului. Interiorul tubului central
adaposteste elementele transmisiei longitudinale (fig.8.).

Fig.8.1.8. Cadru sub forma unui tub central.

Constructia cadrului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii.
-

masa mica dar rigiditate suficienta fata de solicitarile pe care le suporta;

constructie simpla care sa permita montarea si fixarea usoara a diferitelor organe si

a caroseriei;

sa permita amplasarea cat mai jos a partilor componente ale automobilului in

scopul de a cobori centrul de greutate al acestuia;

cost redus.

Cadrul se calculeaza ca un sistem plan si nearticulat de grinzi, static nedeterminat.

Rspuns la ntrebarea de control __2__
Suspensiea pentru automobilele de tip oscelant are aceiasi destinatie cum si o suspensie
traditionala dar este efectuata specific .
Suspensiea automobilului cu trei axe are puntea din spate de tip oscilant . In
acest tip de suspensii puntile automobilului sunt sustinute cu pirghii reactive nu
avind legatura directa cu cadrul automobilului ,aceste tipuri sunt folosite cel mai
des la automobilele de capacitate mare si cu cel putin 2 punti motoare din
construcitea 6x4.
In cazul dat arcurile preiau doar greutatea de la automobil si o transmit la punti
nu efectund reglarea sau mentinerea directa a puntilor automobilului.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Fig8.2.1
Suspensiea din spate a automobilelor -5320, -5410, -55102:1 arcul dion foi din spate, 2
pirghiea reactiva de jos, 3 arc in foi , 4 element de fixare a arcurilor in foi, 5 capacul
papucului, 6 arcuri in foi , 7 stupita rotii , 8 puntea intermedieara, 9 element de fixare
a arcurilor in foi , 10 pivotul de suspendare a arcurilor in foi , 11, 12 pirghiea reactiva , 13
, 14 , 15 element de
sustinere a balansatorului, 16 piulita elemntului de fixare, 17 puntea din spate, 18
element de sustinere a pirchiei de reactie de sus ,19 pirghiea de reactie de sus
Rspuns la ntrebarea de control __3__
ROTILE AUTOMOBILULUI
DESTINATIA SI CLASIFICAREA ROTILOR
In functie de destinatie, rotile de automobil se clasifica in:
- roti motoare, care indeplinesc functia de element de sustinere si de element motor;
- roti de directie (ghidare), care servesc ca element de sustinere, precum si ca element de ghidare;
- roti combinate, care indeplinesc functia rotilor motoare si a rotilor de ghidare;
- roti de sustinere, care indeplinesc numai functia de element de sustinere.
Roata ca element motor si ca element de sustinere trebuie sa consume o cantitate de energie cat
mai mica pentru rostogolire. Roata de automobil se compune dintr-o parte rigida (roata propriu-zisa)
si o parte elastica (pneul).
CONSTRUCTIA ROTII PROPRIU-ZISE
Partile componente ale rotii propriu-zise sunt: janta, butucul, elementele de legatura ale
butucului cu janta si capacul de roata.
Legatura dintre butuc si janta se realizeaza, in general, prin intermediul unui disc. La unele
automobile cu capacitate mare de incarcare se utilizeaza rotile cu spite.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

In figura 8.10, se reprezinta constructia unei roti cu disc. Ea se compune din

butucul 4 pe flansa caruia se fixeaza discul 2, prin intermediul suruburilor 3, si din janta 1, nituita pe
discul 2, capacul 6, mentinut de arcurile lamelare 5 acopera butucul si discul. Discul se fixeaza de
janta prin sudare sau nituire, iar de butuc cu suruburi sau prezoane. Pentru a-i reduce greutatea si
pentru ventilatie, discul este prevazut, in general, cu gauri.
Janta este partea rotii pe care se monteaza pneul. Jantele rotilor de automobil sunt de doua
feluri: adanci (nedemontabile) si plate (demontabile).
- Jantele adanci (fig. 8.11. a si b) se utilizeaza la toate autoturismele moderne; canalul din mijioc
serveste la montarea si demontarea anvelopelor.
- Jantele plate (fig. 8.11, c) se utilizeaza la autocamioane si autobuze deoarece constructia jantei
usureaza montarea anvelopelor grele care au marginile mai rigide.

Figura 8.3.2. Tipuri de jante.

Figura 8.3.1. Constructia rotii cu disc.
Janta plata are o bordura 1 fixa si una demontabila 2. Bordura demontabila se reazema lateral de
inelul de inchidere 4sectionat radial, inel care se introduce in canalul jantei 3. La montare, se asaza
pneul pe janta si apoi se introduce bordura demontabila, impingandu-se pana se elibereaza canalul din
janta, in care se introduce inelul elastic de impingere. Bordura demontabila este mentinuta in pozitia
normala de marginea pneului sub presiune.
DESTINATIA SI CLASIFICAREA PNEURILOR
Pneurile reduc si amortizeaza socurile produse in timpul deplasarii autovehiculului si asigura
contactul cu calea de rulare.Clasificarea pneurilor de autovehicul se face dupa mai multe criterii.
Dupa destinatie, pneurile se clasifica in:
-pneuri pentru autoturisme;
-pneuri pentru autocamioane si autobuze;
-pneuri pentru vehicule speciale
Dupa presiunea interioara, pneurile se clasifica in:
- pneuri de presiune inalta, utilizate la autocamioane si autobuze, la care presiunea interioara este
cuprinsa intre 3-7,5 bar;
- pneuri de joasa presiune, utilizate la autoturisme si tractoare, la care presiunea interioara este
cuprinsa intre 1,4-3 bar.
Dupa elementele componente, pneurile se clasifica in: pneuri cu camera si pneuri fara camera.
Dupa tipul carcasei, pneurile se clasifica in: pneuri obisnuite (cu carcasa diagonala) si pneuri cu
carcasa radiala.
Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

TIPURI CONSTRUCTIVE DE PNEURI

Pneuri cu carcasa diagonala. In figura 8.12 sunt reprezentate partile componente ale unui pneu
cu camera. El se compune din anvelopa, camera de aer cu valva cu ventil si banda de protectie.

Figura 8.3.3. Partile componente ale unui pneu:

1 - banda de protectie; 2 - camera; 3 carcasa; 4 - strat amortizor (breker); 5 - banda de rulare; 6flancuri; 7 talon;8 - inel metalic.
Anvelopa reprezinta un invelis elastic care se compune din: banda de rulare (stratul
protector) 5, stratul amortizor (brekerul) 4, carcasa 3, flancurile (partile laterale) 6 si talonul 7.
Figura 8.3.4. Tipuri de pneuri
A - cu carcasa diagonala; b - cu carcasa radiala.
- Banda de rulare protejeaza carcasa si camera contra
deteriorarilor si a uzurii, transmite efortul de tractiune
si franare, mareste aderenta etc.
- Stratul amortizor (brekerul) face legatura intre
banda de rulare si carcasa, preluand o parte din
socurile care se transmit.
- Carcasa este partea anvelopei care preia eforturile
cele
mai
mari
in
timpul
deplasarii autovehiculului. Ea constituie scheletul anvelopei si se confectioneaza
dintr-un numar de straturi de tesatura speciala (straturi de cord).
- Flancurile protejeaza peretii laterali ai carcasei. In general, flancurile formeaza un tot unitar cu
banda de rulare.
- Taloanele reprezinta partea rigida; ele dau posibilitatea obtinerii unei fixari rezistente a
anvelopei pe janta.
In interiorul talonului se gaseste o insertie metalica (inel de talon), izolata cu amestec de cauciuc,
care-i asigura rigiditatea necesara. Numarul inelelor de talon depinde de numarul straturilor de cord al
carcasei.
Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Camera de aer este un tub inelar (tor) din cauciuc, in interiorul caruia se gaseste aer, care
contribuie la amortizarea socurilor in timpul mersului. In general, grosimea peretilor camerelor de aer
este de 1,5-3 mm.
Valva cu ventil are rolul de a mentine aerul sub presiune in pneu, nepermitand iesirea lui in
exterior.
Banda de protectie (banda de janta) este de forma inelara si are rolul de a proteja camera de aer
de frecare cu janta metalica. In general, ea se utilizeaza numai la pneurile montate pejante plate.
Pneuri cu carcasa radiala. La pneurile cu carcasa radiala (fig. 8.13, b) firele de cord sunt
dispuse radial, formand cu linia circumferintei un unghi de 80-90.
Pneul cu carcasa radiala, sub aspectul exterior, nu difera prea mult de unul obisnuit ci doar
printr-o latime ceva mai mare si o forma ovala, aplatizata.
In comparatie cu un pneu obisnuit, pneul cu carcasa radiala prezinta ca avantaje: cresterea
duratei exploatarii cu 30-80%; micsorarea rezistentei la rulare cu 10-15% datorita faptului ca
deformatia este mult mai mica; manifesta calitati bune si la circulatia in timp de iarna.
Pneuri fara camera de aer ( tubeless). La aceste pneuri (fig. 8.14), etansarea cu janta este
asigurata de un strat de cauciuc foarte moale 1, ce se gaseste pe suprafata interioara. In acest caz,
janta trebuie sa fie foarte neteda, dintr-o bucata si sa aiba o inclinare mica la margini.La aceste pneuri,
valva cu ventilul 2 se monteaza direct pe janta, iar etansarea este asigurata de saibele de cauciuc3.
La pneurile fara camera, se mareste siguranta circulatiei, deoarece stratul subtire din cauciuc foarte
elastic, la patrunderea unui corp strain produce o autoetansare (nu se perforeaza, ci se intinde). In
cazul unei perforari, aerul iese din pneu in mod treptat, nu sub forma de explozie.

Figura 8.3.5. Pneu fara camera de aer.

Coala

Mod Coala N. Document

Semnat

Data