Sunteți pe pagina 1din 22

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

PROIECT PENTRU OBINEREA


CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema

NTREINEREA I REPARAREA
UTILAJELOR
PENTRU PRESAREA LA RECE

NDRUMTOR:
Prof. ing.

Elev:
Clasa:

2015
1

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului

2.Cuprinsul

3.Argument

4.Presarea la rece

4.1.Generalitati

4.2.Scule si dispozitive utilizate la presare

4.3.Tehnologia presarii la rece

5.Masini si utilaje folosite la presare


5.1.Reglarea si centrarea dispozitivelor si utilajelor
6.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor

10
13
14

6.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare

14

6.2.Categorii de reparatii

16

6.3.Intretinerea preselor mecanice si hidraulice

17

6.4.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice

17

6.5.Defectiuni si remedieri ale instalatiilor hidraulice

19

6.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric

19

7.Norme de tehnica a securitatii muncii la intretinere si reparare

20

8.Bibliografie

22

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi
dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu,
prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti
de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen
generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele
eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. )
Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante
pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte
abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n
societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare
unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
echipe.

Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei

Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate
creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor
dobndite.
Proiectul INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR PENTRU PRESAREA LA RECE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica
jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a
acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli
importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare.
Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini
au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
3

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un
mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de
proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele,
precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de
frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a
pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata
de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de
blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se
realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul
uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :
1.
2.
3.
4.
5.

Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

4.PRESAREA LA RECE
4.1.GENERALITATI
DEFINIIE:

Presarea la rece este procedeul tehnologic de deformare plastic a semifabrica-telor, cu ajutorul


unor dispozitive numite tane i matrie, pe maini de presare.

Fig.4.1.1.tana de perforare
Prin presarea la rece se nelege operaia de prelucrare a materialelor prin de-formare plastic, la
temperatura mediului ambiant, cu aplicarea unor fore exterioare.
Procedeele de presare la rece a metalelor au aplicaii multiple n industrie, datorit avantajelor
pe care acestea le prezint, n comparaie cu alte procedee tehnologice, i anume:
productivitate mare, deci cost redus, utilajul necesar presrii fiind de mare randament;
posibilitatea de a folosi muncitori cu calificare inferioar;
obinerea unor piese cu un nalt grad de precizie, ceea ce asigur inter-schimbabilitatea acestora
n ansamblurile n care sunt montate;
pierderi mici de imaterial, realizarea printr-o elaborare corect a proceselor tehnologice;
condiii favorabile introducerii mecanizrii i automatizrii proceselor de producie;
mbuntirea caracteristicilor mecanice a materialelor n urma presrii la rece.
n schimb, presarea la rece, de obicei, necesitnd o pregtire a fabricaiei mai costisitoare dect alte
procedee tehnologice, este economic la producia n serie mare.
Pentru ca operaiile de presare la rece s fie productive i de calitate se impune n prealabil o
minuioas pregtire a procesului de fabricaie, ncepnd cu materialul de prelucrat, continund cu
S.D.V.urile necesare i terminnd cu alegerea utilajelor care s asigure forele de presare precum i
micrile impuse de tehnologie.

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

4.2.SCULE SI DISPOZITIVE UTILIZATE LA PRESARE


SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE LA OPERAIILE DE PRESARE LA RECE.
Pentru executarea operaiilor de tiere se utilizeaz stane, iar pentru executarea operaiilor de deformare plastic se utilizeaz matrie, ambele tipuri putnd fi executate ntr-o gam variat constructiv.
Elementele componente ale stanelor. Elementele unei stane formeaz dou ansambluri: un ansamblu fix, montat pe masa presei, i un ansamblu mobil, montat pe culisorul presei.
Majoritatea elementelor componente ale unei stane sunt tipizate, cu excepia elementelor active,
care pot avea diferite forme, n funcie de semifabricatele sau piesele care rezult n urma operaiei de
tanare.
Elementele de baz ale stanelor au rolul de a fixa stana pe presa pe care se execut operaia de
tiere i de a ghida elementele mobile fa de cele fixe. Principalele elemente de baz sunt: placa de
baz, placa superioar, placa portpoanson, placa de ghidare, cepul de prindere, coloanele i bucele de
ghidare.

Fig.4.2.1.Stanta de perforat

4.3.TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE


Pentru micorarea frecrii ntre materiale sau semifabricate i elementele constructive ale
stanelor sau matrielor, acestea se lubrifiaz cu o pelicul subire de ulei nainte de nceperea lucrului.

OPERAII DE TIERE.

Tierea este operaia de prelucrare prin care semifabricatul este separat n dou sau n mai multe pri distincte dup un contur deschis sau nchis.
Retezarea const n separarea unor pri dintr-un material dup un contur deschis. Retezarea se
utilizeaz n general la tierea foilor de tabl n benzi sau n buci dreptunghiulare necesare operaiilor
urmtoare. O mare importan o prezint croirea tablei. Aceast operaie trebuie executat cu mult
atenie, alegndu-se formatul de tabl n care s se ncadreze, cu pierderi minime de material, benzile
sau semifabricatele necesare operaiilor de presare urmtoare.
6

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.4.3.1.Schema de principiu
Decuparea const n separarea complet a unor pri din material, dup un contur nchis, partea
rmas constituind deeul Decuparea se execut pe prese cu ajutorul stanelor de decupat.

Fig.4.3.2.Stanta de perforare-decupare
Tunderea const n separarea surplusului de material la marginea pieselor ambutisate. Piesa se
scoate din matria de tundere cu ajutorul arunctorului.

Fig.4.3.3.Stanta de tundere
7

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

OPERAII DE DEFORMARE.

pale.

Operaiile de deformare sunt variate, n cele ce urmeaz prezentndu-se numai cele mai princi-

ndoirea urmrete transformarea semifabricatelor plate n piese curbe. Operaiile de ndoire se


execut cu ajutorul matrielor de ndoire. Cele mai reprezentative operaii de ndoire sunt profilarea i
ndreptarea.

Fig.4.3.4.Indoirea
Profilarea const n transformarea semifabricatelor plate n piese curbate prin ndoirea acestora
pe muchii sau generatoare paralele ntre ele i paralele cu muchia lor longitudinal.

Fig.4.3.5.Profilarea
Ambutisarea este operaia de deformare a tablelor, prin care se obin piese cave.

Fig.4.3.6.Ambutisarea
8

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Bordurarea const n prelucrarea prin deformare a marginii exterioare a unei piese, pentru a se
obine o suprafa de racordare sau ntrire a marginilor.

Fig.4.3.7.Bordurarea
Gtuirea urmrete micorarea seciunii transversale a barelor, evilor sau a pieselor executate
prin ambutisare.

Fig.4.3.8.Gatuirea
Umflarea este prelucrarea de deformare executat cu scopul de a mri dimensiunile transversale
spre fundul unei piese cave. n figura care reprezint matria de umflare echipat cu inel de cauciuc,
operaia propriu-zis este indicat n seciunea din dreapta axei de simetrie. Pentru ca scoaterea piesei
din matri s fie posibil placa de umflare este executat din dou buci.

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

5.MASINI SI UTILAJE FOLOSITE LA PRESARE


MAINI FOLOSITE LA PRESARE LA RECE.
Mainile i utilajele pentru stanat i ambutisat se pot clasifica dup modul de acionare i pe baza
operaiilor principale pe care le execut.
Dup modul de acionare, presele se clasific n acelai fel ca i cele de la prelucrarea la cald a
materialelor.
Din punctul de vedere al operaiei de executat, acestea pot fi: pentru stanat, pentru ambutisat,
pentru ndreptat etc.
La operaiile de tanare care necesit o curs de lucru mai lung decat a preselor cu excentric, se
folosesc presele cu bicl-manivel. Aceste prese au un arbore cotit care se cupleaz cu berbecul prin
intermediul unui mecanism biel-manivel.
Operaia de ambutisare se poate realiza pe prese cu simpl, dubl i tripl aciune. Utilizarea
preselor cu simpl aciune presupune folosirea unor matrie mai complicate, consum de energic suplimentar, iar uneori nzestrarea presei cu instalaii auxiliare destul de complexe. Toate aceste inconveniente snt eliminate prin utilizarea preselor cu manivel cu dubl i tripl aciune care folosesc dou sau
trei capete de lucru, cu o legtur funcional determinat de caracteristicile procesului tehnologic.
Pentru executarea diferitelor operaii de presare la rece a metalelor se utilizeaz prese mecanice
sau hidraulice.
n funcie de modul de acionare presele pot fi acionate manual sau mecanic.
Maini acionate manual sau cu piciorul. Dac fora necesar presrii este mic, iar volumul de
lucrri este redus, se utilizeaz maini acionate manual sau cu piciorul. Din punct de vedere funcional
i constructiv acestea pot fi executate ntr-o gam variat, din care se vor prezenta cele mai caracteristice.
Presa manual cu excentric este utilizat la presarea bucelor n corpul prghiilor sau al bielelor,
la presarea roilor dinate pe ax, precum i la operaii de presare la rece. Presa acionat manual de prghie, prin intermediul excentricului, de-plaseaz culisorul pe vertical. Presa manual cu urub este utilizat la operaii de tiere, ndoire imprimare etc., la piese cu dimensiuni mici.
Presa poate fi cu unul sau doi montani. Presa poate fi acionat prin braul care transmite o micare de
rotaie la urub, iar acesta transform micarea de rotaie ntr-o micare de deplasare pe vertical a culisorului presei.

UTILAJE ACIONATE MECANIC.

Foarfecele-ghilotin este utilizat la tierea tablelor de oel cu grosimea sub 5 mm. Foarfecele se
compune din cuitul mobil, dispozitivul de fixare, angrenajul mecanismului de acionare, transmisia cu
curele, motorul electric i batiul. Unghiul de tiere se regleaz n funcie de grosimea tablei care se taie,
fiind spre limita superioar la tablele mai groase.

10

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.5.1.Foarfeca ghilotina
Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl sau platband, linia
de tiere fiind dreapt.
Uzual, aceste maini se construiesc pentru semifabricate avnd lungimea liniei de tiere de 5004
000 mm, iar grosimea de 1 8 mm. Exist ns i foarfece pentru tabl, avnd lungimea liniei de tiere
pn Ia 8 000 mm i 60 mm grosime, utilizate de antierele navale. Tierea se execut cu ajutorul unor
la-ne paralele sau nclinate ntre care exist un joc a crui valoare depinde de grosimea tablelor de tiat
. Frecvena micrii traversei mobile este de 3060 c.d/min, ns ea poate fi pn la 300 c.d/min n cazul
foarfecelor incluse n linii automate.
Din punctul de vedere al dimensiunilor maxime ale seciunii de tiere a semifabricatului, mainile
se pot clasifica n:
foarfece uoare (3x 1 000) mm2;
foarfece mijlocii (8x3 000) mm2;
foarfece grele (60x8 000) mm2.
Pentru acionarea foarfecelor se utilizeaz sisteme mecanice, hidraulice sau hidromecanice.
Presa cu excentric se construiete pentru fore de presare intre 5 000 i 100 000 kN.
Principalele pri componente i modul de lucru al preselor cu excentric rezulta din schema de principiu prezentat in figura 5.1.1. Motorul 1 transmite micarea la volantul 2 pe axul cruia se gsete arborele cu excentric 3. Pe acesta se monteaz biela 4 de care se fixeaz berbecul 5. Semimatria superioar 6 se monteaz pe berbec, iar semimatria inferioar 7 pe masa presei 8, care face corp comun cu
batiul acesteia. Arborele cu excentric poate fi: cu manivel , tip arbore cotit , sau cu cama.

11

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.5.2.Presa cu excentric

Fig.5.3.Presa cu frictiune

Presa cu frictiune( Fig. 5.3) se folosete la forjare, tanare i mai ales la matriare, putnd dezvolta
fore intre 400-6000 kN, i se compune din batiul in care culiseaz berbecul acionat prin intermediul
urubului. La partea superioar, urubul are montat volantul, care i imprim o micare de rotaie intrun sens sau altul, dup cum contactul volantului se face cu discul vertical din stinga sau din dreapta,
determinnd in felul acesta ridicarea sau coborirea berbecului. Discurile verticale se rotesc continuu i n
acelai sens, fiind acionate de un motor electric. Pentru a veni n contact cu volantul, discurile sint deplasate mpreun cu axul pe care stat montate prin intermediul prghiilor de comanda.

Fig.5.4.Presa hidraulica
Presele hidraulice sunt destinate forjrii pieselor grele sau foarte grele, ele putand dezvolta o
for de pan la 500 000 kN.
12

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Presele hidraulice (fig. 5.4) snt prevzute cu o pomp hidraulica de acionare i cu un acumulator hidraulic , care are rolul de a acumula apa la o presiune inalta (200 bar) in pauzele dintre cursele de lucru si
de a trimite apa in reeaua de acionare in timpul lucrului.
Traversele inferioar i superioar cu nicovalele respective snt legate prin dou sau patru coloane.
Traversa superioar cu nicovala mobil este acionat pe vertical in cursa de lucru de pistonul care
culiseaz n cilindrul hidraulic.
Cursa de ntoarcere (de ridicare a traversei superioare) se realizeaz prin acionarea pistoanelor care
culiseaz in cilindrii de ntoarcere. Toate comenzile presei sint dale de la pupitrul, unde se afl butoanele
de acionare a supapelor.

5.1.REGLAREA I CENTRAREA DISPOZITIVELOR I UTILAJELOR


N VEDEREA OPERAIILOR DE PRESARE LA RECE .

Operaia de reglare este caracteristic n special preselor pe care se execut lucrri de tiere sau
de formare cu stane sau matrie. Operaia este efectuat de reglorul seciei i cuprinde urmtoarele
lucrri:
1. omologarea stanelor i matrielor noi;
2. reglarea stanelor sau matrielor n vederea executrii pieselor n procesul de fabricaie;
3. urmrirea funcionrii preselor i a stanelor sau matrielor i nlturarea eventualelor defeciuni.
Prin omologarea unei scule se nelege experimentarea funcionrii ei la primirea din secia de
sculrie. Operaia se execut n prezena maistrului de atelier i a tehnologului seciei de sculrie. n cadrul omologrii, dup efectuarea operaiei de reglare, se execut un numr restrns de piese, se controleaz i dac acestea corespund documentaiei tehnice scula respectiv poate fi folosit la producia n
serie.

Fig.5.1.1.Presa
(1-carcasa; 2-ax; 3-volant; 4-berbec; 5-masa; 6-batiu; 7-culisor; 8-excentric)

Operaia de reglare propriu-zis se execut n felul urmtor:


se lubrifiaz bucele i ghidajele i se nchide matria;
13

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

prin rotirea volantului 3, se aduce culisorul 7, n punctul mort exterior;


se aaz stana sau matria pe masa presei 5;
se deplaseaz masa presei pe vertical pn cnd cepul de prindere intr n culisorul presei 7;
se fixeaz placa de baz pe masa presei i cepul de prindere pe culisorul presei;
se regleaz cursa culisorului n funcie de grosimea materialului sau adncimea de ambutisare;
se aaz un material sau prepan pe partea inferioar a sculei, se coboar poansonul n poziia de
lucru i se cerceteaz modul de imprimare a elementelor active pe materialul de ncercat,
trgndu-se apoi concluzii asupra centrrii celor dou pri ale sculei.

Dup efectuarea reglrii se controleaz primele piese cu documentaia tehnic i n cazul n care
acestea corespund, operaia de presare poate continua.
n timpul lucrului pot interveni defeciuni care necesit urmtoarele operaii:
nlocuirea poansoanelor de perforare;
centrarea stanei sau a matriei;
nlocuirea elementelor elastice;
ascuirea elementelor tietoare.
De asemenea, n timpul lucrului, reglorul va urmri calitatea lubrifierii piesei sau semifabricatului, strngerea uruburilor de fixare a sculei i funcionarea utilajului.

6.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR


6.1.NECESITATEA LUCRRILOR DE NTREINERE I REPARARE

Intreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile in condiii normale de exploatare intre dou reparaii consecutive, reducand posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale.
Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii, utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cand unele dintre acestea sunt folosite mai rar.
Activitatea de intreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul folosirii
lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral.
Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de
intrebuinare a utilajului, i in final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a
fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale cat mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurandu-se prin:
exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea supraincrcrilor), intreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor in micare, observarea continu a strii i
funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de intreinere i reparaii i executarea reparaiilor la
timp, conform prescripiilor intreprinderii constructoare.
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii in
condiii cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un serviciu de intreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului utilajelor in procesul de
uzur fizic se poate constata c uzura in timp a diferitelor componente are loc in mod difereniat.
Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de activiti de intreinere a
acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i revizie, care s permit depistarea din
timp a eventualelor defeciuni.
14

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Realizarea unor activiti de intreinere i reparare corespunztoare a utilajelor are o serie de


avantaje, dintre care mai importante sunt:
creterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de funcionare i realizarea
produciei conform graficelor;
creterea randamentului i a preciziei de funcionare a utilajelor;
reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de producie.
Activitatea de intreinere i reparaii a devenit o problem tehnologic, in timp ce o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant. Aceastmodificare de optic este fireasc, deoarece astzi intr-o intreprindere constructoare de maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.
Existena unui compartiment de intreinere i reparaii este justificat de necesitatea asigurrii utilizrii
permanente a echipamentelor i cldirilor din intreprinderile tot mai complexe.
Domeniul de activitate al compartimentului de intreinere este diferit de la o intreprindere la alta, dar cuprinde in general, urmtoarele lucrri:
intreinerea i repararea echipamentului i cldirilor;
modificrile aduse acestora;
montarea i punerea in funciune a noilor echipamente;
livrarea de utiliti in scopuri de producie (ap, energie electric, aer, abur, gaze etc.);
controlul i evidena cheltuielilor de intreinere i reparaii;
paza contra incendiilor.
Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de intreinere trebuie s se foloseasc de principalele
mijloace:
s se constituie intr-un organism proporional dimensionat cu cadre i bine organizat in funcie
de specificul intreprinderii;
s elaboreze un program de lucru bine conceput;
s-i organizeze disponibilul de piese de schimb in funcie de necesiti;
s evidenieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s prevad remediile;
s lucreze in strans colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca s se asigure
funcionarea utilajelor prin respectarea programelor;
s se informeze permanent in pas cu progresul tehnologic, in domeniul materialelor, metodelor
i echipamentelor noi.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete ungerea
mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea mainii; verificarea tuturor pieselor
asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi splai cu benzin i umplui cu unsoare de rulmeni special, rezistent la
temperaturi mari i neacid; verificarea funcionrii motoarelor electrice, a reductoarelor i a ntregului
sistem de transmitere a micrii.
In plus, fa de aceste lucrri, presele cu friciune mai necesit verificarea axului roilor volante, a
axului cu urub i a bucei de bronz a acestui ax din batiul mainii, iar la presele hidraulice trebuie acordat atenie etaneitii pistoanelor fa de cilindri n care lucreaz, ungerea pieselor n frecare i ungerea coloanelor de ghidare.

15

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Exploatarea mainilor trebuie s se fac raional, iniulu-se seama de tehnica securitii muncii. n
general, presele nu se ncarc dect cu 6070% din fora nominal, pentru a se evita o uzare prematur.
Manipularea acestora se va face numai de ctre personal calificat i instruit n acest scop.

6.2.CATEGORII DE REPARAII CE SE EXECUT N CADRUL SISTEMULUI DE REPARAII PREVENTIV PLANIFICATE


Categoria
reparatiei

Scopul

Faze tehnologice

Revizia tehnic (Rt)

Se constat starea
utilajului i se remediaz
defeciunile aprute de la
ultima reparaie a utilajului.

Reparaia curent de
gradul I (Rc1)

Se verific subansamblele
principale prin demontarea
prilor componente care
faciliteaz aceast operaie

Reparaia curent de
gradul II (Rc2)

- Se verific toate
subansamblele prin demontarea lor complet.
- Se face dup mai multe
reparaii curente de gradul I

Reparaia capital (Rk)

Revizia total a utilajului


pentru a se inlocui sau
reface piesele sau
subansamblele de baz
ajunse in stare de uzur
avansat.

- Se verific starea tehnic a utilajului in vederea meninerii in stare de


funcionare pan la urmtoarea
reparaie.
- Se efectueaz reglajele mecanismelor.
- Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanare.
- Se controleaz piesele de uzur
frecvent pentru a stabili volumul
reparaiei urmtoare (piese de
schimb, materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea muncii.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de uzur
foarte rapid (piese de etanare,
buce, rulmeni, etc.).
- Se verific i se elimin jocurile
intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere
i rcire, dispozitivele de comand.
- Se repar dispozitivele de protecie.
- Se reface protecia anticorosiv
exterioar.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur rapid.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu frecven de uzur
mijlocie.
- Celelalte operaii sunt ca la Rc1
- Se demonteaz complet utilajul i
se verific fiecare pies.
- Se verific i piesele care nu sunt
supuse uzurii mecanice, dar au fost
solicitate de ocuri termice.
- Se verific i piesele care formeaz
scheletul pe care se sprijin elementele active (supori, carcase de
susinere, etc.) deoarece in timpul
funcionrii funcionrii utilajului
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbri.

Loc executie

Importanta

In instalaie

Este o operaie intermediar


intre dou reparaii, care
asigur meninerea in
funcionare a utilajului pan
la urmtoarea reparaie.

In instalaie

Asigur funcionarea
normal pan la urmtoarea
reparaie planificat.

In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)

Asigur funcionarea in
condiii normale a utilajelor
i instalaiilor.

In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)

Este redat integral


capacitatea de funcionare a
utilajului sau instalaiei.

16

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Intretinerea preselor const n verificarea strii i urmrirea funcionrii instalaiei electrice, transmisiei, ambreiajului i a mecanismelor de comand, iar n caz de defeciuni se va proceda la remedierea
lor.Reparaiile curente snt specifice fiecrui tip de pres. Astfel, repararea preselor cu excentric presupune recondiionarea sau nlocuirea arborilor, roilor dinate, ndreptarea meselor de lucru i a berbecului, verificarea ghidajelor, repararea excentricului, revizuirea comenzilor, repararea frnei etc.
La piesele hidraulice repararea prezint particulariti n ceea ce privete sistemele de distribuie i
de comand. In cazul c exist defeciuni i uzuri, garniturile i presetupele se nlocuiesc, scaunele
supapelor se frezeaz i apoi se rodeaz, iar la reparaiile capitale se nlocuiesc. Cu ocazia reparaiilor
capitale se nlocuiesc i ventilele i conductele care nu mai corespund.Suprafeele de ghidare ale coloanelor se cur de rizuri, iar filetul coloanelor se cur i piuliele se nlocuiesc n caz de uzare.
Att la ciocane ct i la prese, ungerea ocup un loc important la lucrrile de ntreinere. n acest
sens, se precizeaz c trebuie s se foloseasc lubrifiantul prescris n cartea mainii, rezervoarele
pentru ungere s fie umplute cu lubrifiantul respectiv i s se verifice dac acesta ajunge la locurile de
ungere.

6.3.INTRETINEREA PRESELOR MECANICE SI HIDRAULICE


Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete ungerea
mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea mainii:
verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea
uruburilor de la glisiere i de la lagre;
curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea jocurilor din lagre;
dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi splai cu benzin i
umplui cu unsoare de rulmeni special, rezistent la temperaturi mari i neacid;
verificarea funcionrii motoarelor electrice, a reductoarelor i a ntregului sistem de
transmitere a micrii.
In plus, fa de aceste lucrri, presele cu friciune mai necesit verificarea axului roilor volante, a
axului cu urub i a bucei de bronz a acestui ax din batiul mainii, iar la presele hidraulice trebuie acordat atenie etaneitii pistoanelor fa de cilindri n care lucreaz, ungerea pieselor n frecare i ungerea coloanelor de ghidare.
Exploatarea mainilor trebuie s se fac raional, inandu-se seama de tehnica securitii muncii.
In general, presele nu se ncarc dect cu 6070% din fora nominal, pentru a se evita o uzare prematur. Manipularea acestora se va face numai de ctre personal calificat i instruit n acest scop.

6.4.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR HIDRAULICE

Controlul instalaiilor de acionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate, i


const in:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele prescrise in funcie de
condiiile de lucru;
observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de intreinere.
ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const in:
17

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

intreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);


intreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele hidraulice ale
mainilor i utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor sau bazin. Datorit
frecrilor mecanice, variaiei presiunii, schimbrii temperaturii etc. agentul de lucru este supus oxidrii,
descompunerii, murdririi, aciuni care ii modific proprietile fizice i chimice, fcandu-l
necorespunztor scopului su, conducand i la uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare i filtrare i, asigurand meninerea
temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele
de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bun separare, decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de staionare fiind cuprins intre 10 i 30 min, iar temperatura de 7080C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, deoarece filtrele pot fi
schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de intreinere sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce succesiv in bi cu acid
clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce conine pasivizatori, bi cu ap pentru splare i neutralizare
a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz,
pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv i inchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de rugin, se va interveni cu
perii de sarm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de sarm apoi se spal cu solveni
(tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea intregului sistem prin recircularea intens,
a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-75C, fr circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori de-cate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in
funciune separatorul centrifugal pentru indeprtarea impuritilor existente in suspensie, in fluid.
Operaia de splare se consider incheiat cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai
acumuleaz impuriti.
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac in instalaie exist impuriti. Se introduce lotul
de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac se consider c este necesar, dup care instalaia
poate intra in funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit suprainclzirilor, impurificrilor i infiltraiilor de aer.
Defeciunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat i msurile de remediere ce trebuie luate
de personalul de intreinere sunt date in tabelul de mai jos.

18

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

6.5.DEFECIUNI I REMEDIERI ALE INSTALAIILOR HIDRAULICE.


Defectiunea

Consecinte

Cauze

Suprainclzire a (la temperaturi


peste 1000C)

- scderea vascozitii uleiului;


- formarea de depuneri i aglomerri de acizi;
- uzuri rapide ale cilindrilor;
- deteriorarea garniturilor;
- blocarea comenzilor i a
supapelor de siguran;
- miros urat al uleiului;
- uleiul ii inchide culoarea i se
constat o scdere de presiune.

- ulei necorespunztor;
- nivelul uleiului este sczut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
- pierderi interioare la pomp;
- obturarea fluxului de ulei datorit
avariilor la tubulatur;
- rcire insuficient, reglarea defectuoas a supapei de siguran.

Impurificri

- se accelereaz oxidarea uleiului;


- ptrunderea particulelor in aerisiri
i garnituri;
- aciuni abrazive.

- montarea unor piese necurate in


utilaj;
- montarea in utilaj a unor piese cu
impuriti.

Infiltraii de aer

- apariia spumei in sistem;


- accelerarea oxidrii uleiului.

- garnituri necorespunztoare;
- inveliul filtrului absoarbe ulei;
- absorbirea de aer de la pomp.

Mod de remediere

- se schimb uleiul conform


vascozitii indicate de constructor;
- reglarea regulatorului in
vederea respectrii caracteristicilor
nominale;
- inlocuirea garniturilor;
- se controleaz viteza de funcionare a diverselor organe cu comand
hidraulic i eventual inlocuirea
pompei;
- inlocuirea tubului avariat;
- se imbuntete circulaia aerului
i se cur punctele inclzite;
- se rectific i se regleaz supapele.
- curirea intregului circuit hidraulic
i repunerea lui in funciune;
- se inlocuiete i se cur filtrele,
rezervorul de ulei i accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei cicluri
in gol se descarc uleiul de splare,
se cur filtrele i se alimenteaz cu
ulei hidraulic proaspt.
- se descoper locurile pe unde
ptrunde aer, scurgand uleiul pe
racord i ascultand modificarea
zgomotului;
- evile de aspiraie i refulare la
rezervor se va plasa cat mai jos sub
nivelul uleiului.

6.6.NTREINEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaiilor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de ptrunderea
apei i a prafului. Periodic, mainile electrice se vor curi de praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este necesar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
Principalele surse de zgomot pot fi:
lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa celorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
19

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea defectelor de


suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
vopsirea parial.

7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE


In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si
normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor
specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si
taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru
sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de
reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice
eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU
CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate
de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau
accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
20

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute sau din cauza uzrii la matrie i stane;
nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale necorespunztoare, lipsa ungerii
etc.Aceste defeciuni snt specifice fiecrui utilaj sau scul.Pentru evitarea accidentelor cauzate de manevrarea pieselor la foarfece i prese, este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dispozitive de siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate,conurile de friciune, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori lipsesc n mod distinct, fiind comune la toate utilajele.
Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se monteaz att n zona de tiere prin rigle de protecie
reglabile, ct i prin dispozitive de pornire ale mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale
pedalei.
Intru-ct pedalele foarfecelor-ghilotin snt n form de bare pe toat lungimea batiului, se folosesc trei aprtoare rabatndu-se numai apartoarea din dreptul operatorului care lucreaz la foarfece.
Suplimentar, foarfecele este dotat i cu grilele de protecie .
Intruct semifabricatele i materialele debitate prezint muchii ascuite, obligatorie purtarea de
ctre personalul muncitor a mnuilor sau palmarelor, a orurilor etc.
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea loviturii n lipsa
comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dispozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, pedala fiind suspendat etc.

Fig.8.1.Efectele sociale i economice ale accidentelor de munca

21

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

8.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/
2.Intretinerea tehnica a utilajelor
3.Imagini

http://www.scribd.com
http://www.google.com

4.Lucrari de intretinere si reparatii

MEdCTCNDIPT / UIP

5.Tehnologia asamblarii si montajului

Gheorghe Ion s.a.

Editura Didactica si Pedagogica

2008

1978

6.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


ing.N. Huzum, ing. G. Ranz
Editura Didactica si Pedagogica

7.Actionari pneumatice in mecatronica


8.Lacatuserie Generala Mecanica

1979

http://www.scribd.com
http://www.scribd.com

22