Sunteți pe pagina 1din 57

PROIECT DE SEMESTRU

DISCIPLINA: PROCESE TERMOCATALITICE


TEMA: PROIECTAREA TEHNOLOGICA A BLOCULUI
REACTOR-REGENERATOR AL UNEI INSTALATII
DE CRACARE TIP RISER

2013
CUPRINS

Introducere
1.1 Generalitate privind procesul de cracare termica
1.2 Schema de automatizare a sistemului Reactor-regenerator
2. Date de proiectare
2.1 Stabilirea randamentelor de produse
2.2 Bilan material si bilan termic pe reactor si regenerator
2.2.1 Calculul tehnologic al regeneratorului
A. Stabilirea compoziiei cocsului
B. Determinarea compoziiei gazelor arse umede pe baza gazelor arse
uscate-ardere incompleta
C. Determinarea cantitilor molare ale componenilor gazelor arse
umede
D. Determinarea debitului de combustibil necesar prenclzirii aerului
2.3 Bilan termic pe regenerator. Stabilirea raportului de contactare
2.4 Calculul tehnologic a unei coloane de reacie. Bilan termic pe
sistemul de reacie
2.4.1 Bilan termic pe nodul de amestec
A. Calculul temperaturi in baza riserului
B. Calculul temperaturi la ieire din riser
2.5 Dimensionarea utilajelor. Dimensionarea riserului
2.5.1 Inaltimea riserului
2.5.2 Dimensionarea striperului
2.5.3 Inaltimea striperului
2.5.4 Dimensionarea vasului separator
2.5.5 Calcularea diametrului vasului separator
2.5.6 Inaltimea vasului separator
2.5.7 Dimensionarea regeneratorului
2.5.8 Inaltimea stratului fluidizat
2.6 Perfecionri tehnologice
2.7 Norme de tehnica a securitati munci si paza contra incendiilor
3. Bibliografie
1.

1. INTRODUCERE

Dintre procesele catalitice folosite n industria de prelucrare a ieiului,


primul loc din punct de vedere a extinderii l ocup cracarea catalitic.
Destinat fabricrii de benzine ca produs principal, procesul de cracare
catalitica a fost realizat pentru prima data in instalaii cu reactoare in strat
fix, urmate, la scurt timp, de instalaii cu catalizator in strat mobil in reactor
si regenerator de tip termofor. nca din anii 1941 au aprut instalaii de
cracare catalitica cu strat fluidizat att in reactor cat si in regenerator.
Utilizarea preferenial a hidrocarburilor naturale i n special a
hidrocarburilor superioare care formeaz ieiul nu a constituit ns o soluie
ntmpltoare, ci o decizie sigur, pentru dezvoltarea rapid prevzut i
analizat cu multe decenii n urm i chiar n secolul precedent. Utilizarea
eficient a ieiului a devenit necesar ca urmare a creterii continue a
preului acestuia.
Msurile pentru economisirea energiei n prelucrarea ieiului vizeaz
n primul rnd reducerea consumului de iei pentru obinerea unor cantiti
de produse dorite i reducerea consumurilor energetice, cunoscut fiind faptul
c rafinriile i procesele de prelucrare sunt mari consumatoare de energie.
n ara noastr pentru a se asigura chimizarea petrolului n perioada
1976-1980 s-a trecut la mrirea rafinriilor existente, dotarea lor cu instalaii
moderne de prelucrare, cu instalaii de reformare catalitic i hidrofinare a
benzinei i motorinei, de desorbie i fracionare gaze, etc care pe lng
obinerea de benzin cu cifr octanic ridicar furnizeaz i materii prime
pentru petrochimie.
Dup utilizarea catalizatorilor sintetici amorfi cu 10-25% Al 2O3, prin
1960 apar catalizatorii zeolitici, care conin 10-25% site moleculare
ncorporate ntr-o matrice de alumo-silicat. Ei se caracterizeaz printr-o
activitate mult mai mare dect cei amorfi, selectivitate superioara i o
rezistena hidrotermica ridicata.
Aceste caracteristici au determinat schimbarea tehnologiei procesului,
aprnd instalaii n care reacia se realizeaz n faza diluata chiar n
conducta de transport a materiei prime, numita riser ntr-un timp de reacie
de 4-6 s sau chiar mai scurt o data cu creterea activitii catalizatorilor.
Astfel s-au obinut conversii ridicate de 70-80 % volum, ce au permis

diminuarea recirculrii, randamente mai mari de benzina de 50 % volum,


depuneri mai mici de cocs pe catalizator, temperaturi mai ridicate in reactor
(riser) de circa 520-540C i temperaturi mai mari n regenerator (700730C) , toate cu efecte tehnice i economice favorabile. De asemenea s-a
realizat o extindere a bazei de materii prime trecndu-se de la prelucrarea
motorinelor grele la prelucrarea distilatelor de vid cu finaluri pana la 550C,
iar n ultimul timp exista tendina de a se utiliza chiar reziduuri de DA,
integral sau n amestec, n diverse proporii cu distilatul in vid.
Materia prima de baza utilizata n prezent pentru cracarea catalitic
este distilatul de vid cu limite de distilare de 350-540C. De asemenea se
folosesc motorine grele de DA, distilate grele de la cocsare, de la reducerea
de viscozitate i chiar reziduul de DA. Distilatul de vid conine hidrocarburi
cu un numr mare de atomi de carbon ntre 12-35.
Compoziia chimic a materiei prime influeneaz stabilitatea termic
respectiv viteza reaciilor de cracare catalitic, n sensul: aromatice
nesubstituite < n-parafine < izoparafine < alchilciclopentani i
alchilaromatice cu mai mult de 3 atomi de carbon in caten sau cu structura
izo a catenei.
Catalizatorii zeolitici de cracare catalitic conin
mai muli
componeni:
zeolitul Y, tratat de obicei cu pmnturi rare;
matria care poate fi inert sau catalitc activ;
promotorii i aditivii care mbuntesc performantele
catalizatorului i care pot fi introdui eventual nca n cursul
fabricrii zeolitului sau a matriei.
Zeolitul este principalul responsabil pentru activitatea, selectivitatea i
stabilitatea catalizatorului
Pentru cracarea catalitic folosirea catalizatorilor zeolitici cu
stabilitate termic mare permite operarea instalaiei la temperaturi mai
ridicate, asigur creterea randamentului de produse lichide i reducerea
formrii de cocs comparativ cu catalizatorii amorfi.

1.1 GENERALITI PRIVIND PROCESUL DE CRACARE


TERMIC

Cracarea catalitic constituie unul din principalele procese pentru


producerea benzilor cu cifr octanic ridicat i stabilitate mare, precum i a
hidrocarburilor olefinice gazoase necesare petrochimiei.
Instalaia de cracare catalitic n strat fluidizat sunt de mai multe tipuri
datorit modernizrii intense efectuate n ultimii ani.
Instalaia de cracare catalitic reprezint 20-25% din instalaiile de
prelucrare a petrolului n Romnia, cca 7% n Europa i aproape 40% n
SUA.
Procesele catalitice n strat fluidizat, introduse industrial n 1942, s-au
impus i ocup o poziie dominant fa de toate celelalte procese de cracare
industrial datorit aplicrii urmtoarelor condiii:
raport mare de catalizator-materie prim;
regenerarea continu a catalizatorului i utilizarea efectiv a cldurii
degajate prin regenerarea catalizatorului;
consum redus de catalizator;
randamente mari de benzin;
cicluri lungi de funcionare.
Catalizatorii folosii n prezent au o eficacitate ridicata i i pstreaz
timp ndelungat activitatea. La o folosire relativ ndelungata a acestor
catalizatori, direcia reaciei i produsele acesteia nu se schimb.
Principala cauza a aplicrii ntr-o mare msur a cracrii catalitice,
const n aceea ca permite obinerea de randamente mari de benzin cu cifra
octanica ridicat, mai mare dect n orice proces termic.
n procesele de baz ale prelucrrii secundare a petrolului, ca reformare
catalitic, cracare catalitic n strat fluidizat i hidrofinare nu au intervenit
modificri importante de la introducerea lor pn n a doua jumtate a
secolului trecut.
In ultimii ani nsa, se constat un reviriment n proiectarea construciei
i condiiile de exploatare ale acestor instalaii.
Noile realizri se datoreaz n mare parte introducerii de noi
catalizatori, cu activitate, selectivitate i via mbuntite.

Progresele realizate n ultimii ani n procesul de cracare catalitic n


strat fluidizat sunt raportabile n esen la introducerea catalizatorilor
cristalini de tipul zeoliilor:
cracarea la temperaturi ridicate 500-630C cu timpi scuri
de reacie ceea ce a condus la o conversie data la
randamente superioare de benzine n detrimentul
randamentului de gaze srace i cocs;
separarea rapid a catalizatorului de produii de reacie
reducndu-se supracracrea;
presiuni mai ridicate n regenerator (2-2,8 kgf/cm 2) i
arderea completa a carbonului la dioxid de carbon;
regenerarea catalizatorului n dou etape;
recuperarea de energie.
Aceste condiii au dus la reducerea volumului regeneratorului i a
consumului de aer. Investiiile i consumurile specifice ale instalaiilor noi
sunt apreciabil mai mici dect a instalaiilor construite pe baza tehnologiilor
de acum civa ani.
In definirea profilului i capacitaii unei rafinrii se ine seama de:
asigurarea flexibilitii prelucrrii n funcie de caracteristicile
materiei prime, de posibilitatea de obinere a unor randamente
mari;
competitivitatea calitii produselor finite intermediare ;
protecia mediului;
economicitatea maxima a exploatrii, asigurndu-se costuri de
prelucrare mici, prin investiii corespunztoare.
In proiectarea noilor rafinrii este recomandabil s se prevad utilaje
confecionate din aliaje adecvate pentru zonele accesibile coroziunii, de
ctre combinaiile cu sulf.
O alta concluzie importanta este ca se vor extinde procesele prin care
se realizeaz reducerea compuilor cu sulf din produse ( hidrofinri, etc.) i
ca rezultat va crete consumul de hidrogen i producia de sulf.
Cracarea catalitic este un proces n care reacia de descompunere are
loc n prezena unui catalizator care determin un mecanism de reacie diferit
de cracarea termic, fapt care are consecine asupra caracterului chimic al
produselor de reacie.
Cracarea catalitic se desfoar ca un proces de cataliza eterogen,
catalizatorul fiind faz solid, iar reactanii faz vapori.
Avnd n vedere ca n cataliza prezena catalizatorului n zona de
reacie nu modific echilibrul termodinamic concluziile analizei
termodinamice a cracrii catalitice sunt aceleai cu ale cracrii termice.
6

In cazul procesului de cracare catalitic avem de-a face cu reacii care


au loc n dou condiii distincte:
reacii ce se desfoar n masa de reactani;
reacii ce se desfoar n stratul de reactani adsorbii pe
catalizator.
Pentru prima categorie de reactani analiza termodinamic este uor de
efectuat innd seama de faptul c procesul de cracare catalitic este realizat
industrial la temperaturi cuprinse ntre 450-520C i presiuni de 1,2-2,5 atm
i duce la urmtoarele concluzii:
descompunerea hidrocarburilor este n general o reacie
posibila, care decurge cu adncimi mari;
polimerizarea alchenelor nu este termodinamic posibil;
reaciile de alchilare a izoalcanilor si hidrocarburilor aromatice
cu alchenele nu sunt posibile;
reaciile de dehidrogenare a cicloalcanilor cu ase atomi de
carbon n ciclu n hidrocarburi aromatice constituie una din
cile de obinere a cifrelor octanice mari pentru benzine;
reaciile de izomerizare a alcanilor n alcani-izo sunt posibile
termodinamic, fiind favorizate de temperaturi mai joase(400500C);
izomerizarea hidrocarburilor cu ase atomi de carbon este
termodinamic posibila n hidrocarburi cu cinci atomi de carbon
n ciclu este mai termodinamic posibil.
Din punct de vedere termodinamic deosebirea fa de cracarea termic
la presiuni nalte este absenta reaciilor de polimerizare i dezalchilare cu
eten, condiii mai favorabile pentru dehidrogenarea cicloalcanilor n
aromatice, i un echilibru mai favorabil pentru formarea izo-alcanilor din
n alcani.
Participarea hidrogenului eliberat de reaciile ce au loc n
stratul adsorbit, la reaciile ce au loc n masa de reactani duce la
reacii de saturare a compuilor nesaturai imprimnd un caracter mai
saturat pentru produsele de reacie faa de produsele obinute la
cracarea termic. [11.]
Caracterul acid al catalizatorului de cracare catalitic, legtura
direct dintre aciditatea suprafeei i activitate, determin un
mecanism ionic al reaciilor de cracare catalitic.
n procesul catalitic ionii (care n general au stabilitate foarte
mic) se gsesc sub forma de compleci adsorbii pe catalizator mai
precis pe centrii activi ai catalizatorului ceea ce determin o stabilitate

mai mare, permind reacia ionilor cu molecule de materie prim


nedescompus.
n prima etap a mecanismului au loc reacii ce duc la formarea
ionilor de carboniu:
CnH2n+2 + catalizator H. catalizator +[CnH2n+1+]
n a doua etap au loc urmtoarele reacii:
a) ionii de carboniu pot suferi reacii ce duc la modificarea
structurii ionului adsorbit i anume:
a1- reacii de izomerizare;
a2- reacii de descompunere n poziia ;
a 3- reacii ntre ionul absorbit i molecula de materie
prima.
Reaciile a1; a3 determin compoziia i caracterul chimic al
produilor de reacie cu excepia cocsului.
b) reacii ntre ionii absorbii; aceste reacii duc la formarea
depunerilor pe catalizator (cocs), care se datoreaz unor reacii
de condensare ntre ionii absorbii pe centrele vecine ale
catalizatorului.
Aceste reacii de condensare duc la eliberarea de hidrogen care
particip la reacii de descompunere din masa substanelor
reactante dnd un caracter saturat produilor de reacie.
n cracarea catalitic se admite existena ionului de carboniu adsorbit
pe centrul acid al catalizatorului. Acesta este o forma suficient de stabil
pentru a avea un rol determinant asupra mecanismului de reacie. Pe centre
acide de tip Lewis au loc reaciile:
C3H7-C6H5 + L H:L + C3H6 + [ C6H5+] + H:L C6H6 + L
Pentru centru Bronsted:
C3H7-C6H5 + HB [C3H7+] + C6H5- + B[C3H7+] + B- C3H6 + HB
Materia prima de baza utilizata in prezent pentru cracarea catalitica
este distilatul de vid, cu limite de distilare de 350-540C. De asemenea se
folosesc motorine grele de DA, distilate grele de le cocsare, de la reducerea
de viscozitate si chiar reziduul de DA, distilate grele de la cocsare.
8

Compoziia chimica materiei prime influeneaz stabilitatea termica,


respectiv viteza reaciilor de cracare
catalitica in sensul : aromatica
nesubstituite < n-parafine < izoparafine < alchilciclopentani si
alchilaromatice cu mai mult de 3 atomi de carbon in catena sau cu structura
izo a catenei.
De asemenea o cretere a factorului de caracterizare K de 0,1 scade
cifra octanica cu 0,37- 0,67 octani.
Cele mai obinuite elemente care se gsesc in materia prima sunt:
sulful, azotul, oxigenul, si metalele : cupru, vanadiu, fier, sodiul, etc.
Azotul din materia prima supusa cracrii catalitice este considerata a
fi o otrava reversibila a catalizatorului de echilibru. Un nivel ridicat de azot
in materia prima mrete emisia de NOx in gazele de ardere de la
regenerator. Prezenta compuilor cu azot in produse afecteaz stabilitatea
acestora, in special culoarea motorinei uoare.
Compuii cu sulf din materia prima se distribuie in produsele de
reacie in mod diferit. Compuii cu sulf care trec in cocsul depus pe
catalizator ceea ce afecteaz activitatea de echilibru a acesteia. In
regenerator sulful este ars odat cu cocsul producnd SO2 si SO3 care sunt
poluani. O parte din sulf trece in H 2S care este corosiv. Creterea
coninutului de sulf in materia prima duce la o scdere a selectivitii
procesului.
Compuii cu oxigen prezeni in materia prima sunt de tip acizi
carboxilici.
Compuii organo-metalici contaminani cei mai agresivi sunt cei cu
nichel si vanadiu prezeni in materia prima sub forma de porfirine care nu
sunt eliminate din titei prin operaia de splare cu apa.
Alte metale contaminante (Cu, Co, Cr, Fe, Sb, As, Pb) se gsesc in
titei sub forma unor combinaii metalice complexe, care de asemenea nu pot
fi uor extrase prin splare cu apa.
Srurile de calciu si sodiu prezente in materia prima au efect de
scdere a activitii catalizatorilor de echilibru.

1.2 SCHEMA DE AUTOMATIZARE A SISTEMULUI


REACTOR REGENERATOR

Agentul de reglare pentru SRA-T in reactor este catalizatorul


regenerat al crui debit este modificat cu ajutorul robinetului de
reglare de pe conducta de transport de pe conducta de transport de
catalizator regenerat. Atunci cnd temperatura in reactor scade
regulatorul TC comanda mrime debitului de catalizator regenerat
care fiind purttori de cldura determina revenirea temperaturii la
valoarea prescrisa. Comanda robinetului de reglare se face prin
intermediul unui selector de semnal minim.
Reglarea nivelului fazei dense de catalizator in ansamblul
reactor- striper se realizeaz cu ajutorul debitului de catalizator cocsat
care merge spre regenerator pentru regenerare.
Si in acest caz comanda robinetului de reglare se face printr-un
selector de semnal minim.
Cele doua selectoare de semnal minim au rolul de a
prentmpina deschiderea robinetelor de reglare peste o anumita
limita.
Atunci cnd cele doua robinete ajung la o deschidere prea mare
exista pericolul inversrii sensului de circulaie pe conductele de
catalizator uzat si regenerat.
Urmrirea deschiderii robinetelor de reglare se face prin SRAP pe robinet care acioneaz ventilul glisant la poziia nchis in cazul
scderii valorii (prescrise) diferenei de presiune sub valoarea
prescrisa, SRA-P avnd rol de protecie mpotriva inversrii
circulaiei pe conductele de transport.
Diferena de presiune dintre regenerator si reactor este
mentinuta la o valoare constanta impusa de condiiile de circulaie
normala a catalizatorului cu ajutorul unui SRA-P, de gaze arse
evacund din regenerator.
Presiunea pe reactor este reglata de un SRA-P care utilizeaz ca
agent de reglare debitul de recirculare al gazelor umede din refularea
compresorului in conducta principala de vapori a coloanei de
fracionare.

10

Procesul de ardere din regenerator este reglat cu ajutorul unui


SRA-T. Reglarea acestei diferene de temperatura utilizeaz ca agent
de reglare debitul de aer evacuat in atmosfera pentru a menine
diferena de temperatura intre faze la valori normale prevenind astfel
arderea CO la CO2 cu degajare mare de temperatura ceea ce pune in
pericol echipamentul interior al regeneratorului. Atunci cnd T creste
trebuie micorat debitul de aer de combustie pentru a opri continuarea
reaciei de oxidare a CO la CO 2 si invers atunci cnd T scade sub
valoarea prescrisa.
Att in regenerator cat si in reactor sunt msurate nivelurile si
densitatea medie a catalizatorului

11

2. DATE DE PROIECTERE
1.
2.
a.
b.
c.
d.
3.

4.
5.
6.

Debitul de materie prima : 1,2 mil t/an


Materia prima : Distilat de vid
Curba de distilare : t 10% =300 C ; t 50% =410 C ; t 90% =540 C
Densitate : 920 kg/m
Factor de caracterizare K : 12,2
Continut de sulf : 1.4% masa
Parametrii de functionare al sistemului reactor-regenerator
Temperatura in reactor 530 C
Temperatura in regenerator 730 C
Presiunea in reactor 1,2 bar
Presiunea in regenerator 1,5 bar
Conversie 84 % vol
Temperatura abur 300 C
Presiune abur
Cocs remanent pe catalizator regenerat 0,12 % masa
Densitatea volumetrica a catalizatorului in riser 150 kg/m
Densitatea volumetrica a catalizatorului in regenerator 410
kg/m
Compozitia gazelor arse din regenerator :CO=0.2% vol, O 2 =1,6% vol
Compozitia cocsului : c=0,92 fr gr ; h=0,08 fr gr
Tip de catalizator : NOVA-S zeolitic
Densitatea volumetrica 825 kg/m
Densitatea reala 2350 kg/m

SE CERE
1.Stabilirea randamentelor de produse.
2.Bilantul material si termic pe reactor si regenerator.
3.Dimensionarea principalelor aparate din blocul de reactie.
4.Schema instalatiei cu aparatura si control.
5.Progrese realizate in tehnologia procesului

12

2.1 STABILIREA RANDAMENTELOR DE PRODUSE

Pentru estimarea randamentelor i a calitii produselor de reacie la


cracarea fraciunilor distilate n reactoare tip riser s-au elaborate o serie de
corelaii grafice bazate pe nivelul de conversie dorit i pe calitatea materiei
prime.
Randamentul de produse se stabilete utiliznd algoritmul de calcul
Bruno Castiglioni.
Calitatea materiei prime este exprimat printr-un factor de corelare ,
caracterizat de urmtoarele caracteristici fizico-chimice:
P.A.=f (d 15
15 , t mv ,%gr. S)
unde:
P.A.- punctul de anilin, 0 F;
t mv - temperatura medie volumetric,
%gr. S=1.4;
d 15
15 =0.920;

t mv =

t 5% t 50% t 95%
416.7 0 C
3
9

T mv = 5 t mv

32 782 0 F

Din grafic[IPH vol. 1]: P.A.= 179 0 F;


M= 360kg/kmol;
K=11.6;
C/H2=7,45

13

C;

Etapele pentru calculul randamentelor i a calitii produselor:


PASUL 1:Calculul coeficientului de corelare :

= 75-0.065T mv -0.9(%gr. S)+0.6P.A-026

P.A.
=79.72;
d 15
15

PASUL 2: Randamentul de fracie C3 la 400 0 F:


Din fig. 1 C 3 400 0 F =89 %vol.;
PASUL 3: Randamentul dintre benzina C 5 400 0 F i fracia C 3 400 0 F
Din fig.2

C5 400 0 F
0.68%
C 3 400 0 F

PASUL 4: Randamentul benzinei C 5 -4000F este randamentul fraciei mai


largi C 3 400 0 F nmulit cu raportul dintre cele 2 fracii:
89*0.68=60.52 %vol.;
PASUL 5: Randamentul fraciei nguste C 3 C 4 este randamentul fraciei
C 3 -4000 F din care se scade randamentul n benzin C 5 400 0 F :
89-60.52=28.48%vol.;
PASUL 6: Raportul ntre C3 i C4:
totalC 4

Din fig. 3 totalC =1.69;


3

PASUL 7: Randamentul n C3 este randamentul n fracii nguste C 3 C 4


raportat la 1 plus raportul ntre C3 i C4 total:

14

28.48
10,59%vol. ;
1 1.69

PASUL 8: Randamentul n C4 este prin urmare randamentul n fracia


ngust C 3 C 4 minus randamentul n C3:
28.48-10,59=17.89 %vol.;
PASUL 9: Compoziia fraciei C3 se obine din raportul de propen i fracia
C3:
Din fig. 4

Pr opena
0.708 Randamentul de
C 3 total

C"

propena este:

=0.708 10,59=7,49 %vol.;

Ceea ce a rmas din fracia C3 este:


10,59-7,49=3.1 %vol.;
PASUL 10: Compoziia fraciei C4 este obinut ntr-o manier asemntoare
ca la pasul 9, utiliznd randamentul n C4:
Randamentul de buten se citete din fig. 5:
butena
0.504 butena 0.504 17,89 9.02%vol ;
totalC 4

Randamentul de n-butan:
nC 4
0.125 nC4 0.125 17,89 2.24%vol.;
totalC 4

Randamentul de i-butan:

15

iC4 17,89 9.02 2.24 6,63%vol. ;

PASUL 11: Randamentul n cocs plus C3 i pri uoare :


Din fig. 6 Cocs C 2 i fr. uoare=8,3 %gr.;
PASUL 12: Raportul dintre cocs i cocs+C2 i fr. uoare:
Din fig. 7:

Cocs
0.66
Cocs C 2 si. fr.usoare

PASUL 13: Randamentul n cocs este randamentul n cocs +C 2 i fr. uoare


nmulite cu raportul de la pasul 12:
cocs 8,3 0.66 5,5%vol. ;

PASUL 14: Randamentul de C2 produse mai uoare este randamentul de


cocs + C2 i produse mai uoare minus randamentul de cocs:
C2 Cocs C2 Cocs 2,8%vol. ;

PASUL 15: Utiliznd compoziia fraciei C2+ ilustrat n primele dou


coloane ale tabelului nr 1 i se calculeaz randamentul n hidrogen, metan,
eten i etan:
Tabel nr.1:Compoziia produselor uoare
Component
%gr. bazate pe medie
Hidrogen
Metan
Eten
Etan
Total

1.7
41.30
23.00
34.00
100

16

%gr. bazate pe materia


prim proaspt
1.7x2.8/100=0.0476
41.30x2.8/100=1.16
23.00x2.8/100=0.644
34.00x2.8/100=0.952
2.8

PASUL 16: Randamentul n H2S este egal cu % gr. din alimentare nmulit
cu raportul

H 2S
:
a lim .S

Din fig. 8

H2S
0.38% gr.
a lim .S

H 2 S 1.4 0.38 0.532% gr. ;

PASUL 17: Densitatea benzinei rezult din fig. 9: API=59

API

141.5
141.5
15

131
.
5

15 0
d1515
API 131.5 =0.743 g/cm3;

benzina %vol.benz.

d1515 benz.
d1515 mat . pr .

48.88% gr. ;

PASUL 18: Randamentul de motorin de reciclu este:


mot .reciclu 100 84 16%vol.

Din corelaia grafic (fig. 10) se desprinde relaia ntre


randamentul volumic i cel masic:
mot .reciclu 17 1.1 17.1% gr. ;

PASUL 19: Presupunem c reziduul de cracare este 5% vol. Deci, motorina


va fi egal cu diferena dintre motorina de reciclu i reziduul de cracare:
mot . 17.1 5 12.1%vol.

PASUL 20: Densitatea materiei prime ( 0 API ) minus densitatea distilatului


uor (motorina) din fig. 11 5 0 API
17

API mp

141.5
131.5 22.30 API ;
15
d15 mp

d dist .usor 22.3 5 17.30 API d1515 dist .usor 0.951g / cm 3 ;

%vol.mot.

d1515 mot .
d1515 mp

12.51% gr.;

PASUL 21: Randamentul reziduului este diferena dintre motorina de reciclu


i randamentul de motorin uoar:
reziduu 17.3 12.51 4.79% gr.

Densitatea reziduului de cracare este:


15
15
d15
d15

reziduu
mp

rez .
0.881g / cm 3
%vol.rez .

PASUL 22: Randamentul poate fi exprimat att masic ct i volumic.


Densitile componenilor mai uori dect benzina se iau din literatur i
sunt prezentate n tabelul 2. Cnd suma randamentelor nu este 100%gr. se va
rotunji randamentul de benzin i fracii mai uoare astfel nct suma
randamentelor s fie 100%gr.

Tabelul 2: Randamentele de produse


Component
%volum

18

Randamente produse

H2
CH4
C2H4
C2H6
C3H6
C3H8
nC4H8
iC4H10
nC4H10
C5-400F
Motorin
Reziduu
Cocs
H2S
Total

7,49
3.1
9.02
6.63
2.24
60.52
12.1
5
100.0

Densitate: d 15
15

%gr. calculat

0.5220
0.5077
0.6013
0.5631
0.5844
0.743
0.951
0.881
-

0.0476
1.16
0.644
0.952
4.24
1.71
5.89
4.06
1.42
48.88
12.51
4.79
5.5
0.38
92.18

%gr.
normalizat
0.0516
1.258
0.699
1.033
4,59
1.86
6.39
4.404
1.54
55.03
14,16
5.2
5.5
0.38
100.0

2.2 BILAN MATERIAL I BILAN TERMIC PE


REACTOR I REGENERATOR

19

2.2.1 CALCULUL TEHNOLOGIC AL REGENERATORULUI


A. Stabilirea compoziiei cocsului
n cele ce urmeaz se stabilete valoarea coeficientului cantitii de aer
cu care are loc arderea cocsului n funcie de concentraiile componenilor
gazelor arse uscate. Aceste concentraii se determin cu analizoare chimice
(direct CO2 i O2 i CO rar prin diferen la o sut N 2), cu analizoare
cromatografice sau cu analizoare electrice (CO2 i CO) plus magnetice (O2).
Y CO 2 , YO 2 , YCO %volum pentru componenii respectivi n gazele arse;
YCO2 ? %vol.;
YCO 8.5%vol.;
YO2 2.6%vol.;

c = 0,92
h = 0,08
c

YCO2 YCO

8,87 0,578YCO2 0,754YCO 0,422YO2

YCO2 16.5%vol

Randamentul n cocs corespunztor materiei prime supuse prelucrrii


este:

cocs 5.5 %gr.;

Debitul de materie prim care intr n instalaie este:


G mp = 150 t/h =150 000 kg/h;

Debitul de cocs este:

Gcocs cocs G mp 8250kg / h;

%vol. N2 se calculeaz prin diferen:


YN 2

= 100-%vol.(CO+O2+CO2) = 81.7 %vol.


Cocsul depus pe catalizator n timpul reaciilor de-a lungul riserului
este format din C i H.
Fracia masic a carbonului n cocs este:

20

YCO2 YCO
c= 8.87 0.578 YCO2 0.745 YCO 0.422 YO2

0.92

Fracia masic a hidrogenului n cocs este:


c+h=1

h 1 c 0.08;

Se calculeaz coeficientul de exces de aer n funcie de concentraiile


componenilor din gazele de ardere:

100 YCO2 YCO YO2


100 YCO2 4.76 YO2 0.88 YCO

1.07

Coeficientul cantitii de aer reprezint raportul ntre aerul practic


consumat i aerul minim necesar arderii complete, sau raportul ntre
oxigenul practic consumat i oxigenul minim necesar arderii complete.
Debitul de aer necesar arderii cocsului se calculeaz cu relaia:
G aer G cocs L real 28.9 , kg/h;

unde:
L real = cantitatea de aer pentru arderea unui kg. cocs;

L real L min .;

L min . cantitatea minim de oxigen pentru arderea unui kg. de cocs;


H 2 O vapori - provenit din arderea hidrogenului;
N 2 - provenit din aerul utilizat pentru ardere;
O 2 - provenit din excesul de aer utilizat pentru ardere;
CO - provenit din arderea i
Lmin .

1 c
h
0.46

0.21 12 4

Lreal 0.492

kmol aer/ kg.cocs;

kmol aer/ kg. cocs ars;

G aer 8250 0.492 28.9 117305 .1kg / h ;

21

B. Determinarea compoziiei gazelor arse umede pe baza gazelor arse


uscate-ardere incomplet
Pot rezulta gaze cu urmtorii componeni:
CO 2 provenit din arderea cocsului ncomplet;
Compoziia cocsului este: c = 0.92;
h = 0.08;
kg.C CO
%vol.CO
0 .2

kg.C CO2 %vol.CO2 16.5

Y
YCO
x
kg .C CO
x
CO
xc
0.011;
0.0121
kg.C CO2
cx
YCO2 c x
YCO2 YCO

unde:
x = fracia masic a carbonului din cocsul supus arderii
c x = 0.92 0.011 = 0.909

kg.C CO 2
kg.cocs

C. Determinarea cantitilor molare ale componenilor gazelor arse


umede
n CO 2 , n CO , n H 2O , n O 2 , n N 2 numrul de kmol;
kmolCO2
cx
0.0758
;
12
kg.cocs
x
kmolCO

0.000917
;
12
kg.cocs

nCO2
nCO

kmolO2
x
0.00722
;
24
kg.cocs
kmolN 2
n N 2 0.79 Lreal 0.389
;
kg.cocs
kmolH 2 O
h
n H 2O 0.04
;
2
kg .cocs
nO2 1 0.21 Lmin .

Tabelul 4: Compoziia i debitele gazelor arse

22

Component n , kmo lg az
i kg.cocs

CO2
CO
H2O
O2
N2
Total

Mi,
kg./kmol

0.0758
0.000917
0.04
0.00722
0.38
0.513

44
28
18
32
28
-

kg.gaz
kg.cocs

mi,

Fracii
molare
%xi

Fracii
greutate
%

3.34
0.0252
0.72
0.231
10.89
15.21

0.148
0.00179
0.0779
0.0141
0.758
1.0000

0.220
0.00169
0.0473
0.0152
0.716
1.0000

D. Determinarea debitului de combustibil necesar prenclzirii aerului


Aerul de combustie vehiculat n suflant, se prenclzete n cuptorul
cu foc direct din baza regeneratorului.
Se admite: - temperatura aerului la intrarea n prenclzitor cu foc
direct: t0=00C;
- temperatura aerului prenclzit: t a 150 0 C ;
Combustibilul utilizat este metanul, ale crui fracii masice pe
componeni sunt:
c - fracia masic a carbonului n CH4; c = 0.92
h - fracia masic a hidrogenului n CH4; h = 0.08
Debitul de metan utilizat se calculeaz astfel:
G CH 4

G aer C paer t a t 0
H CH 4 g g.a C pg .a t a

n care:

H CH 4 puterea caloric inferioar a CH4;


H CH 33915 c 103000 h 32241.8 kJ/kg comb.
4

= randamentul termic al cuptorului; 1

g g.a debitul

de gaze rezultat prin arderea combustibilului;


Cp = cldura specific a gazelor arse ;
Pentru arderea metanului se consider coeficientul cantitii de aer:
1

Reaciile de ardere:

C O 2 CO 2
2H 2 O 2 2H 2 O

23

nCO2

kmloCO2
c
0.0767
;
12
kgCH 4

n H 2O

kmolH 2 O
h
0.04
;
2
kgCH 4

Compoziia aerului folosit pentru ardere este:

O 2 21%

N 2 79%

n N 2 0.79 L min . ;
1;
L min .

O min ;
0.21

n care:

O min cantitatea minim de oxigen necesar arderii unui kg. de CH 4 ;


Omin .

kmol.O2
c h
0.0967
;
12 4
kg .CH 4

Lmin . 0.461

n N 2 0.364

kmol.aer
;
kmol.CH 4

kmol.N 2
;
kg .CH 4

Debitul gazelor de ardere rezultat la arderea metanului :


g g .a

m
i 1

14.4

kg.g .a
;
kg.CH 4

n care:
m i = debitul masic al componenilor;
Tabelul 5:
C
c 150
pi

24

Component

ni,
kmol

CO2
H2O
N2
Total

Mi,
mi, kg

kg
kmol

0.0767
0.04
0.364
0.481

g.a.

kj

kj
0

kmol C

44
18
28
-

3.375
0.72
10.31
14.4

40.4
34
29.31
-

kg

0.918
1.889
1.047
-

yi
0.234
0.05
0.716
1.000

Cldurile specifice se citesc la temperatura aerului prenclzit, din [4.].


Masa moleculara medie a gazelor arse este calculata cu urmtoarea formula:
M g .a.

y
i 1

150 C

c pg .a.

M i y CO2 M CO2 y H 2O M H 2O y N 2 M N 2

M g .a. 31.24kg / kmol

- cldura specific medie a gazelor arse la temperatura de 150C;


150 C

c pg .a.

yi

pi

150C

c pg . a . 32.14 kJ / kmol C

Cldura specific a aerului se consider la temperatura medie:


tm

t0 ta
2

t m 75 C

M aer 28.9 kg / kmol


75C

c paer

29.14
1.008 kJ / kg C
28.9

Debitul de combustibil ( CH4 ) necesar prenclzirii aerului:


3

i 1

pg

.a.

pg

.a.

1,029

pi

i 1

mi
g g .a .

0 C
c 15
pi

kJ / kg C

GCH 4 552.77 kg / h

25

2.3 BILAN TERMIC PE REGENERATOR


STABILIREA RAPORTULUI DE CONTACTARE

Raportul de contactare catalizator/materie prim variaz la instalaiile


de tip riser ntre 4 10 kg catalizator /kg materie prim.
a

G cat
G mat

prim

n care:
a raportul de contactare;
Pentru stabilirea raportului de contactare se realizeaz bilanul termic
pe regenerator.

DESEN

26

27

Din bilan pe conturul

Q int rari Q iesiri

Intrri
Q int rari Q A Q cat Q ab
QA
1.
n care:

G cocs q ardere

ads

Q aer Q K Q cocs

format

cocs

Q A - cldura dezvoltat prin arderea cocsului, kJ/h;


q ardere

cocs

- puterea caloric a cocsului, kJ/h;

q ardere cocs c x q CCO 2 x q C CO h q H 2 H 2O


q CCO 2 8100 kJ / kg
q CCO 2400 kJ / kg
q H 2 H 2O 28000 kJ / kg

q ardere cocs 17129.1 kJ / h

Gcocs 8250 kg / h
Q A 16.56 *10 7 kJ / h

tr
Q cat G cat c pcat
tr
2.
n care:
Q cat - cldura adus de catalizator din reactor, kJ/h;
c pt rcat - cldura specific a catalizatorului;
t
ct
1.1305 kJ / kg C
considerm: c prcat = 0,27 kcal/kg C
p
tr temperatura din reactor, C; tr = 530 C;
r

cat

Qcat 599.17 Gcat ;

3.

kJ/h

Q ab ads G ab i ab G cat i abt r

n care:
Q ab

- cldura adus de aburul adsorbit pe catalizator, kJ/h


coeficient de reinere abur, kg abur/kg catalizator;
ads

28

considerm: = 0,003 kg abur/kg catalizator;


tr
i ab
- entalpia aburului considerat la temperatura i presiunea din
reactor,
kJ/kg;
tr
din [3.] i ab
= 3552.2 kJ/kg
Q ab

ads

= 10,66 Gcat

Q aer G aer c paer t a


4.
n care:
Q aer - cldura adus de aer, kJ/h;
c p aer - cldura specific a aerului, kJ/kg C;
considerm: c paer = 1.0155kJ/kg C;
ta temperatura de intrare a aerului n regenerator, C;
ta = 150 C
Q aer = 11.79*10 7 kJ/h

5.

Q K G K t r c p G cat
K

%K
cp t r
100 cocs

n care:
Q K - cldura adus de cocsul remanent, kJ/h;

%K procentul de cocs remanent.


Din datele de proiectare %K = 0.12
c p cocs - cldura specific a cocsului remanent=1,675 kJ/kg C;
tr = 530 C;
Q K 1.065 Gcat kj / h

Q cocs format
6.
n care:
Q cocs

G cocs c p cocs t r

format

- cldura adus cu cocsul format n reacie, kJ/h;

considerm: c p cocs = 1,675 kJ/ kg C;


tr = 530 C;
Qcocs

format

7.32 * 10 6 kJ / h

29

Qint rari

i 1

Qint rari 610.89 Gcat 29,082 *10 7

Ieiri
Q iesiri Q g

Q p Q cat Q K Q ab

desorbit

Qg a Gg a cp t R
1.
n care:
Q g a - cldura ieit cu gazele arse, kJ/h;
tR temperatura n regenerator, C
tR = 730 C
c p g a - cldura specific a gazelor de ardere la temperatura din
c p g a = 1.042 kJ/kg C;
regenerator, kJ/kg C;
g a

Qg a
Qp
2.
n care:
Qp

6.56 * 10 7 kj / h

6% Q A

- cldura pierdut, kJ/h;

Q p 3.93 * 10 6 kJ / h

Q cat G cat c pcat t R


3.
n care:
Q cat - cldura evacuat cu catalizatorul, kJ/h;
c p cat - cldura specific a catalizatorului, la temperatura din
regenerator,
kJ/ kg C;
considerm: c p cat = 1,1305 kJ/ kg C;
Q cat = 825.65 Gcat

4.

Q K G K t R c p G cat
K

%K
cp t R
100 cocs

n care:
QK - cldura evacuat cu cocsul remanent, kJ/h;
QK = 1.47 Gcat
30

Q ab desorbit
5.
n care:
Q ab

tR
G cat i ab

- cldura evacuat cu aburul desorbit, kJ/h;


- entalpia aburului la temperatura din regenerator, kJ/ kg C;
tR
considerm: i ab
= 3999 kJ/ kg C; [4.]
desorbit

tR
i ab

Q ab

desorbit

= 11.99 Gcat
Qiesiri

Q
i 1

Qiesiri 839.11 Gcat 6.95 * 10 7 kj / h

Qint rari Qiesiri

Gcat 9.69 *10 5 kg / h

Gcat
Gmat prim

a 6.46

2.4 CALCULUL TEHOLOGIC A UNEI COLOANE DE


REACIE. BILAN TERMIC PE SISTEMUL DE REACIE

31

DESEN

Din bilan pe conturul rezult:


Intrri
Q int rari Q m

Q K Q cat Q ab

32

stripat

Q ab

vapozat

tm p

Qm p G m p h m p
1.
n care:
Q m p - cldura introdus de materia prim, kJ/h;

Qm

2.

tm

150000 hm

Q K G K t R c p G cat
K

%K
cp t R
K
100

n care:
Q K - cldura adus de cocsul remanent, kJ/h
Q K = 9.59 * 10 5 kJ/h

Q cat G cat c pcat t R


3.
n care:
Q cat - cldura adus de catalizatorul regenerat, kJ/h;
Q cat = 79.97 * 10 7 kJ/h
Q ab stripare
4.
n care:
Q ab

G ab

stripat

i ab

- cldura adus de aburul de stripare, kJ/h


Aburul de stripare se consider 1% fa de debitul de catalizator.
stripat

Gab stripat

1
Gcat Gab stripat 9690 kg / h
100

i ab 3074.4 kJ / kg
Q ab
Q
5.
n care:

stripat

ab vaporizat

Q ab

= 2.979 *10 7 kJ/h


G ab

vaporizat

i ab

- cldura adus de aburul de vaporizare, kJ/h;


Se consider aburul de vaporizare 2% fa de materia prim.
2
Gab vaporizat
Gm p Gab vaporizat 3000 kg / h
100
Se utilizeaz abur saturat la p = 1 atm i t = 300 C.
Din [3.]: iab 3074,4 kJ / kg
vaporizat

33

Qab vaporizat 9.22 * 10 6 kJ / h


5

Qint rari Qi

i 1

tm

Qint rari 150000 hm p 8.397 * 10 8


p

Ieiri
Q iesiri Q cat Q cocs Q K Q ab

adsorbit

Q ab

evaporat

Q prod Q R Q P

Q cat G cat c pcat t r


1.
n care:
Q cat - cldura evacuat cu catalizatorul, kJ/h;
tr temperatura din reactor, C;
Qcat 5.81 * 10 8 kJ / h

Q cocs G cocs c p cocs t r


2.
n care:
Q cocs - cldura evacuat cu cocsul format ca produs de reacie, kJ/h
Qcocs 7.32 *10 6 kJ / h

3.

Q K G K t r c p G cat
K

%K
cp t r
100 cocs

n care:
Q K - cldura evacuat cu cocsul remanent, kJ/h;

%K procentul de cocs remanent.


Din datele de proiectare %K = 0.12
c p cocs - cldura specific a cocsului remanent, kJ/kg C;
tr = 530 C;
Q K 1.032 * 10 6 kJ / h

4.

Q ab ads G ab i ab G cat i abt r

n care:
Q ab

ads

- cldura evacuat cu aburul adsorbit sub form de ap pe


catalizator, kJ/h
34

coeficient de reinere abur, kg abur/kg catalizator;


considerm: = 0,003 kg abur/kg catalizator;
tr
i ab
- entalpia aburului considerat la temperatura i presiunea din
reactor,
kJ/kg;
tr
din [3.] i ab
= 3552.2 kJ/kg
Qab ads 1.541 * 10 6 kJ / h

Q ab evaporat
5.
n care:
Q ab

kJ/h;

evaporat

G ab

evaporat

t r ,pr
i ab

- cldura evacuat cu aburul ce iese la vrful reactorului,

G ab evaporat G ab

vaporizat

G ab stripat G ab adsorbit

G ab evaporat 9783 kg / h
Qab evaporat 3.47 * 10 7 kJ / h

Q produse
6.
n care:

Q produse -

G m p 1 cocs H mt r

cldura evacuat cu produsele de reacie pe la vrful

reactorului,
kJ/h;
cocs = 5.5 %
tr
Hm
p - entalpia materiei prime la temperatura reactorului,kcal/kg;

H mtr p 50.2 0.109 t 0.00014 t 2 4 d1515 73.8

H mtr p 379.87 kcal / kg 1590.14 kJ / kg


Q produse 22.54 * 10 7 kJ / h
QR G m p qr
7.
n care:
QR cldura consumat n reacie, kJ/h;
qr cldura de reacie kcal/kg materie prim;
Se consider qr = 50 kcal/kg = 209.3 kJ/kg materie prim;

35

QR = 3.14 *10 kJ/h


8.

Qp

2.5
Q cat
100

n care:
Qp cldura pierdut prin perei, kJ/h;
Se consider c ea reprezint 2.5 % fa de cldura adus de catalizatorul
regenerat.
QP 1.453 * 10 7 kJ / h
8

Qiesiri Qi
i 1

tm

Qiesiri 8.97 *10 8 kJ / h

Qint rari Qiesiri hm p 381.48 kJ / kg


p

2.4.1 Bilan termic pe nodul de amestec


A. Calculul temperaturii n baza riserului
Temperatura din baza riserului se determin prin presupuneri,
temperatura pentru care bilanul termic se verific este temperatura corect.
Presupunem temperatura din baza riserului:
t ir t r 40 50 C

n care:
tir - temperatura din baza riserului, C;
tr temperatura din reactor, C;
presupun: tir = 530 + 40 tir = 570 C
Facem bilan termic :

Intrri
36

Q int rari Q cat Q K Q ab

vap

Qm

Q cat G cat c p cat t R


1.
n care:
Q cat - cldura adus de catalizator, kJ/h;
Q cat = 5.81 * 10 8 kJ/h

2.

Q K G K t R c p G cat
K

%K
cp t R
K
100

n care:
QK cldura adus de catalizator de catalizator, kJ/h;
QK = 2.581 * 10 6 kJ/h
Q
3.
n care:

ab vaporizat

Q ab

G ab

vaporizat

i ab

- cldura adus de aburul de vaporizare, kJ/h;


considerm: iab = 3610 kJ/kg [3.]
vaporizat

Qab vaporizat 9.22 * 10 6 kJ / h

Qm p
4.
n care:

Qm

Qm

tm p
p

Gm p hm

- cldura adus de materia prim, kJ/h

5.72 * 10 7 kJ / h

Qint rari

Q
i 1

Qint rari 6.85 *10 8 kJ / h

Ieiri
Q iesiri Q cat Q K Q ab

vap

Qm

Q cat G cat c pcat t ir


1.
n care:
Q cat - cldura evacuat cu catalizatorul, kJ/h;
tir temperatura din baza riserului, C;

37

Q cat = 6.24 * 10 8 kJ/kg

2.

Q K G K t ir c p G cat
K

%K
c p t ir
100 cocs

n care:
Q K - cldura evacuat cu cocsul remanent, kJ/h;

%K procentul de cocs remanent.


Din datele de proiectare %K = 0.12
c p cocs - cldura specific a cocsului remanent, kJ/kg C
Q K = 1.11 * 10 6 kJ/h
Q
3.
n care:

ab vaporizat

Q ab

G ab

vaporizat

i ab

- cldura ieit cu aburul de vaporizare, kJ/h;


Se utilizeaz abur saturat la temperatura din baza riserului.
Din [3.]: iab 3639.2 kJ / kg
Q ab vaporizat = 1.092 * 10 7 kJ/h
vaporizat

Qm p
4.
n care:
Qm

t ir
Hm
p

G m p H mt ie p

- cldura ieit cu materia prim, kJ/h


- entalpia materiei prime la temperatura din baza riserului,

kcal/kg;

H mtir p 50.2 0.109 t ir 0.00014 t ir 4 d1515 73.8


2

H mtir p 412.27 kJ / kg
Qm

= 6.184 * 10 7 kJ/h
Qiesiri

Q
i 1

Qiesiri 6.97 * 10 8 kJ / h

Qiesiri Qint rari


100 2 1.72 2
Qiesiri

Presupunerea tir = 570 C este corect, pentru c eroarea de calcul este


sub 2%.
Temperatura de intrare n riser este satisfcut i satisface ecuaia de
bilan termic n limitele erorilor admisibile.
38

BILAN TERMIC PE RISER


B. CALCULUL TEMPERATURII LA IEIRE DIN RISER

Temperatura de ieire din riser se calculeaz prin presupuneri


succesive. Temperatura corect este cea pentru care ecuaia de bilan termic
pe riser se verific n limita erorilor admisibile.
Se consider:

t er t r 5 10 , C ;

ter - temperatura de ieire din riser, C;


t er 530 10

t er 540 C

Facem bilan termic


Intrri
Q int rari Q cat Q K Q ab

vap

Qm

Q cat G cat c p cat t R


1.
n care:
Q cat - cldura adus de catalizator, kJ/h;
Q cat = 7.99 *10 8 kJ/h

2.

Q K G cat

%K
cp tR
K
100

n care:
QK cldura adus de catalizator de catalizator, kJ/h;
39

QK = 1.42 *10 6 kJ/h

Q
3.
n care:

ab vaporizat

Q ab

G ab

vaporizat

i ab

- cldura adus de aburul de vaporizare, kJ/h;


considerm: iab = 3610 kJ/kg
vaporizat

Qab vaporizat 9.22 * 10 6 kJ / h


Qm p
4.
n care:

Qm

Qm

tm p
p

Gm p hm

- cldura adus de materia prim, kJ/h

5.72 * 10 7 kJ / h

Qint rari

Q
i 1

Qint rari 8.66 * 10 8 kJ / h

Ieiri
Qiesiri Qcat Q K Qcocs Qm

Qab vap QR Q P

Q cat G cat c pcat t er


1.
n care:
Q cat - cldura evacuat cu catalizatorul, kJ/h;
ter temperatura la ieire din riser, C;
Q cat = 5.91 * 10 8 kJ/kg

2.

Q K G cat

%K
c p t er
cocs
100

n care:
Q K - cldura evacuat cu cocsul remanent, kJ/h;

40

%K procentul de cocs remanent.


Din datele de proiectare %K = 0.12
c p cocs - cldura specific a cocsului remanent, kJ/kg C
Q K = 1.052 * 10 6 kJ/h

Q cocs G cocs c p cocs t r


3.
n care:
Q cocs - cldura evacuat cu cocsul format cn timpul reaciilor, kJ/h
Qcocs 7.462 * 10 6 kJ / h
Qm p
4.
n care:
Qm

t er
Hm
p

G m p H mt er p

- cldura ieit cu materia prim, kJ/h


- entalpia materiei prime la temperatura din baza riserului,

kcal/kg;
2
H mt p 50.2 0.109 t er 0.00014 t er 4 d1515 73.8

er

H mter p 387.84 kJ / kg
Qm
Q
5.
n care:

= 5.82 *10 7 kJ/h

ab vaporizat

Q ab

G ab

vaporizat

i ab

- cldura ieit cu aburul de vaporizare, kJ/h;


Se utilizeaz abur saturat la temperatura de ieire din riser.
Din [3.]: iab 3610 kJ / kg
Q ab vaporizat = 9.22 * 10 6 kJ/h
vaporizat

QR G m p qr
6.
n care:
QR cldura consumat n reacie, kJ/h;
qr cldura de reacie kcal/kg materie prim;
Se consider qr = 50 kcal/kg = 209.3 kJ/kg materie prim;
7

QR = 3.139 * 10 kJ/h

41

7.

Qp

2.5
Q cat
100

n care:
Qp cldura pierdut prin perei metalici spre exterior, kJ/h;
Q P 1.47 * 10 8 kJ / h
Qiesiri

Q
i 1

Qiesiri 8.69 * 10 8 kJ / h

Qiesiri Qint rari


100 2 0,345 2
Qiesiri

Temperatura de ieire din riser a fost presupus corect.


Temperatura de ieire din riser este verificat i satisface ecuaia de bilan
termic n limitele erorilor admisibile.

2.5 DIMENSIONAREA UTILAJELOR


DIMENSIONAREA RISERULUI

42

Riserul este o conduct vertical prin care amestecul de catalizator i


vapori de hidrocarburi se ridic spre vasul separator.
Materia prim combinat intr n riser printr-o pies prevzut cu 8
orificii cu diametrul de 50mm denumit distribuitorul de materie prim.
Alimentarea combinat intr n baza riserului unde n contact cu
catalizatorul se vaporizeaz i formeaz un amestec de catalizator i vapori
de hidrocarburi care parcurg nlimea riserului spre vasul separator.
Majoritatea reaciilor de cracare catalitic au loc n riser i se obine o
distribuie foarte bun a produselor de reacie.
Este de preferat s se evite reaciile de cracare din faza dens a vasului
separator deoarece vor rezulta produi de supracracare cu pondere mare n
gaze srace nrutind calitatea i randamentele n benzin i gaze bogate.
Diametrul riserului se calculeaz pe baza ecuaiei de continuitate:
d

4V
v

n care:
d diametrul riserului, m;
3
V - debitul volumic mediu, m /s;
v viteza liniar medie n riser, m/s;
Presupun v = 7 m/s
V

Vi Ve
2

n care:
Vi debitul volumic la intrare n riser, m3/s;
Ve - debitul volumic la ieire din riser, m3/s;
Parametri la intrare n riser:
Pi Vi n i R Ti

Ti = 843 K

Ti = tir +273

Cderea de presiune pe riser se consider :


p = 0.6 bar
Presiunea la intrare n riser:
Pir Pr p

ni n m

vap

n ab

Pir 1.8 bar

=583.3 kmol/h

n care:
43

ni numr de kmol de vapori la intrare n riser, kmol/h;


n ab vap - numr de kmol de abur vaporizat, kmol/h;
n m p - numr de kmol de materie prim , kmol/h;
nm

n ab vap

Gm

Mm

Gab vap
M apa

nm p nab vap R Tir


P
1
ir

Vi

Vi 6.22 m 3 / s

Parametri la ieire din riser:


Ter = ter + 273

Ter = 813 C

Per = Pr = 1,2 atm


ner

Gmp
3600

Ve

n e R Ter
Per

Gi

Mi

0,02
1487 kmol / h
18

Ve 22.9 m 3 / s
V

Vi Ve
2

V 14.58 m / s

4 14.58
7

d 1.62 m

2.5.1 NLIMEA RISERULUI

H riser

4 VZR
d2

Hriser = nlimea riserului, m;

44

VZR = volumul zonei de reacie, m3;


d = diametrul riserului, m;
V ZR * V

= timpul de reacie, s;
Influena timpului de reacie asupra procesului de cracare catalitic:
creterea timpului de reacie n anumite limite are drept efect creterea
conversiei, dup care la valori mai mari ale timpului de reacie, conversia se
menine aproximativ constant sau crete foarte puin, dar este asociata
fenomenului de supracracare care conduce la scderea randamentului de
benzin.
Pentru timpi uzuali de 2-6 secunde corespunde o nlime a riserului
de:
Presupun = 4 s.

VZR = 58.32 m3
Hriser = 35.5 m
Dimensiunile riserului sunt:

d 1.62 m

H 35.5 m

2.5.2 DIMENSIONAREA STRIPERULUI


Striperul pentru catalizator este un vas care este dispus n exteriorul
riserului, riserul fiind concentric cu striperul.
Fluxul de catalizator coboar din reactor n striper unde curge peste
icane n contracurent cu aburul de stripare.
Aburul de stripare ndeprteaz vaporii de hidrocarburi de pe
particulele de catalizator printr-un distribuitor circular prevzut cu dou

45

rnduri de orificii pentru a asigura a buna distribuie a aburului n masa de


catalizator.
Suprafaa folosit pentru striparea catalizatorului:

A striper

2
D striper
D 2riser , m 2
4
G cat

60 I s

A striper

Is = ncrcarea striperului, kg catalizator/ m2 min.


Se considera Is = 3500 5000 kg catalizator/ m2 min.
Presupun Is = 4500 catalizator/ m2 min.

Astriper = 3,59 m2

Dstriper

4 Astriper Driser

Dstriper 2,49 m

2.5.3 INALTIMEA STRIPERULUI


H striper

Vstriper

Vstripr
A striper

,m

G cat strip.
striper

strip. = timp de stripare, s;


Consideram timpul de stripare strip. = 1 minut.
46

striper = densitatea catalizatorului n striper, kg/ m3;


Considerm densitatea catalizatorului n striper striper = 600 kg/ m3.
Vstriper = 26.56 m3
Hstriper = 7,4 m.

Dimensiunile striperului sunt:

Dstrip 2.49 m

H strip 7,4 m

2.5.4 DIMENSIONAREA VASULUI SEPARATOR

Reactorul este un vas cilindric vertical unde extremitatea superioar a


riserului se lrgete ntr-un con la vrful cruia este grtarul reactorului.
Conul i grtarul reduc viteza catalizatorului i a vaporilor din hidrocarburi
astfel ncat se menine un strat dens stabil de catalizator deasupra grtarului.
Datorit vitezei mari a efluentului care prsete riserul sub grtar
direct, opus riserului este suspendata o inta (icana) cu rol de deflector
pentru a preveni eroziunea rapida a grtarului.

47

Vaporii de hidrocarburi se elibereaz de catalizatorul aflat n faz


dens i prsesc reactorul prin separatoare de tip ciclon suspendate de
capacul superior al reactorului.
Aceste separatoare ciclon rein catalizatorul antrenat de vaporii de
hidrocarburi i l dirijeaz n faza dens a reactorului.
Funciile principale ale reactorului sunt:
asigur o zon pentru cracarea finala a vaporilor de hidrocarburi.
Pentru modificarea timpului de reacie se modific nlimea stratului
dens de deasupra grtarului modificnd nivelul de catalizator n
reactor, avnd astfel un control suplimentar asupra severitii cracrii.
asigur un spaiu de eliberare pentru separarea catalizatorului de
vaporii de hidrocarburi.
asigur separarea catalizatorului antrenat de produii de reacie (mai
puin cocsul) n stare vapori, prin separatoarele de tip ciclon.

2.5.5 CALCULAREA DIAMETRULUI VASULUI


SEPARATOR
Diametrul vasului separator se calculeaz cu urmtoarea formula:
D

4 VVS
,m
v max v

D = diametrul vasului separator, m;


VVS = debitul volumic maxim de vapori, m3/s;
vmax v = viteza maxima a vaporilor n separator, m/s;
Se considera viteza maxima a vaporilor in separator
48

vmax v = 0,3 0,8 m/s.


Presupun vmax v = 0,6 m/s.
VVS

n R Tr
Pr

n care:
Tr = temperatura in reactor, K;
Pr = presiunea in reactor, atm;
n = numr kmol produi de reacie (mai puin cocsul) i kmol abur
(mai
puin aburul adsorbit pe catalizator) care prsesc reactorul pe la
vrf spre coloana de fracionare;
n = ngaze + nbenz. + nmot. us. + nmot. grea + nab. vap. + nab. str. + nab. ads.

n = 3152.8 kmol/h
VVS = 48.06 m3/s
DVS = 10 m

2.5.6 NLIMEA VASULUI SEPARATOR


HVS = 2,5 DVS
n care:
HVS - nlimea vasului separator, m.
DVS diametrul vasului separator, m

HVS = 25 m

49

Dimensiunile vasului separator sunt:

DVS 10 m

H VS 25 m

2.5.7 DIMENSIONAREA REGENERATORULUI

Regeneratorul este un vas cilindric, vertical, cptuit la interior cu ciment


refractar, izolator cu grosimea de 100 mm, torcretat pe o reea metalic de
ntrire. Aceasta cptueala este necesar pentru a proteja peretele metalic
de temperaturile mari la care lucreaz regeneratorul i trebuie s menin
temperatura exterioar a peretelui metalic.
Cocsul depus pe catalizator n reactor este ars cu aer introdus uniform n
regenerator prin distribuitorul din baz.
Gazele arse rezultate n urma arderii cocsului se ridica din stratul dens de
catalizator, trec prin separatoarele ciclon n dou trepte i ies pe la vrf.
Gazele arse prsind regeneratorul trec printr-un ventil glisant dublu care
face parte din sistemul de reglare automat a diferenei de presiune
regenerator-reactor.
La operarea normal, catalizatorul cu un coninut de cocs de 1% intr n
regenerator n stratul fluidizat din regenerator unde temperatura este de
aproximativ 730C datorita arderii cocsului.
La pornirea instalaiei, deoarece cocsul este insuficient pentru meninerea
temperaturii n faza dens se injecteaz motorina prin pulverizatoare situate
deasupra distribuitorului de aer diametral opus. Pentru cazurile accidentale
cnd apar temperaturi excesiv de mari se pulverizeaz apa imediat sub
intrarea fiecrui grup de cicloane.
Diametrul regeneratorului se calculeaz pe baza ecuaiei de continuitate:
DR

4 Vgaze
v max

,m

n care:
DR - diametrul regeneratorului, m;
Vgaze e - debitul volumic al gazelor arse la ieirea din regenerator, m3/s;

50

Gcat * 1 R TR

V gaze e Gga

18 3600 PR

TR = temperatura din regenerator, K


PR = presiunea n regenerator, atm;

Vgaze e = 24.36 m3/s


DR = 7.19 m

2.5.8 INALTIMEA STRATULUI FLUIDIZAT


nlimea stratului fluidizat se calculeaz cu urmtoarea formula:
H strat

Vz

reg

fluidizat

4 Vz

reg

D 2reg

G cocs

n care:
Vz reg = volumul de regenerare, m3;
= viteza de ardere a cocsului, kg cocs ars/m3 zona de regenerare h;
Consideram viteza de ardere a cocsului = 14 15 kg cocs ars/m3 h;
Presupun = 15 kg cocs ars/m3 h.

Vz reg = 550 m3
Hstrat fluidizat = 13.55 m
H = Hstrat fluidizat + H cicloane
n care:
H - nlimea totala a regeneratorului, m;
H cicloane - nlimea cicloanelor, m;
Presupun nlimea cicloanelor H cicloane = 8 m.

H = 21.55 m
51

Dimensiunile regeneratorului sunt urmtoarele:

DR 7.19 m

H 21.55 m

2.6 PERFECTIONARI TEHNOLOGICE


Prelucrarea materiilor prime reziduale separate sau in amestec cu
distilatul de vid, apropiata cu imbunatatirea performantelor catalizatorului,
au impus perfecionarea tehnologica a sistemului de reactie si a celui de
regenerare.
Perfectionarea sistemului de reactie
La instalatiile tip riser au aparut imbunatatiri privind :
52

Sistemul de injecie gaz-lift care asigura o mai buna dispersie a


materiei prime prin utilizarea mai multor duze (in locul sistemului
baioneta ) care prin pulverizarea materiei prime in faza diluata de
transport a catalizatorului asigura o omogenizare rapida a sistemului
gaz-solid cu reducerea timpului de staionare a catalizatorului in zona
de injecie avnd ca rezultat creterea randamentului de benzina,
reducerea depunerilor de cocs si a radamentului de gaze srace.
Separarea catalizatorului de produsele de reacie printr-un sistem de
cicloane mantale la ieirea din riser evitndu-se continuarea reaciei
in stratul dens de catalizator din vasul de separare.
Performantele sistemului de regenerare
Regenerarea au ardere completa a carbonului la dioxid de carbon
produce un excedent de cldura care este preluat de catalizator si are
drept efect o cretere a temperaturii pana la 700-740C. Se folosesc doua
tehnologii distincte sau combinate prin care se realizeaz la temperaturi
nalte, si anume:
regenerarea cu exces de aer cu 1-4 % oxigen in gazele de ardere si
oxidarea CO la CO2 prin utilizarea promotorilor (care sunt metale
nobile depuse pe catalizator in faza de preparare).
Alegerea modului de operare convenionala sau la temperaturi nalte
este determinata de eficienta regenerrii cu implicaii asupra conversiei,
distribuiei produselor de reacie, asupra gradului de recuperare energiei,
investiiilor etc.
cuplarea regenararii in faza densa cu regenerarea succesiva in riser
si recircularea unei pari din catalizatorul fierbinte in zona de
ncepere a reaciei. Regenerarea in reactorul tubular conduce la
scurtarea timpului de regenerare pentru acelai cocs remanent,
reducerea zestrei de catalizator si diminuarea prin abraziune.
Regenerarea in doua trepte in serie caracterizata prin contactarea
succesiva a catalizatorului in doua curente de aer proaspt in doua
compartimente distincte ale regeneratorului. In prima treapta se
realizeaz o regenerare de tip convenional, cu meninerea
cantitii de oxigen sub valoarea stoechiometrica. In treapta a doua
se continua arderea carbonului din cocs pana la un coninut de cocs
remanent sub 0,1 % gr.
Temperatura ajunge la 720-740C, fara pericolul hidrodezactivarii
catalizatorului deoarece vaporii de apa provenii att de la striparea
53

hidrogenului cat si catalizatorului cat si de la arderea hidrogenului au fost


eliminai in prima treapta de regenerare.
Se lucreaz cu exces de aer astfel incit se realizeaz arderea completa
a CO la CO2 in funcie de posibilitile de preluare a cldurii.

2.7 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


SI PAZA CONTRA INCENDIILOR

In fiecare instalaie tehnologica vor fi afiate in locuri vizibile:


regimul tehnologic de exploatare, cu limite de temperaturi, presiuni,
debite, nivele si analiza materiei prime si a produselor;
numele instalaiei si al operatorilor, data, schimbul, ora;
deficiente si observaii;

54

parametrii realizai, temperaturi, analize, randamente, etc.


efectuarea instructajului de protecia muncii la nceperea lucrului;
daca s-au nregistrat accidente tehnice sau umane.
In timpul pornirii, opririi sau reviziei instalaiei se vor nota in registru
toate lucrrile realizate.
Punerea in funciune sau oprirea se va realiza in prezenta sefului de
instalaie sau de secie.
nainte de pornirea instalaiei trebuie sa se verifice:
starea armaturilor de sigurana;
starea liniilor de evacuare rapida spre facla sau spre rezervorul de
golire rapida;
starea dispozitivelor de stins incendiile;
starea aparatelor AMC;
daca au fost scoase toate blindele montate in timpul opririi, iar cele
necesare sunt la poziie;
daca s-au montat toate mijloacele de intervenie;
daca au fost efectuate probele de presiune si etanare;
daca exista buletine de ncercri a armaturilor.
Obligaiile si rspunderile personalului sef de instalaie si sef de
schimb:
organizeaz procesul de producie si repartizeaz sarcinile de munca;
asigura locul de munca cu instruciuni tehnice specifice;
asigura aducerea la cunotina fiecruia sarcinile si obligaiile ce-i
revin;
elaboreaz programul de fabricaie;
repartizeaz personalul operator pe schimburi;
controleaz si rspund de purtarea echipamentului de protecie
specific;
controleaz zilnic starea tehnica a instalaiilor si utilajelor;
asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii;
sunt obligai sa dea dispoziii clare, asigurnd condiii pentru
executarea lor si controlul nivelului calitativ.
Aparatele tehnologice si conductele vor fi verificate si aprobate conform
instruciunilor ISCIR.
Amplasarea cuptoarelor tubulare si protejarea instalaiei de acestea se vor
face in conformitate cu normele departamentale PSI in vigoare.
Dotrile PSI din instalaie vor fi ntreinute si verificate periodic.

55

Se interzice blocarea cailor de acces si depozitarea de orice fel


drumuri de acces, scri, platforme etc.
In instalaie se lucreaz numai cu scule antiscantei.

pe

3. BIBLIOGRAFIE

[1.] ***** Hydrocarbon Procesing, februarie 1983


[2.] Suciu, G. C. , unescu , R.C.Ingineria prelucrrii hidrocarburilor,
56

[3.]
[4.]
[5.]
[6.]
[7.]
[8.]
[9.]

vol. I, Editura Tehnica, Bucureti, 1983


Tescan, V., Apostol, D., Besnea, D., Onutu, I.-Tehnologia distililarii
petrolului. Coloane de fractionare.Indrumator pentru proiecte
de an si de diploma, Editura UPG, Ploieti, 1996
Vukalovici, M.P.-Proprietatile termice ale apei si aburului, Editura
Tehnica, Bucureti, 1967
Suciu, G. C. , unescu , R.C.Ingineria prelucrrii
hidrocarburilor, vol. IV, Editura Tehnica, Bucureti,
1993
Dobrinescu, D.- Procese de transfer termic si utilaje specifice,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1983
Raseev, S. Conversia hidrocarburilor, Editura Zecasin,
Bucureti, 1996
Soare, S. Procese hidrodinamice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucureti, 1982
Marinoiu, V., Paraschiv, N.,- Automatizarea proceselor chimice,
vol. I si II, Editura Tehnica, Bucureti,
1992

57