Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 98. Stananog Fa MAdScini gi in frnct. Otrava ste insd data gi ca medicament, fiind folosita In oculistied gi bolide nervi. | __ Planta e relativ frumoasi, rimoroasd, cu trunze mari, Florile ei, elo- “Bote lunguiele, sint colorate pe dinafara violet, ex dungi brune. Cind se Mesiisoara, partea lduntrici e si mai rogcata, ca yi staminele cu anterele mari. & otrivitoare pentru dusmani, e primitoare pentru bondari. Mai frumonak © toamna. cind in locul florilor se afla boabe nogre, invelite in caliciul “Werde crescut mai mare. Atunci fructele sint ingelétoare, mai ales pentru copiii nestiutori, prin aseménarca cu ci- regele negre, avind si gustul dulceag, dar neplicut. Ajung doud-trei boahe pentru ca copilul sé fie apueal de varsituri, amefeli; hiiguiese prin somn, vaxind tot soin! de lighioane. La urma pot si moara in zyircoliri. EK curios insi ca nici sturaii, nici mierlele nu sufera ni- mie; minined partea semoasd din tructe, nispindind seminjele. Prin tieturile de padure © grew sa pagesti in voie. Mai ales daca vrei cumva sé fugi, adesea dai cu. nasul de o buturugi. Piedieile ipi sint puso de crengile de mure sau rug (Rubus frufeosus), neam en smeura, en tran- dafirul. Crengile ei stit ca nigte la- turi. De Ia radscind se tadoaie in | toate partile, se impleticese printre celelalte buruieni. Nu numai cX-fi pun Picdics,dar ghimpii aseutili, Incteligati ca niste gheare de pisicd, te zgirie Pind la singe, Se apara bine impotriva animalelor, care din aceasta pricin’ Vig. 99. daeraguna,Ie océlese. Florile albe, cu numoroage slamine (ca Ia + dexv@uio in Iungul crengutelor tnlidioase, care se pot winde adeca virfal jor fragedde paroint, ding naslere la alte tufe, E im Juareotaj natural, Frumoase sint tufele de mure de Pe lingé drumui, cind fouctole prind a se Gpate. Ropiatice: si acre la inceput — fieeave fruct elipit eelorlalte, de for tem o ciciulitd pe copstul umflat 21 feditel — devin dulecge, ‘cu gust. plant gi hegre. Nu sint bune do mincat cind ging pred poaPte Sint cdutate de pasari. Eun mijloe de prevedero si apui de ademenire, Mutele toemai prin frurausetea frnetelor Jor ‘hegre sint des pomenite in peéziile popnlare: Arti-te focul, prdure, S2 nu creases. atitea miure, toate murclo tele Pofei-s orhti puicii mele. Fretelo lor mai mic, fra gull (Fraseria sesea), tol prin lum inigurils de padure se tine maj mult. Sint plante micute, tirito stolonii? tn tirlrea lor se prind de pimint Ia noduri, dind rada- cini 5i Mcindu-se de sine stilditoare. Asa se inmul- frsc mai mult dectt: prin seminfe, La ineeputul veri floricelele lor on petalo albe si cu stamine mume- Foose, walbene, strllucose prin iarba ne plotre Semape. Dintr-fnsele ies fruciele cémoase, aroma Fig. 100. Hug, tice, spinaurind ca niste corcelugt de margean pe tied. Nu oun fruct, ei truste mat mute, vei Ceea ce numnim noi simburagi* in tealitate fiecare © un fruct, implintat. jn carnes incale, ademenitusre tn special pentru pastri, provenita din um~ flarea lalgeragului pe cure Sint infipte petalelo, ne ekstajul de care aminteste autcrul Sie un Up de inmultire vegetative. a Plantslor. Motoda cousti in tanideciiarn Tamurilor unei plante, care’ ma ingle Dlanta-mamy, Aecste remun, wets ae Sol, in conditii favorabile, Piteptal noduriter si apot gt telpini aoriene, formind 0 plonte nen 8 poate trai independent, Mariota} “astural_provinti au anmat mural, ci si alte plante ex iulpini tivitoare: ragul, pictorul cosoguitn rte in Cmil folososie acest mod de taviil}ine Ke ercaualut artificial! 1a o serie de plante consti, Wt: detis, trandatir, magnuiie ore OS feloeeso diferite metode var» $q ssenti Breet tt ap lBeaten wns kistar ¢ Ing Oasee a parti din oi ta amine, instnd Sekt afar. Dupi inrtdicinare, reanim e dotoseant de Planta-mama (nr), ; Alolonnl este o tulping trituare ee internodurile Iungi si subtiti si ny aga de Hace Gele de la rizomi, Uris stotent 2 Sice tn pamint, asa 6 de cxempla is eartot Dene Cetlotulni stoloni: tormeast io cahdtal lor tuberculul, un elt tp de talpind Subpattuteand,. grousi, cu rol dn Sepoaitare a substente: de ncieers tho}. Aico poi eetitee DOWIE cen mal eaabtadita ae ferigh de cimp, desi creste $i in piduri si poisar pin th regiunsa submontand, Alte mene populares 7 7