Sunteți pe pagina 1din 368
Desenele au fost reproduse dupa edifia a Tl-a Goperta de A. KANIUK NOTA EDITURIT Editia de fatt reprevinta textul prescurtat gi completat ou note al editici a Hea aparuta in anul 1947. (Fdlifia Ta aparut tt 1939.) ‘Notele apartinind toy. G, Chirili si controlul stiinfifie inerediitat tov. €. Zakariadi au adus un aport pretios Ja actualizarea unde dato depisite. Numirile stiintifice ale plantelor av fost modificate dupa nomenclatura in vigoare din ,, Flora R.P.R.” PREFATA De multe ori oamenii de stiinjé'nu se muljumese numai cu o activitate pur stiintificd, la nivel inalt. Constiengi ca lueririle stiingifice nu sint acce- sibile dectt cereurilor restrinse de specialisti, mulfi savanfi cu renume mondial preocupati de ridicarea nivelului stiinjifie si cultural al poporului au fast si _ antori ai unor opere de popularizare sttinjifica. Popularizarea stiintificd reprezinta un gen aparte — ea formeazi legdtura —inire rezultatele activitafii stiinjifice si masele largi. x Din rindurile oamenilor de stiinja s-au facut cunoscute gi prin lucrdri "de popularizare nume devenite celebre: Darwin — cu a sa ,,Calatorie in jurul | lumii*, Timiriazeo — cu ,Viaja plantelor*, Fersman — eu ,Gcochimia dis- “tractivé’ gi altele. Printre oamenii nostri de stiinfi, care au desfasurat o intensii activitate de culturalizare a maselor in prima jumiétate a secolului nostru, se numiird gi profesorul Ion Simioneseu (1873-1944). Néscut inir-un sat din Moldova, fin de téran cu o modesté stare mate- alt, Ion Simionescu a fost nevoit sit lupte din greu peniru a putea invdja. Rimas orfan de mic copii, el a fost crescent la Botosani de bunica lui. Absol- ind licewl, s-a inseris la Universitatea din Iasi. Inclinafiile sale $i pasiunea tru cunoasterea si injelegerea fenomenelor naturii l-au determinat sd urmeze surile Facultétii de Stiine Naturale. Aici avea si fie elevul profesorului chimie Petre Poni si al cunoscutului geolog Grigore Cobdlcescu. Din nenumiratele citi ale stiinjelor naturii, lon Simionescu si-a ales-o cea care avea si-l duct la cunoasterea trecutului si aledtuirii globului pa- tesc, la studiul geologiei. A urmat apoio lunga perioada de munca intensi, de studin $i inifiere nific Inzestrat cu o deosebitd dragoste de muncd, cu perseverenta gi mult de obscroatie, Ion Simionescu a ajuns in scurt timp sa se fack cunoscut il dintre cei mai valorosi cercetitori in domeniul paleontologiei. In cnul 1900, la virsta de numai 87 de ani, el a fost numtt profesor la eatedra de geologie si paleontnlogie a Universitit din Tasi, eaiedrd de Ta care iL aseullase vorbind cu numai cifica ani in urma pe Gr. Cobdleescu. Dupi 20. de ani de activitate neintreruptt, Ton Simionescu este chemat la Universt- tatea din Bucuresti pentru a-l wma ta catedrt pe renumitul om de stitage Sabha S$tefanesc. tn cet pesie 50 de ani de activitate in domenini stiingelor geaiogice, Fon Simionesen a dat !a iveclé aproape 50 de Inerdri stiinfifice dintre care cele mai multe de palecntologie. In lucririle sale el a cercetat gi descrés un bogat material paleoniologic — fie colectai de el, fie primit de la alii — material pe care (a determinat cu foarte multd competenti si congtiineioziiate. “Acesta a fost cazul bogatelor faune din Triasicul, Jurasicul g¢ Cretactcul din Dobrogea. Lunitindu-se rei muli la latura deseripiivé a@ fenomenelor, Ton Simio~ nesew a tras valoraase concluzii stratigrafice, paleografice si palececologice, dar care nu an. fost destul de ample jaya de bogatia si valoarea materiatulut paleon- tologie cercetat. Toate urmete de viefuitoare descoperite tre straturile Pimtutului, vecki de milioane si sie de milioane de ani, depun mitrturie ed plantele si animalele care au populat sr pepuleaci Paminiul nu au fost create de o fortd supranaturala, ci ele au rezuliat unele din allele, transformindu-se evolutiv sub influenta schimbsirii conditiilor de viatit. Poute od nici o alté giiintd nu aduce mat multe argamente in. sprijinul transformismulut ea paleontologia. Totugi, I. Simi neseu, in opera sa de popularizare, s-¢ preocupal prea pujin de aceasti laturd. Tinind seama de darul séw de preseniare a ie lor gi @ fenomenelor, ei ar fi puiut s@ fact acest lucru cu mult sucees, cu ailt mai mult eu ett in trecutul fliinjei geologice din patria nonsird au existed savangi va Grigore Stefiinesen, care an desfigurat 0 activilate impresionanté in Iupia pentru triumful ideilor darwiniste in. fara noasird. Poaie ed prin aceasti aittudine el a chutat sit evite, chiar impotriva convingerilor sale intime, a se manifesta intr-un dome- niu care nu era pe placul societdti: burgheso-mosieresti. Tomsi fapint ed prof. Ton Simioneseu a tinut 0 conferinié despre Charles Darwin, fondatoru! concep- tiet evolutionist, araidé ed el a apreciat importanta operci marelni biolog mate- rialist al secoludut trecui Jon Simionescu a rdimas toatd vieja eredincios poporulni din sinul etraia $-0 ridieat. O dovedeste ta fiecare pas ariaga sa aelivitate de popularizaior. Ela pus in servietul maselor populare gi mai ales a celor de la sale ¢ mare parte din puterea sa de miuncé gi Intregul talent de poeestitor cu care era tn~ sestrat. De sub condeial situ au teyit la ivealé: minuuutele framuse(é naturale ale patric’, hogifiile pamintului, insugirile neintreeute ale poporulut romin. ‘Inta vorbele pe care le-a rostit el insugi cu prilejul primirit sale ca membre al jostei Academii Romine: ,,Jndatorirea cittre stiinjd insdst, ca si ciitre tard, cere, pentru cei ce slujese sliinjet, sucrificiul unei parti din activitatea lor tn dizectia cultiodrit mulimti* Slujind acester idei Jon Simioneseu a@ demascat, in rinduri pline de amd- riciune si revolté, starea mizerabilé in care era tinuté tdrénimea satelor nowstre atunel cind la ctrma parii se aflau reprecentunjii Curghesiet yi mosie- rir. 6 rr Subalimentatia, analfabetismul, siarea sanitert mizerabili, agrarala de : ae 3H supersiifitle stapine pe mintea faranilor, mimic nis ta scépat Ini Fon Sinionesen, in peregrindrile sale prin tard. “Cancele, In special ale mortalitatii atit de mari din Rominia, sint de ‘pas, in primul rind, asupra igienci precare si a slabet culluri generale tn -mediul rural. Debilitatea congenitala da proceniele cele mai mari de morti... © ewe tn legaturd cu subalimentafia care domneste indeobste Ia sate, ct gi la — populajia sarach din oraze’. i Mortalitalea mare a copiilor se explica nu numui prin debiltiatea parin- tilor, prin nestiinfa mame, ci si prin lipsa medicilor si a moaselor de la jatd. 78%, dintre eopiii morfi inamte de un an apartin la familitie tn eare mama e@ anulfabeia®. Faté, mai departe, cum 2ugriveste Ion Simionescu starea inapoierii culta- rale @ maselor populare si in special a (dranimit: Wumdral anaifabetilor oficiali, acei care n-au absolvit scoala, primard, trece de 50%, ta femei chiar 90%. Analfavetismul se mareste pe fiecare an prin absolventii de scoale primare, care din netnyrajire uitd st serisul gi eiti- tual, aga inctt numdarul analfabetilor culturali, la sate, dar si la orage, ¢ cu mult mai mare. O preocupare serioasi gi continud pentru initicrea luminirii mulfimii ne exist... Citital printre sdteni, aproape nu se slie ce ¢ sau so reduce numai la ciirti relixioase sau la cele lilerare, aceleasi ca yi la inceputul veaculué at KIX-lea*. ‘Jon Simionescu «. colindat tara in lung gi-n lat, s-a adresat tuturor, de la tindr la mosneagul girboe, de ia nestintorul de carte st pind la savantul cu mare renume. Peniru toli a vorbit, peniru toti a seris, tuturor le-w dai sfaturt $i indrumari, pe toli ia indemnat sa urce pe euimile cullurit. : ‘Sule de conferinte gi mii de articole, broguri san calendare cuprind sird- | dania de zeci de ania prof. Jon Simionescu. penten luminarea maselor. pentr | galorificarea potenfialuia: moral st intelectual al poporului gi tn special pentris _ educarea tineretulut. a Ton Simionescu @ fost naturalist. El a eunasent natura gi @ inti Dar mai mult, el zo precupetit nici un efort pentru a o face cunoseata gi tubitd © de popor. Printre tnerdrile unor popmlarizatoré ai nogire oa V. Anesiin, P. Poni, | ¥. Babes g.a., opera Ini 1. Stinronesew detine un loc de frunte- = Toate aceste merite pe tarimul réspindirii cunastingelor st infifice tn rin- “dul maselor populare sint astdzi recunoseute. Inifiativa reeditarti uneia din “cele mai rengite Inerdri ale sale de popularizare nu aparjine intimplator Edi- jurit tineretulni. Pentra tineret, lon Simionescu a seris multe lucrari: pline “de interes, cx mult farmec literar. Flora Romlniei poute fi daté si astdzt rapt model de prezentare accesibilit, literari chiar, a wneia dintre cele mat “aride stiinje — bolunica. © Gea facut lon Simionescu din clasificdrile seci ale hotanicit? El a gasit wna cou mai potrieite penire a atrage pe cttilur, penire a-i treat interesul de frumusejea planiclor, dragostea pentru tnjelepciunea poporulut. Antorul, unul dintre cet mat bunt eunosedtort at floret De desorie in ginile cart cele mai caracteristice plante din petsajnl {arti noastre. In fata ' privirti tnctutate a cititornlui se perindd unele dupa alttle toate planiele pajis- lilor si finefeler alpine, din pltdure, de la cimpic, de pe ogoarele culticate $i de pe malurile apclor. lon Simionescu giseste pentru deserierea ficodrei Plante imagini noi si comparafit sagestive, reeurgind uneori ebiar la per- ‘Sonificdri. E interesani cd avlorul ne presinié plantele izalate de medinl lor natural, ei arali strinsa interdependenia diniré viafa gi alcatnirea Plantei $i mediul inconjurittor. Autorat se dovedeste a fi un mare cunaseitor al folelorului, acest tezaur prefios yi sesecat al tnjelepetuntt peporului, Bogdfia foleloruhi nostrn este imensd gi 1. Simionosen stie si scoati tn voidentit ta jleeare pas spiritul de observajic al faranului romin, dragostea lai pontra framusetile naturit, ima- ginajia lui eind ¢ vorba st oglindeasct aceasit frumusefe in arta popniard. Nenumiratele versuri $i cintece populare cu care tsi presard descrierile sint Inate din tesaurul popular. Aulorul tnfifiseaza simapia din timpul rogimului burghezo-mosiereso. Fste prea bine cunosexié starea de crunti inapotere a agriculturéi dim acon free, precuin yi cauzele care 0 fntrefineau: marea firtmitare a pomtntulnt 3! metedele tnapoiate de culturk aplicate in micile gospodirii individuale fara nest. Aceste cause sint menjionate si de Ion Stmionescu, dar el se limi- teazi la constatarea lor cu amdréciune, fri sd cante mai adinc cauzele sociale. Rezolvarea aecster stért de lucruri s-a fdent ubla in silele noasire, in anit putertt democrat-populare. Astitzi cifrele date de Lon Simioresen. peniru a tlusira productiile la hectar an fost depagite de avintul en care se extinde seclerul soctalist in agriculturt. De aceea initiative editurii de a completa teetal eu note in care se dau date actuale este foarte binevenitd. »Flora Rominici* rimine gi astazi 9 lucrare deosebit de valoroasé din punet de vedere instructiv si educativ. a cote une din lucritrite tn care se oglindeste Preocupares vie @ prof. 1. Simionescu de a eontribui la instrairea tinereiului, »llora Rominiei* este cea mai puternict confirmare a caracteriatrit je care © face aeat. Traian Sdeulescu — pe ctunci presedintele Academici R.P.R. — fn rindurile pe care i lea adresat in martie 1956 cu ceazia inaugurdrii Ia Universitaica din Bucuresti a muzeutui ,isiorioul Catedrei de paleontologie': vv. Pinerii wrebuie sé anda merew ci avem tr multe ramuri de saintit © wraditie gloriousa si preeursoré care, ca niste utlasl, an suporta pe umerti tor tolta caltarié popornlui nostra Mi-adic aminie ew voheratic si duiogie de tntemeietorul eatedret, de fostut meu profesor Sabba Stfinese, care nu numai ct a fast un dascdl deosebit de sorupulos, dar si un om de siiintit care pind la adinci butrineyi a studiat gt a publicai Iucrtri interesante. Fntr-un muzea neinedisit, eeasuri tniregi, aranja piesele, le examina, le desena, spre uimirea noustrd. J-a wrmat apot marcle animator, inbitor de fark gi de camené (mai ales mare iubttor al tineretulni) Lon Simionescu, 8 nosirn ca adevérate calauze pe drumul pe care ei Lan gi noi, cei de act, siniem datori sd-1 coniinudm, peniru o& avem mat ingelegere gi mat puternice Sprijin™. Intr-adeviir, cu nici o actinne din trecut nu se poate compara méreafa de culturalisare a maselor. de ridicare a poporului pind la enag mai as ale yitinjei st culturii pe care o vedem realizindu-se in zilele noasire. 1 nostra democrat-popular cultiot valorile culturale ale trecutului, ef GE ce-t bun gi progresist din eultura trecuntui. Pentru ealititile sale si pentru rolul siu educativ, noua edipie a ,Floret “let nw poate ft primitd decil cu deosebitd bucurie. ‘fata unor anf as as si _ne plecdm fruntea, purtindw-i in i p Prof. MILTIADE PILIPESCU membru corespondent al Academiei R.P.R. PRIMAVARA A SOSIT Asi am edsut initia rinduniea: © stova oscuiitd, subpiricd, Cu care mina mu-stin-out Insearné pe aibastrul vintului Ca jos @ primicartt Otilia Cazimir : Mantana de gipad3 ce acoperea cimpurile prinde a se subtia, de : ramin de sub ea dimburile ca nigte spindri innegrite. Se topeste vaztnd cu ochii, pistrindu-se mai indelung in umbra indoiturilor de teren, pind ce ploile de primavara cura{& cimpurile si de spuma omatului. 4 Pe cerul senim siraguri de cocori, ca nigte cirlige, in treacat spre {arile nordice, anunta primavara; Cra-cra-cra. In limba lor cheama la muncd pe oameni ea si Inmea intreagé de fiinte. Batrinii ies din easa si punind "mina pod cauté sé mai vada tned o data vorniceii din vizdub. Copiit alear- " gi, ca gi miei zburdalnici, pe toloaca abia zbiciti, lasind urmele picioa- - relor goale pe pamintul moale. 4 Pirtiagul pe care-l sari vara nu poate cuprinde apa ce gtigiie in albia " ingustS. Rrazda umezit4 pare mai neagri in contrast cu stropii colfilor de iarba, ce incep s4 se ifeascd. Cimpurile se trezeso: in adincul pamintului ridacinile arborilor simtind " umezeala se grabesc si 0 sugd spre a trimite hrand mugnrilor tot mai — umflati. Viata noud in pAduri izbucneste dintr-o data, ca o chemare tainici. Pidurea e @ titovaragire de arbori, cum cetatea cuprinde adunare de _oameni. In padure ¢ adipost. Pimintul ¢ acoperit eu un strat do frunze uscate, care fin cald. O parte din ele putrezesc, dind hrana din belgug fiin- al felor marunte. O lume greu viizut foieste printre frunze, sub frungo. De pe " suprafaja numai de un sfert de metru patrat, s-au numdrat aproape 16 000 de animale miei, felurite, in frunzarul de zada de la munte (C. Mano- “lacke); peste 14 000 in frunzarul' de fag (M.A. Ionescu) si ceva peste 6 000 in cel de stejar din Vlagea (C. Manolacke). '_-Hran& din belgug, umezeala din vreme, cildura tndeajuns’ sint con- dipii care fee ca im pdduri sf se arate, mai de timpurin viata, chiar dacé nu “este galfigioas4; prin prospetimea ei stirneste aceeagi gama de sentimenie, ca gi pajistea in toiul infloririi. Padurea e tot wma, fie codru greu de strabatut, fie pile de arbori rimas nizlet. Tntr-un asemenea rediu!, de pe coasta dealurilor ce tneonjoara un oras din nordul Moldovei, la despértirea dintre codru gi step, fie singur, fie eu copii de scoala, am urmarit pentru intiia oari inviorea naturii de pri- méavari. Taina degteptarii vielii ne-a procurat zile de bucurie nebiinuit, jzbucnita in suflet o data cu renasterea vietii plantelor. Spre acest rediu duce eararea printre ogoare, bitut de furnicile ome- nest: din satul vecin, in graba lor de a scurta ealea spre oragul unde vind produsul gospodariei lor. De la un loc, cdrarea urcé dealul. Spre a ajunge Ja rediu trebuia s& cobori pe malul pirtiagului ce abia incepea sa-si sape 0 vale. Redinl este un amestec de arbori diferiti. Fagul ce domina tn codrii de pe dealurile inalte e&tre Sirel vine alaturea de stejarii ce dominé pe coli- nele mai joase. Printre ei se ingramadese eum pot, fiecare luptinduase pentru luming, alli arbor!. De jur imprejurul rediului gerdul viu de arbusti si tufiguri completeaz’ unilatea biologica a padurit, ‘La acesti copacei iArun{i se prinde primul sema al redesteptirii. Alu nul cu evengi mlidicase zimbegte cel dintii primaveril. Ineolo, padurea amine inch muta, sub aspectul ei de vreascuri intiltate pe trunchiuri cu eoajaacoporité de licheni. Avborii sint prudenti, nigte batrini eu experienta. ‘Nu le-ar folosi si-si crape mugurii prea devreme, ca sé seoata Ja iveala plipindele frunzulije, caci toanele Crivaqului, minios ci i se sftrgeste dom- nia, ar nimici in citeva ore speranta de un an. Aprilie @ ingelator, iar jruma nu rar cade si acum degerind florile pripite, innegrind frunza de fag. in sehimb, sub seutul lor aparator, arbustii ori plantele mai marunte ge grabesc si-gi incerce noroeul si din alii pricina. Cit ined frunzele nu tes sus sita deasd, care last si stribata prin ea tot mai putin lumina, se folosesc de adipostul si caldura padurii, spre a se bueura de puterea daldtuare de viaté a soarelui, care le minglic. Prin forta luminoasi a razelor Ini, plantele fabrica hrana trebuitoare cash trdiase’. Lumin&, eft mai multa lumina, cer toate plantele. $i axtfel se ldmureste c’ printre tulpinile arborilor, primavara s¢ ingrdmidose plante mérunte, care in cileva zile infranzesc, infloresc, dau sominfe. Viata lor url, dar intensi, Vremsa e seumpa. Izbucnese repede, infloresc repede, dau fructe repede, cdci umbra deasd le invaluie in curind. La fel e gi cu gardul yiu de arbusti ce inconjoara obignuit padurile, marginea poienilor unde bate mai multa lumind. Se gribesc. Greba lor de viata ne aduce multurairea primelor sile de primavara; sint oci dintii erainici, ca si coco- ri sus in adineul carului, ai sosirii gilelor calde, ou speranja in rodul hiré- nitor al egoarelor Dintre arbustii padurilor, alunul (Coryles avellana) e printre inaintagii indrazneti. Se preydtesle de cu toamnd; niste muguri sint mai Jungi deeit ceilalti, acoperiti eu solzigori marunti, scortugi, aparatori. Sub seuturile solzilor stax in amortire florile barbatesti. De indaté co sinit rayele célduje de primivar’, nici nu agteapta s& se epele on totul spuma @ 1 Hediu — paduriee (a.r.). 12 dibului din jurul cuakahi, si mitigorii se lungese, solnii se departeani, minele varsa faime polemului din sacul anterelei La cea mai siaba elatinare a rarourelelor mladioase, in jurul tufei se impriistie un nowras galbui de praf; anterele par fara fund. Ploua en polen. | Vintul il duce pe florile femeiesti care asteapti, rumenite, pe alta crengula. | Abia le vezi. Din viefal unui mugure ceva mai umilat se iveste un canaft de fire rubinii, ea de ma- se, de o gingasie fara | seamin; asleapi2 bimecu- | Vintata atingere em po- [enul. Paidurea pare mseatl, p cltapurile amorfite, dat in hacen, tnfele de alun triiesc sarbatoares nuntii. “Cind celclalie flora se anata | timide, ca si cercetene vre- | inea, mitigorii alunmlni sau | desfacut toti solzti, am war- | gat intreg noianul de polen | ce-l aveau in saci... si cad la pamint. Nu mei eu nici | un rost. Planta ii leapada, | efi ar irosi minearea de- | geaba daci i-ar mai tine Atirnati de creugute. Au Fig, 4. Crenguyt ; fori bairbittegsi. (st. oarta Lrintoriler @in stup, ae ee eee | dopa ce matea gia ales {numei unul, drept mire. Orinduirea si aledtuirea florilor sint aga fel | inctt fecundatia dorita se indeplineste de cAtre vint*. Insectele zhurétoare | putine s-au imeumetat si se aviniure in afara culeugulni lor de iarna. | Tar pentru ca legea generala de incrucigare in fecundatie si aiba luc, pe ace- | eagi tuff de alun nu intotdeauna s¢ deschid florile femeiegti cind din mili- | sori, se seutura polenul. Adescori inttlnesti stigmatele ca nigle pene fine, [ind mitigorii cad Ta pimint. Vintul are grija si adued polen de pe alte yife. Aga se asigura seminte sinatoasc'. Dupi ce sint fecundate, {orile 1 Canat — ciueure (ar.). * Huceay — padure tindrd, deasi (n.r.). | _* De fapt vintul este un factor care determina trecerea polenului de pe stamine stigmat, adie’ polanizarea florilor. Vrin fecundatic 32 intclege uairen pistslor barbs: Aasli ale planiclor (gametih harbatesti din graumeiorit de polen) ea parfile femmesti a femeicsti din ovul). Totdemina fecundatia este precedata de polenizare fie ¢& “Gooasta ¢ facut do vint, fie de insecte sau de om. (n.r.) * Intr-adevar, semintele rezultate din fluri f atoase, mai viabile. Vitalitatea lor se datorest pima feoundarii a doi gamet! relativ heterogeni Moritul de a fi fundamentat teoria_poleniz’ vitalitatit onganistaului fi revinia Tot Ch. Dx anit incrucigate gi a autopoleniaarii in lumea vegetal (18 udate cu polen striin sint mat ontradictiilor interne create fi ie ea factor determinant ~ In Incrarea sa: ,, Actiunea poleni- ) el arata ea autéfecun- 13 femeiesti pierd rumencala pafului, se Invelese In seuteoe dese gi asteaptii ‘sh se desfigoare frunzele, care sd munceased pentra ele, 8& ingramadeasca taana in alune. fractale plantei. Cind sint coapte, veverifa lo ia gigi face provizie de arn, Pe unele le maninoa cu poftt, pe altele Te scapdl printre frunzolo useate ori wid unde le-a ascuns, Din acestea incolfeste cite un alu- hag, caro creste, ping ce ajinge tua de crengute mllidioase si vinjoase, De aceea aluni se gdsese $i Inlduntrul padurii, unde arborit sint mai rari si las’ luminé mai multa printre ei. Rar copicel se bucuri de atita eatare Ia popor ca almul, Dino ereang’ mai groasé rominul isi tale toiagul nelipsit la drum, iar din ramuri, dracii de baieti fac prastia, Semnalul invierii e dat. Tn taina linigtii el simfit. La picioarele alunului se ifeste cea dintti florieiod de primévar’, ademenitoare prin gingigia oi. EB clopotolul sau ghiocelul (Galanthus nivalis); cum se aratd, incepe simfonia viejii cw ‘nu! triumfal al nuntii; orchestra ¢ formata din tot ce e suflare pe pimint. Fig. 2. Stinga: ghiecelul; Gind il veai pentru prima oard, chiar strins IF antes Whiocetbgat.’ uchet de vinaitoarelo din orag, nn se poate si nu-{i stirneagc un suris de mulfumire, Sa dus fri. gui; elopotelul anun{& ser eald si lumini, flori, clutec de pasiri, dar i Pinccuvinteta met. E atfta bucuric 1a vederea Iui, neti copiti ca 91 come, nii mari 11 iou gi, pe dupa ceafa, cauté sil apuce ew gura, tntrebindu-l daca vor trai peste an. Cum poate si se incumete s& risaré atit de timpuriu? Nu-i e frici de moarte? ‘Are putina 2 deie degrabi flori, cici sa ingrijit de hrand din vara trecnta. ‘Trunchiul Ini e ca wa bulb de usturoi “plin cu aurea de Iiagh dural’ cste diunstoare din punct de vedere Biologic, pe cls ytome 9 area de Taner cugita este biologic abild, deoareve duce la raBriren vitalitalit onganiky 9 focundaron inerwelgat sostd utilriate biologicd a fecundttl} tnerucisate a denamil-o ol 9 = maren lege a salurii’. Thantia mai ara c& autogamia (antoferondarea) apare In naturé ca demise | anor qgnditit nefavorabile de meet, c@ tin proves. de adaptaro) a onmanttmelion Hi teste wae diide modi, Nici 0 planta nu se limiteard insti numai la aufofecundare: 'unp, de seat mulse ganera{is, oBel inorucisatea este absolut necesara, chiar daci are loc la inter= yale de timp foarte mark eee inl 1, V. Miciurin gi cele mainoi, ale lui. D. Lisenko, confimme % dervolta principiils dazwiniste ale poleaiairit incrucisate si directo, Tn prezenta lucrare [, Simiongsou 4% foarte mumercaso exemple Ge planta Spee a Ynate la polenizare tnerucigatt din flora moastra si insist asupra acest speriallzarh | ddacind numercase date interesante, unele rud al observation sale, 63h confirm’ stralu | aaa a a emrin gts, Fl araid de ascmoni cd in ipsa polenizarsi incrocigate, Hacie plante | fy pot antopotenizo, penta cA , Plante 'i este desigur mal avantajos se produea seminte | Prin autolecudare, cect sina le produet de loc san Jn eantitate foarte mica | (Darwin) in. r). 14 vie decit ceva caldura. Frunzele moarte din pAdure strat aparitor. Ajunge putina umezeald din topirea 3, pentru ca ridicinile si se intind’, si sugi apa tre- aseA rezerva de mincare din bulb. In capat mugural Sie: este invelit de o frunzi tn forma de ghugi cu vir ‘bobocul, dar ca sigeata stripunge si frunzele moarte ce-i sar intilnesti flori cu o frunzd uscata, ridicata oricit, pentru plapinda faptura. bit la luminé, gluga se di la o parte si de ea alha, vare spinzurd, ca un clopotel. Trebuie jnguratie’ in mijlocul frunselor moarte si a infelege farmecul deplin, Nu-ti vine 4% si n-o rupi, cdci are un mare rot: si aitul indemn la dezmortire. Chiar cind 0 rupi, 1. Nu o omor} de tot. Lasi-i putinfa si-si -zaului yiitor, prin ajutorul celor dou frunzulite ‘panglici sabtiri si late. Fig. 3. “Fopi, macar priveste-o cu amdnuntime. E tot Anierd de ‘gingas, mai Trumos, cu mijloace simple. clopofel. tol alba pedinafard, casi crinul, are dowd rinduri iru, mai strinse, stat incondeiile 1a virf cu o pata verde ‘teva dungulife verzi. ici si colo, marese farmecul. Pe imbind si wSiestrie. Eo opera de arta a naturii, att do me d se deschide, rar cite o albind, ametita de somnul ierni e. Deci trebuie si profite de cei dintii cdut&tori de nectar si-i improagte cu polen. Anterele nu se deschid in lung ‘yard, ci la vir ca si un sac. Polenul e uscal, pentru ca sh ss lesne, ca fiiina, cind insecta intra sa ia nectarul gi loveste eal nu e usor de givit. Albinu trebuie 8% se c&aneasol 56. , Humaidecit, 84 loveased anterele. Drumul spre polen erile yerzi. Penfru mai mare siguran{a, codija staminelor f= peste virful anterelor, ca si aiba albina, orieum, de ce sa F $4 scuture saci cu polen. Unde ar putea sdvirgi cel mai eeag atita mAicstrie intr-o masini nici cit un degetar? Wremea? Grija cea dintii a plantei e si-si crute munca. Foilo Jachid gura florii sX nu se verse polenul degeaba. Juli e scurta. Dupa ce a dat floarea, frunzele tsi indepli- Serie funelinnea. Bulbul trebuie din nou umplut cu mincare @) vitor ca gi semintele mici, ce se coc in ovar. Pe uri vine . Planta doarmo somn lung pint la o nou’ primavard, s@ gisese pretutindeni, spre munte ca gi la ses, Ja noi in & toad Ewrops vontrali. i vestitorul universal al primiverii. de indrizneala sint brinduyele si ghioceii-bogaji, mai ales ta erila fie ou frunze cirnoase inelare ce fic din frunse carnoase asemanktoare Partial unele pe altele (crin}, fie din ctteva frunze uscate ce Incon- formati pe bilpina proprit-zisi, comund (usturei). Autorul nu- tuipina subpiminteani a ghiocelulni ,trunchi” (n..). 15 ~eaee padurile dinspre ses, cum ar fi in cea de la Comana, din apropierea Bucu- restilor!. Brinduga-de-prima&vara (Crocus movstucus) alrage privirea prin galbenul de sofran (e uumila yi go fren) al florii, ca o pilnie abia ridicat# din frunzar. Iese repede, o data eu cele citeva frunze lungi, subtiri, eu 0 dungé alba tn mijlocul lor, pentra ed trunchiul ¢ tot un bulb solid, crnos, plin din arul trecut cu materi brénitoare. Floarea e lung’, subtire jos, largindu-se la virl tu gase foi galbene-aurii. Staminele sint mai seurte dectt, stigmatele, trei la numar, purpurii gi avind forma unor eornete inero tite pe margine. Pentru ca si se desfdsoare repede floarea, mincarea din bulb se ispriveste; altul apare, asenienea ciilelului de usturvi, {1 care prin actiy tatea frunzelor se aduna rezerv pentru anul viitor. Roata vietli se invir- teste intr-una. Ghioceii-bogati (Lewcojum vernam) sint mai dolofani, de unde si numele de no dute ce li se da prin Muscel; sial frumogi, dar nu atit de gingasi ca clopofeli. Culoaroa lor nu e albi, curati, ei mai gal- buie, cam ca spuma omatului. Petalele, ascutite la virt, Lituto, sint patato eu un verde-cenugiu, Si la ei anterele sint saci deschisi la guri, ca sa ies usor polenul. Viaja lor e la fel, do senrta durata. In eiteva gile, rar siptimini, cole dowd-trei feunze lungi gi inguste trobuic sii fabrice repede hrana, ca sd umple din nou bulbul mai gros decit al clopotelului. Celelalte plente, adipostitesuh culcugul cald al frunzelor useate, abia agtoapta semnalul dat de clopotei. ‘Ca prin farmee, in citeva zile, colfii lor strapung scutecele ce le invaluie, iar padurea seimbraed, jos intve trunchiurile de arbori, in cea dintii haina de sérbatoare, jesutd din tot soiul de culori. Cind clopoteii igi ineling ovarul cu semintele spre copt, Ie in looul viorica (Scilla bijolta); ghiocelul e gingasia in haine albe; viorica ¢ gingisia in haine albastre. Intre doud foije lungi, palide, se ridicd 0 codité rumeivars, spre virful cireia se tin floricelele mienje, cu sase foite Fig. 4, Viorea. albastrii i cu tot atitea stamine, in viri cu bumbigorii antorelor sinilii. Cu sflrgitul viorelelor, 0 furie nebuna de inflorire apuci celelalte plane din padure. Ai socoti ca-yi dau seama de timpul scurt ¢e-1 mai an inainte spre a se folosi de soare, Caei gi arborii prind a se destepta. Mugurii um- * Ghioceii nu stat numei gingasii yestitori ai priméverii, ci si supsaunel prejik ease substanfe: nivalinul, Aceasta substanta a fost extras din ghiocel peattru prima dati de doi tinori corcctitori din R. P. Bulgaria, care gi-an_pornil studiile de la unele observatii empizice ale medicinei populare bulgare, Nivalinul are o actiune de nea- dalizare a curarei, 0 otravi putornici co provoacl pard/izia magehilor sia dat bune ropultate ta tratarca urmirilor paralisiei infantile. Date fiind propristitile sale, nivalinul va fi produs pe seara largi de industria farmaceutica (a.r.). 15 sei, iar din carapaca! de urami se itese fronanli(cle ‘ea de iin resort, spre desfigurare. i ica, ifi fac cu ochin| floricelele galbene de Gagea humité laptele-pasdrii. Numirea nemleased ¢ an, steaua antic. E discreté, abia putindu-se deosebi Yotusi a inal o precautie. Trieste fn sovielA{i, gra- ump §) putin. Ne sonsibilo Ja ini. 0 gasesti si pe cimpuri. toare, mai di ede griugor ale chrui franze fecin metalic, sint f salats proaspiti, ide micl. Ce ae Mai inde- pig 5.tapwie- Fig. 6 Griugor eu bulbi (b) fer observa toate ee la subsuoare eee B. a ) ‘putinfé pe care bulb marit. s4 nu-i piart “Hiori frumoase, boghioase*, fluturagi de aur pe fondul ‘Are anfere multe, polen din belgug. Dar... primivara itoare, Nu totdeeuna ingiduie albinelor si iast siup. Florile pot ramine sterpe, fara si dea fruete. Atunci alté cale. Prin numernasele ei frunze, cit ii ingdduie de rinine arbori, s¢ pune pe mubed si adund hrana la ridé- tuberculele Iii. [si asigara mécar traiul pentru anul provedere i se pare nesiguri. Mai bine s& ia mai puting. Tgi aduni reverve gi in mugurii de la subsuoara © eu fain, $i imbracd intr-un cojocel mai gros gi le di Jor. Acesti muguri umilati seam&nd cu boabele de griu, s atit de potrivita data de popor. Spre toamna, adesea, : , vezi boahe Inngnicte, eu uigte fire de griu, presé- . le duce mai departe, le acopera cv tarint. In primfvara, . isi ifegte capul, di o ridacioard, prinzindu-se in ‘Zilele dintii de erestere, maninc& din rezerva ce i-a pus wh E mama in traisti. Dupi ce a clipiitat doul-trei frunzalife gi a infipt un mi- munchi de réddeini in pimint, puiul a scipat de grijd. Céutind 4 rdscolim pémintul ca 8& scoatem tuberculele griugcrului, o alt& plant curioasi, po pivnicul (Asarwm eurcpacum), atrage atentia. Frunzelor ei neuniforme, ca de picle, verde-inchis pe fata de sus, rog- cate po fata de jos, nu Ic place prea multé lumina. Sint: gi rezistente, de ri- min verzi gi peste iarni, sub omit. Intre doud frunze e | floarea micé, mai mull vinefie, nu toomei plicut mirosi- toare. Deosebit de celelalte flori, 2a nu se abured spre soare, ci, dimpotrivd, ramine aproape de pamint, printre frunzele moarte. Intreaga plant& are un miros greol, iar cind freci rizomul? intre degete, pare cd ai frecat un hob de piper. T se zicc chier prin Banat si piperul-lupului. Abaterea de la regula general se ldmuregte prin aceca cd popivnieul nu cere ajutorul insectelor zburatoare, ¢) a mici- lor ingocte ori paianjeni care foiese prin franzisul mort. Le ademeneste toemai prin mirosnl greoi, ca gi mda ei de ig. 7. Tuber prin vii, cucurbefica. uli de grlugor. Mai des prin padurile de fag din frunzaral mort ré- sarc 0 frumoasi floare albastrA ca de cicoare, mai rar rogeath san chiar alba, cu petalele rasirinte ca de cleandru, agezati la eapatul vnei codife lungi. E brebenocul (Vinca minor). Frunzele lucii, mici, cu marginea intreag’, sint ca de piele. Si ele sini rezistente Ia frig, pastrindn-se sub omat. Dai si rupi o planta si veni cd ramura & lung’ ca o sloard, serpuind printre frunzele uscate. E una din precautiile plantei, eici dinfr-in nod al acestui odgonas 5 vin jes rédicini care se inflg in pamint. Poate si se rupi tulpina intre dowd aoduri gi nu-i past, Planta nn plere, caci a dat din ea alta, continu’ si trdiased. Este o precautic necesara, céci inflorind de timpuriu, prin aprilie, nu e si- gurk de vizilarea insectelor, spre a da seminje Sindtoase. Si aceasti planta se bucur’i do o mare cautare in madieina popular’, nu numai la not. CnrA(A singele, cind se bea un ceai din ea. tnapoi la soare, la lumina. Floarea- pagtelui ne choamd. Rar tréieste izolatd; de reeuld eo grimédeste la piciorul unui arbore, formind oultuce verzi, stropite cu pete albe Fig. 8. Popionic (Anemone remorosa) ori galbene (Anemone ra- hunculoides). N-an bulbi ca celelalte, dar au un trunchi subpémintean, Jimg si bran, plin cu mineare din anul trecut. In fiecare an creste cu cite 1 — 2 om, dar in m&surd ec putreseste la capitul celalalt. Ponte ajunge astfel Tung si de 4/4 do metru; din loc in loc di rarnuri ce crese 1a fel, aga inctt se explicé societatile rumerogilor indivizi. “i Risomul este o tulpind subpminteand formata din noduri (locuri unde se giisese pidécinile sf franzole 2eduso| si internodurt scurte si relaliv groase. Printre plantele ou rizomi se numira trestia, costreiul etc. (n.r.). 18 Lona da repede colt, creste, se schimbi intr-o erenguth 4 in virf. Acolo, din ea ies trei frunsulite crestate ‘crizontal. In mijloc, codita creste mai departe, mai i se termini intr-o singura floare cu o grimadi de framusetea ei st4 tocmai in aceasta imbinare a ver- cu albul petalelor si ua bumb, al staminelor. ploioasé, sau pe noapte e4au intrat to paint, sca ploaia si se prelingk pe ®) 54 nu spele polenul. eu Tori galbenc, mai oa- decit vealalta. Se zice J peninsula Kamciatka {gi ilor cu sueul seos din epagtelui, stind tot aga , dur mai la umbrs, sint prin Moldova si cioca- cava), avind dropt tulping tru. Societatea lor ¢ un ‘Aga de delicatd ce ¢ corola te fino ce incondeiaza petalele albe, trandafirii sau chiar ia ele poti vedea finotea desenurilor trase de natura. Pen- ‘Yariayia neintrecuta, trebuie strinse mai multe intr-un bu- etul aga cao rauii de scare af-] loveascd in plin. Nu te vi lorile. Nu poti si-fi ici ochiide la minundfia de form giculovi pe care Ie ai tnainte. Uiti de observa ‘Treci la contempléri rile de brebenei an culori aga de variate! Unele sint albe batind in galben, altele cu floarea liliacului, sau purpurii. Pe fondul general au dun- gulite subliri ca parul, ici r&alete, dincolo riis- firate. An gi o infatisare curioasi, netnt{loila la «: alte flori de primévard. Seamang en gura-leului din gridin’, avind douk buze rasfrinte, dar gura e inchisa. Nu vezi staminele, ofei sint invelite de donk petale liuntrice in forma de lingua, Floarea are in partea ei dindirdt un pinten, in fundul ci- | ruia se afl nectarul. O albina vina: se aga’ po buza ee | de jos aflorii, Aceasta se apleact, dezgolind sta- minele. Insecta se cdzneste sf ajunga la nectar: ese ne sen Jaa polen, jar cind se duce pe Iasi polenul pe stigmatul aflat la intrare in floare. Unele in- mau trompa prea lungd, cum sint bondarii cu briie galbene, nu ajung’ nectarn] prin gura florii, ci giiurese pintenul gi sorb ura dulee. Dupi ce fructele se coe, dim planta np se mai alla Fig. 9. Ploarea-pastelui. decit bulbvl subpimintean. Semintele mérunte rémin in seama furnieilor, care le imprigtie, cici au la un capal © parte caraoasi ce place furaici- lor. Tirindu-le cu greu printre frunzele moarte, réimin eu: ,carnea* in guré. Saminfe sa pierdut in drum. Asta dorea si planta batr 0 alta planta de primavard, intilnitt in padure, este pulmoaa rita (Pulmonaria officinalis) ; se credea c& e bund pentru durere de piept. Nu foloseste insii azi la nimie, deect -{i inveseleasea privirea, Cum e geana ritului de schimbatoare in culori, aya e gi pulmonarifa. E bagata in seama de insecte pentru ¢@ gi tulpina ¢ eolorata ca si Sapa Fig. 11. Pretinonarita. Fig. 12. Poama-sudpii, din Carpafi. frunaele de Tinga flori. Pind si bobocii nu sint versi ca la celelalte fori, ci vineti-rosceti, inr florile sint unele va nalba, altele ca macesul, chiar pe E aceeasi creanga. Strinse toate 1a un loe pe o codijd rmmenita, nu se poate sd nu le zdéreascd insectolo. Do altfol nu le ocolosc, edei stin ca in fundul e cordlei gdsese nectar mult. Stiu acoasta si copiii, care apucd Moarca de peta- ] lele tasfirate ji-i sug piptitura dulce de la capatul tubului de jos. Numirea populard de mierea-ursului este de accsa foarte nimeriti, desi e dati gi altor Flori. Oricit te-ai osteni culegind flori de pduro, intro zi de primivard, nu termini aga ugor. Una te cheama prin culoare, alta prin frumusetea ori gingigia ci totala. Poama-vulpii (Paris quedrifolia) te ademencste prin originalitatea infajisdrii. E una din cele mai raspindite de la noi, aflin- du-se la ges, ca gi pe virtul Ceabliului, Spre capétul unoi tulpini albicioase, netede si drepte, stat patrn fui, erucig agesate, mari 3i late. La mijlocul lor, pe 0 codita lungs, © o singur& x 20 donk tinduri do cite patru foi, uncle mai late gi vervi, = im mijlocul lor ovarul, umflat, ¢ cclorat mai violet si Be multe grupije pe el. Planta ramine verde pind vara smu © ating, fiind foarte otravitoare. In toin! verii iti prin fructul, ca o bobits de culoarea porumbelelor', Jarul cireia au rimas citeva din foitele florii, dovenite = tie] alrivitor pentru om, micar ed unele pasiri tlma- folosita in medicina populard; frunzele se pun pe bagi- ‘piele sau pe buba-neagré (dalac), la om. meste pecetea-lui-Solomon (Polygonatum de ce is-n dat acest nume, dezgroapi-i trunchin! sub- Binisor de rimuricd. Trunchiul e lung, gros, din di: Su Distc urme cu de pecete. Dupa accsie time poli sti Hecare an d& din virf o ramuricd, iar la subsnoara ei un Zainte, isi aduni brand ca a8 deie la anul altd ramurica. feamaa. las urma locului unde era prinsi. E o planta gal ramurii se gisese doud rinduri de frunge ovale, aseu- Bervuri proeminente. Cum sint agezate pe ramura Mdoita, dea poporului cn ecoada-cocogulni, nume co subparinicand de la pececea- Fig. 14. Pecetea-tui- fat Solomon. Sotimon de gnidlind (PF. martiifiorna\. tal fiechvei porechi de frunze spinzuré cite dowd Horivele wea verde, care adus aminte deale Mdorimioarei. je dintli plante primavaratice din padnre sint si doud rude Sagelul ce va fi descris intve planiele de pa ogoare. frestela poramberului (Prunus pincss) num pe alocort 95 porum- i (mr at | : | Uneia poperul fispune urzica-moartaé-patat& (Lamium macula ium), din cauza frunzelor ce adue cu ale urzicii adevirate, dar nu sint urzi- cXtoare. Are flori purpurii, sirinse grémada la subsucare frunzelor, care sint mari si en pete albicioase pe cle, Triiegte in asociatii dose prin tufiguri, la loc mai umbros gi sint vizitate de albine, din causa sucului ce-l au. In apropierea lor creste gilbinita (Caleobdolon Inteum), ce seaman’ la port cu oealalta, dar e mai mare, mai inalt&, iar florile, mai boghioase, sint galbene. Tot floare de pidure e gi toporagul (Viola odorata). §i el se arati printre coi dintii vestitori ai primaverii., Cregte, tnfe-tufe, printre erbori, dar gi la margirea pada, printre arbusti sau chiar in spatiul lier. Cu drept cuvint poporu! I-a botezat si tm 1 ioarda, e&1 mirosul lui delicat in adevar e ca un abur de timiie. Minosnl pentrn planta e telegrafia ftir’ fir prin care d& de veste insectelor unde i se aflé floarea. Pentru ca mirosul 34 nu dea greg, si fie mai pitranzator, Je de toporagi se adun& mai multe la un loc, adese- plant& inmultindu-se si altfel dectt prin ‘0, o rdmuricd creste mai lungs, se tirdgte ori cop sominte. De 1a subsuosra unei fru atbiner Fig. 18. Gatbinigat. Pig. 47. Floare de toporag tiiiatd tn lung {A}; Cum rede stigmanl potenul (B) pe pamint. In locul unde un nod vine in atingere cu farina, ies ridéci- care, care intepenesc crenguta. Aga ia nagtere o noud planti, care d& frunze gi flori, desi poate fi inca in legaturd cu mama. 22 i, cu petalele risfirate, doui in sus gi trei stifelaté albie yi en un bumb portocalin in mijloc, este ‘anaturii. Stind aseunse printre frunzele verzi-inchise, pgini casi indreple roua spre rddécing, greu sint yazuter, este o albind ireduie si-si asiguro fecundatia. Mai Fig, 19. Yrunchiul sebpamtntean de Wicramioare. 0 lasd aya de usor sit gi in plata. Nectarul ¢ fntr-un eor- jien. Ca si ajungi, albina se cizneste ad deschida poarta a staminele, Astfel se umple pe cap cu polen, Ducindu-se ‘aceasta rade polenul de pe capul ulbinei on un soi de lop4- ‘Yirful stigmatului. Pind ce albina se retrage dia floare, dupa terol, cfipacelul se inehide, aruncind polenul in interiorul stig- astiel oa firele de polen si se prinda de stigmatul aceleiagi ia cll e un mecanism ingonios Ia 0 mic& planta? rio gi lunga, asa tnelt la cea mai slab ‘ine glie unde, dar chiar daca acestea cad i nchiul mamet. Hi. neted’ ca un fir de mustar, are la un capat o bucdticd de e, dup4 care sc dau in vint furnicile. E momeala plant apuck frumusel simin{a In falei gi o tirdgte spre muguro cu bueata de carne“ in gura, iar simin{a lucie se roste- ice chibauise si planta-mama. arborilor au criipat ; prin ciurn] frunzelor plipinde abia se mai e de soare. Dansul florilor de primavar& tn padure il incheie ioara (Convailariz majalis), o numize pe eit de sugestiva le git . Intre douti foi late, ascutite la virf, stau bobocii, ea e de margivitar (mArgaritaAre!) insirate pe o rémurie’ d florile se deschid, si-ti resfird vorvla albit-sidefath, cu gase | zimtigori, atunci si crenguta ce le poartt s¢ indoaie, iegind Ja iveala din inveligul frunzelor. Pe cit de gingase sint florile, pe atit de otraviteare stint fructele, boabe rotunde, rosialive. Cam pe cind inflorese lierimioarete, prin locurile mai umezite, mai umbrite, privirea ests atrasi deo planta curioas% prin obieciurile ei. Fig. 24, Tacrour ta flocre; p — pori- i;.m— fleri ca Fig. 20. Roducl-pamtarutui. Siamine; fovarele. rodul-pamintului (Art besserianum). Cum da primavera, frun- zele ies din pimint, mari gi late ca de stevie. La ineeput, stan strinse sul, ctici altfel n-nr putea razbi nici din pAmint, tulpina umflata fiind la adine, nici printre fronzele useate. Nu rar Intilnesti cite o frunad uscaté, giurita, aninati ca o zdreanta de sulul yerde, care incepe sii se desfigeare. Frunzele sint late, eu pete ca de rugina pe ele; ¢ nevoie sd prinda eft mai multS In- mina din amurgnl lasat in pAdure. Nici clorofild nu au ty pree mare canti- tate. din care cauzA nu sint verzi de tol, ci mai albicionse, E interesant’ la aceastii planté floarea, san mai bine zis florile, cici sint mai multe, agezate pe un stilp cérnos, violet la virf, eam ca grauntele pe shiuletele de porumb Stilpal cu florile sint invelite intr-o franzé mai mare, albicioasa-vermie, ca un cornet de hirtie rasfrint la virt, inchis ca o pung§ longniata in dreptal florilor. Florile nn an niei petale, nici sepele. Nu le-ar fi de folos, edei cor- noiul le {ine locul, ca apararo, Pe stilpul din mijloc sint ingirate unele lings ‘altelo, joc ovarcle, mai sus staminele, La intrarea pnngii care invelesie flo- wile ye aflé un rind de perigori, indoifi in jus Florile dau din ole un miros greoi, de eadavru putrezit. Toemai acesta © mijlooul de ademenire al insectelor mérunte, musculite c&rora le plac sucurile de pe hoituri, Ingelate, intrd tn cornet; cred ed au dat peste ceva 24 rea mortii o iau plantele in ajulor. Pagesc incet in lungul printre perii intorsi cn capetele tn jos, ea gi la capeanele de pea lor este miritd prin caldura cure o gisese in interiorul §1 Musculitole se zbat, zboara in spatin! larg, Ele au ce minea. duose si le deie un suc dulveng. In vremea aceasta anterele Finscetole se umpln cu polen. Dupa ce s-au sélurat, zboard deri, ciici In vremea aceasta peri care le inchidean calea das drumul slobed. ua st invatd minte; se duc la alla floare. Acalo tree polenul pe Higmcisle lungi, ca nigte peri, ce sint Ia eapetele ova- stilpului. $i aceasta planta se ingrijeste ca polenul de pe o spre fecundare pe alta. Staminele nu se deschid tntr-o [oare, femeiesti, aga incit, spre a fi fecundate, acestea asteapta ‘pe alta floare. Roatul insectelor este bine lamurit. 6 minunatie mai mare? Totul e eu sacoteald. Rodul-pimin- ite iusecta, o tine prizonier’ ett trebuie sé-i deschida drumu) “dupd ce si-a atins finia. fermometrn Tin, se poate constata c& temperatura liuntricé se ©. cind afaré e abia de 5°. Sint neamuri de ale acestei plante, ia, cu temperatura ridicata pina la 40°. Nici nu Je poti tine totul se linistesie, Ovarele ajung fructe, niste boabe rosii de fare sta uncle Iingk altele ca si boabele dintr-o rodie. Celelalte Plantei se vegtojose, nemaiavind rost. In anul vitor din now ies ea nu enprinde primavara numai plante eu flori boghioase, care huenrie cind sint vimate. Sub umbca copacilor este 0 prefacere Taterivi, Frunzele moarte putrezesc, se transforma in sol’. Prin vita — culoare rosie inchiss, etacojic (nwt. jainte vrome exisla oredinfa ch aceasti plant’, dupd cum tsi dexvolti mat tai putin grupul de flori hiebiteyti, femeiygti sau siorile (reprenenlat prin af indica rodnicia ptimintului in enul respectiv. Aveasta este 31 explicktia Ea populare a aceslei plante, erarile mi slau insi aga. Intre mirimea gropurilor de flori si roadele anuls: Belly nu exis! nici o legttura, Acoueth logdluri miei nn poate esisia, dat hind fal cA todul-pamintulmi cregte in pidure, unde conditiile local yariaza ‘tn. general fe putin de la wa an Ja altnl, pe cita vreme plantele do culled erese In lnenri rise, suprise unor conditii variabile de Ia an la an. Tn afark de acessta rodul-piantntului este o plenti a cirei dusvoltare este deter- Ju parte $1 de continutul in substone al rizomulyiamélat ce-] are in sol, eubstante mate din anul precedent, po ctt% vreme unele din plantele cu care este pus in legd- (siat anuale, lipsite doci do o rezervi. in nrganele subpamintene si devi inal influen Ae tps sais bogitia apel sau sicurilor minerale din sol (nr). * Dy Iapl trunzele, ca gi alte parti ale plantelor rimase in s0l, sint descompuse Jnfluenta microorganismielor ia felulurmitor: 0 parte din ubiaote componente slop tree in substanf minorale simple, care vor {i folosite de ale plante spe goal mmlctoonganisme, tur allt parte sit transformate tn humus, eomponent spwei- ‘al solului. Sulul ins, ti Sntragul lui, so formeard din rocite de la suprafata litvsterei sub mea diferitilor agenti naturali si dis materia organieé rezultata mai cu seama din iva plantélor superioare $i a microonganismelor. 25 frunraral mort, prin humusul nou-nascut, pimint proaspat, bogat in substante: organice, trdieste 9 lume feluritt de animale mirante, dar gi de plante fara clorofila, care ddinuiesc la umbr& si-si tau hrana, prin fire des fesute, din hurausul hrdnitor, Aga se explic’ mulfimea ciupercilor din pdduri. Dar nu nuimai cinpercile trdiese 1a umbra, ci si plante mai dezvoltate. S-an adaplat mediului gi iow de-a gata hrana de Ja alte plante sau prin ajutorul cinpercilor marunte, cu care triiese intr-o asociatie strinsi. ‘Asifel, incd din primele sAptéimini de primavard se intilnesc in padure plante cu tniatigare cu totul deosebita de 9 celor despre care s-a vorbit pin’ acum. O ramuré gedsund, gilbuio, prosintii dropt frunze spro baza nigte solzi galbeni-rogeati, iar spre virl, pe un sirag, fleri colorate cam ea gi solzii. Bondarii le viziteaza, prin ci se ajunge ln feoundares florilor. Planta Insi © prevazitoare. Frigul poate 84 cprease insectcle si iasi din euleugul lor cald. Florile an stamine lungi gi polen din belgug. La coa mai slab adiere de vint, din sacii anterelor se scutura polenul, ca si Ja celelalte plante care caut’ ajutorul vintului. Cum traiegte asemenca planta fird clorofilé? Lamurirea se capita dack se seormoueyte ugor pamintnl. Se vede of trunchiul plantei o acoperit numai cu 50! radacini nu are, dar se tine lipita de rédacinile mi- runte ale arborilor, indeosebi de ale alunului, N-o poti ugor das- prinde. Trunchiul ei mai umflat se 1a- feste la bazi de euprinde ridicina gardei gi 0 invaluic cu nigte fire subjiri, ventuze marunte prin care suge seva plantei giizduitoure. Ma- ma-padurii (Lathraea squa- maria), aga i se-spune plantei cu- ricase; traieste ca parazité pe alun gi alti arbori. Sdmin{a cade In pa- mint gi Incolfeste. Daca ajunge yreo réd&cini de arbore, se liperte de ea. Creste incet, solz cu sola, stind aseunsi in p&mtnt reo zece ani. Abia dup aceasta vreme da ramura cu flori. Numele de gerparita, Fig. 22. Mama-pidurii. iarba-garpelui, ceise dé prin unele finuturi © mai potrivit, c&ci mai ales ramurile care se Untse pe pimlnt, cu solzii gragi, desi, aduc aminte de coada sarpelui. Fiecare solz e gi 0 capeané sigurd, ascunsd, dar ucigStoere pentru animalele mérunte, care miguni in frunzarnl umed Formares solului este un proces complex gi de lunga durata, Dupa: Vv. R. Viliams procesal de formare a solulat x inceput abia o dala cu aparitia primelor vicfuitcare si oa acestui proces s-a facut sub influenta plantelor superioare gi a microorga~ niswielor (a... 26 lurii. E ca un tdinuit abator pentru Iumea celor miei, in care ins& mu e intovaragitd nici micar de wn geamit. Kiecare frunzl e cen ‘vieleand omoritoare ce poate si-si inchipuie mintea omeneasca; toate endele cele mai erincene asupra zmeilor misteriogi pesterile devin aici, in mic, o realitate". Fiecare solz are o intrare (ainicd, De indati ce un an sau un alt animal micut a intrat prin ca, gia mormintul. Sute de prelungiri, ca brajele unei oa- fe, fl apuc&, fl tin locului gi il mistuie. Cavitatea ‘se gisoste sipata in solz ¢ cdptugita cu numeroase uberanje in forma unei gamélii de ac. De indata ce dat vestea intrarii unui musafir, din aceste celule ies angiri ca ale foraminiferelor, ce prind prada gi o ie. Se mai soeot aceste frunze goale inlduntru, ca nigte scule pompe aspiratoare, care inlesnesc urcarea i suptd din ridicinile gazdei. Mai ales in padurile de fag dai peste o alta plant& m mai putin curioasd. I se zice trinji (Naeothia avis), der gi mognegei. O singuri ramuricd died, tot galbeni-roscata ca sila mama-pidurii, -un cornet de Irunzulije seurte, la fel colorate. Pe 4 se ingird floricele albe-pur- du Infil|igarea caracteristie’ orhi- jor, din care face parte. Nici aceasti plant nu are cloro- Mi si totusi triieste, tnfloreste. Ri- ina ei ¢ o ingrémadire de ramuri ase, parc’ ar fi niste viermi. Col ia dat numele stiintifie a umit-o cuib-de-pasire (Nidus Mai tirsiu sa prins taina “‘hranirii ei, Dupé cum s-a spus, in “pamintul bogat in materi _organice putrede din padure pot trii multe Fig. 28. Taie- turk tniro frun- sé-capeand. Fig. 24. Trinji. ciuperci, care au darul si se hréneascd din substante organice, fara ajutorul clorofileiN'. aecthia igi in tn ajutor “asemenea cinperci, care tes pinza firelor la virful rédacinilor plantei, ba le ‘stribat chiar mai in adine. Ciuperea suge hrana din pimintul gras gi o trans- _ mite pinii in firele virite si in planta, care le mistuic. Cimperca ¢ deci mijlo- _ citoarea intre planta gi pamintul negra, inr planta nu are novoie de clorofild, "ec fi vine de-a gata hrana prin trupul ciupercii?, Nu ¢ singara planta care se ~ comport in acest fel. $i brazii se hriineso, in parte, 1a fel. . __' Aceste ciuperci se numese micorize. fntre elo si planta gazdii stint raporturt de simbiocd, Se yisese mal alas In solurile bogate in humus, In solurile de padure. ete. Micorizele au fost descoperite de P, Kamenski si studiato indeaproape de pedolo- ‘gul sovietic V. R. Viliams. 27 Plante parazite nu se gisese numai jos, pe pimint, sugind seva altora, de la paidacini., Cunoscu: de toat% lumea este vise ul (Viscum album) chiar de acei care n-eu prea stat mai Indelung prin padure. In margine de piidure mai ades, in arborii din vii, pe salcii, plopi, dar mai ales pe meri, inainte de a infrunzi se vede lesne o tulad verauie ce pare aninala de crean- ga copacului. Sint tufo do vise, care traiiese pe seama gazdei; trfige pina tn inima lomnului, doi suge seva, un soi de ridacini, co se virii adine, Planta insasi are ramurile yerzui, cu frunze ea de piele, tot doua cite doud, fata in fata, gi cle verzi, dar mai spiilaeize. Orieum, culoarea lor aretdé ci planta nu trdiesto chiar ou totul po scama arborelui de cave ¢ anineta, ci este activa si ca. absor- bind prin franze acidul carbonic din aer. Este deci 0 Fig 26. Raddcinite vis. Planté semiparazita. Din floricelele marunte, agezate cuiui tmpliniate in ra cite trei in despiodtura ramurilor, ice frustele, boabe fun guatet, viscoase, in adevar ca nigte margaritare. Se coc tocmai in iarna, iar impragtierea lor se fare prin ajutornl pisirilor, micriele in primul rind. Cmpind fructele, acestea se incleie de vioc, Pasirea gi-l curt{a de crengi, de care ramin prinse semintele. Acol Incoljese. De aveea tufele de vise nu sint pe copaci razleti, departati un de alti, ci obignuit pe pilouri de arbori, tn regiunile de unde s-au im. pragtiat seminfele de la unl mai vechi. Primivara, de tndai& ce se mei agazd edldura, in padure nu se initl nese numai plante eu flori. Este umezeali, mai ales dupa o ploaie bund; umbra, e hrand din belsug, formata din putrezirea crengilor, a frunzelor. E mediu prielnic pentru ca s& creased cinpercile, care n-au nevaie de lumina. Ciupercile apar de obicei, in mai mare cantitate gi mai variat, mai tirgiu. ¥ Pe créngile moarte, totugi, primavara se intilnese nigte ciuperei care nu 30 poate si nu atragd aten{ia prin culuarea lor bitatoare la ochi, ca un tal- gorag cu marginile rasfrinte gi eu fundul rogu-portocaliu, iar pe dos alb-rog- Ciuperca primeste de la planta gazda sulstante hidrocacbunate, oxigen yi unii stimulator. de creglere (cum ar fi tiamina), [n schimb cfora acesieia apa si sudatante tinerale, substanje acolate pe care Je obfine prin descompunerea substantelor organice, substan{@ fosforice i stimulatorii suplimentari de crostere. Dupz WV. R. Viliaras cca. 90% din plantele terestre au micorize. ‘N. V. Lobaaoy arata ed unele plate slut inieotrufe obligztorii, ca de exemplu stejarul, Lradul. pinul, fagul etc. Altele sint semimicotrof=, ca de exemplu miral, paral, ubvul, plopul ete. Arbugtii stat tn general nemicotrofi. Micorize prezinta gi cerealelc 9i uncle leguminoase. Specialist sovietici atudiard in progont posibilitatea aplicirii In practice agricolit cuenta mivorizcler. In ofard de folociroa lor Ia uncle plante de gerd (de exemplu la orhides) micori- zele se mai folosese la injectarea puiejilor de pomi plantati in perdelele forestiene din step&. t ‘Oamenii de stiin{2 sovietici an ob{innt uncle micorize fi stare puré, fapt care constituie 0 mare realizare si caze deschide largi perspective pentru folosirex: acestor ciuperci tn practica agricol’ (n.r.). 2 9 ciuperel nuit Peciza euccines, al efrei neam de toamnt (Pesica fa) are forma unei cupe neregulate, sucite, care in inchipuirea po- B—O parte maria; Fig. 26. A—Ridavipare de fag eu ciupere e fivinii. yerea th celulele ri iarsemana cusfircul urechii,deunde numele ce-idide wrechea- bei. scoarta eripata a arborilor se intflnese alte plante, numite licheni. forme neregulate, ca nigte solzi lipi{i de scoarté, cu marginile mai Fig, 27. Crenguta de cise cn fruste. sidicate. Dintre ele, Xanthoria parietina © mai rispindita. Uitindu-ne cu mai multa atentie la faja lor, se vad nigte talgerase marunte, rotunde ori eliptiee. Sint Iocurile unde se formeazd sporii, semintele lor, Asemenea licheni nu sint nici verzi, ca #4 se hréneased cu eeidul earbonic din aer, nu au niei rad3cini ca si-si scoaté hrana, ca plantele parazite, din plante. $i totugi pot trai gi pe stinci. Viata lor ¢ interesanta, cdci se credea a fi o conviefuire intre doua plante di- ferite: o ciupere’ gi o alg. Se ajuti in hrinire una pe alta, intr-o comunitate strinsi, numita simbiona. Fig. 28, Pesize, Cercetarile mai din urma au dus insd la remltate surprinziteare. In licheni in adevar se gisese gi firele care formeax% trupul unei ciuperci, ca gi alge monocelulare. TAietura intr-un asemenea lichen arald c& firele de. ciupercd aledtuiese Fig. 28. Xanshoria pariotina pe scoarja arborilur. doud tesuturi: unul superior ca wm soi de scoart’, altul inferior eu prelun= giri de tnjepenire in substrat, iar intre cle, prizoniore, celulcle razlete de alge. Sint prizoniere pentru hrana eivpercilor, asemanindu-se in aceasti privinta cu piduchii de plane, prizonierii furnicilor. Unele din firele de ciuperci se indreapta spre o algd, se lalesc ca s& Je poeta cuprinde intr-o parte gi apoi trimit o pre- Jungire {n interioru] algei, de-i suge trupul. Alga cared sise apere ingrogindu-gi pielita, dar degeaba La wmi, continutul ei se vede ct a suferit o pr facere, se tulburé; alga moare. Moure insd gi capatul firului de ciy i, care a strabatut-o, ceea ce in- seamni ci n-a servit dectt ca organ de supl hrana in restul ciuperoii. Deci nu © atit o simbiogi con- vie(uirea civpercii en alga, ci un soi de parazitism. Lichenii so inmultese prin sporii ciuporeii. Luai de vint ead pe scoartu arborelui, incolteso; firele se fntind. Dack dau de o algd, adusi gi ea de vint, traiul comun incepe. De nu, ciuperca moare, lichenul 30. Sesfiune in- tr-un Lichen. 30 se formeuzi. Se mai poate rAapindi ind si prin aga-numitele ,soredii*, nu sint decit bucdjele de licheni, ca uiste corpuri mici, rotunde, mute din alge gi iuperei; Inate de vint, de ploaic, dau un now hen?. To vreme ce in revere Tule plan- marunte ca sisi fiyoare Horile, cit da voie cununa ar- Fig. 31. aportul dintre alge si ciupered, inte-wn lichen. yeilor inch nvtafrun- 4, 1a marginea padurii i arbustii se gribese si infloreascd pind ce nw-i operii umbra ramurilor, intinse de cei mari. $i de accea, zi de zi, huceagurile se stropese cu cnlori felurite. Rind pe id, pind in luna mai, ele sint numai flori. Dupa alun vine rindul cornului (Cornus mas). Coarnele se coo in, toamna, iar fructele aint bune contra durerilor de pintece, dupi cum frungele de corn, asa defrumos colora{e toamua, artimiu, serveau mai inainte gospodinelor pen- tru a seoate din ele vopsele. Un corn taflorit, in mijlocul celorlalti arbori eu crengica uscate, ¢ un tablou frumos a in natura primaviratic’. Ramurilesint ciueuré de flori galbene, cu cite patru petale, atrinse gelimajoara la locul de unde iesean frunzele trecute. Cele noi abia fsi aratd virful lor albicios, in sugurele putin crépat. Tot asa de frumogi sint porumbeii (Pranus spinosa), pitici si numai spini, In ei isi fac cuibul vara multe pisiriei, cdei sint ¢. 82. Porumbel inflorit. la addpost sigur. Nici mistretul nso incumeta si se vire in desigul sulitelor ascatite, no- mirate, din tufele de porumbei. Cum stau ei zgribuliti iarna, tn p -4 strilucese sub Tone florilor albe. Par ningi. Toamna, dimpotrivs, prin porumbelele mici, rotunde, brumsrii. a vreme lichenit sint tof mai mult. atudinti. Ti mu prezinté numai a E ite, ci gi interes practic. Din lichani ‘se pot extrage o serie _Substaaje folositoare, ca do oxompla glucoz’ modicinald purs, zahtr alimentar, ote. Recent la Institutul botanic din Kama a) Academiei de stiinte al U-R.S.S, s-a #5 din licheni un antibiotio foarte puternio. Kl aclioneazd ea bactoriostatic (opresto i Htaroa bacteriilon) si ca bactericid (ucide bacteriile) chiar in solufii foarte diluate, 009. Bacteriile sensibilo la acest antibiotic sial, printre altele, bacilul Koch, numerosi coci, stalilocaci otc. Pe Ponol de vedars ehimie, nou! antibiotio este 0 sare monesodica a aridului (nr), 3b Spa 8M ERROR RTT Porumbeii stnt singurii care impodobese primivara coastele priperoase, viroagela aspre. Copaceii se muljumese cu palin, se apara prin sulifi impo” triva caprelor gi de aceca se cajara unde alti arbusti nn sar Incumeta si creased. Dupa porumbel vine rindal_ p&ducelului (Crataegus monoguna), ceva mai mare, dar tot spinos. Porumbelul ine nu atlat franze, eind inflo reste. Paducelul igi deschide intii putin mugurii, incit ies frunzigoarele crestale pe margini, pézite do doi-trei epini si apol da drumul 51 podoabet florilor albe, la fel cu ale porumbelului, dar mai mascate gi batind in tran~ dafiriu, Fae parte doar din aceeasi familia, a rogaccelor; paducelul ¢ near vu pranul, ciregul, marul din liveai, $i ol @ frumos toamma, eu grémada fouctelor ros! 4 ‘Abia mai tirzin, cind codiul @ inverzit, iar huceagul ¢ un boschet de frunze, ineepe s4 infloreascé si dirmozul, frumos arbust, cu crengile ca nigte nuieluge, in virf cu tipsia de flori albe, marunte, vanute cine slie de unde. Alaturea de el, ceva mai mic insd, 0 lomnulctinesc, cu florile va ale liliaenIni, numai ca sint albe si cu petalele groase ca gi cele de lémii. Printre cei din urma arbugti care inflorese la marginea padurii sint mAeegii sau trandalirii salbatici (Rosa gina), adevarate boschete naturale. Mai ales cind crese rézlefifi, in voie, sint podoaba elmpurilor. Cren= gile lor mladioase, elegant rasfrinte in afara, siut numai petale trandefirii cu stropiturile dese, aurul staminelor numeroase. Gu mivegul, huceagul si-a incheiat farmecul florilor. PRIN PADURI Inpérat stévit ¢ codrul, Rewmuri mit i erese sub poaie, Fonte inilorind din raita Colrubur, Mariet Sale. M. Eminesew Arhorele este $i él o fiinti, macar cA unde l-ai plantat, acolo rémine, Dae& nu se poate clinti din loc, nu e lipsit totugi de migedri. Nu @ vorba ‘de misearile frunzelor, biitule de vint. re migoéri proprii, legate de nevoile de viati. Chiar din aceeasi specie, un in- ivid nu se aseamana fn totul cu aliul, nue identic om cu om, Cu atit mult nu sint Ja fel copaci do spe- ii diferite. Prin ridacini adincite in pamint, spenit Ineujui, migedrile Ini, eu hdare se pot prinde din trunchi, din muri gi rdmurele, din frunze si flori. jata Tui, ca gi a dricdrei plante, este 4 de lumina soarelui, forla care een gréuncioryl de clorofilA din Vig. 83. Secpiune print frunsa basa Geelulole franzalor si fabrice din ele ¢s00m {eus) #4 alta de te umbrd. Firele entelechimice simple, Ivate din ger, 9° WTeHHA Sint maf nanieroase 1a cea din pimint, bobul de amidon, se ubstanta orgunied dupa care nAvuieste gi omul,, pentru hrana lui, | jEste cea mai minuscula fabrick din ctte se pot inchipui, In care ins& ajunge, prin forfa naluralz a soarelni ined-nefolosita in acest scop de c&tre. da o sintez§ iarayi rimasi neimitata de vointa si energia omeneasca!, in prevent se Iamureso procesele biorhimice ce au loc in franz, Acest Inorn esto in vrewea noastri datorit& dezvoltrii tuturor domeniilor tebnieii, Microscopy) ~ wironie si izotopii radioactivi au un rol hotiritor in rezolvaroa avestor problemo. 33 Spre lumina, spre cit mai mult’ lumin& este straduinya oriedrei plante, deci gi a arborelui. Daca nézuinja dupa Inmin& limureste varictaten formelor de arkori, chiar la aceeasi specie, raspindirea diferitelor speci pe o intindere mai mare este in logiiturd gi ou alte conditiide viatd, in special cu natura pimintului gi clima. $i prin aceasta oricine vree sd aihl ochi de vizut observa c& arborele, ca planti in genere, este o fiinfa Poniru hrani, ficcare planté alege numai ce oe Sh Pig. 34. Seminceri. Fig. 35. Repartijia arbariior Despiryirea dintre stepd gi padurile foioase. Intre aceates 9% bridet. sees Tinuvurile alpine (4. I. Prodan). place din piimint, Una are nevoie de ealear, alta de argili, Unui arbore ti place umbra, altuia fafa muntelui, indreptati spre miazdzi, mai bituti de soare, Po aceste conditiuni de pamint gi climi se deseneaza lémurit cele trei briie mari ce incing indltimile Carpatilor, indoiti ca un cere in inima Romi- Deocamdata energia luminoask se foloseste fn Industrie Ia prepararea unor produse chimico. Aga de axempla gamexanul co propari din benzen gi clor sub influenta radia- {illor ulizayiolete (clorurars fotochimicd a benzenului). La prepanarea ‘ano? maze plastice se foloseste anergia radia}iilor ultraviolete pentra @ declanga reactiile de polinterizare. : Mergindu-se pe aceasta Vnie a folosirli cnergici luminoase tn industrie sa ekulab ‘si so product in laborator unele produse co se formeazd in plante. Astfel e-au sinte- fizat uncle subsian{e simple prin ac\iunea radiatiilor ultraviolete asupra solutiilor de acid earbenic. Rozu.tats mai Lune s-su obj inut prin folosirea lwininil solare (nw numai, aceea a radiafiilor ultraviolete, de lungime de und& scurti) in prezenta unor catali- vatori cum shit carhonatii de ecbalt si nichel. Prin eunoasicrea eminuntité a precession blochimice din plantt, prin oxperion ele oamenilor de stiinj& din industria chimicd, se-va ajunge cu siguranta fntr-un vitor uprea depsrtat Ja producorea industrialia amiconulut eu ajutoral huminti solare. (0) 24 ¥ ‘nici. Bridetnl, fagotnl, stejarigul sint cele trei soiuri de paduri ce se sco- "boar dinspre munto citre cimpie. In fiecare din ele predomind un anumit arbore: molid, fog, stojar. Dar in fiecere din ele, dup’ cum permit stpinii, 2 "se amestec& gi alte soiuri de arbori, formind intovdragirile placute, variate, © dupi loc gi tnaltime. _ __ Conditiile de trai n-au fost aceleagi, chiar intr-un jinut restrins, cum ¢ planintul {iri noastro. In cra cuaternaré a foat mai rece, mai umed. Nici tie id SS 6 ig : PAALS MP aS SABEPA Fig. 20. Cirmponen{a paduritor de ta Dorna, ast (IIT) i tn eremen euaternarit (1. M1) (Dapi datelo F. Pop), P= Pin; M = Molid; Mt = Mesteactn; 8 = Saleie; Alun; B = Brad; F=Fag. ecia{iile’, ca si repartifia celor trei feluri principale de arbori, n-au fost eind ¢ lumea, cum sint azi. Nu de prea multa vreme, s-au indreptat cercetirile asupra turbariiler, imasife din vremea cnaternars. Prin anumite substante chimice nascute in rh, s-au pastrat neatinse firele de polen ale diferijilor arbori ce Improj- a turbiriile, lisind astfel in cle urmele neatinse ale existentei lor. emenea studii au fost savirgite si la noi de cAtre prof. Th. Sélacola de Ja iversitatea din Bucuresti, dar mai intinse de cditro E. Pop de la Univer- atea din Cluj. Mai in aminunt am fost cercetate tinoavele din tmprejurimile Dornei ficovina), giisite intr-o regiune de padure in care azi predomind molidul merase, Moeialia, vegelalé (sam (locanon8 dup o numire mai recenti} se Intelege fron, de plante ce ocupé un tenitoriu anumit si care au corinje comune faft do odin. Tosusiren caructoristicd a esuckatiel vegetale este, dupi Tarasenko (1453), faptul ‘aoearta fyi creeara un mediu specific, care se schimbi cu vremea, determinind o dath Beer Rime compoaitin of ropartiia: epociion de plants ce: slettuiene initia (nr). (65%), amestecat cu bradul-alb (8—10%), cu prea putini pini (3—5%), eu mult fag (15-179), apoi mesteactin (8%), dar si cerpen ori alun, Cu ‘otul altul era aspectul padurii de la Rodna, tn vremea cuaternard. Fra format aproape exelasiv din pini, care se intindeau mai spro rasirit pind in zona fagetului gi chiar astejirisului de azi. Dupa aceea abia sa infil, teat molidul, cu mult alunis 5} stejarig, apoi amestecat ca mult carpen si numa‘ mai tirzin incepe si prinda teren fagulcare restringe zona molidului. Ca orice fiinjt, arborele are dusmani. Cei mai aprigi sint vin. turile, gorul ori cdldura prea mare, Poate si invingd neprielnicia locului. Are atita putere in el, incit despic& stinea spre a face loc rad’i- einilor; lo intinde spre e ouprinde grohotigul, de-l intepeneste si ua alunece. Tmpotriva vintului, cind nu bate aspru intruna, se ajuta ef intro ei; cot la cot formeaza ar- Hig. 23. Un tei olindwgi ridteina tny-o Tata pddurilor. ined. Piaten dintre’ Bisco. Busdw. de caldura vremelnie ridi- cata ge apard. Spre a nu slobozi din el prea mult apa cind se tn- cinge aerul mai tare, tsi tnchide ferestruicele — stomatela — care se gaseso pe fata infericara a Iruuaelor; le desehide larg in vremea cind fi priso- seghe ap% tn trup. Astfel, igi regleaz’ dup& nevoie cantitatea de apa ce-i esie neeesard pentru hrdnire, ca si pentru mecanica launtrics, dupa goss podiria chibauits a fiecdruia. Impotriva vinturilor infi, ce bat prea multe zile intr-un an, cu geen tnsi poate lupta. Crengile se rup, de unde vine vintul, altele in loo nu mai erese. Chiar dac& este bine intepenit, la urmi melidul nu mai poate rezista, E do- borit. Si de aceea spre limita de sus a pa- durii, spre vraigiea vintulni, arborii sint schilcdi{i, se pipernicese ; nu mai pot trai. P&durea, dupi ce cc rdpopte, ineoteagi une- or: bruse, pare c4 ar fi retezat: Acelagi Inern se intimpla gi jos in eim- pie. Pe lingé Crivagul fara oprire, atmosfora Fig. 24. Stomatole devohive (lini prea inciilziti inviluie arborele intr-o baie eét@), «rt tnchise (limit subjiri). fierbinte si uscatd, sau iarna inu-o ghejarie continua. Arborele se zvireoleste, are crengi strimbe, se piperniceste si in cele din urma so di biruit. Dar pe ling’ agentii fizici, arborele are dusmani numerosi printre alte fiinte mari si mérunte, Cerbul fi maninc& mugurii; larvele de insecte ti 36 Aiieniese frunzelo, ori il siredelese pint in inima lemmului. Tasca i suge pe facetul seva, lichenii de asemenea. Nici de microbi nu e ferit, Ulsnul piere pe 71 ee trece, useindu-se pe picioare si din pricina unui microb. Cel mai de temut dusman al arborelui este tnsi omul, pentru care se jertfoste dindu-i tot: lemn, frnnze, fructe. Chiar de la inceputul agezrii lui, omul, ‘trocind din viata de vindtor la cea agricola, 8 fost un dusman fara voie al piidurii, degi ar Arcbui si-i riming eel mai bun prieten. Calo- nistul care capata teren in vreo tari din alte “continente, ca sisi facd loe de gospodarie. “incepe a dobori arborii, a svoate cioturile, a da foo miréciniguini. - Asa a fost aiurea, asa gi la noi, Satele sint axexaie la mangine do eodri, 1m poienile mercu “Vrgite sau in rarigtile de pidure, intr-una ta- jate, Existd sute en apofize dupA luminigurile de la marginea padurii, c4ci casele inc’ nu s-au dnmultit pe misura distrugerii padurii din apropiere. > Pe urmd a yenil lcomia cigtiguini, intin- © derea agriculturii ori a cregterii vitclor. Toate “eau sévirsit in dauna padurilor, tinte fra mila, fark sistem, din ce ince msi imputinate, tot mai rarite. Eun faptugor de constatat de i In jurul satelor, altédata umbrite de duri, acestea se deparieazd, lasing in urma lor ogage, narniri, locuri sterpe De aci alarma dati in timpul din urmi do “Gitre cei cimoseAtori in ale padurilor. Planta- ile merg in ritm mai incetinit, fafa de thleri locurile o dat eu codri vestiti devin cim- ri sdvace chiar pentru agriculturd, ori ima : e guri pline eu seai si rugi, Pes Harel sie aalenetes ee Vechilor codri, odinioaré folosifi ca mijloe Shledlt da vint (Pentelen). de aparare a {2vii, li se mai pastreazi numele Pdoar in paginile de istorie ea amintiri, in legituri cu vitejia tnaintasilor thoxtri, Codrii Vidsiei, ori vestitul codru al Cosminului, au rémas in pomelnicul treeutului. Aum ujuns o fark subimpidurita, 4 Cele alivmate de 1. Simionescu sint ade lui de al doilea riizboi mondial. Exploatares pidurilor de etre turei pink la Independenlit si apoi explootarea mt de csitre capitalistii nostri gi oei strdini a Mout ca aumeroase masive Impadurite fiv complet deageli th capitalism exploatarsa padurii uu este privilit tn perspectiva yiitoruhui, of Hin piama predentului, prin Prizma profitului imediat 9 it se pote de mare. in felul acesta sau despidurit la nol aproape 800 000 ha. Suprafejele replantate recut aufost foarte mici in comparatio cu cele exploatate, ate pentri pericada dé dinaintes 37 abana rer eeaaga fn jural virfurilor de munti, cu nimeti mari iarna, cw guier aprig de vint poste tot anul, p&durea se opreste. Limita ei superioara, la noi, e fu la 1800 m1 tn mijlooin. Vine apol poolada deastla bridetulni moka ineruntat iarna si vara; sub el se revarsé pink pe coline fagetul, variat colorat toamna. Mai jos se intinde ste|frigul pind unde {i da voie clima nex Fig. 40. Ultimti stejart spre steps. Fig. U1. Rrunzd de ulm minoats de Taree. prielnicd 2 stepelor, eu aryifii mare si Indelungé, ou ploi slabe, eu volbura Crivatului. Pidurea are astfel un hotar sus Ja munte, peste care nu poate inainta, altul jos in cimpie. La hotarul de sus ajunge bradul, mai ror fagul, la cel Pig. 43. Intindenea padurilor faja de suprafota Rominiet de jos se oprese stejarii. Intre cele trei briie depaduri nu este ins despartire fixé. Dupa cum fagul se ured pe vaile adapostite in zona bradului gi de Astiizi, in rogimol socialist, pidurile siat exploatate rational, stiinfifie. Se fac plantar: masive de puiehi in regianiie tAiate eft si tu cel» rémase dexgolite din trecut. Astfe] nurai in perioada primului plan cincinal s-au mrpadurit 405 000 ha, depa- indu-se prevederile planulul. Gel de al doiles plan eincinal a pus ta faa specials: Hor din sectoral eilyio sarcina de a impiduri col putin 600 000 ha teren forestier, de a reface pidurile degradaie si arboretul slab productiv din Inncile rturilor. Datorita grijil Partidului s{ Guvernului tn scurla yreme nu vor mai fi tn fara noastr (ereauri furestiere netmpadurite (a.1,). 38 i multe ori o strabate, onm ¢ in molidvigul din Paring, pind la limita padurilor,, aga stejaral, pe ooastele mai uscate, sudice, intri ca limbi tn figet, | eentinuindd-se rézlet pind intre brazi. Atimné totul de bitaia vintului, de umezoali. In Oltenia, bundoar’, fagul se amestecd de-, valma cu stejarak ‘Pini in colinele joase. Stejurigul In stojaris arborele preeumpanitor este stejarul, cu variotitile lui. Cind ¢ in pling putere, tn masivele de pe dealurile inalte sau ratacit atari de pidure, singuratio si la loc larg de deslasurare, stejarul, la Hol, este arlicrele vare coneretizeaz’ vinjosenie gi putere de viata. Hadé- einilé lui risfirate sint adine infipte in pamint, na numai spre a intepeni Be arborele ramificat, dar spre a trage eit mai amultX umezeala. Tronchiul, unoori gi de 2m, represintd vigoares, imbrécat de timpurin ou 6 i ordpata, aspra, on nmilta pluta, cojoc gros ce-I apdird de frig gi ploaie. unurile sint nodurease, ca nigte gorpi ce se avircolesc. Le tntinde in toate artile tot una, cind are Ine gi de aceea stejarul #olai impune prin maiestuoasa desfigurare a co- ci, Este prodent. Dupa origine trigindu-se din file calde, nu se lest ingelat de ademenirea rimiverii. De mult an infrunzit ar{arii, paltinii, ad in portul de iarna sever al stojarului abia so ires¢ florile barhatesti, atimnate po o al lunga gi ibuie, in anii cind stejarii inflorcse. Mai pe urma papa gi mugurii ce dan frunzele, scurti, invelifi In de de solzi, co-iapard iarna. Pr cit e de serios Gnlatigarea Ini de vara, ond tacep s& se arate unzulijele fragede, Ja inceput, gilbui, tremurinde $i libelula ce iese din inveligni lervei, stejarul ide, invelit inty-o pinzd rari do argint aurit, ict. mai ales cind o strabat razele de soare. Pundele Iungtrefe, erestate pe margini, in scurt Fig 49. Fp = Se a eta eee iene ae batute en ciocanul gi erestate pe margine. Se repede inyeligul lor, mai ales spre viriul ramurilor, dar nu atit de des Sd nu lase si se strecoare printre ele o bund parte din razele snarelui pidurile de stejar este mai mult& lumina; vegetajia plantelor miei @ hogata: ciupercile sint mai putine. Florile lemeiesti agezale la virf de ramurd nu sint colorate: stau cite md-irei grémadi, la subsuoara unei mici frunaulite, Fiecare floure, on stigmatul in troi parti rasfrinte in afara, e invelit& la bazé de o cupa for: mati din solaigori maranti, din care va iesi piharelul aga do fin cizelat, Jomnes, ca un degetar, tn care st ghinda siralucitoare, eu un mioz oloios, hrana cdutaté de veverite gi mistrefi. Stejarul nu da rod in fiecere an, jar ghinda ‘gi pierde repede puteres de incoltira. Pe cit e de impunitor, pe atit are de multi duymani, care cauti sé-1 dcboare, dar m ajung st-i taie eu totul puterca de viata. Mai ales frune zele sint ataeate, micar c& au in ele un suc taninos, ca gi in restul trunchinini; de aceea coaja se folo- sesle la dubitul pieilor. Sint viespi numeroase care-i injeap& frunaa, depunind wa ou. In locul infepat_ se nagte o gala, cao sferd Incie, in ~ mijlocul céreia creste in tihnd larva. Onnzile ti manined frunzele, de ajunge chel, Prin puterea luj Hig. WG. Flori cw stamine # Viatd inst din mugari noi ies alte frunze, ce fie flocre femeiased; i= stralucese in borangicul de matase {esut de omizi frunzulifa de lasubsusare Pduri intregi in Dobroges adesea par acoperite eu eiteia lose floarea funigei, métasea deasd a cuiburilor de omizi. Chiar lemnul tare nu este erutat. In el tsi face tuneluri pind tn inima arborelui larva de caradaged, mare, albi, lacomi. Dinire tofi arborii do Ia noi, stejarii au fost cei mai savrifioati, Din, Jomnu! lor trainic s-au facut case, Bisericile de lema, uncle de 400—500 ani Yeehime, oum e acrea din Tend din Maramures, sint cladite in tnuregime ori au mécar talpile de tomelie din stejar abia cioplit. Din aceasta pricing ai Fig. 45. Ghindé de gorun. Fig. 66. Frun Siojar eu gale, au au mai simas codti de stejari batrini, stajarul traind gi 1000 de ani, ineit, ca in nuvela Ini Sovesa din, Oamenii de munte', ar putea istorisi, celor ce lear injelege goapta de seari a frunzelor, introaga istorie a neamnlui nostru. Undo se mai gasese dintre vei bairiai, in Banat la Dognecea, la mint stirea dintr-un Jemn de lingk Govora, chiar in Baragan la Cornétele, la 40 eapatiiul mormtntului lui Avram Janen din au numai admirafic, dar gi respect, Rémurosi, noduragi, aspri stat, stojarii rizleti, Pot ereste drepti ea Jumi- = “Raroa, de par stilpi de telograf in padurea plantata, strdbatuta de drumul “f8 {rus cu sfoara dintre Deta in Banat spre Parkos. La noi se gisese mai multe soiuri de. shejar, eu o repartitie anumita, Spre ealurile inalie oreste gorunul (Quercus petraea), ev trune mai dele ‘Tebea pe Crig, impun in adovar Fig. 47. Chindis de Fig. 48. Tuja-nlna, stejar. ate, mai lungi in codija, iar ghinda std de-a droptul po capatal ramuricii Fee heats Stejarul (@. robur) are codita frunzelor mai geurt’ si, Papotrivé, ghinda e la capatul une: cadite subliri, mai lung’. E vel mat ; Faspindit, din codrii Moldovei pinn Dobrogea gi pind la poulele vestice ale Muntilor Apuseni. Alte esente, venite din sudul Earopei, sint proprii Pinuturilor mai calde, cu pimint mai useat. Girmi{ « bundoark (2. imetio) «i carul (Q. cerris) formeazi paduriie din Banat, Muntenia #} Oltenia, oa si cele din Dobrogea, fiind rari in Moldova. Sint arbor! mat Rérun}i, mai zgribulifi, ew trunchiul mai strimb. Girnita ave frunzele mati, Hi, pilstrate si peste iarnd pe ramuri, milvan c& sint usente, de produe i + Cerul se cunoaste si fara frunze, dupa cu solzi jepogi. Prin Dobrogea tn special, ur #1 tn Oltenia ori Banat, in {inutucile en oliré mai mediterancat, reste ejarul zis stejkricl, tutX-alba (Q. pubescens), ou frunzele teat @ine crestate, cu peri inari pe dos, cu o pisld alburie po orongile tinere "ta gi pe cupa ghindei, E Pidurea de stojar rar este curats. mie intilnite si in figet, Tnainte de a tafrunai stejarul, multi dintr 1; linbraii pAdurea on frunzig fraged. Carpenu] este unul dintre cei dinlfi care-si deschide poarta ante. vigor ined de cu toamn&. In reginnilo olte- judetal Buzda, amestovat en cerul, traiegte oA r- tentalis), destul de rasptnditd. Obisnuit este mai , eu frunse mai mici, mai dese, mai Iunga- ete se deosobeste mai losne, céci, ingirate In en se amostecd diferitele alte ¢ tovardisii lui sint mal har. 4 ea un strugure simplu, abia se fructului sint ceva mai gélbui. In afar de paitin, mairar artarii inveselese de timpuriu pidurea de stejar. Artarul (Acer platanoiles) se pune uneori la intrecere cu stejarul, ea port. Infloreste inainle de a fnfrunzi, asa inci repede atrage Tneree-aminte prin florile gilbui, pe eodite pamifieate, ea un manunchi ce spinaurd. Florile, avind mult nectar, stint ciutate de albino, harnice si-gi umple vasele degertate prin indelunga amortire a iernii. Dupa ce {lo- tile se trec, in locul lor spinzura frumoase fructe inaripate, usor nate de ‘vint gi imprastiate. (ind cad se fnvirtese in zor spinal, dupa aceleasi legit mecanice ca §1 elicea aeroplanului. La artar so poate prinde de minune atri- duinga frunzei late cu adinci crestdturi pe margini, cei di infaitisarea pal- Mei cu degetelo rasfirate, de a primi cit mai mull din lumina soarelui. Pe ramurile intinse orizontal, frungele sint gi ele orizontale, ca nigte foi de hirtie, pe care bat razele perpendicular. Pe ramurilo yorticalc, frunzele se intind perpendicular pe ele, in erucig, ca si nu opreasc’ cele de sus lumina celor de jos. Tugastrul (Acer campesire), wai pipernivit, are frunzele mai mii, téiate tol in cinci loburi, dio care cele trei de la mijloc mai degvoltate, Abia s-an aritat frunzele plapinde, iar solzii rogcati ce le-au aparat n-aut cazut incd, gi florile gélbui, mérunte, se ivesc grimijoar%, indreptate la inceput in sus. Fructele sint la fel cu ale arjurului, numai cd aripile, subfiri $i ou numeroase nervuri, mai asemenea color de la insecto, sint intinse in lavuri. La artar aripile formeaza un unghi obtuz; alo paltinului sint aproape paralele. Vara, cind fructele stint coapte, parc s-a asezat pe copiicel un roi de flutnri cu aripi viginii. Esto arborele care se incumeta ef inving& neprielnicia stepei, ina- intind curajes acolo uade nici ste~ pot deosebi de frunze, doar cf aripioarele Fig. 49. Gtadis, Fig. 50, Croneuta cu fructe de ulm. jarul nu mai poate resista. Devine in schimb ca un arbust, pipernicit, ew samurile strimbe. Citesti din toata infafigarea lui Iupta ce trebuia si 0 duci cu greutitile stopei. Mai ales in Dobrogea, dar si in Oltenia, la marginea padurilor de stejar, sub forma de arbusti, se vede gladigul (Acer tataricnn), un arbore meridionz], care dup4 frnnze nici pe departe nu se assamiind ou neamurile lui, avindu-le intregi, ovale, cu elfiva colfi mai rasdriti pe dung’. Numai 4 7 apa Tructe, agezate pe o coWita lungs, se poate prinde cé ¢ un arlar, avind Sep! ca 4i ale paltinului, dar mai scurte, mai late gi purpuril spre viel, Dan ®auai fructclor framos colorate, se cultiva yi prin parcuri- Si pimul (Uimas campesiris)' ¢ lovards stejarniui, frumos mai “sles cind infloreste, printre cei dinti, purtind canafuri de antere trandafirii Fig. 94. Portul uimului, Fig. 52. Fructe si mugure de jrasin. ea Tnngul ramurilor tinere, cu mult inainte de a so erlipe mugurii de Sfrunze. In locul florilor se aralt fructul pring ca intr-o foaig de hirtie, putind Josn® rispindit de vint. Fronsele sint dese, aspre, zimtuite pe margini, mai inchise pe fata, i albicioaso pe dos gi cu um puf rogent la locul unde se tmbing nervurile andere eu cea principala. Sint nesimetrice; o jmatate © mat Tungé spre eda decit cealalii. In anii din urm&, in afark do un gindae ce-i manincd el si larva Ini — fesutul frunzei de nu lasii decit nervurile, o boali micre- ei ti stinge viata an cu an. Hl veai deodata en frungele numai in virf; # anit urmalori nu ramtne decit scheletul ramurilor frumoe intinse, cdot Siu] olmmiui, fnplind desfigurare, este mindru, inalt, cu coroane aproape #1 teiului. Sint mai multe soinri de ulmi la noi. In Dobrogea tr special pein, Flora RPR, (wol. 1, pag, 343) Ulmus campestris 1, & fost desttout tn ai specii distincte: eect ie nentana Stokes, cv siminja agozaté tm cenleul aripti ce o Inconjurt, B. Ulimis pink? de.cel putin 18 porech) nervuri gi cu pefiolii de 2—6 mm lungune? B, Ulmus procera Salisb., oi shiainja dispasd pro ‘tal aril, oie oe aproape SQpints, on oumarul de nervuri mai mie decil. la spocia procedeniic dae, petivlii es? mam lungime si eu listarii des presi mai ules spro vil, €; Vimus feltacea Gilid.. ca sAmiats. dispust. spre visful aeipii, care este wai mm Tragic ie base, cu frunra en $19 perechi de nervuri, cu pefielii ae 49 mun Inngime. Lastarii sint foarte putin pirosi sau nepircsi, Llous foliacea si Ginus montana sint rispindifi in touts tara, Mai rar se giseste Hires procera (n.r.). 43 eresle vin jul (Ulmus levis), adesea cultivat In gridini pentra ed fru jwele rogiatice atira% in jos po o codit mai Innga. if Teiul alb, cu frunzele mai palide pe fata inferioard (Tilia tome tesa), se intilneste in mai mare cantitate tn special in Dobrogea Frasinului (Franinus evecleio ii plac indeosebi locurile mai umede, avi nevoie de mai mull4 api. Se reeunoag usr dupi frunzele compuse, ca ale salt mului, seu, inainte de a da frenzele, du} frumoasele flori trandafirii strinse buche spre virtul ramurilor tineve, pe codije lua gi ramificate, Sint simple; n-an nici sepal nici petale. Se reeunvagte lesne si du} fructe, invdluite in frungulite lungi, ¢ Fig. 53, Liew aguifoliue, guste; spingura in jos, produetnd un sun metalic cind sint seuturate de vint, Alti arbori. comnni ew ai fagetuiui, se amestecd cu stejarii: p aru piduret, mélinul, sorbul, scorugsul, paduceii, i dintre tufiguri alunul, cornu gi cu ruda Ini apropiat’ sing tul (Cornus sanguinea), spre toamna cu frunzele ea muiate In singo, ps Vazute de doparte, dind efecte piicute de privit. Printre tufigur, in zona stejarului, se amestec si alunul turcese (Corylus colurna), prin Banat si Oltenia, cu fructele mai rotunde decit ale alunului chignuit; simbovina (Celtisaustralis), din neamul ulmului, cu tranchiul destul de inalt, eu florile eite una, la subsucare frunselor, jar froctul negra o prund, ou codité Iunga. Cregte prin ste~ JSrisul din Oltenia, Banat si Debrogea, find unul dintre numeroasele semne cai boarea mediteraneank ajunge gi peste pémintul {ari noastre, aducind o variatie in vegetatic. Ascinetiea stmbovinei mai sint gi alfi arbori gi arbusti mediteraneeni, edrora le merge hine la noi. E un soi de par (Pirus claeagrifolia) eu frunzele Iungi, cecutite la virf si cu fructele ea niste scorase, originar din estul Mediteranei, Asia Mica si Baleani. Prin pidurile de stejar mai des so intilnese gi la noi arbugti cu frunzcle veri iarna $i vara. Mai ales Fig. 54. Ghimpele. ; prin padurile din Dobrogea, din Ollenia gi pint in Diher cresic ghimpele (Ruscus aculeaius), cu portul atit do curios Trunehial subpamintean e gros, cu reerve de hran’; partea aeriand subtir: tamnifieati la yirf, are rimurelele lafite ca iste franze de piele, hungniet i ascutite la virf, ca un ghilnpe. Pe mijlocul acostor ramuri frunzoase, ¢ rene * Planta aceusia se giseste si lings Bucuresti, la Comana, gi esto declaratd mony ment al naturii (a.2.| 44 “‘Pasare 0 Horicied verzuie, la fel cu a vrinului ca organizare, arhustul fAcind ‘pazle din neamul liliaeeelor. Frnmos ¢ arbustul, mai ales toamna, eu bobita ‘de miitgean a fructulni, pe mijlocul rimuricii versi care se pastreazd usa gi | peste iarnd. Nu o singura planta ew frunze verzi gi iarna, Pe Ja Virciorova, dar si Pe lings Arad, crogte /len aguifolinm cu trunze lungi, seortoase, eu fata Gndulata, cu dingi spinosi pe margin: gi virf. Poate ajunge ca indlfime si la Sm, pe cind ia sudul Luropei cvegie ca arbust gros, inalt si de 12 m, Frumos ¢ mai ales toamna, vind la subsucara fran Zelor ies din flori boabe rosii ca de cirmiz, incon trast on luciul franzelor ca de pergameut. Din ac sta causa este des cultivat in gridini, Cum in padurile de stejaremai multi lumina, Priitre trupchinrile de azbori, dar mai ales prin Faristi 51 poleni, crese 0 mallime de planto anuale | eu Hori, care formonzi de altfel si podcaba pagunilor | fiafinetelor. Primavara in special aici igi gasese | oplog! cele mai mntte din plantele pomenite, care | lmnpinzesc padurile inca desfrunzite, cu cultuce® _ fel de fel colorate, Prin locurile mai uscate sau Fig. 88. Jarba-fiaretur. Pietroase din piduri se intilnegte o planta vestita | im imaginatia poporului. E iarha-fiarelor (Cynanchum vince Yaieum), numita prin Moldova gi pana-zburktorului; ereste He altfel si prin Fine{e. In piduri ¢ mai inalti, putindu-se uneori agita. Are uzele luuguiete, netede pe margine, putin ineavoiate in lung, tat douk eite doua fata in fala, crucig unele deasupra altora, va sd rm seumbreased. Cu codila seuvtd, par lipite de tranchiul fibrog, co poarta in virf flori simple, bus, cu pelalele risfrinte cx stea, Din floare se rdepindeste un placut mires de miere, ce atrage insectele, silindu-le si ia pe frunteo polinie cleionsk, ca si la erhidee ®. Fructele stnt, hinguiete ca niste coarne, de unde numele de coarne-de-pamtnt, iar seminjole se réspindese prin egrete lungi gi dese, albe, ca nigte pene. Ferige prea putine crese in zona stejarului, ea gi. mugchi, Si ciuperci se Intilnese pufintele, ciiei n-an umexeald 51 in- ¢ deosebi umbré destuld. Mai adesea se gisexie muscarija i (Amanita musearia), ou paléria rosie la fata gi en solzi ca miltreala, albiciosi. Piciorul si lamele de suh pélirie sint ; jor po picior, 14 0 oaxecare inalfime, are un inel de pielita albie, ce arimas din invelisul rupt al paldriei, cind se dezvolta. B a cinpered trae 4 Oplos — adapost, refugin (n.r.) ® Gultue — pernitz (nr). ® Gréunciorii do polen sint de obicei saparati inte cl. La unelo plante, printre §i larbo-fierclor, tofi graunciorii dintr-o Injt a anteroi sint agiutinati, formind o in forma de méciuck sim bestonas, numili pulinie in.r) “$i la onii cactugi, sint. adevRratele frunze, micuti solzi, Ia subsneara c&vora Vitoare. Are un gust iute; tiatd buedtele gi pusa in lapte in calen mustalor, Te otraveste. Peradaoinile stejarilor batrini, giregti (Polyporus frondosus), cafenii, strinse ca niste tufe, po un picior mai gros. Miezul ciupercii e cu gust placnt. Se gisese exemplare care pot cintari yi mai multe kilograme| In pidurile de stejar din sudul Frunfei erese vestitele tr ule (Taba eoariwm) ca niste cartofi negri, ascunse in pamint, plicute Ia gust. Dupd At. Brindza s-ar gasi gi po la noi, in judeful B. Stérat gi Putna, cunoseate sub numele de herea-pimintului (dups Z Pana). Piget 9. priviti-i cum viveasa Visul eodriter de fagi... M. Eminescu Padurea de fag se intinde peste mare parte din Hnutul muntilor si dealu. rile mai inalte de la noi. Alcatuieste una din podoahele pamintului romi nese. Se mai giiscac codri de fag In care securea n-a patruns, incit arboril mer de batrinele. Din Gltenia gi pind tn Bueovina, tara faguiui, din eodzif Meldovei gi pina in Munjii Apuscni, padurile de fag acoperd coastele de muni, inviluie virfurile de dealuri, ocolind doar cimpia ardeleand. So inalti pind ce-i oprese hrazii, eu care s¢ luptd. Limbi de fag patrund, in brddol; brazi razlefi, ea la Sinaia, tsi inalpi conurile lor mohurite din fronzign] aramiu al fagului de toamné. Nu e rar etnd fagetn! formeaza limita, de sus a padurilor, inlocuind molidul. Spre sud coboara si pe coline, ca in Oltonia, s9 fine apoi mai mult Sealurile inalte in Muntenia, dogi go coboart gi pind ling& Bucuresti (indents stirea Tiginesli), briul se Megosto din nou mai le nord de Bacdu, peste déal rile Moldovei ¢1 Bucovinei. Farmecul padurii de pe Birnova de lingi [ il dau fagii. Mai la sud de Birlad dispar, sau se intilneso in pilouri rézlet in domnia stejarnini. Tot asa gi in Dobrogea, unde se gasese mai yari. Fi do asprimea gerului, dar nu-i priogte nici bétaia Crivajului din stepe. Stejerul © mindru eind e izolat. Fagul (Fagus stleatica) igi ax marefia portulni stu numai in toviiragia altora. E frumos primavara, cind Incepe mugnmul ascufit 24 so crapo gi ies frunzeleplapinde, tnere|ite 1a Iu Pare ca ar fi miei ovartalii pe jumitate strinse, cu franjuri de matase purpuril pe margini, la baza lor cu solzii ardsmii, desfasurati, ai mugurelui, de par ea niste aripi de fluturi. E mirat vara, eu orengile bogat ramifieate, cu tranch a! Invelil de u coaja neteda alburie, rar scortoasa spre réd&cin3, unde e lm cata eu mugehi. Cind soarele stribate, poleieste cu pele aurii allt voaja, 46 boyatul fronzar mort, dintre tulpine, de-i dii infitisarea unei plici de arama batutd cu ciocanele. Se nice cf sub fag omul ar ti mai apdrat do trisnet. Picaturile de ploaie Prelinse de pe frunzele luoii, en aspect metalic, siroese in Jungul raniurilor Tetede pink la rédicins, servind ca gi sirmale paratrdsnetului, ramificate Fig. 57. Frunza prouspaca Fig. 58. Mfugurt de Tag. iarnd. a8 pimint. Dacd nu-i plac locurile mooirioase, fi merge bine numai unde vad plo: abundente, cdci guvijele de ploaie stint indrumate spre ridacini, dindui destula umezeala ca si creased in yuie. Ttrobuie multi ani pind ce rodeste. Se progitteste veeme de 40 de ani = *Pre 2 da jirul, semin{ele lucii, uleioase atlt de e&utate de miatreti #4 urgi. —,. 1a umbra celor batrini crese puisorii “Plipiuzi,la incepul firavi de nici iin ti-ar “Yeni si cresi c& stnt urmagii celor mari, dmiljaii in colosne uneori ca stilpii, ou Mes frunzis ce.nw prea lasi lov pentru multe uruieni. E frumoasi gi pling de farmee pidurea | de fag vara. E tablow netatrecut de bogat sulori, inspre toamnd. Codrii de fag par mori impurpurafi Hsa{i pe coasta dealn- eilor. De cum lo pised bruma, frunzele, Fig. 59. Floaea pi fructul do fag. ipartd stipiniren-cn alfi tovardsi, Acostia d a : ramurilo ou ale fagului, mai mult spre uaiteig urilor sau in jeu! Juminigului din poieni. Alitel, spre danke Godrli rimin curafi, aproape numai din fagi, in adineud hee grou 4a Fagul este unul din arborii mai des pomenit in, powsiile populare, Frunaii verde de pe faz, Am un drigut ex un brad E cel tai delicat, ea inlifisare, dintre arborii nostri eu foi late. Nicolae | Crigcresen prin mesteceni caut4 sd arate gingigia arborilor. Trunchiul mestes, i i ramuri tot mai subfiri gi mlAdioase, ca ale unci silcii _ ait pare un nor de ceata.Culoarea argintatd a trune chiului noted, numai spre bazi mai scortos; conja ca de hirie albs ce so dosface tn curmenig; remurile ca nisto bice indoite tn jos; frunzele una mary deogebild de alta, usoare, abia aninate de crengi printe-o coditi subjire, tnigeate la cea mai slabx adiere de vint — totul {i da un aer de nedefinil, eteric, fin, Hie od stau ei mntre ei, fie unde padurca a fost raritd, ea spre Polena: Sibiului; fi ci sint ineonjureti do fagi ca la Adineata-Burdujeni, ori de Drazi ca pe valea Prahovei, dar, mai ales, ca in drumul de la Cura’ lame | rului in Bueoyina de sud pind la Cacica, ae ereseufi in voie, pretutin« deni aruned o nota de farmer, de multumiro cind ti vezi, in contrastcu marc vitatoa fagului ori mohorttul aspect al bradului. Prin ol pidurca suride., Inflorese de timpurius mitigorii cu flori barbatogti, gata formati ined do cu toamnil, atirné la capitul ramurilor ca §i canafurile de la sfichin| unui biel; se deschid de cum fi trezeste unda de primdvard. Pint si seminfele_ scamind on nigte finturi, ew dona eripi late $i dow fire ca nigte antene. ale, daca e loc prielnic, nu troe nici frei Aptimini gi incolfeste, Puigorul @ rozistent; indurX frigal iernii. Ir nord, prin Pinlanda si Scandinavia, mesteacknul are atlt de multip; intzebuinjari, fneit reprezinta, tm olima rece, palmierii din insulele Pes 4 fien}ui. Pind si vin se scoate din ei. Sila noi e e&utat. Din crongile mladioase se fac mituroaie pentru maturat curtile ori de felomuit 1 eriul de pleava si frunze; din trunchi se seoate un soi de dohot ®, doctorie impotriva riiet. Cu doho) de mesteacin a fost locuit Creangd de rlia edptitata de Ia eapra babei Irinuca din Brosteni. p[rimivara, elud d& mizga (seva), se face in mosteaeiin o gaurd va un S{redel, se pune tn ea o jevie in care curge must de mesteacéin, dulce la gust gi bun de facut din el ofet (A. Gorovei si M. Lupesen, Botaniea popularé). Gu frunze 51 sconr| de mesteacén se capatd o hola galboms ponira vorsit lina Gam © mesteacénul amestecat intre fagi in aona lor do gus, esle ¢a re Penul (Carpinus beratus), amestecat la zona de atingere dintre fagi gi 2 Lelediu — m&turiet din nuiele de mestoackn peatry vinturat griul do pleava nr). ? Dohot — picuri (a.r.). 48 ar. Se aseamina la prima vedere ou fagul, prin trunchiul neted cit gi la ze. Nu ajunge ins ca tnaltime gi ramificare fagul, nici nu are trunchiuh @ui de regulat, ci cu eripituri si umflituri, de pare uieori sucit. Scoara tai cenusie are pete negre. Si frun- #ele siut mai aspre, cu din{ii prin- © eipali pe margine, aimtniti la rin- "dul lor, Nu se mai poate confinda Ben fagul cind ¢ tn floare sau cind Poarté tructele. Inci de cu iama se | vad muguri mai lungi; nu sint decit Maitigorii ou flori barbitesti, ce se Saeschid yi varsi nouragi de ‘polen, | de indatd eo dé primavara, inaintes nzelor, Florile femeiesti, pe un uguras Tung, stint simple; n-an petale; nu sint colorate. Din ele ‘ese vile un fruct, tnvelit de trei Prelungiri ca nigte frunzigoare mai galbui, lust si imprastial de vint, Fig. 60. Carpon ew fructe, ind este copt. Corpenul gi mesteacéinul nu sint singurii arbori mari am: teca{i cu fagul. jTeiul (Tilia) ti tace uneori concuren(s, ctnd libertaten ti da vole si-gi Gare frumoasa-i coroani, rotunda ca un balon, ou ramurile de jos Aadoite spre pimint. Dintre toti arhorii este accla a edrud prezen{¥ se trideaza Portal wiutut, Sascut, Via Academic: ig. OR. Fruct de tein Romine (Fot. I Simionesea). eu:foaia-mare ain parfumul delicat dar patrunzator al florilor, ce se site din depirtare: PNeteda tn tinerste, coaja crap& tn lung la bitrinete, desi nu prea adine. Med @ Insnsire. De la rédtcind ies lstari mumerogi in jurul arborelui batrin, gees Ronin: 49 do frrmeazi ca o pidurice de mlad®, din eure una se tnallit do ia locul bitr! nului, ofnd o tiet. Urubreyte mai hine deett fagul, e&ei are franae late, ence ies primiivara cu multA procantie din muguri, Solzii ca de arama eo lo inva. Inte iarma, cind se desprind, cad va nigte aripi de cérabusi. Spre decschire de alti axbori, the floreste tirziu, vara, de e numai aummet da albine, Florile ca de cearé, gilhui, cu mult polen gi nectar, atrag insectele. In locul florilor ximin fructele, impréstiate cu ajutorul wei aripi mai inguste, mai lungi, prinsd de codi« jelo lor; lovaté de vint, desprinde fructul si-1 duce departe de truarhiul batein, Cazind sub el, puii sur innabusi, Prin pidurile do fag creste mai ales teiul-rogu de deal (7. cordaia), eu fruaze mici, pe fala de sus mai inchise, pe dos argintii. Florile marunte, prea mirositeare, stan numeroase peo ccdith principal. De uses menea i teiul-alb (2. lomentosa) se intilneste des in deal si cimpie. Se deoseheste prin frunzele mai Jute, mai palide, iar pe dos presirate cu scamé. Floarea pare batula, . din causa unor solzigcri galbui ce se g&sese la Fe, 2, Tete peltinului. Cir hora dinldunten a petalelor. E cel me exucat Aadtoars: (ot. 1. Simionescu), entry podoaba bulevardolor, dind umbra aproape ca gi castanul, Si paltinul (Acer pseudoplalanus) are port mindru; amesteci u-se tineori cu brazii. So reounoagte uso dup4 frungele late, mai inchise Ja culeare pe faj8 41 tiiate adinc in trei parji, eu vinturi ageusite gi nim{uite pe margine. La baza frunzei, lingd codifa, sint alti doi lobi, mai mici. Ciud ¢ de 3040 ani in‘loreste. Abia s-an desfigurat fronzele si ies florile ingri« midite {n lungul unei ramurele Tungi, ce spinzurt tn jos, neputindu-se prin aceasta confunda cu jugastrul gi arjarui, care se tin po eolimale mai joase, tovanisi mai ales de ai stejaruini. $i fructele sint altfel, ou aripile ruginil, eplecate in jos, formind intre ele un unghi ascutit, Teunchinl, adesea jupuit ca si al platanului, © din lemn tare, cautat pentru mobile, eiici so poate lesne lustrui avind ape frumoase. Toamna, pe vremea in care frungele fagului devin ordmii, aruncd 0 hotd veselé prin fructole rogii scorugul-p&airese (Sorbus aun paria), arbore ew erengile rare, risfirate larg si mladioase, ce se apleaca in jos prin groutatea fructelor ca jate cu efrmiz, eu cinei adincitari in viel, | Punzele scorugulul-pésiiresc seaman cu ale frasinului, fiind compuse, | dar cu frunsiyoare mai mirante si mai multe, aimjuite pe margine. Spre taamnd se coloreazdi gi ele galben-roscat, ceea co face copnct! i mai frumos. Nu rar, tot pe ling marginea pidurilur de fag, se vede si sorbw| (8. tor minalis). Cresent in voie, e un eopXeel néitut ca un vigia, ou frunzele ca ale paltinului. mai Inngniofe, iar cele dou’ loburi de la bazd mai dervollale, F frumos inflorit, ou tipsia forilor albe ca de soc; mai mindrn ¢ toamna cu 50. i | ele ca do mirgean, avind si frunzele la tnceput gilbui, apoi rogoate. © pretentios; creste la nmbri, cregte la scare; se ured spre virf de munte rilind eu frnetele Ini boghioase pinza Intunecaté a bradului, dar {1 inesti si printre ciriteiit de stejar dinspre stepa. Fig. 64. Scorugut, Pig. 65. Sorbud. Ber ues la inféjijare e si frasinul-de-imunte san moj- Gteanul (Fraxinus ornns), mai mic de staturd dectt frasinul oe se cohoard an yaile nmede. Frunzele, compuse, stnt mai fnchise la culoare, cu frun- € nai putintele gi inai mici. Infloreste dupa co dé franze, iar florile fe stan ingrémadite multe an loc, in virful ramurilor, pe stragure ramificab. Plorile aprastie wn miros delicat iar actele sinb mai rugin i malinul (Padus ra- 9 arbore mai de munte “salbiticie, eu miros atriga- Infloresie devreme, prin Wilie-mai, éind © ca nins de mile albe, ingrémédite pe un ‘wrehine hinguiet. Fructele sint niste ciroge, mici, rotunde, cu imbure ascutit. sicu coaja sub- Pe avind multe gropite si virei®, eam cu ciregul, aseminindy- Pig. 66. Mojdrean, cu el 1a floare. Tn zona fagului, prin unele parti din tard, unde boarea lediterana pitrunde mai lesne gi mai domolegly e! fiexe si arbori ce adue aminte de tinuturile mediter Bul-nobil (Castanea vvsra), intilnit mai al < eillduga dinspre ima aspra continentalé, ancone, Apne cast a- les in Qltenia, in jurul ; Gititei — tufipuri formate ain copaci tineri (n.7.), * Virci — dungi (ar), 51 mindstirii Tismana, dar {1 in gridinile do la mtnistirea Horez, Surpate] im pileuri mioi ejungo ping la Baia-de-Aram®, ridicindu-se la Tismang, om coups veeo 00 ba, pind la GOO m. Creste ins si in Banat, in jurul statiut Fig. 68. Frunze si frwct de castan. ‘sit, ralefi, i tn Hunedoara, ca gi po vale: rap’ toate probabilitaile av fost’ adugi in jural mkeeeipae calugarii greci. Gasind loc priel- nig, s-au Indesit. Spre Baia-Maro insd probabil sinb rimisite din timpuri yechi, deci lovali. La noi traiese castanii pina la adinei batrinete, ajungind grogi gi de 2,60 m ta diametru. Ton Conea pomeneyle de un cas- tan batrin pe culmea Nereazu- lui, intre Tismana si Gornovit, ou o scorburé in care oamenii au loc de dormit, E mindru la infitisare, ra- muros; pare mai mindru chiar decit stejarul, Are scoarta cr pati, ramuri Tuogi, uoduroase gi Intortocheate. Cu frunze mi- funte, ce adue aminte do alo saleiei, zimtuite pe margini, sint umbrogi. Florile mioi, verzui, stan sirag de-a lungul unei co- Fig. 69. Poriwl castonului de la Nereazu-Tismana dite tae, subtiri, iogitt do la oer frungelor, Fruetele, aetede, au un invelig cirnos, verde, ou ghimpi. Cind se crapi, cad din el cuncseutele eastane eu coaja brani-lucia eu mcr uleios, plient la gust. Dack n-am avea helgug in toate, poate s-ar gultiva castanii in mai mare cantitate sin-am fi nevoiti 9 aduce castane din He sudice. Tot un musafir meridional este 9i 1 u cw] (Jaglans regia), Pine cunoseut, etei spre deoschire de castan oste muli mai risptadit, find Be ottizst, de crepte prin vii gi liveai pind tu uordul Mokiover Salbatic, Sse giisoste pe valea Virciorova, Tismany, Dalelesion dudul alb (Morus alba) ori negru (M, nigra), BE Gueinari din China, dar atit du bine adapta{i la noi, inctt oreee $i in satele dinspre munte. e altfel (inutul Dundrii le Cazane ad¥iposteste numerosi arbori gi Srbupti, care-si au patria departatz, in farile mai calde. Fagul aci, ca si in Banat, coboard pink 1a 25 m, dar se amesteci mai ales eg tufani mediters en. Lil iacul (Syringa oulgaris) creste to voin, sdlbatic, pe stincile "din Gazane, impodohindu-le eu florile sale liliachit va nigte covoare aninate Eps colli de stinei. Jorgovan tf numese locuitorii din partea locului, _tunumele voinicului care a rapus balanrul ce urmniree pe Heana-Cosinzeana. Tot musafirmediteranaan e 91 unul-turcesc, simbovin ay. p desinl de inalt uncori, gésit si in Dobrogea. Pink si un pin (Pinus nigra * danatica) igi nal{a, printre tufigurilo de gimit uri e&rpinita, trmehial Su drept, cu ramuri lungi la virf, ce aduce aminte de vestifii pini ca o unmbreli, nelipsifi din tablonrile eu Vezuvinl. Fe Je marginea pédurilor de fag, inspre coline mai mult dectt spre munte, _ Se Ingriimadeste intreg noianul de arbusti fel do fel, care inflorese. obignnit Fig. 70. Mardcinut. Fig. 74, Crengusa de dirmos Spiaito de @ da fagii trunsele. Numai al unw1 poate s& ereascd Horn! padurii, unde e vreo rariste, Mal inalt este p&ducelul (Crataegus oryacantha i), ou florile mari, S, ou frunze micufe, tmpargite la virl tn trei: mA r4 ein «1 (C. mono- fa), mai comun, are frunzele mai adine crestate, iar forile ma, miei, eu Me wn siigmet, pe cind la celdlalt stat doud, rareori irel, Le mately, tmictele BE atrnoase, rogii, ale paduvelului mai rotande ou cite dertre shuburi, i tn inte- 53 ale marécinului mai lunguiefe. Isi apara ambii fronzele de licomia yitelor prin suliti ascutite. Dirmozul (Viburnum lantana) are ramurile drepte, netede, on frunzele late, tot doud cite doud, cu fata tnerefiti. Arbustul e framos eind infloreste, céci florile, marunte, slau adunate pe o tipsie larg, impristiind un tires ginga. E mai frumos toamna, eu boubele verai la inceput, apoi colorate in rosu ca de mérgean, devenind la arma negre. Crengute de dirmoz se puneau de etre boierii din Moldova in chiupurile cu tuinn, ca si-i dea un miros mai plécut (A. Gorovei gi M. Lupeseu), Alaturi de el se inalji lemnul-ctinese (Li- gustrum vulgare), cu fruuse miente, netede, strdlucitoare, ca niste frunaulite de portocal, Blorile, grimada ca in lungul raraurii terminale dimpotriva, sint ca gi cele de Jemii, en petale albe, eimoase. Fructele stau si ele gri- mada, bosbe mérunie, ca pana corbului de negre, Poporul nw] uita niei pe el tn eintecale sale, Lemnul-rtios (Boonymus verrucosa) se tine mai la umbri, prin Jocurile anai umede, si se recunoagte dupa crengile ,rtioase“, cn negei mici ce pluti. Florile sint mai roscate, cu cite patra stamine, ea nigto bumhi de aus. Fructele rare, marunte, erap% lesne, iar eub cle spinguri, de o ala si subtire, semintele grele, inconjurate de carnea fruetului. Poporul le spune cervelicbubei. La salba-moale (Evonymus europaca) zis si vo ini eeriu, toamna fructole sint mai frumouse, 0 drigalagenie si ca forme si Pig. 734 Lonncrtion, Fig. 24. Crenguja do crwsan, culoare. La tneeput ca patligelele rosii, tn palm muchii, cind se coe crap spre a lésa si sphnzure semin{ole gilbui, lingd carnea portocalie din peretele fouctului. Nici cruganul (Rhamnus frangula) nu se las mai prejos, ov flori- celele marunte, efte dowi-trei la subsuoare frunzei ovale. verde-via; spre 54 irsitul -verii ies fructe, boabe la inceput verzui, apoi rogii ca nigte yigine Ta urma nogre. Infloreste toatl vara, aga incit se vad fructe ling flori, pe eeeagi ramurd. Verigariu, zis gi salb&-moale, piruleiutei ori spinul ‘eerbului (ith. cathartica), 1a frunze asemenca cornului, are gi el florivele Fige 25. Clorosip. nte, ce dau fructe negre cu gust neplacut. AlAturea de el creste cloco- iyal (Staphylea pinnaia), de loc de prin Agia MicS, des intilnit gi in sridini. Eun tufan frumos, umbros, edici are multe frunze, eompnge cam ca fravinului, iar la looul de unde ies, tot cite doud fata in fata, mai sint alte ungulite subfirele si scurte, Mindra e tua inflorita cu flori mari, albe, pe te strnguri. Mai lesne de recunoseut este toamna cu fructele ca niste bagici muca de mari, balonage verzui, deschise putin la virf, inlduntru cu seminte i, cafenii, cite una tn fiecare c&sufé din cele einei in care e impartit jonu! umflat. In interiorul p&durilor de fag, mai adesea se intflnoste iedera (Hedera liz), una din liancle noastre cu frungele in trei coljuri, ca de pergament , nos colorate, lucit, verni gi cu vine galbui ori ruginii. Obignuit ¢ un tovariig fagulni, desi se intilneste gi In padurile de stejar. Cnm fagul nu prea las& Ia lumina, la iederé se vede perfect adaptarea plantei la toancle fagulud ale soarelui. De obicei curpenul de iedera gerpuieste si se ramified jos, la Gmint, printre frunze useate, Cit e aga, are franzele bine stiute cu cinct bi. Rar se acoperd unele pe altele, oi mai adesea se indreapt& spro raza cit slabt de soare. Pare of ar vedea-o. $i In adevir, ¢-a constatat la ea un i, Jentilé sensibild Ja lumina. Pe fafa superioara a frunzei, unele celule idermice an peretele mai umflat la mijloc, cu infiluratii de silice, formind sa 0 lentil biconvexd ce concentreazi lumina spre griunciosrele de elorofil Gin celulele de sub clo. De cum di insd de trunehiul fagului, ramura de iedera 55 Seared pe el. tintndu-se prin nigte ventuse ramificate. In acest chip poate fe Tnglfo pind sus, tmbricind arborele ou. 4 pinaa de frunze, modificate Tormi, ou off se aburct mai epro Iumind. Gee mai de sus, pe care le be soarel, sint simple, ca marginile lotregs, cu virful esculit. Tot sus, Tumink, plauta da 0 oreangé fird venture, ce poartt foricele marunte, ro Bee eb? Fig. 77. Franze de ioderd, Fig. 98. Ochi po frunze. multe la un loc, ficcare ca o stea regulatit ou gooe raze, din care cinci sin petalele gi alte cinci staminelo. Fructsle au se oe feat primivera. Plant; Z Fenist la gor, aga tncit se tntlineste vende si sul omét, aliituri unoori de breha nop Ae mincata de vite, otic: cuprinde in frunss fealt acid tanic. Persoa : ele cu piolea inai sensibild oapatd erupfil clad se ireard on Ironze proaspcte = ou mires preoi, In medicina popilard, voaiul de irene ag iederd se dé pentir nadugeali, ori fierte, dae se faco baie do Picioare, pentra duzeri de pi cioaro. Prin uncle parti de ta fark, 1 c&pattinl mormintului unei feteee Slideste un fir de iederd, yognic verde Nu ¢ numai iedera liana pdurilor; in Jungul drumuilor Piduroa de fog curpenul-do- pid aren hamoiul se agata dle tufani, formtad tmmonse boschete, Podoaba de primavard a pidurilor de fag dinspra ona de atingero cu bradul o formeazk tufelode tae Tiehing, tulipin ori cleita (Daphne rie- team), en siragul des de flori micute, indecate cite Grol do-a Iungul ramurii. Inflorit clnd omtul ined ne tiiate prin £8 splat de tot, atrage atentia usr, in pustiul p&édurii Ge iarné, prin surisul florilor trandafirii asomenea cu ale Mliacului, ca si prin parfumul dulee de migdale ¢o-] "spindeste. Nu ae poate ca poporal, fin observator, si nu-l pomeneased in poeziile sale: Foals verde tulpin, c Bes i spain, Fig 79. Talishina, Bupd doageste seta, Nu crete mai mult de un rnetru, iar frunzele ies dup% inflorire; pare ca-s de Laur. Sint ingirale la virful tamurilor, iar sub ele stau fructole, boabe Hegre, tagoldtoare pentru copii, E framos arbnstul, dar ¢ foarte otraviter. ‘Sueul scos din caja oste atit de iute, tnett Pus pe picle dé bisici. Serveste ji in medicina populara impotriva durerilor do misele san prin spilé- i spre a scipa viteii de paduchi si purici. Ca gi tulichina, tnfloreste tot in spuma omatului un alt arborag, mai rar nit la noi prin figetul muntos din Moldova, mai des in tarile nordice, Este iarba-neagra (rica eulgaris)}, cn frongele ca cetina bradului si cu florile rogii ca de carne, agezate numai pe o laturd a crengilor, toate fiind fnelinate in jos, ca nigte clopotei. Pe cind Ja traista-clobanu- Ini bunkoark, florile se deschid de jos ta sus, In iarba-neagr& tncep a se deschide dinspre virf initi. LAmurirea este dati de aledtuirca florii si de grija plantei de a-si asigura fecundafia tnerucigat’. Fig. 80. Galluna vulgaris. Fig. @1. Ploare de Celluna. Hlorile au forma unui vas, cu petalele rosii, unite. Prin gure vasului ies alerele, strinse gramada, ce astup’ deschideroa, iap dintre ele se inalté fal gi stigmatol, ca un bumb, in calea albinelor. Acestea vin, se ciznese sé ajunga la nectar gi ating stigmatul cn spinarea pling de polenul de la alte lori, Dupa ce a fost fooundaté floarea, stilul se vestajeste; atunci abia se hid anterele si prin niste giuri Iungnivte varsd polennl imbelgugat, at de-vint sau de albine gi impriigtiat la alte flori. Cum stau plecate florile ja deasupra alteia, cind n-a avut loc o fecundatie incrucisata se multurneste planta gi en o antofeeundare, noianul polenului de la florile de sus varsin- “du-se peste stigmatul celor de jus. Mai des intilnita la noi este o alld ruda a acesteia, cireia poporul tot arba-neagri ii zico (Catluna eulgariz). Formeaah tufe dese prin urile mai sterpe, nisipoase ori calcaroase, din pidurilo mai dinspre munta, de fag, dar mai ales de brad. In Germania bundoard se intinde pe snprafete 4 Prozonta avestei speci (Hriea oulgaris) tn fagetal muntos din Moldova a fost “thdojelnict gi in uitiral timp nu sea confirmat (n.r.). ere pentru Tocuitori, 8¢ mantned. Dind foc La noi, unde belyugu! ¢ in toa nw serveste Ia nimie, col mult Ia ite, iatba-neagri, desi cu mult mai tard; pomenit ta clntece: Pronait verde iarbi-neagrd, Praga. dreed si tar dragi, Ge Sit climesuta neagras Praga, drosé 9) iar drag: ste in tufe mirunte gi se apard si ny pamintul ugeat 3: pietros, prin ace nensti, deoutite la-virl, pisirate gi p Pierdd mai mult apa, eu grew ea cd are frunzele #8 nipte sulzi este lama, iar pe margini indoite 7 astfel format marunti, in lung; stomatele so giisexe in ghost ui Frumoase sint flovile micute, dese, cnx astern po cuitucul verde al tulelor mit tay eedabtie, catre sltrsitul veris. $i tineie acestei plante an aun mild orinduire pentru asi asigura fecundatia. Ca un pahatel cu patra petalo fandalitii, multe, ingirate pe crongutcle dese, sint vizibile de departe, mat gles cA #1 caliciul oste mginiu. Dintre staniee rasare stilul yi stigmatul lung, Staminelo ou thsi o alcatuire curioace, Filamentn! lore ca un S gi sub antes, Se alld doud prelungiri, care intinse in afart inchid intrarea Ja nectar. Cind cparca albina si ajungii la acesta, nu poate patrande Far sl ou ating perii H prin el 84 tremure firele staminclor, aga tice anterele la rindul lor sint Seulurate, iar polonul imprigtial, Fruotul « uscat, craipat in Jung gi din ol ies semincicare numo- Padurew de te © cea de brad, darn sa pltrunda sub bolts ei de frunzar, La Prmaverii, mugurii ‘ de fag este timpodobita on florile Primivaratice, incepind eu elopoteii gi sfirgind “eu Teramioa. rele. Dupa ce s-a inting sus Fig. 98. Stananog Fa MAdScini gi in frnct. Otrava ste insd data gi ca medicament, fiind folosita In oculistied gi bolide nervi. | __ Planta e relativ frumoasi, rimoroasd, cu trunze mari, Florile ei, elo- “Bote lunguiele, sint colorate pe dinafara violet, ex dungi brune. Cind se Mesiisoara, partea lduntrici e si mai rogcata, ca yi staminele cu anterele mari. & otrivitoare pentru dusmani, e primitoare pentru bondari. Mai frumonak © toamna. cind in locul florilor se afla boabe nogre, invelite in caliciul “Werde crescut mai mare. Atunci fructele sint ingelétoare, mai ales pentru copiii nestiutori, prin aseménarca cu ci- regele negre, avind si gustul dulceag, dar neplicut. Ajung doud-trei boahe pentru ca copilul sé fie apueal de varsituri, amefeli; hiiguiese prin somn, vaxind tot soin! de lighioane. La urma pot si moara in zyircoliri. EK curios insi ca nici sturaii, nici mierlele nu sufera ni- mie; minined partea semoasd din tructe, nispindind seminjele. Prin tieturile de padure © grew sa pagesti in voie. Mai ales daca vrei cumva sé fugi, adesea dai cu. nasul de o buturugi. Piedieile ipi sint puso de crengile de mure sau rug (Rubus frufeosus), neam en smeura, en tran- dafirul. Crengile ei stit ca nigte la- turi. De Ia radscind se tadoaie in | toate partile, se impleticese printre celelalte buruieni. Nu numai cX-fi pun Picdics,dar ghimpii aseutili, Incteligati ca niste gheare de pisicd, te zgirie Pind la singe, Se apara bine impotriva animalelor, care din aceasta pricin’ Vig. 99. daeraguna, Ie océlese. Florile albe, cu numoroage slamine (ca Ia + dexv@uio in Iungul crengutelor tnlidioase, care se pot winde adeca virfal jor fragedde paroint, ding naslere la alte tufe, E im Juareotaj natural, Frumoase sint tufele de mure de Pe lingé drumui, cind fouctole prind a se Gpate. Ropiatice: si acre la inceput — fieeave fruct elipit eelorlalte, de for tem o ciciulitd pe copstul umflat 21 feditel — devin dulecge, ‘cu gust. plant gi hegre. Nu sint bune do mincat cind ging pred poaPte Sint cdutate de pasari. Eun mijloe de prevedero si apui de ademenire, Mutele toemai prin frurausetea frnetelor Jor ‘hegre sint des pomenite in peéziile popnlare: Arti-te focul, prdure, S2 nu creases. atitea miure, toate murclo tele Pofei-s orhti puicii mele. Fretelo lor mai mic, fra gull (Fraseria sesea), tol prin lum inigurils de padure se tine maj mult. Sint plante micute, tirito stolonii? tn tirlrea lor se prind de pimint Ia noduri, dind rada- cini 5i Mcindu-se de sine stilditoare. Asa se inmul- frsc mai mult dectt: prin seminfe, La ineeputul veri floricelele lor on petalo albe si cu stamine mume- Foose, walbene, strllucose prin iarba ne plotre Semape. Dintr-fnsele ies fruciele cémoase, aroma Fig. 100. Hug, tice, spinaurind ca niste corcelugt de margean pe tied. Nu oun fruct, ei truste mat mute, vei Ceea ce numnim noi simburagi* in tealitate fiecare © un fruct, implintat. jn carnes incale, ademenitusre tn special pentru pastri, provenita din um~ flarea lalgeragului pe cure Sint infipte petalelo, ne ekstajul de care aminteste autcrul Sie un Up de inmultire vegetative. a Plantslor. Motoda cousti in tanideciiarn Tamurilor unei plante, care’ ma ingle Dlanta-mamy, Aecste remun, wets ae Sol, in conditii favorabile, Piteptal noduriter si apot gt telpini aoriene, formind 0 plonte nen 8 poate trai independent, Mariota} “astural_provinti au anmat mural, ci si alte plante ex iulpini tivitoare: ragul, pictorul cosoguitn rte in Cmil folososie acest mod de taviil}ine Ke ercaualut artificial! 1a o serie de plante consti, Wt: detis, trandatir, magnuiie ore OS feloeeso diferite metode var» $q ssenti Breet tt ap lBeaten wns kistar ¢ Ing Oasee a parti din oi ta amine, instnd Sekt afar. Dupi inrtdicinare, reanim e dotoseant de Planta-mama (nr), ; Alolonnl este o tulping trituare ee internodurile Iungi si subtiti si ny aga de Hace Gele de la rizomi, Uris stotent 2 Sice tn pamint, asa 6 de cxempla is eartot Dene Cetlotulni stoloni: tormeast io cahdtal lor tuberculul, un elt tp de talpind Subpattuteand,. grousi, cu rol dn Sepoaitare a substente: de ncieers tho}. Aico poi eetitee DOWIE cen mal eaabtadita ae ferigh de cimp, desi creste $i in piduri si poisar pin th regiunsa submontand, Alte mene populares 7 7