Curs1-25.02.15.

Capitolul 1-introducere in mentenanta autovehiculelor

1.1 Definiii, clasificari
Terotehnica=stiinta care se ocupa cu proiectarea, fabricarea, punerea in functiune,
exploatarea si intretinerea unui echipament sau sistem complex. Toate etapele anterioare sunt
studiate dpdv al pastrarii corecte a conditiilor de functionare pt echipamentul respectiv. Daca se
constata anumite probleme sistematica legate de buna functionare a echipamentului, se iau masuri
pentru imbunatatirea proiectului initial.
Mentenanta=totalitatea actiunilor tehnico-organizatorice efectuate in scopul pastrarii bunei
functionari sau a restabilirii functionarii a unui sistem complex a autovehiculului.
Defectul=o stare improprie de functionare sau de nefunctionare a unui sistem.
Verificare=actiunea tehnica de comparare a parametrilor functionali ai unui agregat cu
parametrii definiti in proiect.
Reglarea=actiunea tehnica prin care se modifica valoarea unui parametru in scopul de al
aduce la marirea optima.
Clasificare mentenanta:
Dupa tipul de actiuni: mentenanta preventiva (PREMENT), mentenanta corectica
(CORMENT). PREMENT=actiunile efectuate pt evitarea iesirii din functionare a unui sistem. Se
realizeaza prin verificari, reglaje, inlocuiri de piese. CORMENT:totalitatea actiunilor pentru
restabilirea conditiilor de buna functionare a autovehicululuil.
Dupa organizarea ei: planificate (prement-revizii tehnice, ITP), neplanificate (atat la prement
cat si la corment).
1.2 Notiuni de tribotehnica
Tribologia: stiinta care se cupa cu interactiunea dintre 2 sau mai multe corpuri aflate in
contact si in miscare relative.
Frecarea: interactiune de natura moleculara, cu caracter mecanic, chimit sau termin si care
apare intre 2 sau mai multe piese aflate in contact si miscare relativa.
Cupla de frecare: ansamblul dintre 2 sau mai multe componente aflate in contact si care
prezinta miscare relativa.
Clasificare cuple:
Dupa nr si tipul contactelor: punctiforme sau liniare; de suprafata (plana, sferica, cilindrica).
Procesul de uzare: actiunea care are loc intre piesele unei cuple de frecare si in timpul careia
se desprind particule de material in general din piesa cu material mai moale. Aceasta desprindere
poarta numele de proces de uzare.
Uzura: reprezinta rezultatul procesului de uzare. Reprezinta cantit de material indepartata
din cupla in urma fenomenului de uzare.
Fazele principale ale procesului de uzare
R-faza de rodaj; FN-faza functionarii normale; UD-perioada uzarii distructive.
Rodaj: intensitatea uzarii pleaca de la uzari mari si scade rapid odata cu functionarea cuplei. Cupla in
stare nerodata prezinta varfuri de rugozitati pe cele n suprafete ale sale, acestea discparand prin
miscarea sa relativa.Functionarea normala: viata utila Uzare distructiva:crestere exponentiala

Tipuri de uzari:
Uzare braziva: (abraziunea) intre 2 sau mai multe suprafete ale pieselor componenta ale unei
cuple de frecare.
Uzare de adeziune (de contact):uzare abraziva externa la care apar provizoriu puncte de
sudare intre suprafetele cuplei de frecare. Apare cand uzarea abraziva e foarte intensa, generand
caldura si tipind materialul. E caracterizata de: coef de frecare ridicat, temperaturi mari, intensitati
de uzare. Poate aparea griparea=blocarea ireparabila a unei cuple.
Uzare prin oboseala (superficiala): indepartarea de particule de la suprafata pieselor cuplate
dar intr.un anumit mod. Felul de realizare e specific solicitarilor mecanice-ciclice. Ex:fenomen de
ciupire:piting.
Uzare de coroziune: una sau mai multe piese aflate in miscare sau nu dar care sa
interactioneze cu un mediu coroziv.
Uzara de impact: in cazul unei cuple de frecare la care cel putin o piesa se aplica prin impact
normal sau tangential asupra altei piese.
Uzare de cavitatie:desprinderea stratului limita de fluid, se creaza o depresiune si se
desprinde materialul de pe suprafata corpului.
Principalele regimuri de frecare
Frecare uscata: fara niciun material interpus intre suprafete.
Frecare limita sau onctuoasa: se introduce foarte putin lubrifiant
Frecare semifluida: in cupla se distruge periodic filmul de lubrifiant
Frecarea fluida: e introdus un lubrifiant ce actioneaza ca un mediu separator intre cele 2
suprafete.
Frecare hidrodinamica fluida: mediul lubrifiant se formeaza uc caracter separator foat in
functionarea cuplei-capacitate autoportanta (lagarele AC).
Frecare fluida hidrostatica: cupla este lubrifiata din exterior cu presiune mare.
Lubrifiantul: o substanta introdusa in cupla de frecare avand urmatoarele scopuri:scaderea
intensitatii frecareii, diminuarea socurilo, vibratiilor zgomotului, etansarea la gaz, preluarea caldurii.
Proprietati lubrifianti: viscozitatea, onctuozitatea, stabilitatea termica, densitatea,
comportarea chimica.
Viscozitatea= prop fizica ce defineste frecarile interne din lubrifiant.
Onctuozitatea= capacitatea lubrifiantului de a adera al suprafata unei piese si de a produce
un strat de lubrifiant la suprafata piesei.
Lubrifianti utilizati la autovehicule: lichide (uleiuri-minerale, semisintetice, sintetice);
semisolid (unsori consistente), stare solida (bisulfura de molibden, teflon, grafit-se introduc in uleiuri)

Curs 2-4.3.15
1.3 Activitati specifice mentenantei preventive:
Sub forma de revizii tehnice impuse de producator
Inspectii tehnice periodice stabilite de stat
Lucrari cu caracter neprogramat efectuat prin intermediul unor reparatii curente.
Principalele lucrari de mentenanta sunt:
Controlul si ingrijirea zilnica CIZ
Revizie tehnica de gradul I RT-1
Revizie tehnica de gradul II RT-2
Spalare S
Revizie tehnica sezoniera RTS
1.3.1 CIZ
Aceste actiuni de mentenanta preventiva se refera la asigurarea conditiilor corecte de
transport atat pentru persoane cat si pentru marfuri, la pastrarea sigurantei circulatiei. Scopul este
pastrarea sigurantei si securitatii persoanelor transportate, protectia mediului si pastrarea sigurantei
circulatiei.
Locul: la autobaza sau coloana de autovehicule sau chiar la locul de parcare. Lucrarile pot fi
realizate de sofer sau de personal specializat.
Moment: zilnic, inainte, in timpul, sau dupa cursa.
Operatiuni:
A. lucrari de curatenie interioara, suprafete vitrate, placute inmatriculare.
B. lucrari de verificare sumare si ingrijire ilnica. Verificare pneuri, combustibil, ulei, lichid frana,
lichid pt spalare parbriz, fixarea capacelor, etansare sisteme, caroserie si cadru, baterie,
instalatii speciale, incarcatura, probe de functionare.
C. control si verificari legate de siguranta circulatiei: verificare sistem de rulare-starea rotilor si
montarea lor, a suruburilor de la semiarborele planetar, verificarea suspensiei si puntilor,
sistemul de directie, franare, instalatie electrica, sistem de remorcare.
1.3.2 Spalare
Scop: asigurarea unui transport decent, pregatirea autovehiculelor pr alte operatii de
mentenanta, evitarea epidemiilor.
Tipuri: spalare, salubrizare, dezinfectare. Poate fi executata si de sofer in locuri special
amenajate. Solubrizarea: autovehiculele venite din strainatate, din zone infestate. Ansambluri care se
spala: caroseria, cadrul sasiu, transmisia, zona cabinei, salon pasageri/marfa.
1.3.3 RT-1
E executata de personal calificat la autbaze sau intreprinderi specializate. Tipuri: control
(plinuri cu lichide, presiunea pneuri, jocurile cuplelor de frecare, banda de rulare); strangeri
(semiarbori planetari, butuci, suspensie, punti, transmisie curele); reglaje (joc volan, oc pedala frana
serviciu, joc maneta frana stationare).
Lucrari de diganosticare: starea bateriei de acumulatoare, electromotor/alternator, unghiuri
de asezare a rotilor. Diagnosticarea se realizeaza cu echipament adecvat.
Lucrari de lubrifiere: ungerea principalelor cuple de frecare, schimbare ulei motor/transmisie.

Periodicitate: 10 000- 20 000 km echivalenti (1 km santier=10 km normali)

1.3.4 RT-2
Consta in activitati de mentenanta efectuate mai rar, se efectueaza cu ocazia RT-1. Se
efectueaza toate lucrarile de la RT-1+altele. Se efectueaza toate reviziile din RT-1 de catre personal
specializat in locrui special amenajate.
Operatiuni:
A. Verificari, control, strangeri, reglaje: jocul la mecanismul de distributie; verificare, inlocuire,
reglaje curele sisteme auxiliare; verificare si schimbare suruburi chiulasa; schimbare curea
distributie si pompa apa si rola intinzatoare; verificare fulie elastomotoare de pa AC;
strangere la cuplu a suruburilor (fixare motor pe sasiu, carcasa ambreiaj, cruci cardanice);
verificare si reglare pozitie reciproca transmisie principala; verificare puncte de sudura; verif
strangere caroserie pe sasiu; verificare si reglare roti directoare; emisia de gaze/zgomot;
traseu evacuare gaze.
B. Lucrari de diagnosticare: injectoarele (MAS/MAC), pompe de injectie + operatiuni de
rglare+schimbare; coduri de eroare; probe de drum pt constatre rezultate.
C. Lucrari de lubrifiere: cele de la RT-1 + inlocuirea uleiului din pompele de injectie cu elemente
in linie; schimbare ulei din motor/transmisie; inlocuire unsori din anumite lagare de
rostogolire; reglare joc roti.
Periodicitate: in functie de tipul autovehiculului, constructorului, modului de exploatare: 20
000-30 000 km echivalenti.
Curs 3-11.3.15
1.3.5 RTS (revizia tehnica sezoniera)
Cuprinde toate activitatile de mentenanta prilejuite de trecerea de la anotimpul cald la cel
rece si invers. Lucrarile se executa cu prilejul lucrarilor de mentenanta corespunzatoare reviziei de
gradul1 sau 2.
Executant: personal de specialitate
Loc: spatii special destinate din cadrul autobazelor sau garajelor si deasmenea serviceuri
specializate.
Operatiuni:
A. Verificarea echiparii autovehiculului cu dispozitive pentru sezonul rece; lucrari de verificari;
control; strangeri; reglaje. Se verifica starea electromotorului, alternatorului, bateriei de
acumulatori, dispozitivului de incalzire, dispozitivului suplimentar de incalzire, utilajele
speciale, schimbarea pneurilor, spalare radiator de racire (primavara)
B. lucrari de control, strangeri, reglaje cu periodicitate mare: curatare rezervor combustibil-4
ani; schimbare lichid racire-2 ani; schimbare lichid frana-2 ani; inlocuire electrolit baterii.
C. lucrari de diagnosticare: diagnosticarea sistemelor ce au legatura cu functionarea la
termperaturi reduse.
D. lucrari de lubrifiere: trecerea de la ulei de vara la ulei de iarna(daca e cazul), schimbarea
uleiului in pompa de injectie cu elemente in linie, schimbare ulei in transmisie.
Momente: 15 oct-30 noi/15 mar-30 apr.

1.3.6 Intervale de mentenanta preventiva: Se realizeaza prin revizii tehnice impuse de constructori.
Capitolul 2. Modificarea starii tehnice a mecanismului motor
2.1 Functiunile sistemului :

De a transmite forta de presiune a gazelor din camera de ardere la arborele cotit

De a asigura omogenitatea fluidului de lucru in camera de ardere
De a permite efectuarea franei de motor
Sa contribuie la etansarea camerei de ardere
2.2 Scheme constructive

2.3 Modificarea starii tehnice a mecanismului motor

2.3.1 Fenomenele de uzare
Fenomene de uzare: apar intre: piston si cilindru, segmenti si piston, segmenti si cilindru,
bolt si piston, bolt si picior biela. Cuple de frecare sunt in lagarele AC, manetoane, paliere, intre
fusurile extreme ale AC si mansetele de rotatie.
Uzarea dintre piston si cilindru (intre mantaua pistonului si cilindru). Uzarea paote fi:
adeziva, abraziva, de contact, de impact, coroziva. Pistonul are o miscare rectilinie intre PMI si PME in
cilindru la viteze mari. Ungerea este dificila din cauza regimului termic ridicat. Ea se face prin diferite
metode printre care: ceata de ulei, suprapresiune. Din cauza vitezei mari a pistonului se foloseste
ungere hidrodinamica dar nu si la capetele mantalei unde nu avem ungere, acesta fiind motivul pt
care ea se uzeaza la capete. Regimul termic ridicat duce la scaderea viscozitatii uleiului si chiar la
arderea lui.
Uzarea abraziva duce la zgarieturi longitudinale in cilindru. Apare din cauza patrunderii de
impuritati.
Uzarea de tip adeziv/de contact/impact sunt favorizate de forta normala care apasa pistonul
spre cilindru.
Uzarea cea mai mare apare catre PMI in dreptul pimului segment.
Distributie de uzare de.a lungul
cilindrului (fig. pag 6)
D2-lungimea tranversala pe
directia AC
D1-directia
transversala
pe
lungimea motorului
Uzarea e mai pronuntata in
sectiune transversala.
Uzarea cu adaos de material de
peste 100 micrometri duce la
imposibilitatea motorului de a
porni. Uzarea este mai mare la
cilindri dinspre centrul motorului
din cauza regimului termic mai
inalt.
Uzarea e mai mare in zona
supapelor de evacuare.

Uzarea poate duce la suprafete lustruite pe suprafata cilindrului. Ele nu apar pe mantaua
pistonului. In zona lustruita ungerea e diminuata. Efectul este cresterea consumului de ulei. Uleiul
ajunge in camera de ardere si este ars. Astfel se piede partial etansarea la gaze, creste presiunea in
carterul inferior si creste astfel pierderea de ulei.
Cauze: abateri de la geometria cilindrului, datorata unei fabricari proaste, strangerii incorecte
a garniturii chiulasei, uzarea segmentului de foc, ulei neadecvat.
Uzare neuniforma cu zone lustruite in apropiere de PMI:calamina depusa pe zona port-segment intra
in contac cu cilindrul. Efectele sale sunt similare cu cele de mai sus.
Uzare piston: mantaua pistonului si regiunea port-segmenti
Uzarea
mantalei:
uzarea
abraziva, coroziva. Mantaua are
forma tronconica, iar imprejurul
ei are o forma elicoidala cu
umerii catre bolt. Astfel uzarea
este diferita.
Uzarea
in
zona
portsegmenti:oscilatia segmentului
intre U1 si U2. U2>U1 deoarece
forta de impact intre piston si
segment e mai mare pe cursa
dintre PMI si PME.

Efectele acesteia sunt: creste jocul axial al segmetnului, afectand etanseitatea, ruperea zonei
din piston sau ruperea segmentilor. Mantaua pistonului mai poate prezenta zgarieturi longitudinale.
Cauze: regim termic prea mare, impuritati mari, montare gresita, fabricare gresita.
Pot aparea pete lucioase pe manta din cauza unui exces de combustibil din camera de ardere. Acesta
face sa se degradeze uleiul si coboara catre PME.
Cauze pentru combustibil in exces: sistem injectie defect, porniri la rece repetate, incalzirea
motorului si habitaclului cu motorul la mers incet in gol, dozare incorecta.
Uzare intre piston si segmenti (fonta): abraziva, de contact, coroziva.
Segmentul se poate uza pe 3 suprafete:suprafetele plan paralele si suprafata laterala. Uzarea pe
grosime (scade grosimea segmentului) duce la scaderea presiunii pe cilindru. Uzarea pe suprafata
laterala duce la scaderea presiuii pusa de segment pe cilindru. Scaderea lungimii segmentului duce la
cresterea debitului de scapari de gaze.
Curs 4 18.03.2015 Continuare modificarea strii tehnice a mecanismului motor
Uzarea dintre bol i umerii pistonului
Deoarece bolul efectueaz o micare circular regimul de ungere este semifluid(extrem de
dur). Ungerea poate fi pulsatorie sau alternativ. Bolul este solicitate cu oc la forfecare, ncovoiere,
ovalizare de tip oboseal. n cazul unui bol montat flotant n piciorul bielei avem montata i inele de
siguran metalice n extrimitatea piciorului. Micarea relativ a bolului duce la apariia uzrii
deoarece ungerea este deficitar (greu de fcut).
Uzarea dintre bol i piciorul biela
O soluie mai ieftin este montarea bolului fix n piciorul bielei, astfel nu mai avem micare
relativ. Pentru a controla uzarea este presat o buc de Cu n piciorul bielei.
Uzarea lagrelor A.C
Majoritatea uzrilor ce apar la nivelul lagrelor arborelui cotit sunt datorate ncrcrilor
termice i mecanice, totodat i din cauza regimului hidrodinamic de ungere. Aceste uzri sunt
nalnite in cuplele cinematice formate din fus manivel A.C i alezajul din corpul bielei, sau fus central
ale A.C i alezajul blocului motor.
Uleiului ajuns in blocul motor prin orificii poate intra la A.C i mai departe la extremitati.
Acest proces de uzare se poate tine sub control prin utilizarea unor piese speciale : semicuzineti,
cuzineti cu mai multe straturi.
Uzarile ce se intalnesc la nivelul lagarelor A.C sunt de tip abrazive(impuritati in ulei), adezive,
corozive. Capul bielei se poate ovaliza, iar A.C sa se incovoaie rezultand abateri de la paralelism in
fiecare lagar.
Efectele acestor uzari sunt micsorarea grosimii radiale a cuzinetilor, cresterea jocului dintre
lagare ( se intensifica ungerea hidrodinamica), presiunea de ulei scade i apar socuri, vibratii zgomote
de frecveta joasa. n continuare se prezinta evolutia uzarii unui fus al A.C :

Uzara in zona A.C mansete de rotatie

Mansetele de rotatie impedica iesirea uleiului in exterior. Uzara apare atat pe suprafata
garniturii mansetei care ar trebui schimbata inainte de a se produca uzara pe fus. Scurgerea de ulei
apara din cauza presiunilor scazute, iar datorita turatiei mici nu se obtine ungere hidrodinamica.
2.3.2 Fenomene de deformare si de rupere
Solicitaile mecanice si termice foarte ridicate faciliteaza producerea deformatiilor si a
ruperilor. Astfel n cazul urmatoarealor piese putem intalni diferse fenomene :
Piston
Din cauza presiunii gazelor capul pistonului
se poate incovoia, iar zona port-segmenti
se deformeaza. Putem intalni ruperi in
umarul boltului.
Segmenti
Sunt facuti din fonta si se pot sparge n
timpul functionarii din cauza socurilor
mecanice, sau rupe la montare.
Bolt

Biela

Apare forfecare intre umerii pistonului si

piciorul bielei ce rezulta in incovoiere,
ovalizarea boltului, aplicate cu soc.
Materialul sufera la temperaturi ridicate.
Este solicitata la incovoiere atat in planul
de oscilatie cat si in planul de translatie. Se
poate rupe in urma unei functionarii
anormale
a
motorului,
aprindere
secundare, blocari hidraulice. Apar
deformatii de incovoiere, comprimare,
intindere, flambare... Corpul flambeaza,
piciorul bielei se ovalizarea.

Curs 5 25.03.2015 Fenomene de deformare si rupere (Continuare)

Arborele cotit este supus atat la incovoiere cat si la torsiune, ambele fiind solicitari de
oboseala. Incovoierea maxima apare in centrulu motorului, iar solicitatile maxime de torsiune apar la
fusul dinspre ambreiaj. De obicei arborele se rupe in zona ambreiajului din cauza funcionarii la turatii

la care se poate manifesta rezonanta torsionala. In urma unei concentratii de tensiuni in zona
respectiva va avea loc ruperea A.C.
Cilindrii motorului pot fi demontabili, montati presat sau fac parte din blocul motor. Acestia
sunt supursi la solicitarile puternice mecanice, chimice si termice, la forte de strangere, forta normala
aplicata sub forma de soc ceea ce poate duce la deformarea cilindrului. Exista posibilitatea craparii
cilindrului in zona PMI din cauza regimului termic ridicat. Fenomenul de cavitatie apare la exteriorul
cilindrului inspre circuitul de racire, in urma producerii vibratiilor puternice ale cilindrului. Aceste
vibratii duc la desprinderea materialului din suprafata exterioara. In urma aceste desprinderi de
material se poate amplifica jocul intre piston si cilindru, iar motorul va functiona la un nivel termic
scazut al lichidului de racire.
2.3.3 Fenomene de slabire a asamblarilor demontabile
Anumite asamblari demontabile ( chiulasa de pe blocul mtoor, capace capate de biela,
capace lagarelor paliere, baie de ulei pe bloc) se slabesc, cuplul acestora de strangere se slabeste din
cauza vibratiilor, solicitarilor termice si mecanice.
In urma slabirii capacelor lagarelor paliere si manetoane ungerea poate devenii deficitara,
cuzineti se pot roti, lagarele se pot supraincalzi si ulterior vor fi scoase din functiune. Anumite
asamblari precum chiulasa/injectoare....se strang la cuplul recomandad de producator.

2.3.4 Fenomene de blocare si gripare

Pot aparea la nivelul lagarelor de frecare din motor : bolt-piston; bolt-piciorul biele; blocarea
segmentilor in canalul port segmenti.
Cauze:
In cazul cuplei cinematice piston-cilindru dilatarile termie mari pot duce la scaderea jocului
pana la disparitia acestuia, din cauza unui regim anormal de functionare a motorului (
aprindere secundare, strat de calamina, detonatii etc). Rezultatul acestei functionarii
anomale este blocarea. Griparea regiunii port segmenti se datoreaza unui sistem de
alimentare cu combustibil defect( injector injecteaza un amestec bogat)
Blocarea segmentilor este produsa de deformatia zonei port-segmenti, depuneri de
substante(cocs in spatele segmentului de compresie). n urma blocarii segmentilor are loc o
crestere a consumului de combustibil
Zona
lagare paliere-manetoane : In general
temperaturile din aceasta zona nu sunt periculoasa,
dar in urma unei operatii de reparatie gresita se poate
reduce jocul functional, rezultand astfel topirea
suportului tabla al cuzinetului.

2.3.5 Fenomene de depunere a unor substane(calamina, cocs, funingine, rasini, lacuri)

CALAMINA este o substanta cenusie, dura, casanta si izolatore termic. Se manifesta pe toate
suprafetele camerei de ardere ( taler supapa, varf bujie, varf injector, chiulasa, etc ). Aceasta
substanta se formeaza printr-un proces chimic complex IN PREZENTA OXIGENULUI. Etapele

procesului: uleiul patrunde in camera de ardere prin zona segmentilor sau zona supapelor, in
prezenta temperaturilor mari i a oxigenului acesta se va oxida partial. Rasinile si lacurile ce se vor
form ase depun pe peretii camerei de ardere. Peste acestea apar funingine, ulei suplimentar. Aceasta
substanta va creste temperatura din camera de ardere, cresterea usoara a presiunii de compresiune
ce rezulta in aparitia detonatiilor.
COCS este o substanta cenusie dura, care apare IN ABSENTA OXIGENULUI si se formeaza la
temperaturi ridicate. Apare in spatele primului segment de compresie si care ca efete blocarea
segmentului in canal.
Rasini si lacuri : provin din oxidarea uleiului. Se depun pe piesele metalice, grosimea stratului
nu afecteaza functionarea motorului.
2.4 Verificari, reglari si operatiuni de intretinere ale mecanismului motor
2.4.1 Verificari

Etanseitatea camerei de ardere ( masurarea presiunii de comprimare, a debitului de

scapari de gaze, variatia curentului absorbit de demaror)
Jocuri cuplelor cinematice din mecanismul motor. Se poat determina prin doua
modalitati : metoda obiectiva prin masurare, sau calitativa prin metoda vibroacustica(analzia zgomotului).
Cantitativ

Avantaj
Acuratetea
masuratorilor

Calitativ
Dezavantaj

Necesitatea unor
echipamente speciale
de masurare

Avantaj
Nu necesita aparatura
speciala

Dezavantaj
Acuratetea
masuratorilor si
provenienta
zgomotului

2.4.2 Operaiuni de reglare ale mecanismului motor : NU EXISTA!

2.4.3 Operatiuni de intretinere :
A. Inlocuirea uleiului din motor in functie de intervalele de schimb de ulei
B. Indepartarea calaminei partiala sau totala. Partial printro utilizarare a motorului la parametrii
aproape maximi, de exemplu rularea pe autostrada 10-15 minute la sarcini mari. Astfel se
produce cresterea temperaturilor in camera de ardere, iar stratul de calamina suplimentara
se va sparge si se va arde. Indepartarea totala se refera la demontatea mecanismului motor
si curatarea pieselor cu anumite unelte. Se pot adopta si metode chimice de inlaturare a
calaminei : demontarea pieselor si sortarea acestora in functie de material pentru o
ulterioara imersare in bai cu substante speciale pentru fiecare material. O alta metoda
chimica este incalzirea motorului, oprirea acestuia si scoaterea bujiilor pentru a introduce o
substanta chimica in camera de ardere, urmand ca bujiile sa fie montate la loc si motor sa fie
lasat cu acea substanta un interval de 24 de ore pana la urmatoarea pornire.
C. Refacerea cuplurilor de strangere : La anumite motoare nu sunt recomandate astfel de
operatiuni.

Curs 6 1.04.2015 Mentenanta preventiva a mecanismului de distributie la M.A.I de autovehicule

De obicei arborele de distributie(A.D) se afla in chiulasa in cazul autoturismelor si in blocul
motor in cazul autocamioanelor.
Avantajele montarii A.D in blocul motor : inaltime redusa/ reglarea usoara a jocului termic/
uzuarea relativ redusa pe fusurile de sprijin/ distanta relativ mica intre A.C si A.D.
Dezavantajele montarii A.D. in blocul motor : numar mare de piese, apar forte de inerie
mari/ turatia este limitata la valori nu foarte mari.

n cazul A.D. montati in chiulasa intalnim urmatoarele avantaje : mai putine piese, fortele de
inertie sunt mai mici ceea ce faciliteata turatii la valori ridicate. Ca dezavantaje avem o inaltime mare
a motorului, lungime intre A.C i A.D este mare, ungerea este mai dificila.

Exista mecanisme de distributie cu arborele in chiualsa, arborele cu actionare a supapelor

prin intermediul culbutorilor. Inaltimea camelor se va reduce ceea ce va rezulta in acceleratii mai mici
pe profilul camei, iar in final o uzura redusa a camelor.
Mecanismul de distributie cu arborlee in bloc transmite miscarea de la pinionul A.C. la roata
dintata a arborelui de distributie prin intermediul unui lant sau prin angrenaje de roti dintate.
Curea Avantaje
Simplitate constructive/ Nu necesita ungerre sau o carcasa inchisa ermetic.
Nu necesita ghidaje specializate/ Zgomot Redus
Dezavantaje Necesita operatii de mentenanta preventiva la intervale regulate de timp
70000-240000km
Lant
Avantaje
Operatii de mentenanta foarte rare
Dezavantaje Zgomot/ necesita ungere/ necesita reglarea fortei de intindere a lantului/
necesita carcasa inchisa ermetic/ se modifica fazele de distributie prin uzare
Modificarea starii tehnice a mecanismului de distributie :
L2 Modificarea starii tehnice a mencanismului de distributie
Functiunile
Sa asigure alimentarea cilindrului cu fluid proaspat
sistemului
Sa evacueze gazele arse
Sa initieze miscare ale fluidului proaspat in camera de ardere cat mai faborabile procesului
de ardere
Verificari
Vizuala a etanseitatii capacului ditributiie cu blocul motor
Vizuala a starii arcurilor
Caracteristiicii elastice a arcurilor de supapa
Vizuala a pozitiei culbutotrilor
Starii tijelor si a talerelor
Etanseitatea capacului de chiulasa
Verificarea uzurii camelor
Etanseitatea supapelor
Punerii la punct a distributiei
Jocului termic ( Se masoara in moment in care tacetul se afla pe carcul de baza al
camei, la rece cu ajutorului unor calibre plane. Masurarea consta in determinarea
acelui calibru a carui grosime permite miscarea lui cu usoara frecare intre cele doua
piese intre care se determina jocul
Reglaje
Jocilui termic pentru solutia cu arbore cu came in blocul motor
Jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si tacheti cu pastile (saibe)
de reglare
Reglarea jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si culbutor
Mecanismul de transmitere a miscarii
Uzarea apare in toate cuplele de frecare din mecanismul de distributie. Mecanismul de
actionare poate fi cu lant/ curea.
Actionare cu lant
In timp apare uzurea lantului ceea ce duce la scaderea rezistentei mecanice, cresterea
lungimii lantului si ulterior la modificarea fazelor de distributie. La uzari mari crsterea lungimii poate
duce la sarirea lantului de pe dinti.
Dintii pinionului sau a rotii dinti se pot rupe, iar pasul danturii nu se va mai potrivi cu pasul
lantului.
In general dispozitivile de intindere sunt hidraulice( un piston dintrun cilindru hidraulic
actioneaza o patina pe lungimea lantului). Exista posibilitatea cresterii jocului in cilindrul hidraculic ce

formeaza cu patina lantului o cupla de frecare. Aceasta crestere a jocului va mari debitul de ulei
pierdut, presiunea va scadea rezultand astfel intro scadere a intinderii lantului.
Patinele sunt piese nemetalica iar in contact cu lantul are loc uzarea acestora. Patinele de
ghidare impiedica oscilatiile ramurii libere a lantului.
Actionarea prin curea
Pot aparea uzuri la nivelul danturii curelei sau a dintilor rotilor dintate. Uzarea anormala duce
la modificarea pasului. Cureaua se sprijina pe roti de sprijin ceea ce determina uzarea lagarelor. Daca
este actionata pompa de racire de curarea poate aparea uzarea pinionului pompei de racire. La
schimbarea curelei se recomanda schimbarea pinionului si implicit a pompei de lichid de racire.
Arbori cu came in bloc :
Uzare pe fusurile de sprijin
Ungere dificila cu cat arborle este mai indepartat de rampa centrala
Regim termic ridicat
Daca camele actioneaza in mod direct cozile supapelor atunci apar uzari de
contact/impact/chimice/abrazive etc si sunt mai mari. In scopul reducerii acestei intensitati
de uzare si a uniformitatii uzarii cele doua piese ale cuplei de frecare sunt pozitionate
dezaxat.
Prin uzarea camelor are loc modificarea joculu termic, a profilului camei i a legii de
deschidere a fiecarei supape. Daca se obtine o deschidere mai mica a supapei, performantele
vor fi afectate deoaree va patrunde mai putin carburant.
Tachet
montant
in
bloc(A.d in bloc)
Suprafata acestuia este
supusa uzarii ceea ce va rezulta in
modificarea
jocului
termic.
Suorfata cilindicra a acestuai se
uzeaza din cauza temperaturilor
ridicate. Tachetul uzat produce
un zgomot caracteristic, din cauza
unei ungeri deficitare.
Culbutor : la A.D in bloc.
Intalnim cupe de frecare in
lagarul
format
de
axul
culbutorului-alezaj, suprafata de
sprijin si surubul de reglare,
suprafata de contact cu coada
supapei. Apare uzura nesimetrica
din cauza miscarilor relative
culbutor-ax. Ungerea este dificila.

La nivelul supapei intalnim uzura talerului

supapei, cozii supapei si a extremitatii cozii
supapei. Conditiile de functionare sunt la
temperaturi foarte ridicate ( la supapele de
evacuarea intalnim 500-800grade celsius).
Ungerea este dificila si influenteaza negatic
caldura. Ungere coada-ghid este semifluida.
Din cauza temperaturilor mari supapa se
inchide pe scaun cu soc, materialul in cele
din urma va oxida si se va desprinde de pe
suprafata. Arcurile prea rigide nu absorb bine socurile. Cu cat jocul termic este maimare cu atat socul
va fi mai puternic. Daca etansarea este compromisa rezulta ca supapa nu isi va mai realiza rolul.
Pastila de reglare a jocului termic : preluarea uzarii/ reglarea-schimbarea pastilelor/ungere
dificila:ceata de ulei.
Curs 7 8.04.2015+Curs 8 8.04.2015
FENOMENE DE DEFORMARE SI DISTRUGERE ALE UNOR PIESE
Deformari si ruperi ale supapelor:
Apar ca urmare a solicitarilor mecanice puternice
Tipuri de solicitari : impact cama-culbutor cu coada supapapei(creste in intensitare at cand
jocul termic creste) ; rigiditatea prea mare a arucrilor supapei; aplicarea fortei de contact
dupa alta directie de catre culbutor; contact partial taler supapa-scaun(din cauza unui joc
exagerat); montarea gresita a supapei; lovirea posibila a talerului supapei de catre piston la
functionarea cu turarii ridicate a motorului.
Deformari si ruperi ale culbutorilor
Se pot deforma sau chiar rupe/sparge in functie de constructie
Se deformeaza in cazul in care sunt facuti din table prin ambutisare
Se sparg daca sunt realizati din fonta
Ruperea lantului/cureli de distributie prin lovirea violenta a supapei in piston.
Arborele de distributie realizat din fonta se paote sparge din cauza socurilor violente,
produse de coada supapei sau de culbutor.
Trecerea lantului peste un nr de dinti
Griparea unor supape in ghid
Ruperea arcurilor de supapa: fiecare paote avea arcuri ................. pentru a scoate din rezonanta
functionarea la rezonanta poate duce la ruperea arcului. Arcul nu se uzeaza acesta este supus la
oboseala Temperturile ridicate duc la accelerarea acestui fenomen
Curea/lant ruperi
Cureaua se poate rupe din cauza unor solicitari de oboseala puternice, cu amplitudine mare
de durata lunga
Semne de uzare pe dinti, cureaua se rupe fara semne anterioare
Uzarea accentuta a lagarelor dintilor duce la ruperea acestuia
Montarea gresita poate duce la ruperea lantului/curelei

 Imbatranirea curelei
Intinzatorul la o uzare accentuata se rupe materialul nemetalic al unei patine de ghidare.
Scaunul supapei :
Este din fonta care se poate sparge la solicitari puternice de tip soc
Socul apare atunci cand jocul termic este prea mare
Cand talerul supapei nu are contact pe toata suprafata se paote sparge
Tacheti : spargeri in cazuri accidentale ca urmare a ruperii altor piese
Fenomene de blocare sau gripare
In cazul socurilor puternica scaunul supapei nu se mai aseaza bine.
Apare gripare in zona ghidului supapei din cauza ungerii deficitare
Cauze:
Ungere deficitara
Temperaturi prea mari de functionare a supapei a urmare a unui joc termic inexistent
Joc exagerat tija-ghid din cauza uzarii excesie
Functionarea motorului in regim de detonatii sau aprinderi secundare
Joc insuficient tija-ghid(montare gresita/set gresit)
Tachetii se pot bloca in ghidurile lor din cauza ungerii deficiate, regimului termic ridicat,
uleiului de proasta calitate.
Culbutori se blocheaza pe ax din cauza ungerii deficitare, a calitatii proaste a uleiului si
nepornirea motorului o perioada indelungata.
Fenomene de depunere de material

Calamina pe talerul supapei in zona de etansare stscaun-taler

Aceste pasrticule de calamina vor duce la uzarea suprafetei de asezare ceea ce
determina o uzare neuniforma in zona de asezare
Impuritatile transportate de ulei si particulele de apa vor duce la aparitia unui strad
de mazga in zona chiulasei-culbutori, tacheti, arcuri de supapa
Lacurile apar pe majoritatea pieselor din mecanismul de distributie
Funingine pe supapele de admisiune
Verificari ale mecanismului de distributie

Verificarea jocului termic : Jocul termic este o distanta

obligatorie cu scopul de a asigura inchiderea supapelor fata de
scaunele acestora. In timpul modificare aceste se modifica si ca
urmare apare fenomenul de uzare. La sistemele clasice jocul termic se
verifica si se modifica manual. Pentru reglarea jocului termic este
necesar un set de calibrei cu diferite dimensiuni(lere). Verificare este
efectuata la motor rece si in momentul in care fiecare supapa este
asezata pe scaun.
Daca jocul termic este prea mic exista riscul blocarii supapelor
in pozitia deschisa ceea ce va influenta un randament scazut al
motorului, putere redusa, consum ridicat+noxe, arderea supapelor si
griparea supapelor de evacuare. La un joc prea mare supapele se vor
descide mai putin ceea ce determina un randament scazut si
deschiderea supapelor cu soc.
Alte jocuri: Verificarea obiectiva :
Demontare motor
Tija supapa ghid
Tachet ghid
Fusurile A.D
Vibroacustica tachet-ghid

Culbutori-ax culbutori
Intinzator hidraulic

Verificarea rigiditatii arcurilor de supapa

Este masurata forta si sageata de comprimare. Rigiditate : constanta. Arcurile nu se repara se
schimba.
Verificarea uzarii camelor
Prin uzarea pronuntata a camelor are loc modificarea jocului termic, scaderea inaltimii
maxima de ridicare a supapelor, modificarea legii de deschide a supapelor
Verificarea etanseitatii supapelor
Daca presiunea creste exista problee la nivelul segmentilor. Pentru verificare se demonteaza
chiulasa si se toarna benzina pe colectorul de admisiunie sau evacuare in functie de sensul pe care
circula gazele.
Reglare
Jocul termic :
Este adus cilindrul pistonului la PMI (sfarsitul cursei de comprimare). Exista repere pe fulia
A.C si A.D.
Jocul se regleaza atat la supapa de evacuare cat si la cea de admisiune.
In cazul solutiei cu arbore de distributie in chiulasa dispozitivul de reglare este cu surub
piulita i chiulasa. Dupa ce pistonul a fost adus la PMI si sa verificat jocul, iar in urma verificaii
sa concluzionat ca jocul este diferit fata de jocul precizat de constructor se poate ajunge la
inlocuirea pastilei de reglare. Dupa ce sa inlocuit pastila veche cu cea noua se vor efectua din
nou verificari.
Mentenanta preventinva a sistemelor de alimentare cu combustibil
Rezervoarele sunt realizate din tabla de otel, rar din Al, sau plastic(uzual)
Acestea sunt inchise ermetic prin intermediul busonului
In interiorul rezervorului se afla sorbul, asamblu pompei de alimetare, traductor de nivel,
RLP, traductor de presiune, dispozitive supraplin.
Starea volumului interior depinde de temperatura
La temperaturi ridicate combustibilul se poate evapora. Vaporii vor duce la cresterea
presiunii ineroara.
La temperaturi scazute pe masura ce combustitbilul se consuma, volumul de gaz va creste iar
presiune scade, creeanduse depresiune.
Modificari ale starii tehnice
Corodare/ruginire in cazul celor din otel
Deformari/ruperi/spargeri accidental pe drumurile patriei
Suprapresiuni/depresiuni in rezervor
Depuneri de substante : impuritati din combustibil/ gume din benzina/ apa
Verificari:olfactiva si vizuala(integritatea acestuia).Calitativ:existenta presiunii/depresiunii din rezervor.
NU EXISTA REGLARI
Intretinere: Spalarea rezervorului odata la doi ani cu apa si apoi se elimina gunoaiele din
combustibil. Acesta poate fi spala cu anumite solutii chimice. Anumite operatii depind de materialul.
In cazul rezervoarelor din tabla daca au gauri mici, acestea se acopera cu metal lichid(cositor), iar
crapaturile prin sudare/petic. Daca exista gauri/crapaturi in cazul rezervoarelor din plastic acestea se
lipesc.
Conductele de tur si retur sunt realizate din tuburi din caucuiu, materiale plastice,
metale(otel,aliaje). Sunt rezistente la combustibil nu se dizolva
Modificarea starii tehnice:

 Imbatranire/aparitia de crapaturi in cazul celor din cauciu sau plastic

Obturare conducte metalice
Depuneri de substante la interior
Spargeri de conducte
Oxidare/corodare la cele din materiale feroase
Exfolieri la suprafetele interioare
Verificari: vizual si olfactiv. Masurarea caderii de presiune
Alimentarea cu injectie de benzina poate fi directa sau indirecta(in poarta supapelor de admisiune).
Scheme constructive :ME-Motronic;MED-Motronic.

Sistemele moderne de injectie nu necesita mentenanta(reglare).

Mentenanta preventiva a pompei de alimentare
Elementul de pompare poate fi cu roti dintate sau cu role
Pompa cu membrana presiune mica 1bar
Pompele cu injectie indirecta au nevoie de o presiune de 3-4 bari
Elementul de pompare este actionat de un motor electric format din stator, rotor(montat
excentric fata de axul motorului), rola intre stator si motor
Volumele se modifica constanta formanduse depresiune ce aspira combustibilul din rezervor
Curs 9 15.04.2015 Continuare
4.2.5 Modificari ale starii tehnice ale pompei de alimentare
Uzara elementului de pompare 3: Acest element are
montat excentric un rotor pe axul motorul, iar in timul rotirii
rotorului, volumule din jurul acestuia isi modifica marimea,
astfel se creaza depresiune iar benzina intra in elementul de
pompare. Uzura acestuia se intalneste la nivelul rolelor,
santului din rotor si la nivelul profilului statorului. Prin uzara
acestor elemente va rezulta o etansare incorecta ceea ce va
conduce la scaderea presiunii de refularea, cat si la scaderea
debitului de combustibil refulat.
Uzura lagarelor motorului electric ; Uzura periilor
colectoare motorului electic ; Uzura supapelor 2 si 5 precum si a scaunelor acestora poate rezulta in
scaderea treptata a presiunii combustibilului in aval dupa oprirea motorului ; Fenomene de
deformare sau rupere (rar) la nvielul scaunelor supapelor 2 si 5 ; Fenomene de deupunde de
substante precum gume din benzina si impuritati de dimensiuni mari ; Fenomene de
blocare/gripare apar in cazul lagarelor motorului electric sau in anumite cazuri la periile acestuia din
cauza functionarii pompei FARA COMBUSTIBIL ; Modificarii de natura electrica : apar in urma
intreruperii infasurarii electrice a motorului, scurtcircuitarea acestuia, intrerupere cablu electric legat
de alimentarea electrica a pompei, cupla electrica poate oxida
Pompa electrica defecta este inlocuita nu se repara!!!
Verificari:
Verificarea auditiva : Se pune contactul cu cheie si ar trebuie sa se auda un zgomot specific in
zona rezervorului. In cazul in care nu se aude se vor verifica cablurile electrica, cotactele
electrice, existanta tensiunii. Daca nu avem tensiune se va verifica circuitul electric. In cazul
in care pompa se aude, dar motorul nu porneste putem avea urmatoarelr cauze : furtun
spartde la iesirea din pompa la rezervor( din cauza dopurilo de gheata) sau filtru de benzina
infundat
masurarea presiunii de injectie produsa de pompa si reglata de RLP (presiunea pe tur). Pe
circuitul de tur se introduce o derivatie si un manometru. Masurarea se va face la motor
rece. Se va pune contactul si se urmareste presiunea si eventual se va porni motorul. In mod
normal presiunea din aval cu RLP este de 300 kPa, iar fara de 500 kPa. Daca nu se obtin acste
valori cauzele pot fi de la pompa, filtru, etc...

masurarea debitului de combustibil . La sistemele la care avem si retur masurarea se face

incluzand un vas gradat la iesirea din rampa de combustibil. Daca debitul este mult mai mic
sau chiar zero cauzele pot fi multiple: pompa, filtru, etc....
aparatura de diagnoza poate sa precizeze doar daca existe probleme de natura electrica nu si
mecanica.
Operatiuni de reglare: NU EXISTA!
Operatiuni de intretinere (indirecte):
utilizarea unei benzine de calitate superioara
sa nu ramanem fara benzina
curatarea periodica a contactelor electice ( cu SPRAI nu PRAI)
curatarea periodica a rezervorului

4.2.6 Mentenanta preventiva a filtrului de benzina

Filtrul de benzina este montat in exteriorul rezervorului de combustibil. Se monteaza in
sensul de deplasare al combustibilului catre motor. Hartia din care este facut poate opri impuritati
mai mari de 10 microni. Apa poate trece ceea ce va rezulta in oxidarea anumitor piese.
Modificarea starii tehnice a acestui filtru consta in obturarea totala sau partiala a orificiilor de
trecere a benzinei, rezulta scaderea debitului benzinei ce trece prin filtru.
Verificari : masurarea debit benzina
Operatii de reglare : NU EXISTA
Operaii de intretinere: Inlocuirea periodica a filtrului de benzina
4.2.7 Mentenanta preventiva a regulatorului de presiune (RLP)
Poate fi instalat la capatul opus intrarii benzinei in
rampa sau in rezervor. 6-tur ; 7-retur
Reglarea presiunii se face intre depresiunea galeriei
si presiunea camerei centrale, prin intermediul
supapei intermediare 5. Atunci cand 5 este deschis o
parte din combustibil se va duce pe retur, iar
presiunea din camera centrala scade. Se foloseste o
supapa cu bila pentru a atenua oscilatiile. Supapa 5
este comandata de forta eleastica a arcului 2 si de
presiunea camerei centrale cat si de depresiunea
volumului de aer.
Uzari :
uzara abraziva din cauza unei functionari
indelungate, a impuritatilor, coroziunii din cauza apei
din combustibil. Uzura excesiva a supapei 5 poate
modifca presiunea.
Deformari si ruperi : rigiditatea arcului 2 cu
poate influenta presiunea. De aseamea arcul 2 se
poate rupe

Membrana flexibila 4 ce izoleaza cele doua incinte in urma imbatranirii e poate crapa sau
sparge. Daca se sparge benzina se va duce pe tur
Depunerile de substante rezultate ale oxidarii partiale ale benzinei
Blocari/gripari mai putin
Verificari:
Presiunea reglata se poate masura prin utilizarea unui T si a unui manometru. Astfel se
verifica presiunea la difereite regimuri de functionare ale MAI
Debitului de combustibil
Nu are nimic electric, utilizarea apratului e diagnoza nu ne ajuta
Furtunul 1 este transparent de cele mai mute ori, putem verifica daca exista benzina pe el
sau nu

Operatii de reglare NU exista. RLP se schimba nu se repara! Operatiile de itnretinere sunt

operatii indirecte precum utilizarea unui combustibil curat fara prea multa apa, filtru schimbat la
timp etc....
4.2.8 Mentenanta preventiva a injectorului de benzina
Rolul injectorului este de a ulveriza
cantitatea de benzina in camera de admisiune(
injectie indirecta). In cazul injectiei directe injectorul
este montat in camera de ardere.
Prin comanda electrica se deschide supapa pentru
pulverizare prin intermediul solenoidului 4. Supapa
este in permanenta inchisa. Presiunea benzinei si
forta arcul 5 deschid supapa de admisiune. Tija acului
este in cruce pentru micsorarea suprafetei de
frecare. Este necesara utilizarea unei site(2). 1garitura de etansare
Fenomene de uzare :
Uzare coroziva din cauza apei din benzina ce
patrunde in injetor
Uzare abraziva
Varful acului si al scaunului supapei se
uzeaza cel mai mult. Efectele acestei uzari sunt :
deformari, ruperea arcului 5, injectorul va incepe sa picure(etansare deficitara).
Fenomene de depuneri : gume/impuritati pe filtru
Fenomene de gripare : nu se intalnesc datortia formei sferica a aculului supapei
Au loc depuneri de substante pe supapa injectorului. In orificiu se depun substante ce vor
produce obturarea partiala sua chiar totala a acestuia(funingine de la EGR+gume benzina+substante
grele din benzina). Substantele grele din benzina se obtin in urma opririi motorului, a temperaturilor
ridicate din zona injecoturlui si a evaporarii benzinei.

Efectele depunerilor de substante: lipsa de putere, rateuri, functionare neregulata la m.i.g,

ezitari in accelertie, cresterea Hc si CO in gazele de evacuare.
Obturare=Amestec SARAC ( comb mai putin ) lipsa de oxigen inregistrat de traductorul de
oxigen.
Verificari: pe stand specializat. Se verifica forma jetului. De obicei forma jetului este firava la
injectoare semi-obturoate. Se poate folosi testerul de diagnoza pentru diagnosticarea pe partea
electrica. Masuratori cu privire la gazele de evacuare : CO,HC...
Nu exista operatiuni de reglare!
Modificarea starii tehnice dpdv electric: intreruperea infasurarii bobine, strapungere izolatiei
bobinei, oxidare contacte, scurtcircuit.
Intretinere : Curatarea filtrului sita (2) daca exista. Curatarea injectorului= indepartarea
substantelor de pe zona orficiului supapei. Aceasta operatie se efectueaza la 75000-80000km sau
odata pe an daca autovehiculul este folosit exclusiv urban.
Exista doua metode de curatare: cu demontare sau fara demontare
Metoda cu demontare
Injectoarele se vor monta intrun stand de curatare special. Se foloseste un lichid cu proprietati de
curatare in care se introduc ultrasunete. Frecventa acestor ultrasunete pot sparge impuritatile cu
dimensiuni de 30-40 mm. La sfarsitul operatiei se incearca injectoarele pe stand.
Avantaje: se obtine o curatare foarte buna si se poate repeta procesul precum si verifica rezultatul
Dezavantaje: pret mai mare decat curatarea fara demontare, necesita demontatea si montarea
injectoarelor
Metoda fara demontare:
Sistemul de alimentare este cuplat la un sistem auxiliar de alimentare care are un lichid cu proprietati
detergente(metanol). Motorul este pornnit si lasat sa functioneze. Se asteapata ca injectorul sa fie
curatat intro oarecare masura. Pe durata acestui proces se pot curata si alte suprafete ale sistemului
de alimentare ( supfrafata de alimentare dintre taler si tija)
Avantaje: Metoda mai ieftina, nu necesita demontarea si montarea la loc a injectoarelor. Se pot
curata multiple suprafete
Dezavantaje: Nu se cunoaste in mod direct eficacitatea curatarii si sunt necesare verificari indirecte
de poluare pentru a verifica eficacitatea. Lichidul poate ataca izolatia bujiilor, de aceea se recomanda
schimbarea bujiilor chiar si a uleiului.

LABORATOR

L1 Modificarea starii tehice a mecanismului motor

Functiunile
De a transmite forta de presiune a gazelor din camera de ardere la arborele cotit
sistemului
De a asigura omogenitatea fluidului de lucru in camera de ardere
De a permite efectuarea franei de motor
Sa contribuie la etansarea camerei de ardere
Verificari
Starea tehnica a subasamblurilor mecanismului motor precum cilidnru, piston,
segmenti, biela arbore cotit, bloc motor
Reglaje
Nu se fac
L2 Modificarea starii tehnice a mencanismului de distributie
Functiunile
Sa asigure alimentarea cilindrului cu fluid proaspat
sistemului
Sa evacueze gazele arse
Sa initieze miscare ale fluidului proaspat in camera de ardere cat mai faborabile
procesului de ardere
Verificari
Vizuala a etanseitatii capacului ditributiie cu blocul motor
Vizuala a starii arcurilor
Caracteristiicii elastice a arcurilor de supapa
Vizuala a pozitiei culbutotrilor
Starii tijelor si a talerelor
Etanseitatea capacului de chiulasa
Verificarea uzurii camelor
Etanseitatea supapelor
Punerii la punct a distributiei
Jocului termic ( Se masoara in moment in care tacetul se afla pe carcul de baza al
camei, la rece cu ajutorului unor calibre plane. Masurarea consta in determinarea
acelui calibru a carui grosime permite miscarea lui cu usoara frecare intre cele doua
piese intre care se determina jocul
Reglaje
Jocilui termic pentru solutia cu arbore cu came in blocul motor
Jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si tacheti cu pastile (
saibe ) de reglare
Reglarea jocului termic pentru solutia cu arborele cu came in chiulasa si culbutor
L3 Mentenanta sistemului de alimentare la MAS cu injectie de benzina
Functiunile
Sa asigure stocarea la bordul automobilului a unei catitati de combustibil care sa
sistemului
asigrue o autonomie de aproximativ 800 km
Sa asgirue formarea unui amestec cat mai omogen si a unui dozaj corespunzator
regimului de functionare al motorului
Sa raspunda unor criterii de optimizare : energetic, ecologic de confort
Sa colaboreze cu alte sisteme ale automobilului (sistemul pentr controlul tractiunii)
Sa asigure securitatea automobilului ( blocarea pornirii )
Modificarea
Pompa de alimentare cu combustibil ( uzarea statorului, a supapelor, a lagarelor
starii
pompei, oxidarea contacte electrice, strapungerea infasurarii motorului electric)
tehnice+
Regulatorul de presiune ( uzarea supapei, fisurarea membranei, modificarea
Verificari
caracteristicii elastice a arcului )
Filtru de combustibil ( imbacsirea lui cu impuritati si gume )
Injectoare de benzina ( functionare cu frecare mare sau griparea acului, uzarea sau
infundarea orificiilor de refulare, imbacsirea filtrului sita, intreruperea sau
scurtcircuitarea infasurarii bobinei, oxidare contacte electrice
Debitmetru de aer ( oxidarea contactelor electrice, scurtcircuitarea legaturilor
electrice , fisurarea carcasei de protectie )
Traductorul de oxigen ( colmatarea sondei cu finingine, fisurarea corpului din
ZnO2, oxidarea contactelor )

L4 Modificarea starii tehnice a sistemului de alimentare la mac

Sa asigure stocarea a unei cantitati de combustibil care sa permita realizarea unei
autonomii de 300 1000 km
Sa asigure introducerea in camera de ardere a unei doze de combusitbil in corelatia
cu regimul de functionare al motorului
Introducerea dozei de combustibil sa se face in momentul optim si dupa o lege de
debitare care sa conduca la o evolutie corespunzatoare a proceselor de ardere
Sa asigure o orientare optima a jetului de combustibil in camera de ardere in
concordanta cu geometia acesteia si cu miscarea organizata a aerului din interiorul
acesteia
Verificari
Pompei de alimentare cu piston ( presiune de refulare, depresiune in admisie a
pompei, debitul refulat, gradul de etanseitate al pompei )
Pompa de injectie cu elemente in linie ( avans la injectie, verificarea dozelor de
refulare, pozitia de montate a pompei de injectie pe motor, jocul axial al arborelului
cu came, etanseitatea elementului de injectie, presiunea de refulare )
Injectorului de combustibil ( valoarea presiunii de deschidere a injectorului, calitatea
jetului, etanseitate injectorului in ansamblu si a pulverizatorului, modului in care
acul culizeaza in pulverizator )
Reglaje
Pompa de injectie cu elemente in line ( reglajul dozei de combustibil refulata de
fiecare element in parte, reglarea uniformitatii avansului la injectie, reglarea
presiunii de deschidere a supapaei de inalta presiune, reglarea regulatorului de
turatie la regumul de mers incet in gol )
Reglarea presiunii de deschidere a injectorului
L5 Modificarae starii tehnice a sistemului de alimentare la MAC pompa de injectie cu distribuitor rotativ
Functiunile
Sa asigure stocarea a unei cantitati de combustibil care sa permita realizarea unei
sistemului
autonomii de 300 1000 km
Sa asigure introducerea in camera de ardere a unei doze de combusitbil in corelatia
cu regimul de functionare al motorului
Introducerea dozei de combustibil sa se face in momentul optim si dupa o lege de
debitare care sa conduca la o evolutie corespunzatoare a proceselor de ardere
Sa asigure o orientare optima a jetului de combustibil in camera de ardere in concordanta
cu geometia acesteia si cu miscarea organizata a aerului din interiorul acesteia
Verificari
Pompa de alimentare ( presiunea de refulare, depresiunea admisiei, debit refulat,
gradul de etansare al pompei )
Pompa de injectie ( verificari pe stand masurarea parametrilor : valaoarea presiunii
refulate de pompa de transfer, debit maxim debitat de pompa, corectia avansului la
injectie in raport cu turatia, gradul de neuniformitate al debitului, uniformitatea
avansului la injectie )
Reglaje
Reglare avansului la injectie
Reglarea presiunii de transfer
Reglare debit maxim
Reglarea legii de variatie a avansului la injectie in functie de turatie
Functiunile
sistemului