MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA.

IP ,,INSTITUTUL DE TIINE PENALE I CRIMINOLOGIE

APLICAT,,

Catedra de psihologie i tiine socio-umane.

Referat la disciplina

Psihologia dizabilitatii
La tema: Viata copiilor cu autism

Efectuat: Platas Maxim gr.13P23

COORDONAT: Ponomari Dorina

Chisinau 2015

Diferente intre copiii cu autism

Un copil cu autism poate avea deprinderi de autonomie personala foarte bine
formate, nivel cognitiv conform varstei, dar sa nu raspunda la nume, poate prezenta
intarziere in dezvoltarea limbajului, contact vizual slab sau inexistent, dezinteres
pentru persoanele din jur, rezistenta mare la schimbare, si poate sa se opuna la
realizarea oricarei sarcini ceruta de catre un adult manifestand protest vehement la
incercarea de introducere in orice fel de activitate/interactiune.
Un alt copil poate intampina dificultati majore in mentinerea atentiei in actinitate,
lipsa contactului vizual, probleme de autonomie personala, dificultati in intelegerea
limbajului receptiv si expresiv, dificultati in exprimarea verbala dar sa fie interesat
de persoanele din jur si de interactiunea cu aceste persoane.
Autismul se insoteste adesea de deficit intelectual, ultimile cercetari in domeniu
arata ca mare parte dintre copiii autisti au un coeficient de inteligenta sub 60, si
doar 9% au coeficientul de inteligenta peste 85. La testele de inteligenta, cel mai
adesea obtin scoruri ridicate la la probele de performanta si cele mai slabe scoruri
le obtin la rezolvarea itemilor ce necesita aptitudini verbale sau sociale. La copilul
cu deficienta mentala se constata dificultati de intelegere a limbajului receptiv dar
si dificultati de discriminare intre comenzi, obiecte, actiuni.
Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism
este restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de
atentie se traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini
apare esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile
criterii. Nu este atent, dar stie este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul
demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari
puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a
primi premiul dorit.
Tulburarile de limbaj se constata la apoape toti copiii cu autism, si se refera la
limbajul verbal, la gesturi, sau la pointing.Copiii autisti nu dezvolta in mod
spontan modalitati non-verbale pentru a exprima cererea, refuzul, sentimente etc.
Ecolalia este foarte frecvent intalnita, fiind uneori singura forma de limbaj verbal
la care copilul autist poate ajunge. Ecolalia poate avea sau nu functie de
comunicare si poate fi imediata sau intarziata.
Viaa cu autism Primii ani din viaa unui copil pot ascunde
probleme nebnuite. Lipsa contactului vizual cu prinii,
ntrzierea n dezvoltarea limbajului, dezinteresul fa de

cei

din

jur

sau

reaciile

de

team

fa

de

obiecte

inofensive sunt doar cteva dintre semnele care atrag

atenia c ceva nu este n regul.
Nimeni nu-i dorete s afle c fiul sau fiica sa are autism, ns numrul romnilor
care primesc aceast veste crete constant, de la an la an. Viaa capt brusc o alt
direcie, un alt sens, iar familia se vede nevoit s lupte pe mai multe fronturi: cu
boala, cu informaiile insuficiente, dar mai ales cu societatea nc incapabil de a
nelege c a fi autist nu nseamn a fi neuman, ci doar strin de aceast lume.
Autismul este o tulburare de dezvoltare care afecteaz copiii din punct de vedere al
comunicrii i limbajului, al socializrii i din punct de vedere al
comportamentului.
Se fac foarte multe studii cu privire la cauza autismului. Ceea ce s-a dovedit pn
n prezent: este cauz genetic. Nu se tie 100% dac este ntr-adevr numai cauz
genetic sau sunt i alte cauze n autism.
Autismul apar de 3-4 ori mai frecvent la biei dect la fete, si una din explicatiile
cele mai des intalnite sunt diferenele genetice dintre cele doua genuri.
Primele semne de autism le observ printele, dup care printele trebuie s ia
atitudine si sa consulte un medic pediatru. Medicul pediatru trimite mai departe
printele catre un medic psihiatru. Acolo se vor face anumite examinri i vor
supune copilul la anumite intervenii, evaluri, i se va pune un diagnostic. n
concluzie, diagnosticul se pune de medicul psihiatru.
Parinii identific anumite comportamente la copii, dar refuz s accepte, i
ncearc pe ct posibil s amne acel moment de evaluare a copilului. Cele mai des
ntlnite afirmaii de la prini sunt: nu este atent cnd l strig i parc nu m aude,
nu tie s se joace cu o jucrie, am impresia c nu m vede cnd stau n faa lui sau
cnd vin acas nu m bag n seam, se supar cnd trec prin faa televizorului i
sunt reclame, cnd dorete ceva nu spune, m ia de mn i m duce la obiectul
dorit. ntlnind aceste comportamente, prinii merg la cel mai apropiat doctor
cunoscut i de multe ori rspunsul este: Copilul nu are nimic, stai linitit!
Dac un copil, pn la vrsta de doi ani, nu dezvolt limbaj de cel puin dou
cuvinte, are jocuri stereotipe sau se joac cu acelai obiect de foarte multe ori, dac
copilul nu sesiseaz c a venit mama sau tatl acas, seara, sau n timpul n care
printele este alturi de copil nu sesizeaz c n camer este unul din prini, dac
copilul se uit foarte mult la reclame i n momentul n care i opreti televizorul el

ncepe s fac crize, dac copilul flutur neadecvat minile sau merge pe vrfuri,
daca nu raspunde la nume cnd este strigat, dac se ataeaz de obiecte mai mult
dect de persoane, printele trebuie s apeleze la un specialist pentru a identifica
din timp, apariia unei tulburri de specru autist.
Terapia ABA este ntr-adevr o terapie care d rezultate foarte bune. n momentul
n care un copil este diagnosticat cu autism, terapie ABA, dac este aplicat de
specialist i ntr-un mod corect si nu foarte rigid, ea d rezultate foarte bune pe
termen lung. La baza ntocmirii fiecrui program ABA, se foloseste ca punct de
reper, dezvoltarea tipic a copiilor.
un copil cu dezvoltare tipic nva de dimineaa, pn seara, fr a avea nevoie de
sprijin tot timpul. i copiii cu dezvoltare tipic au nevoie de ncurajri. n
momentul n care fac un lucru bun, noi trebuie s i ncurajm, s le spunem c au
fcut bine acel lucru, pentru a-l repeta i pentru a diferenia un lucru bun de un
lucru mai puin bun. La fel este i n cazul copilul cu autism. n momentul n care
dorim s-l nvm pe copil anumite abiliti, avem nevoie de un sistem de
recompense, pentru a motiva copilul s repete i s foloseasc mai des acel lucru
nvat.
Cea mai mare limit a copiilor cu tulburare de spectru autist este socializarea. Nu
neleg inteniile celorlali, nu tiu de multe ori cum s raspund celor din jur, sau
au mecanic nvate unele discursuri pe care le reproduc n anumite situaii sociale.
Prima faz este de negare. Printele repet tot timpul c nu e adevrat, c nu poate
s i se ntmple lui acest lucru. Vznd foarte multe lucruri care se ntmpl ntr-un
timp scurt i fcnd progrese foarte mari copilul care parcurge un program de
terapie, printele ncepe s cread c acel autism a disprut. n momentul n care
trece de vrsta de trei ani i simptomele sunt mult mai evidente apar tot felul de
stereotipii, ecolalie printele ncepe s accepte c exist o problem i n al doilea
rnd s aprecieze lucrurile extraordinare pe care, dac era un copil cu dezvoltare
tipic, nici nu le bga n seam.
2 aprilie ziua internationala a autismului
Comportamentele copilului sunt de fapt cele care anunta prezenta afectiunii, iar
parintii sunt de obicei cei care observa manifestari neobisnuite. In unele cazuri,
bebelusul pare diferit chiar de la nastere, nu ii observa pe cei din jurul lor, se
concentreaza pe un obiect pentru o perioada lunga de timp, este foarte tacut sau
foarte plangagios s.a. Primele simptome de TSA pot aparea insa la copii dupa o
perioada in care au avut o dezvoltare tipica (1-3 ani). Copiii care au inceput sa

vorbeasca, treptat isi pierd achizitiile verbale, devin retrasi, sunt autoagresivi,
nesociabili etc.

Posibile semne ale autismului sunt cand un copil:

nu spune niciun cuvant pana la varsta de 16 luni

nu arata cu degetul pana la varsta de 18 luni
nu combina 2 cuvinte pana la varsta de 2 ani
nu raspunde la nume
isi pierde limbajul sau abilitatile sociale
Altele:

are contact vizual redus

nu stie sa se joaca cu jucariile
alinieaza jucariile sau alte obiecte
se ataseaza de o jucarie sau obiect anume
are activitati repetitive/stereotipe (deschiderea si inchiderea repetata a usilor,
invartitul in jurul propriei axe, fluturarea si privitul mainilor etc.)

nu zambeste

nu raspunde la stimuli auditivi

Nu trebuie sa uitam insa, ca fiecare copil cu autism este unic, deci poate avea o
combinatie specifica de comportamente, chiar daca gradul de afectiune este
acelasi. Ceea ce este important este ca parintele, imediat ce simte ca este ceva in
neregula, sa consulte un specialist (neuropsihiatru sau psiholog specializat in
tulburari de dezvoltare) pentru ca, daca suspiciunea de TSA se confirma,
interventia sa fie inceputa imediat.
Medicii pediatri si medicii de familie sunt cei care ar trebui sa avertizeze parintii
daca observa o problema, dar din pacate acestia sunt foarte putin informati sau
instruiti cu privire la aceasta afectiune.
Efectul: foarte putin copii sunt diagnosticati devreme, adica la 1 an jumatate-2 ani,
atunci cand au cele mai mari sanse de recuperare. In acest context,
campania Impreuna invingem autismul! are printre obiective si pe acela de a

disemina materialele HANS si de a instrui medici pediatri si de familie pentru a fi

capabili sa faca screening copiilor pentru depistarea timpurie a semnelor
autismului.