+LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM

Proiect pentru susinerea

examenului de certificare a calificrii
profesionale Nivel 4
Calificarea: TEHNICIAN N TURISM
Tema: FIRMA DE EXERCIIU CEA MAI BUN
PRACTIC

NDRUMTOR,
Prof. Dr. Rusu
Mihaela
Loredana

CANDIDAT,
Patache Andreea Paula
Clasa a XII-a A

Iai, 2015

TEMA: FIRMA DE EXERCIIU CE

MAI BUN PRACTIC

Cuprins
Argument
CAPITOLUL I: FIRMA DE EXERCITIU CEA MAI BUNA PRACTICA
I.1. Noiuni generale despre turism
I.2. Servicii turistice
I.2.1. Noiuni despre servicii
I.2.2. Clasificarea serviciilor turistice
I.3. Firma de exerciiu
I.3.1. Conceptul firmei de exerciiu
I.3.2. Planificarea activitii in firma de exerciiu
I.3.3. Departamentele firmei
I.3.4. Competiia Business Plan
I.3.5. Marca de calitate
I.4 Importanta firmei de exerciiu pentru tineri antreprenori in turism

Capitolul I: Firma de exerciiu cea mai buna practica

I.1. Noiuni generale despre turism

Mult timp importanta activitii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate
de economiti si ncadrate in sfera neproductiv.
Aceast stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe baza urmtoarelor
date: numai serviciile pot crea locuri de munc in numr suficient pentru a rezolva sau limita
problema omajului; sectorul teriar nu este ngrdit dect de reglementari,care sunt repuse in
discuie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaionale; oferta de servicii
difereniate si adaptate la cerere este un element esenial al competitivit ii ntreprinderilor oricare
ar fi domeniul lor de activitate.
Preocuprile specialitilor de a depi relativ rmne in urma a teoriei economice in raport
cu dezvoltarea rapid a sectorului serviciilor au ntmpinat greutati mai ales in privina definirii
conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea eterogenitate a
activitilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alt parte, de numeroasele
accepiuni a termenului de serviciu in vorbirea curent.
Definiiile date variaz de la cele bazate pe un singur criteriu de diferen iere intre bunuri si
servicii pan la cele detaliate care enun cteva caracteristici ale serviciilor.
Majoritatea definiiilor accentueaz in principal c serviciile sunt activitati al caror
rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaz intr-un produs cu existenta de sine stttoare.
De exemplu, Asociaia American de Marketing definete serviciul ca: activitatea oferita la
vnzare care produce avantaje si satisfacii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun. Cu
toate acestea definiiile de genul celor de mai sus, sunt destul de ambigue. Astfel exista foarte multe
servicii care se concretizeaz in bunuri materiale cum ar fi: serviciile cinematografice editoriale, de
informatica, alimentaie publica.
Cnd vorbim despre materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuie clarificat daca
este vorba de activitatea propriu zis, de suporturile sale si rezultate.
Serviciul ca act reprezint prestarea efectiva si pune in legtur activitatea prestatorului,
mijloacele materiale ale prestaiei i obiectul serviciului, respective realitatea material sau social
de transformat sau modificat. Interaciunea elementelor menionate si faptul ca prestaiile de
servicii au caracteristici spaiale si temporale le confer trsturi de materialitate. Astfel ca si in
cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mna de lucru, de capital etnic si este
necesar un beneficiar adic un client.
Principala diferen ntre procesul de producie a serviciilor si cel de fabricare a bunurilor
materiale rezid in faptul c clientul face parte din sistemul de producie. Acest sistem ar trebui
denumit dup, opinia unor specialiti, cu termenul specific de servuctie.
De asemenea, pornind de la o alt caracteristic principala a serviciilor i anume faptul c
producia si consumul, utilizarea lor simultan, serviciile sunt private ca efecte ale muncii sau ale
aciunii unor factori (condiii) naturali. Astfel, in Dicionarul Academiei de tiin e Comerciale din
Frana serviciile sunt definite ca ansamblul de avantaje sau satisfac ii procurate fie direct, fie prin

folosirea unui bun pe care l-a achiziionat beneficiarul serviciului (alimente, aspiratoare), sau a
dreptului de a-l utiliza.
O ultima remarc se impune referitor la noiunea de sector al serviciilor sau sector
teriar. Aceasta are dou accepiuni: pe de o parte, ansamblul de meserii (contabili, secretare,
vnztori, etc.) care se exercit in societati de servicii (bnci, companii aeriene) sau n
ntreprinderi industriale sau agricole; pe de alt parte, ansamblul unitilor de producie statistic
izolate, a cror activitate principal const in oferirea de servicii. Acest al doilea sens corespunde
noiunii statistice de ramur.

I.2.

Serviciile turistice

Datorit gamei largi si eterogene a serviciilor ce intr in coninutul activit ii de turism,

trsturilor comune cu celelalte componente ale teriarului, tendinelor de evoluie, modificrilor
sub impactul acelorai grupe de factori, turismul aparine structural sferei sectorului teriar.
Ca parte integrant a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trasaturi comune cu cele
ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se i individualizeaz prin specificitatea si complexitatea
coninutului sau, prin formele de concretizare si tendinele de evoluie.
Prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului in zilele noastre, a volumului de
activitate si a numrului de personal angajat direct in industria turistic, acest sector economic de
prestri de servicii rivalizeaz cu nivelul i proporiile multor ramuri ale economiei naionale. n
acelai timp, se poate aprecia c industria turistic constituie un model tipic al sectorului economic
al serviciilor.
Conturat prin ansamblul relaiilor generate de organizare si desfurarea activit ilor
proprii acestui domeniu, turismul se prezint ca un fenomen socio-economic complex, poziionat la
interferena mai multor subdiviziuni ale economiei naionale.
Avnd ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aprute cu ocazia si pe durata
calatoriilor, turismul poate fi privit, in coninutul su, si ca o succesiune de servicii, cum sunt cele
de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentaie, de recreere etc. O parte a acestora
vizeaz acoperirea unor necesitai obinuite, cotidiene (odihn, hran), altele sunt destinate unor
trebuine specific turistice si, respectiv, formelor particulare de manifestarea a acestuia (agrement,
tratament, organizarea calatoriilor).
Aceast suita de prestaii viznd satisfacerea nevoilor turistului cu ocazia si pe durata
deplasrii sale, include turismul in categoria activitilor prestatoare de servicii. Un alt argument in
acest sens rezid n chiar definirea produsului turistic a ofertei turistice. Astfel, produsul turistic, ca
si component a ofertei turistice, este considerat a fi rezultatul asocierilor interdependenelor dintre
resurse sau, altfel spus , patrimoniu si servicii; resursele se vor concretiza in variatele produse
turistice numai prin intermediul prestrilor de servicii specifice.

I.2.1 Clasificarea serviciilor turistice

Eterogenitatea activitilor ce dau coninut produsului turistic, genereaz numeroase probleme n
abordarea unitar a ofertei, in evaluare a importanei fiecrei componente, in elaborarea unor
standarde de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea unor grupri ale serviciilor in categorii
omogene, uor de identificat, localizat si comparat.
Astfel, serviciile nglobate in con inutul produsului turistic pot fi grupate n funcie de
etapele principale din desfurarea unei calatorii, in servicii legate de organizarea voiajului si
servicii determinate de sejur. Serviciile care asigura calatoria sunt constituite in mare parte de
prestaiile oferite de ageniile de voiaj si touroperatori (publicitate-informare, conceperea de
produse la cererea expresa a turitilor, comercializarea vacanelor, facilitai de plat). Serviciile de
sejur sunt mai complex si au ca obiectiv satisfacerea necesit ilor de odihna, alimentaie si
agrement ale turistului.

In raport cu importanta in consum si motivaia cererii serviciile turistice pot fi: de baza
(transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alt activitate ce reprezint chiar scop primar al
vacantei ca: schi, vanatoare, iahting) si suplimentare (informaii, activiti cultural-sportive,
nchirieri de obiecte). Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate,
serviciile de cazare si masa dein ponderile cele mai mari urmate de cele de transport si agrement si
apoi de cele suplimentare. Raportul general dintre serviciile de baza si celelalte, variaz in func ie
de coninutul formelor de turism practicate.
O alt posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu forma de manifestare a
cererii si, modul de formare a deciziei de cumprare. Din acest punct de vedere, se poate vorbi
despre servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior desfurrii consumului turistic prin
intermediul agenilor de specialitate i pentru care decizia de cumprare este formulat n localitatea
de reedina a turistului i servicii spontane, solicitate in momentul intra in contact direct cu oferta
(de regula in locul de petrecere a vacantelor).
In funcie de natura relaiilor financiare angajate intre prestatori si clieni, serviciile turistice
pot fi cu plata si gratuite. Prestaiile gratuite, foarte diverse gratuiti si scutiri de taxe pentru
copii, cursuri pentru invatarea unor sporturi au drept scop stimularea circula iei turistice si
asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populaiei.
Serviciile turistice se mai difereniaz i dup categorii de turi ti crora se adreseaz: astfel,
se poate vorbi servicii pentru turitii interni si servicii pentru turitii internaionali.
Dup natura lor, se poate face delimitarea ntre serviciile specifice (cazare, alimenta ie,
transport, agrement), determinate de desfurarea propriu-zis a activitii turistice i servicii
nespecifice (transport in comun, telecomunicaii, reparaii, prestaii cultural-artistice), rezultat a
existentei unei infrastructuri generale, care se adreseaz att turitilor ct i rezidenilor.
Cile si direciile diversificrii serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al complexitii
acestora. Diversificarea se poate realiza prin antrenarea n circuitul turistic a unor zone noi si
alctuirea unor programe mai variate, n legtur cu fiecare dintre serviciile de baz prestate,
crearea de noi forme de agrement si servicii suplimentare.

I.2.1.a. Serviciile turistice de baz: Transport,Cazare Alimentaie si Agreement

n categoria serviciilor de baz sunt incluse acelea la care turistul nu poate renun a
(transport, gzduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihn, hran).
In ordinea derulrii lor serviciile de baz ncep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea
cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit n timpul cltoriei, iar in cazul deplasrii cu
mijloace proprii servicii de ntreinere si repararea acestora.
Serviciile de cazare (gzduire) se refera la crearea condiiilor pentru odihna turitilor. Ele
presupun existena unor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, csue) si dotrile
necesare asigurrii confortului; ele privesc de asemenea, activitile determinate de ntreinerea si
buna funcionare a spaiilor de cazare.
Serviciile de alimentaie (de restauraie) se nscriu, de asemenea, n categoria prestaiilor de baz si
au ca destinaie satisfacerea trebuinelor de hrana ale turitilor, dar i a unor nevoi de recreere si
distracie. Ele se dezvolt n relaie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.

In realizarea efectiv a acestor servicii trebui avut n vedere adaptarea lor fiecrui moment
al calatorii, specificului formelor de turism si particularitilor segmentelor de turiti.
Serviciile de agrement acceptate ca presta ii de baz numai de ctre o parte a speciali tilor
sunt concepute s asigure petrecerea plcut, agreabil a timpului de vacana. Ele sunt alctuite
dintr-o paleta larg de activiti avnd caracter distractiv-recreai, in concordan cu specificul
fiecrei forme de turism sau forma de sejur.
Serviciile de agrement reprezint elementul
fundamental n satisfacerea nevoilor turitilor modalitatea de concretizare a motivaiilor deplasrii
si capt un rol tot mai important in structura consumurilor turistice.
Alturi de serviciile de baz, o contribuie in cretere la succesul aciunilor turistice revine
serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasc confortul vacantei, s stimuleze odihna
activ, recreerea, fr a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta n
structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezint o
sursa deloc de neglijat de cretere a ncasrilor.
Cazarea reprezint in derularea prestaiei turistice, etapa urmtoare transportului si ntrunete
caracteristicile unei componente cu existena de sine stttoare. Prin coninutul su cazarea vizeaz
crearea condiiilor si confortului pentru odihna cltorului; ea poate fi definite ca rezultatul
(produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelriei), sector ce nglobeaz ansamblul activit ilor
desfurate n spaiile de locuire temporar. Cazarea sa reprezint, astfel, ca o prestaie complex ce
decurge din exploatarea echipamentelor de primire si gzduire si este alctuit dintr-un grupaj de
servicii oferite cltorului pe timpul i n legtura cu rmnerea sa n unitile hoteliere.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, n primul rnd de
existena unei baze materiale adecvate din punctul de vedere al mrimii, tipologiei, dotrilor, care
s asigure turitilor condiii optime de nnoptare i s ndeplineasc,dup caz si alte func ii. In al
doilea rnd, serviciul de cazare este influenat de ncadrarea cu personal a mijloacelor de gzduire,
de nivelul de calificare a lucrrilor, de modul de organizare a muncii.
In acest context, insuficiena spaiilor de cazare, nregistrarea lor necorespunztoare,
neconcordant ntre nivelul confortului oferit si exigenele turitilor, ca i numr mic al lucrtorilor
sau slaba lor pregtire influeneaz negativ calitatea serviciului de cazare i prin intermediul
acestuia, dimensiunile circulaiei turistice i gradul de valorificare a patrimoniului. Serviciul de
alimentaie(restauraie) constituie o componenta de baz a produsului turistic,valorificarea acestuia
putnd fii fcut att ca produs individual,ct i n asociere cu serviciile de cazare n sistem:
pensiune complet sau demipensiune. Serviciul de alimentaie are ca scop satisfacerea trebuinelor
de hran ale turitilor,dar i a unor nevoi de recreere,divertisment i dup caz,celor de afaceri.
I.2.1.b.Serviciile Suplimentar

Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creterea succesului aciunilor

turistice . Ele cuprind n general activitile ce au ca obiect stimularea confortului vacantei , a
odihnei active , distraciei , petrecerii agreabile a timpului liber fr a se substitui celor de agrement
. Unele dintre acestea pot fi cunoscute anticipat de ctre turiti , fiind incluse in costul ini ial al
prestaiei iar cu altele ( majoritatea ) turistul ia contact doar la destina ie , consumul ramanand
numai la latitudinea lui , plata efectundu-se separat pe msura solicitrii si obinerii lor .
Ele se caracterizeaz prin varietate i pot fi asociate serviciilor de baz sau pot avea o existena
independent .

Principalele categorii de servicii suplimentare sunt :

- serviciile de informare a clientelei turistice ;
- serviciile de intermedieri ( de nchirieri , de rezervri , etc. . ) ;
- serviciile cu caracter special ( organizarea reuniunilor , evenimentelor speciale,etc.;
- servicii cultural artistice ( participare la spectacole ) ;
- serviciile si activitile cu caracter sportiv ;
- serviciile diverse : financiare ( schimburi valutare , operaiuni legate de crile de credit , asigurri
, comercializarea unor mrfuri ) .
I.2.1.c. Serviciile de informare

Serviciile de informare intervin att pe perioada pregtirii i angajrii prestaiei turistice , ct i

pe parcursul desfurrii cltoriei .
Ele pot fi grupate :
1) informaii oferite de ctre organizatorii de turism ( Tour - operatorii i agenii detailiste )
care vizeaz :
- informaii privind coninutul programelor oferite de o agenie ( pe care turistul inten ioneaz s le
cumpere ) ;
- informaii privind unele aspecte ale organizrii ( programele de zbor,mersul trenurilor , conexiuni
posibile , facilitai de pre , condiii obligatorii de cltorie,etc.)
2) informaii oferite de ctre prestatorii direci de servicii privind : oferta de produse si
servicii , preurile , posibiltaile de divertisment sau alte activizai etc. .
Ele au rol important n luarea deciziei de cumprare si pot fi oferite :
- oral : anunuri , sftuirea turitilor ;
- scris : prin pliante , brouri , afie , cataloage , etc. . ( mijloace clasice ale publicitii scrise ) .

I.2.1.d. Serviciile de intermediere

Se pot grupa n :
1) servicii de rezervri :
- bilete de calatorie pe mijloacele de transport (avion, tren , vapor )
- bilete pentru spectacole ( artistice , culturale , sportive ) ;
- de locuri n alte uniti ( hoteluri , restaurante ) .
2) servicii de nchiriere :
- de autoturisme cu sau fr ofer ( rent - a car ) ;
- de inventar , echipament si materiale sportive ;
- inventar pentru plaj ;
- ambarcaiuni , biciclete etc. .

I.2.1.d. Servicii cu caracter special

Serviciile cu caracter special - sunt ocazionate dup natura particular a turismului asociinduse cu formele de manifestare ale acestuia in cadrul unor segmente bine determinate :
pentru oameni de afaceri : traduceri , dactilografie , tehnoredactri , listri etc. . ;
pentru persoane autorizate : partide de vanatoare si pescuit ;
pentru copii mici : supravegheri ( baby sitter ) , terenuri de joac
cu dotrile aferente , grdinie , programe artistice pentru copii , unit i de alimentaie pentru
copii ;
pentru persoane handicapate : asistena medicala i ngrijire ;
asigurarea securitii turitilor i salvarea acestora ( salvamont , salvamar ) .
I.2.1.e. Serviciile cultural artistice

Serviciile cultural artistice au rolul de a contribui la petrecerea agreabil a timpului liber

rmas dup satisfacerea motivaiilor de baz ale cltoriei prin :
- participarea la diverse spectacole ( teatru , film , oper , concerte ) sau evenimente / festivaluri ,
serbri populare ;
- vizite la muzee , expoziii , galerii de art , case memoriale ;
- vizitarea unor obiective cultural istorice tiinifice ( ceti , palate , edificii religioase , grdini
botanice si zoologice ) .
I.2.1.f. Serviciile sportive

Serviciile sportive includ toate manifestrile sportive la care particip turiti ce practic diferite
ramuri sportive att ca nceptori ct i ca experimentai .
Prestarea acestora presupune existenta unor dotri adecvate : Sali , terenuri de sport , piscine,
bazine de not , prtii de schi , bob , sniue , puncte de nchiriere a materialelor sportive , precum si
a unor profesori / instructori .
Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creterea succesului aciunilor
turistice . Ele cuprind n general activitile ce au ca obiect stimularea confortului vacanei , a
odihnei active , distraciei , petrecerii agreabile a timpului liber fr a se substitui celor de agrement
. Unele dintre acestea pot fi cunoscute anticipat de ctre turiti , fin incluse n costul iniial al
prestaiei iar cu altele ( majoritatea ) turistul ia contact doar la destinaie , consumul rmnnd
numai la latitudinea lui , plata efectundu-se separat pe msura solicitrii si obinerii lor . Ele se
caracterizeaz prin varietate si pot fi asociate serviciilor de baz sau pot avea o existena
independent .
Principalele categorii de servicii suplimentare sunt :
- serviciile de informare a clientelei turistice ;
- serviciile de intermedieri ( de nchirieri , de rezervri , etc. . ) ;
- serviciile cu caracter special ( organizarea reuniunilor , evenimentelor speciale, etc.) ;
- servicii cultural artistice ( participare la spectacole ) ;
- serviciile si activitile cu caracter sportiv ;
- serviciile diverse : financiare ( schimburi valutare , operaiuni legate de crile de credit , asigurri
, comercializarea unor mrfuri ) .

I.3. Firma de exerciiu

I.3.1. Conceptul firmei de exerciiu

Firma de exerciiu - reprezint o metod interactiv de nvare pentru dezvoltarea spiritului

antreprenorial, o concepie modern de integrare i aplicare interdisciplinar a cunotinelor, o
abordare a procesului de predare-nvare care asigur condiii pentru probarea i aprofundarea
practic a competenelor dobndite de elevi n pregtirea profesional.
Introducerea metodei de nvare prin firma de exerciiu, n nvmntul profesional i tehnic din
Romnia s-a realizat, ncepnd cu anul 2001, printr-un proiect iniiat n cadrul Pactului de
Stabilitate pentru Europa de sud-est i desfurat de Centrul Naional de Dezvoltare a
nvmntului Profesional i Tehnic (CNDIPT) din Romnia n colaborare cu Ministerul
Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i Kulturkontakt din Austria -proiectul ECO NET.
Pornind de la rezultatele obinute, Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, a luat
decizia strategic de a disemina pe plan naional aceast metod de predare-nvare.
Astfel, n perioada 2001-2004, metoda a fost implementat n cadrul instruirii practice n 10 coli
incluse n proiectul ECO NET (n baza Ordinului nr. 4508/2001) Cele 10 scoli pilot in proiectul
ECO NET sunt: Colegiul Economic F.S.Nitti Timioara, Colegiul Economic Th.Costescu
Drobeta Turnu Severin, Colegiul Economic Ion Ghica Brila, Colegiul Economic Arad, Colegiul
Economic Nicolae Titulescu Baia Mare, Colegiul Economic Iulian Pop Cluj-Napoca, Colegiul
Economic Virgil Madgearu Iai, Colegiul Economic Transilvania Tg. Mure, Colegiul
Economic George Bariiu Sibiu, Colegiul Economic Maria Teiuleanu Piteti.
In anul colar 2001-2002 se nfiineaz Centrala ROCT.
Rezultatele obinute au permis extinderea utilizrii metodei firm de exerciiu la nivelul tuturor
unitilor de nvmnt cu profil servicii, prin introducerea coninuturilor specifice n curriculumul
naional, n anul colar 2006-2007 (n baza Ordinului 3172/2006).
ncepnd cu anul colar 2008-2009, ROCT este membru afiliat la EUROPEN European Practice
Enterprises Network (organizaie care reprezint reeaua european a peste 7500 de firme de
exerciiu din 42 de ri) .
In anul 2008 se nfiineaz Departamentul ROCT prin OMECT 5109/25.08.2008, ]n cadrul
Centrului Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional i Tehnic.
Obiectivul general al nvrii prin firma de exerciiu l reprezint dezvoltarea spiritului
antreprenorial, prin:

familiarizarea elevilor cu activitile specifice unei firme reale

simularea operaiunilor i proceselor economice specifice mediului real de afaceri
perfecionarea limbajului de afaceri

dezvoltarea de competene i atitudini necesare unui ntreprinztor dinamic: creativitate,

gndire critic, rezolvarea de probleme, luare de decizii, asumarea responsabilitii, lucrul n
echip, iniiativ, perseveren, auto-organizare i auto-evaluare a resurselor individuale,
flexibilitate.

Obiectivele specifice ale aplicrii acestei metode de nvare se refer la:

dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor din nvmntul profesional i tehnic

facilitarea trecerii absolvenilor nvmntului profesional i tehnic de la coal la viaa
activ
dezvoltarea spiritului antreprenorial al adulilor prin programele de formare profesional
continu

Implementarea conceptului de firm de exerciiu i propune crearea tipului de ntreprinztor

dinamic, capabil s dezvolte un nou proces de producie, s aduc pe pia un nou produs sau
serviciu sau s descopere o nou cale de distribuie.
Rezultatele preconizate n urma aplicrii acestei metode sunt:

creterea gradului de inserie pe piaa muncii a absolvenilor

reducerea perioadei de acomodare la locul de munc
mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de munc
flexibilitate
asumarea iniiativei i a riscului.

Firma de exerciiu n nvmntul profesional i tehnic, profilul servicii, reprezint o component a

curriculumului naional pentru profilul servicii i a curriculumului n dezvoltare local pentru
celelalte profiluri. La nivel extracurricular elevii particip la trguri interne i internaionale ale
firmelor de exerciiu.

Nivelurile de complexitate a firmei de exerciiu

Mini-firma de exerciiu Nivel I (Se recomand ca o pregtire premergtoare pentru predarea
nvarea n firma de exerciiu)
Predarea-nvarea se deruleaz sub forma unui birou de nvare. n biroul de nvare sunt
simulate toate activitile economice pe baza unui model nchis. Situaiile economice sunt iniiate
de ctre profesor iar relaiile comerciale cu clienii, instituiile fiscale, bancare i ntreprinderile de
servicii sunt prezentate de ctre profesor.
Acest model de organizare a firmei de exerciiu poate fi utilizat n cadrul curriculumului in
dezvoltare local pentru unitile de nvmnt cu alte profiluri dect servicii, sau n clasele a IX-a
i a a X-a, la profilul servicii, ca etap premergtoare nfiinrii firmei de exerciiu.
Caracteristici ale mini-firmei de exerciiu nivel I:

Nu relaioneaz cu mediul extern

Nu este nregistrat la Centrala Reelei Firmelor de Exerciiu/ntreprinderilor Simulate din
Romnia (ROCT)
Situaiile exersate sunt iniiate de profesor
Procesul de predare-nvare este orientat ctre aciune. Elevul parcurge toate
departamentele biroului i i ndeplinete sarcinile fie individual, fie n echip.

Firma de exerciiu Nivel II (Se aplic pentru firme noi la clasa a XI-a ruta direct, respectiv
clasa a XII-a ruta progresiv, profilul servicii)
Caracteristici ale firmei de exerciiu nivel II:

Existena unui centru economic i antreprenorial (cabinetul firma de exerciiu) dotat

corespunztor
Firma se nregistreaz la Centrala Reelei Firmelor de Exerciiu/ntreprinderilor Simulate
din Romnia
Stabilirea relaiilor de afaceri cu firmele de pe piaa naional a firmelor de exerciiu
Efectuarea tuturor activitilor necesare n cadrul unei ntreprinderi pentru rezolvarea
operaiunilor curente
Organizarea de prezentri ale firmei de exerciiu
Deschiderea unui cont bancar la banca firmelor de exerciiu existent n cadrul ROCT
pentru efectuarea decontrilor.

Firma de exerciiu NIVEL III (Se aplic pentru firmele cu o durat de funcionare de peste doi
ani, respectiv firmele de exerciiu preluate succesiv de mai multe generaii de elevi)
Caracteristici
ale
n plus, fa de nivelul II

firmei

de

exerciiu-

nivel

III:

Realizeaz contacte cu cel puin 3 firme de exerciiu din strintate

Deruleaz operaiuni i n limbi strine
Elevii sunt nregistrai ca i colaboratori/ salariai

I.3.2. Competiia Business Plan

Introducerea Competiiei BUSINESS PLAN ncepnd cu anul colar 2008-2009 a venit n
sprijinul dezvoltrii competenelor antreprenoriale ale elevilor, facilitnd corelarea pregtirii
teoretice cu pregtirea practic a elevilor. Competiia s-a adresat tuturor firmelor de exerciiu
nregistrate/renregistrare n anul colar 2008-2009 la ROCT- Centrala Reelei Firmelor de
Exerciiu/ntreprinderilor Simulate din Romnia i s-a desfurat n trei etape (local, regional i
naional).

Partenerii proiectului au fost: Centrul Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional i

Tehnic, Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, Centrala Reelei Firmelor de
Exerciiu/ntreprinderilor Simulate ROCT, KulturKontakt Austria, Raiffeisen Bank Romnia.
Participanii la etapa naional a competiiei au primit premii importante.
n anul colar 2009-2010 proiectul s-a desfurat n trei etape (local, regional i naional), cu
aceiai parteneri i s-a adresat ntregii reele a firmelor de exerciiu din Romnia. Participanii la
etapa naional a competiiei au primit premii importante.
n anul colar 2010-2011 partenerii proiectului au fost: Centrul Naional de Dezvoltare a
nvmntului Profesional i Tehnic, Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, Centrala
Reelei Firmelor de Exerciiu/ntreprinderilor Simulate ROCT, KulturKontakt Austria, Patronatul
Tinerilor ntreprinztori din Romnia i Asociaia EURO 26. Participanii la etapa naional a
competiiei au beneficiat de o tabr la Costineti.
n perioada 2011-2013 partenerii proiectului au fost: Centrul Naional de Dezvoltare a
nvmntului Profesional i Tehnic, Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, Centrala
Reelei Firmelor de Exerciiu/ntreprinderilor Simulate ROCT, KulturKontakt Austria, Patronatul
Tinerilor ntreprinztori din Romnia i Asociaia EURO 26. Pe parcursul acestor ani colar
partenerii au organizat patru ateliere de lucru pentru elevii i profesorii coordonatori, n vederea
dezvoltrii competenelor antreprenoriale, a abilitilor de comunicare i a transferului de bune
practici n vederea elaborrii unui plan de afaceri n concordan cu cerinele mediului de afaceri
real. Participanii la etapa naional a competiiei au beneficiat de o tabr la Izvorul Mure ului,
drept recompens pentru activitatea depus.
n anul colar 2013-2014 partenerii proiectului au fost: Centrul Naional de Dezvoltare a
nvmntului Profesional i Tehnic, Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, Centrala
Reelei Firmelor de Exerciiu/ntreprinderilor Simulate ROCT, KulturKontakt Austria, Patronatul
Tinerilor ntreprinztori din Romnia i Asociaia EURO 26. Participanii la etapa naional a
competiiei au primit premii importante.
n raport cu competenele care se pot dobndi prin firma de exerciiu, competiia Business Plan
faciliteaz:

Valorificarea spiritului antreprenorial, a iniiativei stimulate prin firma de exerciiu (virtual)

n condiii reale;

Familiarizarea elevilor cu activitile specifice mediului real economic; Asumarea riscului

utiliznd instrumentele specifice managementului riscului;

Dezvoltarea unor competene necesare unui ntreprinztor dinamic: gndirea critic, luarea
deciziilor, asumarea responsabilitilor, auto-organizarea i auto-evaluarea resurselor
individuale;

Promovarea colaborrii dintre firmele de exerciiu i mediul economic real;

ncurajarea competiiei i a competitivitii firmelor de exerciiu implicate.

I.3.3. Marca de calitate

Ghid pentru obinerea certificatului Marca de Calitate
Marca de calitate reprezint un instrument prin care se evalueaz conformitatea activitii
desfurate de o firm de exerciiu n raport cu Standardele de calitate specifice firmei de exerciiu
din nvmntul profesional i tehnic.
Marca de calitate este acordat sub forma certificatului Marca de calitate a Firmei de Exerciiu,
n urma evalurii firmelor de exerciiu de nivel II(firme de exerciiu noi, constituite la clasa a XI-a
ruta direct de profesionalizare, respectiv clasa a XII-a ruta progresiv de profesionalizare) i de
nivel III (firme de exerciiu renregistrate, la nivelul clasei a XII-a ruta direct de profesionalizare,
respectiv clasei a XIII-a ruta progresiv de profesionalizare, preluate succesiv de cel puin dou
jos:

generaii
de
elevi).
Certificatul Marca de calitate a Firmei de Exerciiu este acordat pe dou niveluri:
1.
nivel de baz (corespunztor standardelor minimale)
2.
nivel avansat (corespunztor standardelor de referin).
Pentru obinerea certificatului Marca de calitate a firmei de exerciiu- nivel de baz este necesar
s se obin un numr minim de 50 puncte din punctajul maximal de 70 de puncte aferent acestui
nivel.
Pentru obinerea certificatului Marca de calitate a firmei de exerciiu nivel avansat este necesar
s se obin un numr minim de 70 puncte din punctajul maximal de 100 de puncte aferent acestui
nivel. Acest punctaj este compus din numrul minim de puncte aferent nivelului de baz (50
puncte) i un numr minim de 20 puncte din cele 30 puncte aferente numai nivelului avansat.
Cine poate solicita evaluarea?
Orice firm de exerciiu nregistrat la ROCT (Centrala Reelei Firmelor de Exerciiu/
ntreprinderilor Simulate din Romnia) pe anul colar n curs, care nu deine certificat Marca de
Calitate obinut n anul anterior solicitrii.
Criteriile pe baza crora se face evaluarea dosarelor firmelor de exerci iu sunt prezentate in
tabelul de mai jos:

Prezentarea firmei
PO 1
nregistrare la
ROCT

Copie dup certificatul

de nregistrare

PO2 Structura
organizatoric
Organigrama
Schema circuitului
documentelor n
ntreaga firm

PO3 Circuitul
documentelor n
firm

RESPONSABILITILE
MANAGEMENTULUI
Planificare i organizare (PO)
MANAGEMENTUL
RESURSELOR
Managementul de personal
(RU)

PO4 Plan de
afaceri

RU 1
Angajarea
personalului
RU 2
Descrierea

Tabel cu evidena
dosarelor fiecrui
departament

Planul de afaceri
Documente privind
recrutarea i selecia a 3
angajai din
departamente diferite:
Scrisoare de intenie
Curriculum vitae
Contract individual de
munc
Fisa postului pentru
aceiai 3 angajai de la

O pagin care sa
includ denumirea
firmei, date de
contact, profesor
coordonator, anul
nfiinrii, obiect de
activitate
Se verific autorizarea
FE la ROCT n
momentul in care
dosarul ajunge la
centrala
Se va indica numele
fiecrui angajat pe
postul pe care l ocup
n departament
Prezentarea
schematic a
circuitului
documentelor n FE
Prezentarea tabelar a
departamentelor i a
dosarelor aferente
(denumire dosar,
coninut, sarcini si
responsabiliti)
Istoricul firmei,
prezentarea activitii,
obiective , misiune,
viziune, strategia
firmei, informaii
financiare

1p

1p

2p

2p

2p

2p

2p

2p

2p

2p

5p

5p

1p
1p

1p
1p

1p
3p

1p
3p

posturilor

RU 3
Decontare
curent pentru
personal la
nivelul
semestrului I

RU1 cu urmtoarele
date minimale:
cerine de ocupare a
postului;
sarcini i atribuii;
relaii ierarhice.
Documente privind
decontarea curent
pentru personal:
statele de salarii cu toi
angajaii pentru 3 luni
ordin de plat ca dovad
de plat a tuturor
salariilor pentru 3 luni
ordin de plat ca dovad
pentru plata tuturor
contribuiilor
la
asigurrile
sociale
pentru 3 luni
ordin de plat ca dovad
de plat a impozitului
pentru 3 luni
decontare salariu lunar
(1 flutura de salariu ca
exemplu)

Tabel nominal care

reflect rotaia
posturilor

Managementul calitii (MQ)

RESPONSABILITILE

3p

2p

2p

2p

2p

2p

2p

Numele angajailor/
angajatelor care
predau postul, data
predrii locului de
munc, denumirea
postului predat, nume
angajat care preia
postul, semntura de
predare-primire.
Coninuturi minimale:
cine/cui pred, sarcini
ndeplinite Se va
ntocmi un proces
verbal/fiecare loc de
munc
-

Proces verbal pentru

predarea locului de
munc
Plan: formularea
obiectivelor
Do: Descriere succint a
modului de realizare
Check: Evaluarea
MQ 1- Proces
rezultatelor
continuu de
perfecionare
Act: Raport privind
(PCP) Pentru un msurile de
exemplu concret mbuntire necesare
(max. 3 pagini): in urma evalurii
Documente de evaluare
a gradului de satisfacie ex.: ghid pentru
a personalului
interviu, chestionare
Se vor centraliza
MQ 2 Gradul
datele obinute din
de satisfacie a
Centralizarea
chestionare/ n urma
personalului
rezultatelor
interviurilor
Oferte speciale, pliante
Materiale promoionale
Modul de amenajare a
unui stand(schia)
Prezentarea unor pagini n limba romn i n
MQ 3de catalog
limba englez
Promovarea
imaginii firmei
Prezentare PPT (pe CD)
AV 1
Ofert
RU 4 Rotaia
posturilor

3p

2p

2p

2p

1p

1p

1p

1p

1p

1p

1p

1p

2p

2p
2p

2p
2p
2p

2p

1p

2p
4p
1p

Comand
Factur
OP
Fia contului
FURNIZOR din care
reiese nregistrarea
Cumprarea unui contabil a tranzaciei
bun de la o firm Fia mijloacelor fixe/fisa
de exerciiu din de magazie, din care
afara colii
rezult nregistrarea
AV 2
Ofert
Cumprare
Comand
servicii de la o
Factur
firm de
OP
exerciiu din
afara colii
Nota contabil
AV 3
Compararea a dou
Comparaia de
oferte concrete de pe
oferte
piaa FE
Oferta
Comand
Factur
OP
AV 4 Vnzare Fia contului
ctre firme de
CLIENTI din care
exerciiu din
reiese nregistrarea
afara colii
contabil a tranzaciei
Comanda (pentru
cumprare) sau
Oferta+comanda
(pentru vnzare)
Factur
OP
AV 5
Tranzacie n
Fia contului
strintate
FURNIZOR din care
(cumprare sau reiese nregistrarea
vnzare )
contabil a tranzaciei

Facturi
MANAGEMENTULUI Achiziii AV 6 Numr de
i vnzri (AV)
tranzacii
Ordine de plat
Ordin de plata pentru
decontul TVA la
trimestru
Adeverin de la ROCT
privind viramentul la
termen al TVA i a
RESPONSABILITILE
contribuiilor
MANAGEMENTULUI Taxe i TI Taxe i
angajatorului (pentru 3
impozite (TI)
impozite
luni)
FC
Considerente
legate de
eficiena
RESPONSABILITILE
economicMANAGEMENTULUI
raportul profit/
Contul de profit-pierderi
Financiar-contabil (FC)
cheltuieli
al firmei, pe trimestru
TOTAL

1p
1p
1p

1p
1p
1p

1p

1p

2p
1p
1p
1p
1p

2p
1p
1p
1p
1p

1p

1p

2p
1p
1p
1p
1p

2p
1p
1p
1p
1p

1p

1p

prin pot
tradiional/ pot
electronic/Webshop

Payment Order

4p
1p
2p

3p

5p

5p

5p

5p

2p

2p

2p
Pct.
max.
70p

2p
Pct.
max.
100p

Se vor prezenta cele

dou oferte i se va
motiva decizia luat

Maxim 20 de
tranzacii ncheiate
pn la 15 martie ale
anului colar curent.
Maxim 20 de
tranzacii ncheiate
pn la 15 martie ale
anului colar curent

Tabelul nr.1 - evaluarea dosarelor firmelor de exerciiu Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism
http://www.scritub.com/geografie/turism/SERVICIILE-TURISTICE11674.php
http://www.scribd.com/doc/206363282/Clasificarea-serviciilor-turistice#scribd
http://www.roct.ro/marca-de-calitate/
http://www.roct.ro/competitia-business-plan/
http://www.roct.ro/firme-de-exercitiu/concept/