pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

pagina reprodusa din Album de CusaturiRomanesti,

Editat in 1943 de Consiliul Superior al Industriei Casnice; gratie Doamnei Elisa C. Bratianu,
care a initiat si a condus tot acest studiu

ie din VALCEA (3)

ie din VALCEA (2)

ie din VALCEA (1)

ie din BANAT

ie din SIBIU

ie din OLT

ie din OLT

ie din MUSCEL

iie din BASARABIA, Transnistria - desen dupa fotografie (3)

tipar iie cu altita ca element de croiala

croiala iie

CAMASILE FEMEIESTI
Normal, in cazul femeilor, lucrurile sunt mai complicate. S-au folosit 2 principii de baza pentru croiala si fiecare dintre
ele in mai multe variante.
Principiul in "T", ca un fel de T-shirt, unde manecile se ataseaza la stan perpendicular acest tip de croiala este
universal valabil, raspandit peste tot in lume, considerat a fi cel mai vechi tocmai datorita raspandirii lui.
Si... s-a folosit si croiala de tip "carpatic", unde pieptul, spatele si cele 2 maneci erau stranse in jurul gatului, incretite.
Un tip ce croiala nu il exclude pe celalalt; eu locuiesc in zona etnografica Ilfov. Daca traiam acum 200 de ani, as fi avut
catevacamasi de tip "T" pentru zilele de lucru, o camasaincretita (triunghi portocaliu) pentru duminca la biserica si o
camasa cu altita ca element de croiala (triunghi visiniu) pentru Sarbatorile mari.
Este iia de tip carpatic, incretita la gat, 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu ea?
O sa-mi dau si eu cu parerea, dat fiind ca multi au facut-o deja.
1) eu una nu ma pot mandridecat cu ce-am realizat eu; cu ce-am lucrat eu, cu munca mea; nu am nici un merit pentru
ce-au realizat bunicile si strabunicile mele, nicidecum ale altora. A, ca le admir si ca le respect asta da, cat pot eu de
mult. Pe de alta parte, cunosc putin si despre portul femeilor din neamurile vecine. Si ele au vrut sa fie frumoase,
frumos imbracate, ca femeile de pretutindeni. Si ele au muncit la fel de mult la camasile lor. Daca admiri sincer arta
traditionala, nu te poti opri la granite. Atunci ce face diferenta? De ce nu desenez camasibulgaresti sau rusesti? Pentru
ca prioritatea si raspunderea o avem mai intai fata de camasile noastre; cand iile romanesti vor fi la adapost de uitare
si distrugere, atunci da, voi ajuta pe oricine altcineva intr-un demers asemanator.
Fiecare tip de camasa care se pierde, fiecare prajitura care nu se mai gateste, fiecare dialect care dispare lasa
lumea noastra mai saraca.
2) vom gasicamasiincretite si in tarile vecine; sa nu uitam ca muntiiCarpati nu sunt doar in granitele actuale ale
Romaniei; sa nu uitam ca granitele de acum sunt mult prea recente ca sa spuna ceva in domeniul portului traditional;
sa nu uitam ca numerosi romani traiesc in afara granitelor de azi si sa nu uitam ca romancele, cand au plecat, si-au
luat iile cu ele.
Si inca o fac. Dovada? Pe 24 iunie 2013 ii in cel putin 50 de tari.
Multe camasi au creturi, falduri si poate nu recunoastem tipul de croiala si varianta respectiva. Nu-i nimic, inca ne
putem orienta dupa alte aspecte: compozitia (dispunerea ornamentelor), dimensiunea cusaturilor si nu in ultimul rand,
cromatica.
Cromatica romaneasca veche, autentica, se baza pe diferite nuante de negru, brun, rosu si verde potolit, visiniu. Si
ocru, galben sau alb pentru incret. Popoarele din jur au preferat culorile tari si alaturari contrastante, nuante de "rosu
piperat", albastru si verde.
Marea majoritate a modelelor de ii pe care le-am desenat fac parte din varianta "camasa cu altita ca element de
croiala" care e cam 100% romaneasca (si nu e singura).
Sper ca pana la sfarsitul verii sa reusesc sa desenez si modele pentru camasi de Vrancea, cu manecarasucita, foarte
spectaculoase, iesite din uz de mai bine de 100 de ani (triunghi magenta).
Cu linie rosie punctata am reprezentat locul unde se imbina (cu cheite sau nu) bucatile de panza. Voi reveni cu detalii
despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facutdupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

croiala camasa pentru barbati - general

CAMASILE BARBATESTI, croiala dreapta, universala, sa zicem "de tip T-shirt"

Croiala camasilorbarbatestiromanesti este una universal valabila, folosita pe mai multe continente, din cele mai vechi
timpuri. Specialistii o mai numesc "de tip poncho", "de tip tunica", la noi i se spunea "dreapta", "sloboda",
"batraneasca" "de lucru" etc ...
indiferent de nume, principiul de croiala este acelasi:
panzatesuta in razboi rezulta ca un val lung, de cca 50 cm latime (usor variabila).
Acest val de panza se taia pentru a permite trecerea capului si astfel, simetric, acoperea trunchiul se numea stan.
Se adaugau clini, pentru largime. Se adaugaumanecile, in forma de "T". Nu exista rascroiala pe care o are acum un Tshirt; manecile se coseau drepte de stan si pentru mobilitate, primeau un patratel de panza la imbinarea de jos numit
pava.
Lungimea camasii a variat in functie de zona etnografica, de moda timpului, de varsta, de eveniment (camasile de
mire au fost intotdeauna mai lungi).
Barbatii au fost, totusi, mai conservatori, mai putin sensibili la moda si atunci portul lor s-a pastrat mai bine, mai
aproape de cel stravechi.
Semnele erau cusute la imbinarea intre 2 piese, de-a lungul cusaturii; cu rost, nu presarate in camp sau aiurea.
Motivele folosite erau abstracte, geometrice si vegetale. Pe camasilebarbatesti nu se foloseau motive zoomorfe sau
antropomorfe.
Calite ocolite cu diverse frunze si flori, stele pe camasile de mire, coarnele berbecului si carligul ciobanului, crucea in
X, sfaditele, coltii lupului, soarele sub forma de ochi, acestea sunt motive potrivite pentru camasilebarbatesti.
Motivele au fost discrete, cusute fin si camasilebibilite cu o gramada de alte detalii, vizibile doar de aproape, alb pe
alb.
O piesa foarte spectaculoasa a portului barbatesc era braul: tesut, lat, lasa loc creativitatii.
Voi reveni cu detalii despre croiala si despre plasarea ornamentelor.
>>> desenul l-am facutdupa schemele din cartea Doamnei HEDVIG-MARIA FORMAGIU

iie in lucru

schema de croiala pentru camasa dreapta - barbateasca si nu numai

Croiala camasa cu "barbure"

Camasa cu "barbure" este o camasa dreapta aparte, cu o croiala mai speciala,.

In acest caz, pe langa clinii laterali, se introduc si clini triunghiulari, in fata si in spate, in despicaturi facute in stan.
Varful lor se apropie foarte mult ...de despicatura gurii camasii si acest loc primeste o atentie aparte, un anume format
de broderie. > cel din imagine face parte din studiul "Ornamentica Romana" a Domnului Dimitrie Comsa.
Este specifica zonelor Sibiu, Petrosani, Tarnave, Alba, Orastie si chiar Hateg.
dupa o schema din cartea Doamnei Hedvig Maria Formagiu.

ia de Vrancea

Cand maneca este o spirala 3D / 3D spiral sleeves

Camasa de Vrancea, specifica zonei, cu altita croita separat si cu maneca rasucita - a iesit din uz, din pacate, acum
mai bine de 100 de ani.
Ramane insa un mister si un exemplu admirabil de design colectiv.
Femeia doreste sa obtina un efect de volum pentru partea de sus a corpului, prin aceasta camasa ampla, ce vine in
contrast cu partea de jos..., bine conturata de catrinta neagra, stransa pe trup.
Prin faldurile bogate, stransa la partea de jos, maneca ofera si un plus de confort termic.
Aceasta croiala consuma, insa, de 2 ori mai multa panza decat o iie obisnuita.
Oare acesta sa fie motivul pentru care nu s-a mai folosit?
Oare iile moldovenesti, cu rauri costisati, sunt de fapt o varianta mai 'economica' ale acestei ii, pastrand doar impresia
de rasucire? (maneca e dreapta, dar raurii se cos inclinat)
O fi fost si o alta poveste in spate, o poveste care s-a uitat? Ce credeti?
prin bunavointa lui Andrei Popa si a matusii sale Doamna Isfan Eva-Sybille, ce a primit acest Album ca
premiu, in clasa a IV-a, prin anii '30. Multumim !

tipar ie

Omul e masura tuturor lucrurilor pe care le imagineaza, le realizeaza si le poarta. Iile nu fac exceptie.
Fiecare femeie detine cheia "tiparului" pentru iia sa; ea este anatomia proprie si se exprima prin palmele si
degetele sale.
Exact asa cum descriau calatorii straini camasile romancelor (cu mult inainte sa apara fotografia) si asa
cum demonstreaza si imaginea.
Portul romanesc a fost conceput pentru a impresiona si de aproape, prin detaliu; dar si de departe, prin
'arhitectura' sa. Vazute de la distanta, de unde nu poti citi toate simbolurile cu care au fost investite, altitele
marcheaza umerii ca pete puternice de culoare, cu rol in definirea siluetei.
Pentru a respecta aceste proportii trebuie sa executi un punct de cusatura marunt (care, din pacate, nu se
poate reproduce pe panza topita, mult prea fina ce n-ar suporta densitatea broderiei)
Altita era de-o palma. Ea se aseaza ca palma pe umar, in gestul atat de cunoscut, pe care-l repetam,
constient sau nu, in anumite momente. Ganditi-va cand ...
Incretul delimiteaza umarul, asezandu-se intre umar si biceps, suprapus cam peste triceps.
Totul se leaga; cu rost si firesc.
Fie ca luam in seama sau luam in deradere toate credintele legate de altite, merita sa ne informam si sa
decidem in cunostinta de cauza.
In povestioara unui prieten, este vorba despre o femeie cu grad inalt in armata sovietica, ce ajunge sa puna
mana pe un furou de matase si, nestiind ce este de fapt, il imbraca peste uniforma si defileaza mandra cu
el prin tot orasul.
In fine, defilam si noi cu ce putem.
Cat despre iile cusute pe panza topita ... ne mai si adaptam; nu sunt in stare sa gasesc o solutie prin care
sa se respecte aceasta formula
incretul la ie

DESCIFRAREA INCRETULUI
in ultima vreme am observat ca exista o oarecare retinere fata de "incret".
Poate pentru ca nu a fost explicat cu DRAG si cu ROST.
Eu sper ca dupa aceasta postare el sa va devina cel putin simpatic.
Care este rostul incretului?
Rostul practic: inainte nu exista elastic. Femeile foloseau "increteala" pentru a obtine un efect similar. Altita
croita separat, ca sa imbrace si sa contureze umarul trebuia sa fie unita de restul manecii, care se croia
mai larga, pentru a nu incomoda miscarile. Pentru a miscora latimea manecii, ea se incretea la partea de
sus, adica deasupra raurilor, cu aceasta banda, cu o cusatura speciala.
Rostul simbolic: importanta incretului e dovedita de faptul ca s-a pastrat ca banda decorativa chiar daca nu
a mai fost cusut sa increteasca panza. Cand manecile iilor s-au croit dintr-o singura bucata, incretul a
ramas sa separe altita de rauri. Da, exista exceptii, dar vorbim general.
Semnele reprezentate pe incret, sunt, in mare, semne care apar pe ceramica de Cucuteni (mai putin calea
ocolita), adica: romburi, romburi cu laturi prelungite, S-ul (carligul ciobanului) si coarnele berbecului.
Niciodata nu apar pe increturile stravechi elemente vegetale sau antropomorfe. Ci doar ROMBURI si
SPIRALE cu derivatele lor. Culorile folosite de romance au trecut de la alb la negru, prin nuante de
galben, ocru si brun, de pamant. Atat !
https://www.facebook.com/SemneCusute/photos/a.742624915763748.1073741833.581148175244757/597
183096974598/?type=3&theater
https://www.facebook.com/SemneCusute/photos/a.699535826739324.1073741831.581148175244757/850
893021603603/?type=3&theater
De ce a disparut increteala?

Sunt zvonuri cum ca ar fi disparut pentru ca era greu de cusut. Demolam acest mit acum, sper.
Si mai studiem ca sa facem speculatii aiurea.
Oricum, de pe o iie cu increteala, modelul incretului este aproape imposibil de descifrat. Unele Albume
vechi, ieftine si populare (care au fost de altfel si criticate pentru ca au simplificat prea mult) nici nu il includ
si nici nu il mentioneaza. In Albumele elaborate, toate iile au incret dar s-au tiparit in prea putine
exemplare si au fost prea scumpe :( Putini au avut norocul sa le aiba.
7 pasi:
1.

incretirea unei panze e o banalitate. Toti avem perdele incretite sus, nu?

Totusi, ca si la perdea, o incretire a panzei numai prin cusatura orizontala nu ofera o garantie ca
ea va ramane incretita frumos si uniform
2.

Ca sa avem o incretire uniforma, trebuie sa pastram repere verticale. De aceea nu vom coase
sirurile pe orizontala pe toata lungimea. Vom face o linie orizontala pe fata, apoi ne vom duce cu acul in sus
si vom face o alta linie orizontala, deasupra primeia. Si tot asa. In imagine, cu portocaliu, unde este ata pe
spate.
3.

Ca sa incretim, intoarcem panza pe spate. Cu acul tragem de atele verticale si orizontalele se vor
micsora, firesc. Cam ca atunci cand tragem de sireturi :)
4.

Desenam un modul al incretului (de multe ori este repetitiv); desenand, il intelegem complet altfel. (e
unul din motivele pentru care nu ma multumesc sa postez planse scanate si redesenez tot)
5.
6.

coasem modulul am folosit matase si am ales un model simplu, ca sa se vada bine in postare

7.

intoarcem pe spate si incepem sa tragem verticalele, moment in care panza se increteste

Luati un ac, exersati si va convingeti. Da, este migalos, dar, dupa parerea mea, mai criminale sunt
gaurelele si cheitele.
Oricum, nu va mai ganditi la incret ca la o "tehnica de cusut" ci mai degraba ca la caligrafie pe panza.
Romancele au fost mult laudate pentru FINETEA cusaturilor, pentru dovada de echilibru si bun gust in
armonizarea culorilor, pentru masura. Niciodata pentru CANTITATE sau pentru VITEZA cu care au cusut. O
iie nu este un sprint, ci un maraton de cusut.
cum fac o ie - materiale

SEMNE CUSUTE pe camasa cu croiala dreapta

In PRINCIPIU:
ornamentele pe o camasa dreapta urmeaza liniile principale de croiala.
Sa nu uitam ca inainte, panza tesuta in stative era un val cu latime aprox. 45 50 cm si toate camasile
trebuiau croite tinand cont de aceasta conditionare. Pentru a largi o camasa la trup sau la maneci, se
adaugau clini. De multe ori (in functie de silueta) manecile, stanii, nu se puteau face dintr-o singura latime de
panza. Totodata special se croiau camasi largi, cu maneci largi, somptuaose, pentru a da volum siluetei,
pentru a arata faptul ca ai panza, ca iti permiti.
Toate bucatile de panza (mai putin cele care nu sunt vizibile verticalele de la poale, daca sunt acoperite
complet de fota) se finiseaza la margini cu tiv cu gaurele.
Apoi ele se incheie intre ele cu "cheite".
Motivele / ornamentele cusute se plaseaza mai mult sau mai putin distantate de tivurile cu gaurele. De cele
mai multe ori dublate la umeri, adica si de o parte si de alta a imbinarii. La maneci si la poale se cos o
singura data, insa pe partea opusa, tivul cu gaurele se imbogateste cu bibiluri: dantela, coltisori cu sau fara
margele. Gura camasii este si ea impodobita
Camasi drepte s-au purtat in Dobrogea, in Campia Dunarii, Baragan, sudul Basarabiei.
Camasile incretite la gat nu le excludeau sub nici o forma pe cele drepte.
Pentru 1 camasa se folosea peste tot acelasi motiv, sau se combinau 2 motive diferite: unul mai fin si unul
mai vizibil, mai puternic.

inspiratie motive traditionale romanesti

Nu se poate lumina fara umbra si facere de bine fara rau.

Cand s-au tiparit primele Albume cu modele de ii, (cu sprijinul Casei Regale, al Ministrului Invatamantului, etc), parerile
romanilor au fost, ca de obicei, impartite.
In timp ce multi laudau aceste initiative, altii criticau. Invinuiau Albumele ca ucid creativitatea (femeile copiaza si nu
mai iscodesc modele noi), sau ca distrug specificul regiunilor, prin imprumutul si migratia modelelor. Aceste lucruri se
intamplau deja, de cand lumea si pamantul, dar, intr-adevar, cu alta masura iar femeile STIAU cum sa adapteze un
model imprumutat, integrandu-l in canoanele comunitatii lor. Tiparul a accelerat aceste fenomene cu 'viteza masinii'.
Acum, internetul accelereaza procesul, cu 'viteza luminii'. E aiurea sa invinuiesti Albumele sau arhiva de modele de pe
internet. Oamenii singuri decid cat si ce vor sa respecte si de ce. Fiecare sa mediteze la ce inseamna "libertatea de
creatie", ca suntem in 2014, in Romania, in Europa.
In triburile de pastori nomazi din Anatolia, acolo unde, odinioara, identitatea / apartenenta putea face diferenta intre
viata si moarte, exuberanta tinereasca a fetelor era considerata un posibil pericol. Ea trebuia domolita si creativitatea
exprimata in mod disciplinat. Semnele chiar se "citeau" strict.
Iata de ce nu putem raspunde mereu la intrebarea care apare atat de des: "de unde este iia mea"?
O camasa cusuta intr-o anume zona poate purta, adaptat, modelul altei zone.
Raurii unei camasi de Muscel, cusuti cu vinetiu, ajung, in timp, sa fie si altita si rauri si pentru o camasa din Muscel
si pentru una din Gorj. Camasa din Gorj "simte" nevoia incretului. Camasa din Muscel "simte" nevoia de culoare. Maria
Lungu poarta pe cea de Muscel la Festivalul Iei, in 2013, la Chisinau. Modelul o inspira pe Olesea Enachi si ea se
pune pe cusut. Este ca o selectie naturala. Cele mai iubite modele se plimba pe unde nici nu gandesti, prin toata
lumea.
Iar in ceea ce priveste kitsch-ul, producatorul si consumatorul de kitsch nimic nou.
"Traim intr-o epoca in care obiectele taranesti, avand caracter artistic, sunt foarte cautate. De unde pana acum 30 40
de ani, putini erau acei care le acordau atentie, in ultimul timp s-a produs o reactiune in sens contrar si arta populara a
cunoscut o admiratie fara rezerva, putin indiscreta, ca toata manifestatiile in legatura cu moda si snobismul. Si daca
neatentia si dispretul cu care erau tratate si mai inainte, au facut ca multe lucruri demne de pastrat sa dispara,
dragostea de acum nu e mai putin vatamatoare. Ea da prilej sa se inmulteasca si raspandeasca prin negurstori fara
scrupul si amatori fara pricepere, toate acele obiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun intr-o ciudat
alumina si gustul producatorului si pe al cumparatorului, compromitand produsele autentice ale artei taranesti. ... In
orice caz, s-ar fi putut introduce oarecare ordine in haosul care domeste acum in domeniul artei populare si s-ar fi
putut face o separatie intre ce este autentic romanesc si ce nu; intre ce este frumos conform cu vechea traditie, demn
sa traiasca mai departe si produsul hibrid al modei, care in zilele noastre provoaca aceleasi ridicole victime la sate ca
si la orase.
Scria Domnul George Oprescu in 1922, in cartea "Tara Noastra"