Sunteți pe pagina 1din 3

Tema limba romana 17.03.

2015
Alexandru Lapusneanu
C.Negruti

Nuvela,, Alexandru Lapusneanul" este publicata in ,, Dacia literara" in 1840, fiind una din
nuvelele de referinta a literaturii romane. Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei.
Nuvela este specie a geniului epic de dimensiuni reduse in care autorul isi exprima in mod
indirect iedile si sentimentele. Naratorul este obiectiv, actiunea este prezentata de catre un
narator omniscient, omniprezent care nu se implica in actiune. Accentul cade pe personajul
principal: Alexandru Lapusneanul. Nuvela are un singur fir narativ si presupune o plasare
in timp si spatiu: in Moldova in anul 1564.
Pentru nuvela ,, Alexandrul Lapusneanul" Costache Negruzzi se inspira din Cronica lui
Grigore Ureche. Personajele au atestare istorica, prezentand culoarea epocii. Astfel nuvela
duce la indeplinirea programului artistic din ,, Dacia literara".
Naraiunea se desfoar cronologic, linear, prin nlnuirea secvenelor narative i a
episoadelor, particularitate narativ romantic.Compozitia nuvelei este de factura
clasicista: sobra, echilibrata, intr-o arhitectonica organizata in patru capitole, avind fiecare
cite un moto, care fixeaz momentele subiectului. Capitolele poart cte un motto cu rol
rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor. Primul capitol il anunta pe
cel de-al doilea prin amenintarea lui Lapusneanul adresata boierilor, al doilea capitol
anticipeaza pe cel de-al treilea prin promisiunea domnului ca ii va da sotiei "un leac de
frica", iar cel de-al treilea il deschide pe al patrulea prin amenintarea de Spancioc lui
Lapusneanul ca se vor mai vedea pina a nu muri.
n capitolul I, Dac voi nu m vrei, eu v vreu este rspunsul dat de Lpuneanul
soliei de boieri care i cer s plece din ar pe motiv c norodul nu l vrea. De asemenea
capitolul I cuprinde expoziiunea (ntoarcerea domnitorului pe tronul Moldovei, n 1564, i
ntlnirea cu solia trimis de Toma) i intriga nuvelei (hotrrea lui Lpuneanul de a-i
relua tronul i dorina de rzbunare fa de boierii trdtori).
n capitolul al-II-lea, Ai s dai sam, Doamn! este avertismentul pe care vduva unui
boier decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa de crimele
soului ei. n capitolul al-II-lea sunt surprinse evenimentele declanate de ntoarcerea lui
Lpuneanul pe tron: fuga lui Toma n Muntenia, incendierea cetilor, confiscarea
averilor boiereti, uciderea unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng soul ei
pentru a nceta cu omorurile i promisiunea acestuia c o va face.

n capitolul al-III-lea, Capul lui Mooc vrem este cererea norodului care l gsete pe
Mooc vinovat de toate nemulumirile. Capitolul al-III-lea prezint numeroase evenimente
romantice cu caracter memorabil sau excepional: participarea i discursul domnitorului la
slujba religioas de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri,
omorrea lui Mooc de ctre mulimea revoltat i leacul de fric pentru doamna
Ruxanda. Capitolul constituie punctul culminant al nuvelei.
n capitolul al-IV-lea, De m voi scula, pe muli am s popesc i eu! este ameninarea
rostit de Alexandru Lpuneanul care, bolnav, fusese clugrit potrivit obiceiului vremii,
dar pierduse astfel puterea s domneasc. n capitolul al-IV-lea este nfiat
deznodmntul, moartea domnitorului prin otrvire. Dup patru ani de la cumplitele
evenimente, Alexandru Lpuneanul, bolnav de friguri, se retrage n cetatea Hotinului
unde este clugrit dup obiceiul vremii. Faptul c, atunci cnd i revine, amenin s i
ucid pe toi, inclusiv pe fiul su, urma al tronului, o determin pe doamna Ruxanda s
accepte sfatul boierilor de a-l otrvi.
Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a personajului
principal.
Principalul conflict este de ordin politic: lupta pentru putere ntre domnitor i boieri.
Impunerea autoritii domneti n faa boierilor, a constituit, n secolul al-XVI-lea, un
factor de progres, dar mijloacele impuse de Lpuneanul sunt sngeroase, caracteristice
tiranului feudal. Actele personajului sunt motivate psihologic: cruzimea este expresia
dorinei de rzbunare fa de boierii care l trdaser n prima domnie.
Conflictul secundar, ntre domnitor i Mooc (boierul care l trdase), particularizeaz
dorina de rzbunare a domnitorului, final anunat n capitolul I i ncheiat n capitolul alIII-lea.
Conflictul social, ntre boieri i popor, se limiteaz la revolat mulimii din capitolul al-IIIlea.
n proza romantic, tensiunile exterioare plaseaz personajele ntr-o relaie de antitez. Din
acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lpuneanul i doamna
Ruxanda, evideniat n capitolul al-II-lea. Astfel ca antiteza angelic-demonic care se
realizeaza la nivelul personajelor Doamna Ruxanda-Lapusneanul are un rol bine
determinat in desfasurarea actiunii. Fiica a luminatului domn Petru Rares, gingasa si
frumoasa, trista doamna este prizoniera unui spatiu care-l reprezinta pe singerosul ei
sot:curtea domneasca.In interiorul acestui spatiu se consuma antinomiile dintre "inger" si
"demon". Compasiunii pe care o arata Ruxanda celor loviti de soarta, Lapusneanul ii
opune cinismul unui scenariu singeros; bunatatii "ingerului" voievodul ii opune "dorul lui
cel tiranic" de a nascoci noi suferinte. Fapt demonstrat de faprul ca la rugamintea
Ruxandrei de a inceta cu omorurile, el ii da un ,, un leac de frica", aratandu-i piramida
construita din cele 47 de capete ale boierilor asasinati, iar cand zceasta lesina este
dezamagit, dispretuitor si ironic fata de reactia ei: ,, Femeia tot femeie [...] in loc sa se
bucure, es se sperie". Astfel Lapusneanul este crud, tiranic, diabolic in relatie cu Ruxandra
care este o femeie blanda, sensibila si tematoare. O alta antiteza este cea dintre boierul
Motoc si cuplul de boieri Spancioc-Stroici. Boierul Mooc este tipul boierului trdtor,
viclean, la i intrigant, care nu urmrete dect propriile interese. De aceea l trdase pe
Lpuneanul n prima sa domnie, iar la ntoarcerea acestuia, l linguete asemenea

cinelui care n loc s mute, linge mna care-l bate, iar boierii Spancioc si Stroici sunt
iubitori de mosie si dusmani ai tiraniei. Astefel ca personajul colectiv, mulimea revoltat,
apare pentru prima dat n literatura romn, psihologia acesteia fiind realizat cu finee,
n mod realist.
In concluzie Coexistena elementelor romantice cu elementele clasice ntr-o oper literar
este specific literaturii paoptiste: caracterul obiectiv, aspectul credibil al faptelor,
echilibrul compoziional. Prin urmare ,, Alexandru Lpuneanul" este o nuvel romantic,
de inspiraie istoric, ce ilustreaz principiile ideologiilor paoptismului i ale
romantismului romnesc.