Sunteți pe pagina 1din 22

GENERALITI PRIVIND PEREII CORTIN

1. Faade uoare
Faadele uoare se deosebesc esenial de faadele tradiionale prin
concepie, materiale folosite i modul de punere n oper; au greuti i grosimi
reduse i sunt realizate aproape exclusive din materiale netradiionale, fixate pe
o structur portant.
Tipurile cele mai rspndite de faade uoare sunt cele cunoscute sub
denumirea de perei cortin i panouri de faad.
Peretele cortin este un perete exterior uor, neportant, suspendat la
exteriorul structurii de rezisten a cldirii i nesubordonat acesteia din punct de
vedere dimensional; ei pot fi montai pe schelet sau alctuii din panouri (fig.
1.1).

Fig. 1.1. Perete cortin.

Panoul de faad se deosebete de peretele-cortin prin aceea c se


fixeaz ntre elementele structurii de rezisten a cldirii i este modulat dup
traveele acesteia; n acest caz planeele rmn aparente (fig. 1.2).
Din punct de vedere al permeabilitii la vapori, panourile de faad pot fi:
etane i respirante (au n structura lor un strat de ventilaie).
Faada unei construcii poate fi calificat ca uoar dac are o grosime
mic (cca.10cm), corespunznd unei mase de 40-60 kg/m2 i este realizat
exclusiv din materiale netradiionale (aluminiu, oel i sticl).

Fig. 1.2. Panou de faad


1 - planeu; 2 - suport de ancorare; 3 - panou vitrat.
n raport cu poziia fa de sistemul structural al construciei, faadele

uoare se pot clasifica astfel:


faade uoare cu montaj n panouri;
faade uoare de tip sistem de perete cortin.
La faadele uoare realizate din panouri, panourile de faad, complet
echipate, se monteaz ntre planeele construciei, avnd nlimea delimitat
de acestea.
La faadele uoare de tip sistem de perete cortin, panourile vitrate sau
opace se monteaz pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oel, situat
n afara planeului care limiteaz cldirea.
Din punctul de vedere al configuraiei sistemului structural propriu, acesta
poate fi alctuit astfel:
cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o
dominant vertical;
cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o
dominant orizontal;

cu elemente dispuse ntr-o compoziie (alctuire) rectangular (dar


sunt posibile i alctuiri particulare cu panouri trapezoidale sau n form de
paralelogram).
Forma n plan a sistemului de perete cortin este, de regul, dreapt. n
funcie de volumetria cldirii i de expresia plastic a faadei, acesta poate fi
curb, sau cu contur frnt. Poziia sistemului de perete cortin este, de regul,
vertical, dar unele pri ale acestuia, pot fi nclinate n raport cu verticala. n
alctuirea sistemelor de perei cortin pot fi nglobate i elemente n consol (de
exemplu, copertine).

2. Clasificarea tipurilor de faade uoare


Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortin, vzut din exterior,
pot fi realizate:
perete cortin clasic (fig. 2.1); Este cel mai uzual sistem de pereti
cortina, care permite realizarea unor structuri tridimensionale complexe si
folosirea sticlelor de dimensiuni mari. Are o constructie articulata, proiectata sa
faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor
etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara asi pierde din rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. La pereti
cortina standard, profilele - vizibile din interior si exterior, atat pe orizontala cat si
pe verticala - permit o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de
constructie. Etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Pentru exterior e
disponibila o gama variata de capace ornamentale (drepte, curbate, elipsoidale
etc.). Se pot realiza ochiuri mobile cu simpla deschidere, dubla deschidere sau
basculare spre interior, dar si ochiuri mobile cu deschidere spre exterior. Se
poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm. Peretii cortina standard
sunt disponibil in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru
exterior.
perete cortin semistructural linear (fig. 2.2); au profilele vizibile
din interior. Pe exterior profilul este vizibil doar pe un sens (orizontal sau
vertical), iar pe celalalt sens este vizibila o linie neagra (silicon rezistent la UV),
ceea ce confera sistemului o continuitate a ochiurilor de sticla pe o anumita
directie. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm, iar
etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Deschiderile se pot realiza doar
3

spre exteriorul cladirii. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru
interior cat si pentru exterior.
perete cortin semistructural cu ram (fig. 2.3); profilele sunt
vizibile din interior, dar pe exterior este vizibil doar un contur ingust pentru
fiecare sticla, iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondentele lor din
interior, ceea ce confera un aspect impecabil cand fereastra este inchisa.
Deschiderile se pot realiza doar spre exteriorul cladirii. Se poate utiliza sticla cu
grosimi cuprinse de pana la 24mm. Impermeabilitatea este asigurata de trei
randuri de garnituri EPDM si de un sistem de scurgere pentru orice tip de
acumulare de apa. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru
interior cat si pentru exterior.

perete cortin structural (fig. 2.4); Sistemul ofera posibilitatea


realizarii unor de structuri tridimensionale foarte complexe iar si un exterior cu
aspect de oglinda continua. Are o constructie articulata, proiectata sa faca fata
oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si
eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din
rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. Profilele sunt vizibile
doar pe interior, in timp ce la exterior raman vizibile sticla si elementele de
etansare : garniturile EPDM - sau liniile de silicon - inguste dintre foile de sticla,
care pot avea grosimi intre 6 si 32 mm. Se pot realiza doar deschideri inspre
exterioru cladirii. Pereti cortina structurali sunt disponibil in toata gama de culori
RAL.

Fig. 2.1. Perete cortin clasic

Fig. 2.2. Perete cortin


semistructural linear

Fig. 2.3. Perete cortin


semistructural cu rama

Fig. 2.4. Perete cortin structural

Perei cortin montai pe schelet. Pe structura de rezisten a cldirii se


fixeaz un schelet uor, n general metalic, alctuit din montani verticali (grile),
din rigle orizontale sau dintr-o reea rectangular de elemente verticale i
orizontale. ntre elementele scheletului faadei se monteaz elemente de
umplutur opace i tmplria. Scheletul faadei, confecionat din elemente n
ntregime prefabricate, are rolul de a transmite la structura de rezisten a
cldirii greutatea proprie a elementelor de umplutur opace i vitrate, precum i
ncrcarea dat de vnt.
Pereii montai pe schelet pot avea diverse soluii constuctive. Scheletul
alctuit din elemente liniare, complet uzinate i finisate, se monteaz pe antier,
separat, element cu element. Acesta poate fi cu elemente principale de
rigidizare verticale (montani) i rigle ca elemente secundare, sau cu elemente
pricipale de rigidizare orizontale (rigle) i montani (care pot lipsi) ca elemente
secundare (fig. 2.5). Montanii i riglele pot avea seciune plin, din profile de
aluminiu extrudat sau tabl de oel ndoit la rece. Scheletul alctuit din cadre
prefabricate poate avea form de H, T, sau cadre nchise. (fig. 2.6)

Fig. 2.5. Perei cortin montai


pe schelet:
schelet din elemente principale de rigidizare verticale si orizontale; 1 planeu;
2 suport de prindere montant; 3 montant; 4 rigle; 5 suport de prindere rigl;
6 element vitrat (sticl)

a).

b).

c).

b).

a).
c).

Fig. 2.6 Perei cortin din cadre prefabricate:


a cadru prefabricat n form de H; b cadru prefabricat nchis;
c cadru prefabricat n form de T.

Perei cortin alctuii din panouri. Se realizeaz din panouri complet


uzinate i finisate, avnd montate parapetul i tmplria i pot avea nlimea a
1...3 etaje i limea a 1 sau 2 travei. Panourile pot fi pline sau cu goluri de
ferestre. Dup modul de alctuire a panourilor, pereii se mpart n dou grupe:
perei din panouri alctuite dintr-un schelet de rezisten (cadru
metalic sau din lemn), o parte plin care formeaz parapetul i partea vitrat
(fereastra); cele 3 pari constituitive ale panoului sunt complet asamblate din
uzin.(fig. 2.7. a).
7

perei din panouri alctuite dintr-o fa exterioar continu


(epiderm), nentrerupt prin rosturi, executat din tabl ambutisat, polisteri
armai, fibre de sticl, plci de azbociment ondulat, n care golul de fereastr
este decupat. (fig. 2.7. b).
Poziia stlpilor sau bulbilor diafragmelor fa de panouri poate fi n
spatele acestora sau n dreptul panourilor . Asamblarea panourilor se face direct
ntre ele prin mbinarea profilelor montanilor, cu ajutorul unui acoperitor de rost
sau cu lamb i uluc.

Fig. 2.7. a. Perete cortin alctuit din panouri cu schelet de rezistenta.


1- fereastr; 2 parapet.

Fig. 2.7. b. Perete cortin alctuit din panouri cu strat exterior continuu.
1 plac de capt; 2 gaur de acces piuli; 3 tabl abutisat exterior; 4 - tabl abutisat
interior;
5 spum poliuretan de baz; 6 bar metalic de ntrire; 7 plac din metal; 8 fgas
de nbinare;
9 plac de pervaz; 10 gol de fereastr.

3. Clasificarea procedeelor de fixare i etaneitate a faadelor uoare.


Rosturile faadelor uoare. Calitatea unui perete cortin depinde mult de
realizarea rosturilor, care trebuie s ndeplineasc mai multe condiii i anume:
durabilitatea n timp; s permit dilatarea liber a elementelor asamblate; s
faciliteze fixarea rapid i eficace a elementelor; s asigure n timp o etanare
riguroas contra efectelor apei, vntului, aerului, cldurii; s compenseze prin
elasticitatea sa jocurile de montaj i deformaiile normale ntre elemente.
n raport cu natura elementelor care se asambleaz, rosturile pot fi:
ntre elementele scheletului de rezisten al faadei;
ntre elementele scheletului i cele de umplutur (pline sau vitrate);
ntre prile pline i mobile ale ferestrelor;
ntre panouri.
Materiale utilizate la realizarea rosturilor sunt diverse; ele se pot clasifica
n dou categorii:
produse lucrnd prin aderen (sub form de paste, cimenturi i
chituri elastice);
produse lucrnd prin compresiune (celulare, benzi i cordoane
profile).
Se pot folosi profile pe baz de elastomeri vulcanizai (neopren, butil,
polimeri de etilen-propilen), masticuri sub form de past pe baz de rini,
butil, elastomeri dintre care cel mai cunoscut este Thiokolul sau spume de
poliuretan impregnate cu bitum. n cazul mbinrilor preformate; contactul i
strngerea se realizeaz prin elasticitatea profilurilor de mbinare.
Fixarea profilurilor se face n diverse moduri: cu baghete metalice, cu
profiluri n coad de rndunic.
Etanarea i dilatarea, condiii care trebuie ndeplinite simultan la
mbinrile panourilor, se pot realiza pe baza elasticitii profilurilor de etanare
(fig. 3.1.). mbinrile trebuie protejate mpotriva intemperiilor, radiaiei solare etc.
9

Fig. 3.1. Elemente de mbinare, fixare i etanare a panourilor de faad.

Elementele de umplutur ale faadelor uoare. Elementele de


umplutur ndeplinesc numeroase funciuni; statice, higrotermice, acustice, de
asigurare a confortului, de realizare a arhitecturii cldirilor etc. i se pot realiza
sub form de:
panouri structurale care particip la preluarea ncrcturilor i
contravntuirea faadei;
panouri autoportante i de umplutur, montate pe scheletul uor al
faadei.
Dup modul n care acestea sunt concepute din punct de vedere termotehnic,
pot fi:
panouri ventilate (fig. 3.2. a) care cuprind n structura lor, ntre faa
exterioar i stratul termoizolator, un star de aer care comunic la partea
superioar i inferioar cu exteriorul prin orificii prevzute n acest scop; rolul
stratului de aer ventilat este de a evacua n atmosfer cldura acumulat de faa
exterioar a panoului sub aciunea radiaiei solare i de a elimina vaporii de ap
care migreaz din ncpere spre exterior;
panouri permeabile (respirante) la vapori de ap (fig. 3.2. b) care nu
au strat de aer ventilat, iar faa interioar are o permeabilitate redus la vaporii
de ap; n acest caz stratul termoizolant trebuie s fie ct mai permeabil i ct
mai puin higroscopic;

10

panouri etane care sunt alctuite din fee practic impermeabile la


vaporii de ap; astfel c fenomenul de condens nu poate avea loc n interiorul
lor.

Fig. 3.2.a. Panouri ventilate

Fig. 3.2.b. Panouri permeabile


1 finisare exterioara; 2 planul de drenaj;
3 bariera de vapori; 4 vapori de ncetinire;
5 strat termoizolant; 6 strat structural

Panourile de umplutur se compun n general, dintr-o fa exterioar, un


miez i o fa interioar (fig. 3.3). Faa exterioar poate s fie un nveli subire
sub form de folie, pelicul de vopsea, email, care asigur etanarea panourilor
n cmp, protecia mpotriva coroziunii i finisajul acestora i se poate realiza
din: tabl cutat sau ondulat de oel sau oel inoxidabil, aliaje de aluminiu, plci
plane sau ondulate de azbociment, foi cutate sau ondulate din poliesteri armai
cu fibre de sticl, PVC, produse de sticl (geam emailat colorant, geam
stratificat sau armat), produse din lemn masiv sau plci industrializate pe baz
de lemn (placaj, PFL, PAL). Miezul panoului, situat ntre cele dou fee, cuprinde
scheletul de rezisten al panoului (ram metalic, din lemn sau din material
plastic), stratul de aer ventilat sau nchis i stratul termoizolator alctuit din: plci
de plut expandat, produse din vat sau psl mineral, fibre de sticl
expandat, plci din b.c.a. i spume pe baz de materiale plastice (polistiren
celular, spum de policlorur de vinil rigid, spum de poliuretan, spume
fenolice etc.). Faa interioar a panoului are rolul de a prelua ncrcturile din
exploatare, de protecie a miezului i de suport pentru finisajul interior; se poate
realiza dintr-o gam foarte larg de materiale: oeluri inoxidabile, aliaje de
aluminiu, plci plane i ondulate de azbociment, materiale plastice, lemn etc.
11

Fig. 3.3 Straturile componente ale unui panou de umplutur.


1 cardu de rezisten; 2 tabl abutisat; 3 barier de vapori; 4 miez izolant; 5
planeu; 6 elemente de prindere (fixare) a panoului.

Dup modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul


structural propriu din aluminiu, sau oel, pot exista urmtoarele variante:
cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe
sistemul structural al peretelui cortin, prin intermediul unor garnituri i al unui
profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme al
sistem de perete cortin clasic (fig. 3.4.a);

12

Fig. 3.4.a Modul de prindere a panourilor termoizolante


1 garnitura; 2 - profil presor exterior;

prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural,


rezistent la radiaia ultraviolet, pe profilele distaniere din aluminiu eloxat i
fixarea punctual (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al
peretelui cortina. (fig. 3.4. b).

Fig. 3.4. b Modul de prindere a panourilor termoizolante


1 sticl; 2 spaiu de izolare interior; 3 distanier din Al.; 4 material adeziv Butil;
5 material anti-condens; 6 material de etanare Tiocol

innd seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:


13

perei cortin cu panouri fixe, vitrate i/sau opace;


perei cortin, care pe lng panourile fixe, conin i panouri mobile
(ferestre i ui) din aluminiu.

Fig. 3.5. Perei cortin cu panouri vitrate:


1 - panouri fixe; 2 - panouri mobile

4. Gradul de performan al pereilor cortin.


Dup gradul de performan pe care l pot asigura pereii cortin,
cldirile pot fi clasificate astfel:
cldiri cu grad de performan maxim (nu au vitraje mobile i sunt
prevzute cu climatizare centralizat);
cldiri cu grad de performan mediu (pot avea vitraje mobile i
climatizare parial);
cldiri cu grad de performan normal (unele cldiri din peisajul
industrial, cu vitraje mobile i climatizare parial).

4.1.Comportarea la aciuni exterioare.


14

Comportarea la aciunea diferitelor solicitri la care sunt supui pereii


cortin, n cursul exploatrii (sarcinile climatice, actiunea chimica a mediului
inconjurator, zgomotul, umiditatea, focul), impun rezolvarea unor probleme noi in
comparatie cu peretii traditionali.
Actiunea vantului constituie incarcarea principala pe care o preiau
peretii-cortina. Preluarea presiunii vantului se realizeaza prin legaturile de
ancorare a fatadei usoare de structura cladirii .
Parametrului exterior al panourilor, alcatuit din placi de grosime mica,
trebuie sa i se asigure un grad de rigiditate la actiunea vantului. Aceasta se
realizeaza prin elemente de consolidare sau printr-o geometrie eficienta
(ondulat, cutat ) la incovoiere (fig. 4.1.1).

Fig. 4.1.1. Legaturile de ancorare a faadei usoare.


1 garnitur de izolare; 2 capac de protejare; 3 garnitur de fixare; 4 garnitur de
etanare;
5 urub de fixare (ancorare).

Alta solicitare dominanta a acestor pereti, comparata cu cei traditionali,


este variatia de temperatura. Aceasta sensibilitate caracteristica fatadelor
usoare se explica prin faptul ca in alcatuirea lor intra materiale cu greutate
redusa, cu coeficient de dilatare ridicat (la aliajele de aluminiu, coeficientul de
dilatare fiind dublu, in comparatie cu cel al otelului). Pentru preluarea
deformatiilor liniare produse de temperatura, la imbinarile dintre doua elemente
metalice liniare, se prevede un manson fixat rigid in interiorul unuia din
elemente, pe care poate culisa liber cel de al doilea element.
15

In cazul dilatarii impiedicate, in elemente apar eforturi care pot produce


ruperi sau flambari ale acestora.
Actiunea calorica a radiatiei solare asupra peretilor usori, a caror capacitate
de acumulare este redusa, impune masuri speciale pentru asigurarea
confortului termic.
Aceste masuri sunt determinate de:
limitarea cantitatii de energie calorica transmisa;
intarzierea procesului de transmitere prin folosirea suprafetelor
opace ;
folosirea, la exterior, a materialelor capabile sa reflecte o parte a
energiei calorice datorita radiatiei solare(aluminiu oxalat) sau a panourilor
ventilate (fig. 4.1.2).

Fig. 4.1.2. Variaia de temperatur acumulat.


(a seciune montant; b primvar/toamn, ventilaie natural; c var, sezon de rcire,
ventilaie artificial; d iarn, sezon de nclzire); 1 aer admis; 2 aer evacuat; 3 panou;
4 radiaii solare;
5 celule pv (obionale).

Pentru combaterea actiunii calorice a radiatiei solare, se pot folosi


urmatoarele mijloace:
conditionarea aerului in interiorul incaperilor, orientarea (spre nord
sau sud) a fatadelor;

16

folosirea
geamurilor
transparente
duble,
a
geamurilor
termoasorbante, simple sau duble, a
geamurilor stratificate reflectante,
ecranelor de protectie.
Ecranele de protectie se folosesc la exteriorul cladirii cu scopul ca radiatia
solara sa nu ajunga pe suprafata fatadei. Acestea se realizeaza prin scoaterea
in consola a planseelor sau prin prelungirea spre exterior a plinurilor dintre
ferestre. Ecranele se folosesc si ca elemente constructive distinctive, care se
monteaza pe fatada.
Pentru reglarea radiatiei solare si a luminozitatii se pot prevedea ecrane
mobile. Ecranele de protectie permit reducerea instalatiilor pentru conditionarea
aerului, care prezinta dezavantajul de a fi costisitoare (fig. 4.1.3).

Fig. 4.1.3 Ecranele de protectie solar

n afara de actiunea calorica, radiatia solara mai are si o actiune


fotochimica, ce se manifesta prin alterarea culorilor si imbatranirea maselor
plastice. Din aceasta cauza, trebuie creata posibilitatea inlocuirii materialelor
degradate.
Coroziunea atmosferica este importanta la structurile metalice ale
peretilor- cortina, diferentiindu-se dupa tipurile de atmosfera: marina, industriala,
urbana, rurala. Coroziunea galvanica (datorita cuplurilor galvanice intre 2 metale
cu potentiale electrice diferite) este preintampinata prin separarea, cu materiale
slab conducatoare de electricitate (neopren), a contactului dintre aluminiuarama; zinc-arama; otel neprotejat- arama; otel neprotejat - aluminiu.

17

4.2.Etaneitatea
Aceasta exigenta trebuie asigurata in caz de ploaie, zapada, praf si vant
(fig. 4.2.1). Problema etanseitatii la fatadele usoare este una dintre cele mai
delicate din punct de vedere tehnic, deoarece pune probleme de alcatuire si de
impermeabilizare a rosturilor.
Rosturile prin care poate patrunde apa si aerul sunt cele de la nivelul
racordarilor dintre elementele structurii metalice a peretelui-cortina, elementele
structurii metalice si de umplutura, partile fixe si de umplutura ale tamplariei.
O conditie a legaturilor din rosturi este aceea ca ele trebuie sa ramana
elastice in timp si sa permita deplasarea relativa a elementelor peretelui-cortina,
supuse tasarilor, eforturilor alternate ale vantului, precum si contractiilor termice.
Produsele de etansare se clasifica in:
produse care actionaza prin aderenta, din care fac parte: produsele
in forma de pasta si cimenturile elastice (cauciuc sintetic);
materiale care lucreaza la compresiune, din care fac parte:
materialele celulare (spume pe baza de cauciuc sintetic) si materiale profilate
(elastomeri si plastomeri).

Fig. 4.2.1. Semne de disconfort a peretelui cortin.

18

4.3. Comportarea higrotermic


La proiectarea peretilor-cortina, una din problemele principale o constituie
determinarea rezistentei reale la transmisie termica . Aceasta se poate realiza
numai daca se tine seama de fluxul termic al elementelor pline ale fatadei, ale
scheletului metalic si al structurii de rezistenta a cladirii.
Scheletul metalic al peretilor-cortina poate prezenta punti termice
importante, la nivelul carora se pot produce fenomene de condens; acestea sunt
evitate in masura in care sunt suprimate profilele ce traverseaza grosimea
panoului.
Inertia termica a fatadelor usoare constituie o problema esentiala in
asigurarea confortului termic.
Capacitatea calorica redusa a fatadelor usoare poate fi compensata de
capacitatea de absorbtie a peretilor interiori si a planseelor, cu conditia ca
acestea sa fie masive si sa nu fie captusite cu materiale izolante (termice sau
fonice), ce reduc capacitatea de absorbtie.
Problema asigurarii confortului termic la cladirile cu pereti-cortina este
deosebita, din cauza alcatuirii lor eterogene: suprafete vitrate mari si masa
redusa.
4.4. Izolatia acustica
Exigenta acustica isi mareste eficacitatea, daca:
se asigura, pe cat posibil, izolarea fonica a partilor vitrate;
se evita ca punctele de imbinare sa nu prezinte "punti fonice";
se are in vedere faptul ca nu poate fi marit esential efectul fonic, prin
utilizarea de materiale grele pentru partile opace.
Problema izolarii fonice aferenta partii vitrate a peretilor este una dintre
problemele cele mai complexe in arhitectura cladirilor.
Sticla constituie un perete transparent de lumina si, de obicei, foarte
subtire; asadar, ea este comparata cu o piele de toba. Un grad de izolatie fonica
(urmarind, concomitent, si o izolatie termica) se obtine prin ferestrele duble, cu
geamurile distantate la minimum 2 cm.
E recomandabil sa fie asociate cu geamuri de grosimi diferite.
Geamul cel gros se amplaseaza in partea de unde vine zgomotul. n cazul in
care se folosesc geamuri simple pentru izolatie fonica, grosimea acestora va fi
de 8...10 mm sau 10...12 mm.
ocurile primite direct de peretii cortina (spre exemplu zgomotul ploii sau
al grindinii) pot fi atenuate pe partile pline ale fatadei, prin prevederea de

19

materiale fonoabsorbante cat mai apropiate de locurile de impact. Partile vitrate


nu pot fi protejate decat de o perna de aer situata intre doua geamuri.
4.5. Rezistenta la foc
n caz de incendiu, principalele functiuni ale peretelui exterior sunt:
limitarea extinderii focului in interiorul cladirii;
impiedicarea propagarii focului intre etaje;
impiedicarea propagarii focului in cladirile adiacente. Ferestrele
reprezinta zone de protectie nula impotriva focului.
n cazul peretilor-cortina, este necesara folosirea unor materiale rezistente
la foc - pentru elementele componente ale fatadelor - si fixarea lor in structura
de rezistenta, eventual, la nevoie, utilizarea unor perdele de apa care sa se
opuna trecerii focului si care sa limiteze temperatura.

20

TEHNOLOGIA DE MONTARE A
PEREILOR TIP CORTIN
Componentele peretilor-cortina pot fi asamblate prin:
lipire
pe cale mecanica
independent
Cele trei straturi ale peretilor usori se asambleaza prin lipire, cand stratul
de izolare termica este rigid si cand placile interioare si exterioare ofera o buna
suprafata de lipit cu miezul. Lipirea se realizeaza cu cleiuri rezistente la
umezeala. Daca miezul termoizolant este permeabil la vapori, apare necesara
introducerea unei bariere de vapori intre fata interioara si miez .
Asamblarea mecanica, pe contur, a celor trei straturi se efectueaza in
cazul straturilor termoizolante cu rezistenta mecanica redusa.
Aceasta asamblare se realizeaza prin ambutisare sau imbulonare, prin
adaugarea / neadaugarea unor profile auxiliare.
Pentru o comportare termica favorabila a peretelui, va fi asigurata
ventilarea termoizolatiei, prin circulatia aerului intre stratul termoizolant si
parametrul exterior. Montarea independenta a celor 3 elemente in structura de
rezistenta a peretelui poate fi realizata, prin asigurarea unei circulatii a aerului,
in special atunci cand paramentul exterior este executat din sticla.
Panourile de inchidere pot fi dispuse in raport cu montantii: la limita
interioara, intre sau in fata montantilor .
Dispunerea la limita interioara a montantilor este dezavantajoasa,
deoarece ofera posibilitatea crearii puntilor termice. Pozarea panourilor intre sau
in fata montantilor rezolva partial sau total problema puntilor termice, dar
mareste distanta la care se gasesc panourile in fata planseelor, creand astfel
dificultati in separarea si izolarea fonica a peretilor .

21

AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE
PEREILOR TIP CORTIN
Caracteristicile principale ale peretilor cortina, indiferent de tipul lor, sunt
urmatoarele:
1. Se preteaza la o uzinare completa, in serii mari, in intreprinderi care
asigura o executie riguros controlata.
2. Asigura o reducere importanta a consumului de manopera pe santier si
o scurtare a duratei de executie.
3. Unele solutii permit montarea din interiorul cladirii ceea ce conduce la
suprimarea cheltuielilor legate de schele, iar executia lucrarilor se poate
desfasura independent de conditiile meteorologice.
4. Grosimea redusa a peretilor cortina sporeste suprafata utila a
incaperilor.
5. Grosimea redusa a peretilor permite o rezolvare mai economica a
structurii de rezistenta a cladirii si a fundatiilor, fapt ce determina o reducere
importanta a costului transportului de materiale.
6. Peretii-cortina pot fi inlocuiti, partial sau total.
7. Cheltuielile de intretinere, la acest tip de pereti, sunt mult mai reduse
decat cele pe care le presupun cladirile traditionale, deoarece acestia sunt
alcatuiti, la exterior, din materiale neporoase, care nu retin praful si apa, nu
favorizeaza fixarea si dezvoltarea microorganismelor; intretinerea lor constand
in general, in spalarea periodica.
8. Ofera posibilitati noi de tratare a fatadelor din punct de vedere
arhitectural, intr-o ampla gama de solutii, punand la dispozitia arhitectului o
mare varietate de materiale (sticla, metal, email), culori, ca si posibilitati de
rezolvare a reliefului fatadelor.

22

S-ar putea să vă placă și