Sunteți pe pagina 1din 169

It( )lllilt I

'1. KIY()Sn Kl s-a ni'lsr'rt[

;i

a t'tt'st'ttl ttr I l,rn,,tit.

I'rovinc rl.intr<l

rcmilrcalbil2l fanrilic rlc profesori; tirlil s.1rr .r

condus l)c'partarnentul de Educalie al Statului Hawarii. I )trpi'l

terminarea liceului, gi-a continuat studiile la New Yrrrk.

Absolvind facultatea, a intrat in Marina Americand 9i a

luptat in Vietnam, ca ofifer gi pilot de elicopter.

int977,a infiinfat o companie ce a scos pe piald primul porto-

fel din nailon pentru surferi, care in scurtd vreme a devenit un

produs de mare succes. Crealiile sale au apdrut in Runner's World, Gentleman's Quarterly, Success Magazine, Netusweek gi chiar in Playboy.

La 47 de ani s-a pensionat, dar se ocupi in continuare de in- vestifii, in special in domeniul imobiliar.

in 7995, a devenit cofondator al unei organizalii interna-

lionale cu profil educalional, care funcfioneazdin gapte ldri 9i care gi-a propus inilierea cursanlilor in arta afacerilor gi a

investifiilor. in calitate de specialist in educafie, a vorbit de la

cele mai importante tribune, la fel ca 9i Og Mandino, Zig

Ziglar sau Anthony Robbins. Este creatorul jocului CASHFLOW in trei variante (pentru copii, adulli gi avansali), ce reproduce condiliile unei piefe reale gi ii iniliazd pe jucdtori in secretele lumii financiare.

SHARON L. LECHTER, coautoare a volumului de fald, a

colaborat cu Robert Kiyosaki la urmdtoarele volume apdrute

la Curtea Veche Publishtng: Tatd bogat, tntd sdrac (2000), Copil

bogat, copil iste! (2002), Profeliile tatdlui bogat (2007), Tkndr 9i

bogat (2007), inainte de a demisiona (2007), Cine mi-n luat baniiT

(2007), Ghid de investifii (2007), $coala de afaceri (2007).

Dupd ce a absolvit Summa Cum Laude Universitatea de Stat din Florida, oblinAnd o diplomd in contabilitate, Sharon L.

Lechter s-a angajat la o mare firmd de profil. A devenit expert

contabil la o companie Il apoi director de impozite la o com-

panie nalionald de asigurdri. Este fondatoare a primei reviste pentru femei din Wisconsin.

In calitate de solie 9i mamd a trei copii, s-a orientat spre in-

v5!5mAnt. impreuni cu inventatorul primei cdrfi electronice (talking book) a ajutat la extinderea acestei industrii. Este o pionierd in dezvoltarea noilor tehnologii care incearcd

si readucd pe cAt posibil cdrtile in viala copiilor. S-a implicat din ce in ce mai mult in formarea celor mici, devenind o

militantd in domeniul matematicii, al calculatoarelor, citi-

tului gi scrisului. in prezent, igi concentreazd eforturile in direclia credrii

instrumentelor educalionale necesare celor interesafi s5-9i

imbunitdteascd educatia financiar5.

ROBERT T. KIYOSAKI

in colaborare cu

SHARON L. LECHTER

CADRANUL

BAI{ILOR

Ghidul tatdlui bogar

p entru lib ertate finan ciard

Ediqia all-a

Traducere din limba englezl, de

Daniel-Mihai Dunci

%h

BUCURE9TI,2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

KIYOSAKI, ROBERT

Cadranul banilor : ghidul tatilui bogat pentru

libertate financiari / Robcrt T. Kiyosaki impreuni cu Sharon L. Lechtcr. ; trad.: Danicl-Mihai Dunci - Ed. a

2-a. - Bucuresti : Curtea Veche Publishing, 2008

ISBN 978-973 -669 -612-1

I. Lcchtcr, Sharon IL Dunci, Daniel Mihai (trad.)

336

174.4

Coperta colccqiei: GmnroN AND SvANS PRouuctroNs

www.griffon.ro

ROBERT T; KIYOSAKI with SHARON L. LECHTER, C.P.A.

The CASHFLOW Quad.rant Ricb Dad's Guide to Financial Freed.om

Copyright O 1998, 1999 by Robert T. Kiyosaki

and Sharon L. Lechter

All rights rcserved.

CASHFLO\7 is the tradcmark of CASHFLOX7 Technologies, Inc.

@ CURTEA VECHE PUBLISHING,20A6

pcntnr prezcnta versiunc in limba romini

Dedicatie

,,Omul s-a niscut liber; dar pretutindeni el se afli in lanquri.

Unii se cred stipinii celorlalgi, dar nu-gi dau seama ci sunt mai

sclavi decit acegtia."

jean Jacques Rousseau

Tatil meu cel bogat obignuia

si spuni: ,,Nu pogi fi cu ade-

virat liber decit arunci cind dispui de libertaie financiari.* Apoi continua: ,,Libertatea e intr-adevir la dispozigia ruturor,

dar are totugi un pre{.c Cartea de fagi se adreseali celor dispugi

si pliteasci acest pre[.

Prietenilor no$tri

Succesul fenomenal al cirqii Tatd bogat, tatd sdrac ne-a adus

mii de noi prieteni in intreaga lume. Prietenia qi cuvintele lor binevoitoare ne-au determinat si scriem Cadranal Banilor, care

este de fapt o continuare a lucririi mentionate mai sus. Prin urmare, dorim si mulgumim tuturor prietenilor nogtri,

vechi gi noi, pentru sprijinul

enruziast pe ""re l-a., acordat celor

mai extraordinare visuri ale noastre.

INTRODUCERE

In ce cadran vd aflayi ?

Este cel

t

potriait

fentrw

*red,aod,strd, ?

Sunteti liber din punct de vedere financiar ? Cadranwl Ba- nilor este o carte scrisa special pentru dumneavoastri, in cazul in care aqi ajuns la o riscruce financiari pe drumul viegii. Daci

doriqi si preluati controlul asupra activitigii pe care o desfiguraqi

in

prezent, in vederea schimbirii destinului dumneavoastri

financiar, eavd"va fi un ghid devotat. Iatd, Cadranwl Banilor:

Literele din fiecare

compartiment

reprezinti:

A -

angajat

  • L - liber-profesionist patron

P -

  • I investitor

-

C.qlneNur BANTLOR

Fiecare dintre noi aparqine cel puqin unuia dintre cele patru

sectoare ale Cadranulwi.lJnde se situeazi frecare este un lucru

determinat de sursa din care ii vin banii. Mulqi dintre noi se ba-

zeazd.pe salarii, fiind deci angaiaqi, in timp ce algii sunt liber-pro- fesionigti. Angajaqii gi liber-profesionigtii se situeazi in partea

stinga a Cadranwlwi Banilor. Partea dreapta este rezervata per-

soanelor care i9i obqin banii din afacerile pe care le degin sau din

investiqiile pe care le fac.

Cadranul Banilor se refera la cele patru categorii de oameni

care alcituiesc lumea afacerilor

unici.

-

cine sunt 9i ce anume ii face

in

El vi va ajuta sa identificaqi sectorul in care vi aflaqi

prezent gi si definiqi traseul spre Punctul in care dorigi sa

ajungegi,

Chiar

in demersul dumneavoastri citre libert aea financrati.

in toate cele

daca libertatea financiara poate fi gisiti

patru cadrane, aptirudinileprevd,zute de ,,P" $i

,,I" vivot aiuta

si vi atingegi obiectivele financiare mult mai rapid. Totodati,

un ,,A" de succes ar trebui si devina, in acelagi timp, un ,,I" de

succes.

Ce arei sd te faci cknd

o sd fii mdre ?

Aceasti carte este, in multe privinqe, partea a II-a a volumu- lur Tatd bogat, tatd sdrac. Pentru aceia dintre dumneavoastri care nu atr citit Tatd bogat, tatd sdrac, trebuie mentionat ci se

referi la diferitele lecqii pe care cei doi taqi ai mei mi le-au oferit

despre bani 9i alegerile ce trebuie ficute in viaqa. lJnul era tatil

meu biologic, iar celalalt era tatal celui mai bun prieten al meu.

Unul avea studii superioare, iar celilalt renun{ase la gcoali dupa

ce fusese exmatriculat din liceu. Unul era sirac, iar celilalt era

bogat.

Ori de cite ori eram intrebat ,,Ce vrei sa te faci atunci cind

vei fi mare ?", tatdl meu cel erudit, dar sirac, imi reitera accca;i

recomandare: ,,Du-te la gcoali, invaqa bine 9i ia notc bune, dupi carc gascgte-qi o slujba siguri."

l-i

.ccclnancla un drutn ?n

viagi cAl'c, c.rttltrrnt ()ntlrtttt'tlu'i,

irr {:i rritirt tstfcl:

Sfatwl tatdlwi sd.rac

Tatil sirac imi recomanda sa devin ori un ,,A" (angajat) cu

un salariu bun, ori un ,,L"

cum medicii, avocagii

(liber-profesionist) bine plitit, pre-

sau contabilii. Tatil meu cel si.rac era

foarte preocupat de ideea constangei in salariu gi beneficii, cit 9i

de aceea a siguran(ei in slujbi. Acesta este gi motivul pentru care ocupa un post de oficial guvernamental bine pl;tit - geful sis-

temului de educaqie in statul Hawaii.

Pe de alta parte, tatil cel bogat, dar lipsit de educaEie, imi didea sfaturi total diferite. El imi recornanda astfel: ,,Du-te la

;coala, absolvi o facultate, clidegte o afacere gi invaqi si devii un

investitor de succes."

Ma indemna si rtrmez

un dmm in viaga care, conform

Cadranwlui, ar fi ardtat astfel:

Sfatwl tatdlui bogat

  • 10 CanneNur BAMLoR

Aceasti carte descrie procesul mental, emoqional gi educa-

gional pe care l-am traversat urmind sfatul 'atilui bogat.

Cui i se adreseazd (tcedstd cd.rte

Cartea defata e scrisd pentru cei care sunr pregitigi si schimbe

cadranele. Ea se adreseazd,inspecial p.rro"nilor care se regisesc

in sectoarele ,,A" gi ,,L", dar intentio neazd. si devina ,,P" sau ,,I".

Este recomand,atd celor dispusi si renunge la siguran(a unei sluj- be gi si inceapi si-;i cladeasci siguranga frnanciari. Nu este o

cale ugor de urmat, dar risplata de la capatul cilitoriei meriti tot eforml. Este o cilitorie spre libertateahnanciard. Cind aveam t2 am, tatLl cel bogat mi-a spus o povestioar; care mi-a servit drept ghid citre bunistare si libertate financia-

ri. A fost modul prin care tatil cel bogat mi-a explic at dlferenqa

dintre partea stingi a Cadranului, segmenrele ,A" gi ,,L", gi

partea dreaptd", adici sectoarele

,,P" $i

.I". Povestea suna afa:

,,A fost odatl. ca niciodati un situc oarecum bizar. Era o

plicere si locuiesti in el, cu o singuri excepgie: localitatea nu avea apd, decit atunci cind ploua. Pentru a rezolva aceasti pro- blemi o dati pentru totdeauna, inqelepqii sarului au decis si

organizeze o licitaqie pentru a incheia un contract prin care si se

asigure zilntc aprovizionarea cu apd. a

localitiqii.

Doi birbaqi au decis si ii

s-au oferit si se ocupe de treabd., iar bitrinii

insircineze pe amindoi cu aceasti responsabilitate. Hotirirea

lor era argumentati de faptul ci pugini comperitie nu strici prequrile ar rdmine mici, in timp ce riscul ca satul si ramini

-

vreodati fird, apl, ar fi redus considerabil.

Primul dintre cei doi contractanti, pe nume Ed, s-a pus ime-

diat pe treaba. A cumpirat doua galegi de oqel galvanizat qi a

inceput si execute curse dus-intors pini la cel mai apropiat lac,

aflat la o depirtare de 1,5 kilometri. Banii au inceput

imediat, in contextul in care lucra de dimineagi

si vini

pini scara,

scolind api din lac cu cele doui gileqi ale sale, pe carc lc golca intr-un bazin mare de ciment, aflat in sat. ln ficcarc clirnincaqri

era ncvoit si se trczeasci inaintca cclorlalgi pcntru :r .sc asigurr ci

rczcrvorul corrqinc suficicnti api, astfcl incit sji il('()pcrc nccc

INtRooucrnr

11

sitigile sitenilor. Muncea din greu, dar erafoarte fericit ci poate face bani si ci este unul dintre cei doi conrracrangi exclusivi ai acelei afaceri.

Cel de-al doilea cistigator al conrracfului, Bill, a dispirut

pentru o vreme. Nu

a fost vdzut luni la rind, fapt ce l-a bucurat

foarte mult pe Ed, intrucit nu avea niciun fel de concuren{i. Tot

profitul ii revenea lui.

in loc si cumpere doud gileqi, in ideea de a intra in competitie

cu Ed, Bill gi-a intocmit un plan de afaceri, a fondat o corpora-

gie, a gisit patru investitori, a angajat un pregedinte care s;.

administreze afacereagi s-a intors sase luni mai tirziu cu o echi-

pi de constructori. ln decursul unui an, echipa sa a construit o conducti uriagi de oqel inoxidabil de la lac pini in sat.

La fastuoasa ceremonie de deschidere, Bill a anuntat ci apa sa

este mult mai curati decit cea a lui Ed. ii .ra cunoscut faptul ci

existaseri nemulgumiri in legiturd, cu apa murdari adusi de Ed in sat. De asemenea, el a anuntat ci poate aproviziona satul cu

apd,24 de ore din24, gapte zile

pe saptimini. Ed nu purea aduce

api in sat decit la sfirgit de siptamini, cind nu trebuia si

meargd la slujbi. Apoi, Bill a precizat cd prequl siu va fr cu 75o/"

mai mic decit cel al lui Ed, pentru o api de o calitate superioari,

provenitd dintr-o sursi mult mai siguri. Sitenii

au primit cu

multi bucurie aceste vegti 9i au dat fuga la robinetul dela capd"-

tul conductei lui Bill.

Pentru aface faqi concurenqei, Ed gi-a redus prequl cu75o/o,

a cumpirat alte doui gileqi, le-a dotat cu capace si a inceput si

care cite patru gileqi, la fiecare drum. in intengia de a ofeii ser-

vicii mai bune, el gi-a angayat cei doi fii pentru a-l ajutain turele

de noapte si in weekenduri. Cind baieqii sdi au trebuit sd plece

la facultate, el i-a luat deoparte gi le-a spus:

" Si vi intoarceqi repede, pentm ci., intr-o buni. zi, aceastl

afacere va fi a voastri >>.

Din diverse motive, dupi ce au rerminat facultatea, fiii lui Ed

nu s*au mai intors. itt acest context, Ed a fost nevoit sd, angajeze oamcni, insi n-a trecur mult timp si a inceput si aiba probleme cu ci Ei cu sindicatul. Angajaqii ii cereau salarii mai mari, bene-

  • 12 CenuNur BAMLoR

ficii mai multe gi il anunqau ci nu mai sunr dispugi si care mai

mult de o singuri gdleatd,la un drum.

De cealalti parte, Bill gi-a dat seama ci, dacd satul siu are

nevoie de api, era foarte probabil ca gi alte sate si se giseasci in

aceeagi situalie. $i-a revizuit planul de afaceri gi a pornit si-gi

vindi sistemul de furnizare a apei -

rapid, ieftin, sigur gi de

capacitate mare -

in sate din intreaga lume. Obqinea profit de

doar un cent la fiecare gileati de api furnrzatd,dar livra miliarde

de gnleli zilnic. Indiferent daci muncea sau nu, miliarde de

oarneni consumau miliarde

de gileqi

de api, fecind ca banii si-i

curga firi incetare in cont. Bill concepuse o conducti care si

aduci nu numai api in casele oameniloi,

  • ci 9i

bani in contul siu.

Bill a riit fericit pini la adinci bitrineqi, in timp ce Ed a rru-

dit din greu toati viaga, apisat de nenumirate probleme finan-

ciare. Sfirgit."

Aceasti poveste despre Bill gi Ed m-a cdliuzit ani la rind. M-a

ajutat de fiecare dati in procesul de luare a deciziilor cruciale.

Ori de cite ori mi aflu in faqa unui moment important, mi intreb asdel:

,,Construiesc o conducti sau car gileqi ?"

,,Muncesc pe brinci sau lucrez inteligent ?' Rispunsurile pe care mi le-am oferit la acesre intrebiri mi-au

asigurat libertatea financiari.

$i acesta este subiectul cirqii defaqa. Se referi la ce trebuie si

faceqi pentru a deveni un ,,P" sau un ,,I". Se adreseazd,celor care

s-au siturat si care gnleqi si se simt pregiriqi si consrruiasci o

conducti prin care si le intre bani in buzunare

...

nu si le iasi.

Aceastd uffte este strwctwratd. tn tei pdrgi Partea I: Prima parte abordend" diferenqele esen{iale dintre

persoanele din cele patru cadrane. Se referi la motivele pentru

care unii oameni graviteazd.

rimin impotmoliti intre

in anumite cadrane

gi deseori

graniqele lor, firi a-gi da seama de

asta. Totodatl, vi va rjuta si identifica{i segrnenrul din Cadran

in care vi aflaqi acum qi punctul in care vi. doriqi si fiqi pcstc

cinci ani.

IurRooucpRe

13

Partea a ll-az Cea de-a doua parte d cdrlli vorbegte despre schimbarea personala. Se referi mai degrabd"la ,,crne" trebuie sa

figi gi mai pu[in la ce trebuie sa faceqi.

Partea a III-a: Cea de-a treia parte definegte cei Eapte pagi pe

care ii puteqi urma pe drumul catre parte a dreaptd' a Cadranwlui.

Vi voi impartisi altele dintre secretele tatilui bogat privind apti-

tudinile necesare pentru

a fi un ,,P" sau un ,,I" de succes. Va voi

ajuta sa alegeqi propriul drum spre libertatea financiara.

Pe intreg parcursul cirqii voi continua sa subliniez impor-

tanqa inteligenqei financiare. in cazulin care doriqi si operagi in

partea dreapta a cadranului, unde se afli segmentele ,,P" sl ,,I",

trebuie si fiqi mai inteligent decit aceia care aleg sa rimina in

partea stingi, cum ar fi ,,A' sau ,,L".

Pentru a fi ,,P" sau ,,I", e obligatoriu si fiqi capabili si con- trolagi direcqia in care curge propriul flux de numerar. Aceasti carte este scrisi pentru oamenii care sunt pregitigi si practice

schimbari in propriile vieqi. Se adreseazi celor dispu;i si

renunqe la siguranqa unei slujbe gi sa inceapi si-gi construiasci

propriile conducte, astfel incit sa atinga libertatea financiara.

Ne aflam in zorii Erei Informaqionale, iar aceste vremuri ne

vor oferi mai multe oportunitiqi ca oricind pentru dobindirea recompensei financiare. Persoanele inzestrate cu aPtitudinile

prevazute de cadranele ,,P" $i ,I" vor fi cele care vor avea pu-

terea de a identifica 9i profita de aceste oportunitegi. Pentru a

avea succes in Era Informaqionala, o persoani va avea nevoie de

cunogtinle in toate cele patru cadrane. Din picate, qcolile noas- tre au rimas in Era Industriali si ii pregitesc pe tineri doar pen-

tru partea stingi a Cadranwlui. Daci va aflagi in cdutareaunor noi raspunsuri pentru a avansa

in Era Informaqionali", atunci aceasta carte este scrisi Pentru dumneavoastri. Este scrisa pentru a vi insoqi in calitoria pe care rrmeazl, si o intreprindegi in Era Informagionali. Nu contine

toatc rispunsurile ...

dar va va pune la dispozigie toati experienqa

pc carc am acurnulat-o in calatoria mea dinspre partea ,,A-L" a ()atlrrtnwlu.i llanilar sprc partca scgmentclor ,,P" st ,,I".

  • 14 CaoRlxur BAMLoR

Daci sunteli pe cale si porniqi intr-o calitorie spre libertatea financiara sau daci sunteti deja in mijlocul uneia, Jtunci aceasti

-.

carte este exact cea de care aveti nevoie-

ln sem.r de mulgumire penrru ci aqi citit aceasta carte gi v-a[i

imbogiqit cunostintele despre bani gi afaceri, vi ofer un material

audio special intitulat :

,,Ce m-A tnadpat tatdl bogat

despre inaestipii."

Este vorba despre o caseti educaqionali care prezinti in mod detaliat invi.titurile tatilui meu cel bogat in privinga investiqiilor. vi

este oferitd in vederea extinderii orizontului dumneavoastri edu-

caqional gi a explicirii motir,"ului penrru care creim produse educa-

tive pentru oameni ca dumneavoastri. Are un pret cu aminuntul de

19,95 dolari, dar noi v-o oferim cadou.

Aceasti caseti nu prezinti ceea ce eu numesc strategii de inves-

tiqii pentru ,,clasa de mijloc"

...

si mi refer aici mai ales la cei care

depind cu precidere de fondurile muruale. De fapt, prin intermediul ei veqi descoperi de ce oamenii bogaqi nu invesresc in fondurile

mutuale. Ca 9i in cazul celorlalte produse pe care le promovim,

facem tot posibilul penrru a ilustra diferenqele dintre modurile de

gi.dire ale celor trei categorii principale de oameni: bogagii, siracii

si cei ce aparqin clasei de mijloc

...

lisindu-vi apoi pe dumneavoas-

tri si alege$ modul in care si gindigi. P6ni ia urmi., unul dintre be-

neficiile traiului intr-o socierate liberi este acela ci avem cu tolii

posibilitatea de a alege si fim bogaqi, siraci sau oameni ai clasei de

rnijloc. Decizia va apargine, indiferent din ce caregorie sociala faceri

parte asti.zi.

Tot ce trebuie si facegi pentru a intra in posesia acestei casete

audio este si vizitaqi website-ul nosrru special la

www.richdadbook2.com

gi poate fi a dumneavoastri gratis.

Mulgumesc I

I'ARTEA I

Cad,ranul banilor

CAPITOLUL 1

,rUe ce rcw rsd, lwaqi

o slujbdi"

in anul 1985, eu 9i sogia mea, Kim, am rimas pe drumuri.

Eram gomeri gi din economiile pe care le ficuserim ne mai

rimisesera puqini bani; cirqile de credit depigiseri plafonul maxirn; locuiam intr-o veche Toyota maronie cu banchete

rabatabile care ne serveau drept paturi. La un sfirgit de sip-

timini, cruda realitate a inceput si-gi spuna greu cuvlntul: cine

eram, ce ficeam si incotro ne indreptarn.

Perioada in care am stat ferl, adepost a mai durat doui sip- ti.mini. Cind a constatat situaqia financiari disperata ?n care ne

aflam, o prietend ne-a oferit o cameri la subsolul casei sale. Arn

locuit acolo timp de noui luni"

N-am dezvdlurt niminui situaqia noastri. itt ."n mai rnare

parte a timpului, eu gi soqia mea pistram aparenta unei oarecare

rrormalitigi. C6nd prietenii si rudele noastre au aflat de nenoro-

cirea care se abituse asupra noastri, prima intrebare pe care ne-au

rrdresat-o a fost: ,,De ce nu va luaqi o slujbi?"

[.a inccput, am incercat si le explicarn motivele, dar, in cele

rrrai rnultc cazuri, nu ne-am putut face ingelegi. Atunci cind te

lfli in faga cuiva carc prequie;te serviciul, e greu sa-i explici de ce rru i1,i rkrrcpti ur-rul.

18

ClnReltur BAMLoR

,,Dr cr, Nu vA r.u,L1r o sruynA?"

Ocazional, am avut cdteva slujbe mirunte, cigtigind ciqiva

dolari de ici-colo. Dar am ficut-o numai pentru a nu rimine cu

stomacul si rezervorul de benzini goale. Acei ciqiva dolari n-au

fost altceva decit combustibilul care ne-a ajutat si inaintim

spre un scop bine definit. Trebuie si, recunosc cd in momentele de mare indoiali, ideea unui loc de munci sigur, stabil, cu un

salariu regulat, a fost tentanti. Dar pentru ci siguranla unei

slujbe nu era ceea ce cautam noi, am ribdat, triind de pe o zi pe

alta, pe marginea unui abis financiar. Acel an, 1985, a fost nu numai cel mai nefast din viaga noas-

trd, dar gi cel mai lung. Toqi cei care spun ci banii nu sunt importanqi, o fac penrru ci n-au triit foarte mult timp {dre ei. in a"." perioadi, eu 9i cu Kim ne-am certatqi ne-am contrat de

multe ori. Teama, nesiguranta gi foamea supraincarci circuitul emo{ional al unui om si deseori ne certim tocmai cu persoana care ne iubegte cel mai mult. Pini la urmi, dragostea a fosr cea

care ne-a tinut impreuni, iar legitura noastri de cuplu, cilita pe fondul greut;qilor, a devenir si mai puternici. $tiam incorro ne

indreptam; singurul lucru pe care nu il cunoqteam era daci vom

ajunge acolo.

$tiam ci ne-am putea gisi, oricind, un serviciu sigur, stabil

gi bine pletit. Amindoi eram absolvengi de facultate, aveam

aptitudini valoroase qi o solidi eticd. a muncii. Dar nu asra ne

doream; nu ciutam siguranga unei slujbe. Ceea ce urmiream noi era libertatea financiari.

Pini in anul 1989 eram deja milionari. Cu roare ci in ochii

unora piream a fi oameni de succes, noi simgeam ci inci nu ne

indepliniserim visele. Nu arinsesem adevarata libertate finan-

ciard,. Acest lucru s-a intimplat abia in anu|1,994. Pe-atunci, nu

mai trebuia si muncim nici md.car o zi din viaga. Exceptind

eventualitatea unui dezastru financiar neprcvizut, amindoi dcvcniscrim liberi din punct dc vcdcrc financiar. La acca

Nu ai neaoie de bani cct sd faci bani

Am inceput aceasti carte cu relatarea perioadei in care nu aveam casi intruclt deseori aud oameni spunind: ,,Ai nevoie de bani ca si faci bani."

Nu sunt deloc de acord cu aceasri afirmatie. Nu banii au fost cei care m-au ajutat sa devin dintr-o persoani fira casi in

1985 un om bogat in 1989, dupa care unul liber din punct de

vedere financiar in 1994. Nu am avut niciun ban atunci cind am

pornit pe acest drum, ba mai mult

eram datori.

-

De asemenea) pentru a deveni bogat nu e nevoie nici de o

bund educaqie formale. Deqin o diploma care atesri ci am

absolvit o facultate, dar vd" spun sincer ci atingerea libertaqii financiare n-a avut nimic de-a face cu ceea ce am invdtat la fa-

cultate. in niciun moment nu am simgit nevoia de a apela la cunogdnqele mele de matematici, trigonometrie sferici, chimie,

frzrca, literatura francezd, sau engleza.

Mulgi oameni de succes au renuntat la gcoalS inainte de a

primi vreo diploma. Oameni precum Thomas Edison, fonda-

torul General Electric; Henry Ford, fondatorul Ford Motor

Co.; Bill Gates, fondatorul Microsoft; Ted Turner, fondatorul

CNN; Michael Dell, fondatorul Dell Computers; Steve

Jobs,

fondatorul Apple Computer; gi Ralph Lauren, fondatorul

Polo. Educagia de nivel universitar esre imporranri pentru pro-

fesiile tradiqionale, nu insi gi penrru modul in care acegri

oameni au dobindit averi fabuloase. Ei gi-au dezvoltat propri- ilc afaceri de succes si exact asta ne striduiam si noi sa facem.

Atwnci, de ce anume e nevoie ?

Deseori, sunt intreb at: ,,Dacd. nu ai nevoie de bani pentru a

l:rcc bani, ier gcolilc nu ne invaqi cum si fim liberi

din punct de

vcdcrc finar-rciar, atunci de ce anume e nevoie ?"

l{ispunsul mcu cstc invariabil acelaqi: E nevoie de un vis, de

rnultri rlctcrrninar-c, clc a fi clispus sa invcqi repede.si dc abilitatea

  • 20 CnoneNur. BANTT.oR

Dumnezeu. Nu in ultimul rlnd, c nevoie sa stii din care sector

al Cadranwlwi Banilor sa produci venit.

Ce este Cadranwl Banilor?

Diagrarna de mai jos reprezinti Cadranul Banilor-

Literele clin fiecare segfilent reprezintS:

A -

angajat

L -- liber-profesionist P patron

tr -- invr:stitor

Care sector al Cadranwhi ,ud poate Ttrodwce verrit !

Cadranwl Banilor reprezinti gama dc rnetode prin care sunt

produgi banii sau venitul. Spre exemplu, un angajat cigtiga bani

prin pi.strarea unei slujbe si prin munca pe care o depune pen-

tru o persoani sau pentru o companie. Liber-profesionigtii igi

obgin banii lucrind pentru ei ingigi. lJn patron deqinc o afaccrc

care aduce bani, in timp ce investitorii isi traS; vcnitul din

diversele investigii pe carele {ac -* cr: alte cuvinte, bani r;are p,ro-

duc mai mulqi bani. Mctode]e cliferite de obqinere l'. urrr.ri vcnil iri,-:

..

'r;il:r

tilrrrri rlc

gindirc difcritc, alrilitirti pr:rct-ic,: t{i{.-, itr', r.',ti i',rlui::rritrrrrlc difcritc si gcnr-rri diltc,ritc dc: o,rrrrc'rri Iiit'c',rrr'()nr ('iltr;rs rlc lrrrrrl

rlirttrt: cclc' pltt r.u t'utlr',urr'.

,,De ce Nu vA ruaTl o sruJBA ?"

21

E adevirat ca ba.nii sunr ro[i la fel, dar felurile in care

pot fi

c.igtigaqi variazd,de la

un cazlaakul. privind cele parru denurniri

purea intreba: ,,Care dinffe

diferite ale fiecdrui cadran, v-aqi

cadrane imi aduce cel mai ,orr. ,r.iit ?,'

Fiecare cadran se deosebegte de celelalte. pentru

a produce,

simulhn, venituri din mai multe cadrane esre nevoie de aptitu-

dini diferite gi de personalitiqi diferite, chiar dacapersoaria din

fiecare cadran e una si aceeasi. ,4. te transpune

dintrjun caclran in

altul este ca si cum ar juca golf dimine ati, iar seara ai asista la un

spectacol de baler.

Pwte{i obgine aenitwi din toate cele patra cadrane

cei mai rnulgi dintre oameni au

potenqialul

de

a produce ve-

i.nt

..

,

"ur.

de

. nituri din toate cele parru cadrine. Motivele

alegem un anumit cadran din care si ne extrageri venitul

bazd nu prea tin de ceea ce am invaqat

la

gcoal;";

mai degrabi,

,hLi.ir-

e!9 au legituri cu punctele noastre forr., cu valorile,

nile gi interesele noastre esen(iale. Aceste diferenge primordiale

sunt cele care ne atrag sau ne tin departe de unele dintre cele

patru cadrane.

$i totugi, indiferent de activitatea noastri profesionali, existi

posibilitatea de a rnunci in roate cele patru

de.pildd, poare alege si obgini venit

Jad."rr ..

IJn medic,

,,A ..

_

iin ipostaza unui

adici de angajat al unui mare spital sau mrincind in cadrul unui

servrciu guvernamental de sinitate publici. Tot ca

,,A

..

,

poate fi

medic militar sau se poare angajainir-o agengie de asiguri, i, care

are nevoie de un doctor in cadrul personalului"

Acelagi docror,

ar prrt." decide si cigtige bani din de liber-profesionist. Astfef el ar putea

infiinqAnd un cJbinet

.insi,

.

ipostaza de ,,L", adici

sa-si practice meseria in sistemul privar,

prop.riu, angajdnd personal qi formindu-gi o listi c, clienqi l'ideli.

Totodati, medicul nostru ar putea hotiri si devini.

un ,,p ..

"lqi

s:i aiba propria clinica sau propriul laborator, a'gajand

lcgi clc brcasli care si profcsezi penrru el. Acest

_

.o-

-"a;. ar purca

:rngljir q;i un rnrrragcr cxrc si-i adrninistrczc afaccrcr. lr.,^a<,,,.rr

22

CnoRlxur BAMLoR

,,DE cE NU vA LUATI o srulnA ?,,

caz, medicul respectiv ar detine o afacere, dar nu ar fi nevoit si

lucreze in cadrul ei. Mai mult, medicul ar putea decide si

fondeze o afacere care si nu aibi nimic de-a face cu lumea me- dicali, in timp ce ar practica medicina intr-un alt loc. itt a.ert

caz, medrcul gi-ar atrage venituri din doui rpostaze dife