It( )lllilt I

^'1. KIY()Sn Kl _s-a ni'lsr'rt[

;i

_{a t'tt'st'ttl} ttr I l,rn,,tit.

I'rovinc rl.intr<l

_{rcmilrcalbil2l} fanrilic rlc profesori; tirlil s.1rr .r

_condus l)c'partarnentul de Educalie al Statului Hawarii. I )trpi'l

terminarea liceului, gi-a continuat studiile la New Yrrrk.

_Absolvind facultatea, _a intrat in Marina Americand _9i a

_{luptat in} Vietnam, _{ca ofifer} gi pilot de elicopter.

int977,a infiinfat o companie ce a scos pe piald primul porto-

fel din nailon pentru surferi, care in scurtd vreme a devenit un

produs de mare _succes. Crealiile sale au apdrut in Runner's World, _{Gentleman's Quarterly,} Success Magazine, Netusweek gi _chiar in Playboy.

_La 47 _{de ani s-a} pensionat, dar se ocupi in continuare de in- vestifii, in special in domeniul imobiliar.

in 7995, a devenit cofondator al unei organizalii interna-

_lionale cu profil educalional, care funcfioneazdin gapte _{ldri 9i care} gi-a propus inilierea cursanlilor in arta afacerilor gi a

investifiilor. in calitate de specialist in educafie, a vorbit de la

_cele mai importante tribune, la fel ca _9i Og Mandino, Zig

Ziglar _sau Anthony Robbins. Este _creatorul jocului CASHFLOW in trei variante (pentru _copii, adulli gi avansali), _ce reproduce condiliile unei piefe reale gi ii iniliazd pe jucdtori in secretele lumii financiare.

_SHARON L. LECHTER, coautoare a volumului de fald, a

_{colaborat cu} Robert Kiyosaki la urmdtoarele volume apdrute

la _Curtea Veche Publishtng: Tatd bogat, tntd sdrac (2000), Copil

_{bogat, copil iste!} (2002), Profeliile tatdlui bogat (2007), Tkndr _9i

_bogat (2007), _{inainte de a demisiona} (2007), _{Cine mi-n} luat baniiT

(2007), _{Ghid de investifii} (2007), _$coala de afaceri (2007).

_{Dupd ce a absolvit Summa} Cum Laude Universitatea de Stat _{din Florida, oblinAnd o} diplomd in contabilitate, Sharon L.

_{Lechter s-a angajat la o mare} firmd de profil. A devenit expert

contabil la o _companie Il apoi director de impozite la o com-

panie nalionald de asigurdri. Este fondatoare a primei reviste _{pentru femei din} Wisconsin.

_{In calitate de solie 9i} mamd _a trei copii, s-a orientat spre in-

v5!5mAnt. impreuni _cu inventatorul primei cdrfi electronice (talking book) a ajutat la extinderea acestei industrii. Este _o pionierd in dezvoltarea noilor tehnologii care incearcd

_si readucd pe cAt posibil cdrtile in viala copiilor. S-a implicat din _ce in _ce mai mult in formarea celor mici, devenind o

militantd in _domeniul matematicii, al calculatoarelor, citi-

tului gi scrisului. in prezent, igi _concentreazd eforturile in direclia credrii

instrumentelor educalionale necesare celor interesafi s5-9i

imbunitdteascd educatia financiar5.

_ROBERT T. KIYOSAKI

in colaborare cu

_SHARON L. LECHTER

CADRANUL

BAI{ILOR

_Ghidul tatdlui bogar

p _entru lib ertate _finan ciard

Ediqia _all-a

Traducere _din limba englezl, de

Daniel-Mihai Dunci

%h

BUCURE9TI,2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

KIYOSAKI, _ROBERT

Cadranul banilor : ghidul tatilui _{bogat pentru}

libertate financiari _{/ Robcrt T. Kiyosaki impreuni cu} Sharon L. Lechtcr. _; trad.: Danicl-Mihai _{Dunci - Ed. a}

2-a. - Bucuresti : Curtea Veche Publishing, 2008

ISBN 978-973 _{-669 -612-1}

I. Lcchtcr, _Sharon IL Dunci, _{Daniel Mihai} (trad.)

336

174.4

Coperta colccqiei: GmnroN AND SvANS PRouuctroNs

www.griffon.ro

ROBERT T; KIYOSAKI with SHARON L. LECHTER, _C.P.A.

^{The CASHFLOW} Quad.rant Ricb Dad's Guide _to Financial _Freed.om

Copyright O 1998, 1999 by Robert T. Kiyosaki

and Sharon L. Lechter

All rights rcserved.

CASHFLO\7 is the tradcmark of CASHFLOX7 Technologies, Inc.

@ CURTEA VECHE PUBLISHING,20A6

pcntnr prezcnta versiunc _{in limba romini}

Dedicatie

,,Omul s-a niscut liber; dar pretutindeni _{el se afli in lanquri.}

Unii se cred stipinii celorlalgi, _{dar nu-gi dau seama ci sunt mai}

sclavi decit acegtia."

^jean _Jacques Rousseau

Tatil meu cel bogat obignuia

si spuni: _{,,Nu pogi fi cu ade-}

virat liber decit arunci cind dispui de libertaie financiari.* Apoi continua: ,,Libertatea e intr-adevir la dispozigia ruturor,

dar are totugi un pre{.c Cartea de fagi se adreseali celor dispugi

si pliteasci _{acest pre[.}

Prietenilor _no$tri

Succesul fenomenal al cirqii Tatd _{bogat, tatd sdrac ne-a adus}

mii de noi prieteni in intreaga lume. Prietenia qi cuvintele lor binevoitoare _{ne-au determinat si scriem Cadranal Banilor, care}

este de fapt o continuare _{a lucririi mentionate mai sus.} Prin urmare, dorim si mulgumim tuturor prietenilor _nogtri,

vechi gi noi, pentru sprijinul

enruziast _pe ""re _{l-a., acordat celor}

mai extraordinare _{visuri ale noastre.}

ISBN 928-973 -669-612-1

INTRODUCERE

In ce cadran _{vd aflayi} ?

Este _cel

t

potriait

fentrw

*red,aod,strd, ?

Sunteti liber din punct _de vedere financiar ? _Cadranwl Ba- nilor este o carte scrisa special pentru dumneavoastri, in cazul in care aqi ajuns la o riscruce financiari _{pe drumul viegii.} Daci

doriqi si preluati controlul asupra activitigii _pe care o desfiguraqi

in

prezent, in vederea schimbirii destinului _{dumneavoastri}

financiar, eavd"va fi un ghid devotat. Iatd, _Cadranwl Banilor:

Literele _din fiecare

compartiment

reprezinti:

A _-

angajat

• L _- liber-profesionist patron

P _-

• I investitor

-

C.qlneNur BANTLOR

Fiecare dintre noi aparqine cel puqin unuia dintre cele patru

sectoare ale Cadranulwi.lJnde se situeazi frecare este un lucru

_{determinat de sursa din care} ii vin banii. Mulqi dintre noi se ba-

zeazd.pe salarii, fiind deci angaiaqi, in timp ce algii sunt liber-pro- _{fesionigti. Angajaqii} gi liber-profesionigtii se situeazi in partea

stinga a Cadranwlwi Banilor. Partea dreapta este rezervata per-

_{soanelor care i9i obqin banii} din afacerile pe care le degin sau din

investiqiile pe care le fac.

_Cadranul Banilor se refera la cele patru categorii de oameni

_{care alcituiesc} lumea afacerilor

unici.

_-

cine sunt _{9i ce anume} ii face

in

El vi va ajuta _sa identificaqi sectorul in care vi aflaqi

_prezent gi _si definiqi traseul spre _Punctul in care dorigi sa

ajungegi,

Chiar

_{in demersul} dumneavoastri citre libert aea financrati.

in toate cele

_daca libertatea financiara poate fi gisiti

_{patru cadrane,} aptirudinileprevd,zute de _{,,P" $i}

_,,I" vivot aiuta

si vi atingegi obiectivele financiare mult mai rapid. Totodati,

_{un ,,A" de succes} ar trebui si devina, in acelagi timp, un ,,I" de

succes.

_Ce arei sd te _faci cknd

o sd _fii mdre ?

Aceasti carte este, in multe privinqe, partea a II-a a volumu- lur Tatd bogat, tatd sdrac. Pentru aceia dintre dumneavoastri _care nu atr citit Tatd bogat, tatd sdrac, trebuie mentionat ci se

referi la diferitele lecqii pe care cei doi taqi ai mei mi le-au oferit

_despre bani _9i alegerile ce trebuie ficute in viaqa. lJnul era tatil

_{meu biologic,} iar celalalt era tatal celui mai bun prieten al meu.

_{Unul avea} studii superioare, iar celilalt renun{ase la gcoali dupa

_ce fusese exmatriculat din liceu. Unul era sirac, iar celilalt era

bogat.

_{Ori de cite ori eram intrebat ,,Ce vrei sa te} faci atunci cind

_vei fi mare ?", tatdl meu cel erudit, dar sirac, imi reitera accca;i

recomandare: _,,Du-te la gcoali, invaqa bine _9i ia notc bune, dupi carc gascgte-qi o slujba siguri."

_l-i

.ccclnancla un drutn ?n

_{viagi cAl'c, c.rttltrrnt} ()ntlrtttt'tlu'i,

_irr {:i _rritirt tstfcl:

Sfatwl tatdlwi sd.rac

Tatil _sirac imi recomanda _{sa devin} ori un _,,A" (angajat) cu

un salariu bun, ori _{un ,,L"}

cum medicii, avocagii

(liber-profesionist) _{bine plitit, pre-}

_{sau contabilii.} Tatil meu cel si.rac era

foarte preocupat de ideea constangei in salariu gi beneficii, cit _9i

de aceea a siguran(ei in _slujbi. Acesta este gi motivul pentru care ocupa un post de oficial guvernamental bine pl;tit _- geful sis-

temului de educaqie in statul Hawaii.

Pe de alta _{parte, tatil} cel bogat, _dar lipsit de educaEie, imi didea sfaturi total _diferite. El imi recornanda astfel: _,,Du-te la

_{;coala, absolvi o} facultate, _{clidegte o afacere} gi invaqi si devii un

investitor de succes."

Ma indemna _{si rtrmez}

_{un dmm} in viaga care, conform

Cadranwlui, ar fi ardtat astfel:

Sfatwl tatdlui bogat

• 10 CanneNur _BAMLoR

Aceasti carte descrie procesul _{mental, emoqional} gi educa-

gional pe care l-am traversat _{urmind sfatul 'atilui} bogat.

Cui i se adreseazd (tcedstd _cd.rte

Cartea defata e scrisd _{pentru cei care sunr pregitigi} si schimbe

cadranele. Ea se adreseazd,inspecial _{p.rro"nilor care} se regisesc

in sectoarele ,,A" gi _,,L", dar intentio neazd. si devina _,,P" sau _,,I".

Este recomand,atd _{celor dispusi si renunge la siguran(a unei sluj-} be gi si inceapi si-;i cladeasci siguranga frnanciari. Nu este o

cale ugor de urmat, _{dar risplata de la capatul cilitoriei} meriti tot eforml. Este o cilitorie spre libertateahnanciard. Cind aveam t2 _{am, tatLl cel bogat mi-a spus o} povestioar; care mi-a servit drept ghid citre bunistare _si libertate financia-

ri. A fost modul prin care tatil cel bogat mi-a explic at dlferenqa

dintre partea stingi a Cadranului, _{segmenrele ,A"} gi _,,L", gi

partea dreaptd", adici sectoarele

,,P" _$i

_.I". Povestea suna afa:

,,A fost odatl. ca niciodati un situc oarecum bizar. Era o

plicere si locuiesti in _{el, cu o singuri excepgie:} localitatea nu avea apd, decit atunci _{cind ploua. Pentru a rezolva} aceasti pro- blemi o dati pentru _{totdeauna, inqelepqii sarului} au decis si

organizeze _o licitaqie _{pentru a incheia un contract prin care} si se

asigure zilntc aprovizionarea _{cu apd. a}

localitiqii.

Doi birbaqi _au decis si ii

s-au oferit si se ocupe de treabd., iar _bitrinii

insircineze pe amindoi cu aceasti responsabilitate. Hotirirea

lor era argumentati _{de faptul ci pugini comperitie} nu _strici prequrile _ar rdmine _{mici, in timp ce riscul ca satul si ramini}

-

vreodati fird, apl, ar fi redus considerabil.

Primul dintre cei doi contractanti, _{pe nume Ed,} s-a pus ime-

diat pe treaba. A cumpirat _{doua galegi de oqel} galvanizat qi a

inceput si execute curse dus-intors _{pini la cel mai} apropiat lac,

aflat la o depirtare de 1,5 kilometri. _{Banii au} inceput

imediat, in contextul in _{care lucra de dimineagi}

_si vini

pini scara,

scolind api din lac _{cu cele doui gileqi ale sale, pe} carc lc golca intr-un bazin mare _{de ciment, aflat in sat. ln ficcarc} clirnincaqri

era ncvoit si se trczeasci inaintca _{cclorlalgi pcntru} :r .sc asigurr ci

rczcrvorul corrqinc suficicnti api, astfcl incit sji il('()pcrc nccc

INtRooucrnr

₁₁

sitigile sitenilor. Muncea din greu, dar erafoarte fericit _{ci poate} face bani si ci este unul dintre cei doi conrracrangi _{exclusivi ai} acelei afaceri.

Cel de-al doilea cistigator al conrracfului, Bill, _{a dispirut}

pentru o vreme. Nu

a fost vdzut luni la rind, fapt ce l-a bucurat

foarte mult pe Ed, intrucit nu avea niciun fel _{de concuren{i. Tot}

profitul ii revenea _lui.

in loc si cumpere doud gileqi, in ideea _{de a intra in competitie}

cu Ed, Bill gi-a intocmit un plan de afaceri, _a fondat _{o corpora-}

gie, a gisit patru investitori, _{a angajat un pregedinte care s;.}

administreze afacereagi s-a intors sase luni mai _{tirziu cu o echi-}

pi de constructori. ln decursul unui an, echipa sa a construit _o conducti uriagi de _oqel inoxidabil _{de la lac pini in sat.}

La fastuoasa ceremonie de deschidere, _{Bill a anuntat ci apa sa}

este mult mai curati decit cea a lui Ed. ii _{.ra cunoscut faptul ci}

existaseri nemulgumiri _{in legiturd, cu apa murdari adusi de Ed} in sat. De asemenea, el a anuntat ci poate aproviziona _{satul cu}

apd,24 de ore din24, gapte _zile

pe saptimini. _{Ed nu purea aduce}

api in sat decit la sfirgit de siptamini, _{cind nu trebuia si}

meargd la slujbi. Apoi, Bill a precizat _cd prequl _{siu va fr cu 75o/"}

mai mic decit cel al lui Ed, pentru o api de o calitate superioari,

provenitd dintr-o sursi mult _{mai siguri. Sitenii}

au primit _cu

multi bucurie aceste vegti _9i au dat fuga la robinetul _{dela capd"-}

tul conductei _{lui Bill.}

Pentru aface faqi concurenqei, _{Ed gi-a redus prequl cu75o/o,}

a cumpirat alte doui gileqi, le-a dotat cu capace si a inceput _si

care cite patru gileqi, la fiecare drum. in intengia _{de a ofeii ser-}

vicii mai bune, el gi-a angayat cei doi fii pentru a-l ajutain turele

de noapte si in weekenduri. _{Cind baieqii sdi au trebuit sd plece}

la facultate, el i-a luat deoparte gi _{le-a spus:}

_" Si vi intoarceqi repede, pentm ci., intr-o _{buni. zi, aceastl}

afacere va fi a voastri >>.

Din diverse motive, dupi ce au rerminat facultatea, fiii _{lui Ed}

nu s*au mai intors. itt acest context, Ed a fost nevoit sd, angajeze oamcni, insi n-a trecur mult timp _{si a} inceput _{si aiba probleme} cu ci _Ei cu sindicatul. Angajaqii ii cereau salarii mai mari, _bene-

• 12 CenuNur _BAMLoR

ficii mai multe gi il anunqau ci nu mai sunr dispugi _{si care} mai

mult de o singuri gdleatd,la _{un drum.}

De cealalti parte, Bill gi-a dat seama ci, dacd satul _{siu are}

nevoie de api, era foarte probabil ca gi alte sate si se giseasci in

aceeagi situalie. _$i-a revizuit planul de afaceri gi a pornit si-gi

vindi sistemul de furnizare a apei _-

rapid, _{ieftin, sigur gi de}

capacitate mare _-

in sate din intreaga lume. _{Obqinea profit de}

doar un cent la fiecare gileati de api furnrzatd,dar livra miliarde

de gnleli zilnic. Indiferent daci muncea sau nu, miliarde _de

oarneni consumau miliarde

de gileqi

de api, fecind ca banii si-i

curga firi incetare in cont. Bill concepuse o conducti care si

aduci nu numai api in casele oameniloi,

• ci 9i

bani in contul siu.

Bill a riit fericit pini la adinci bitrineqi, in _{timp ce} Ed _{a rru-}

dit din greu toati viaga, apisat de nenumirate probleme finan-

ciare. Sfirgit."

Aceasti poveste despre Bill gi Ed m-a cdliuzit _ani la rind. M-a

ajutat de fiecare dati in procesul de luare a deciziilor cruciale.

Ori de cite ori mi aflu in faqa unui moment important, mi intreb asdel:

,,Construiesc o conducti sau car gileqi ?"

_,,Muncesc pe brinci sau lucrez inteligent ?' Rispunsurile pe care mi le-am _oferit la _acesre intrebiri mi-au

asigurat libertatea financiari.

_$i acesta este subiectul cirqii _{defaqa. Se} referi la _{ce trebuie si}

faceqi pentru a deveni un _,,P" sau un _{,,I". Se} adreseazd,celor _care

s-au siturat si care gnleqi si se simt pregiriqi si consrruiasci o

conducti prin care si le intre bani in buzunare

...

nu _si le iasi.

Aceastd uffte este strwctwratd. _{tn tei} pdrgi Partea I: Prima parte abordend" diferenqele _{esen{iale dintre}

persoanele din cele patru cadrane. _Se referi la motivele _pentru

care unii oameni graviteazd.

rimin impotmoliti _intre

in anumite cadrane

gi deseori

graniqele lor, firi a-gi da _{seama de}

asta. Totodatl, vi va rjuta si identifica{i segrnenrul din Cadran

in care vi aflaqi acum qi punctul in care vi. _{doriqi si} fiqi pcstc

cinci ani.

IurRooucpRe

13

Partea a ll-az Cea de-a doua parte d cdrlli vorbegte despre _{schimbarea personala. Se} referi mai degrabd"la _,,crne" trebuie sa

figi gi mai _pu[in la ce trebuie sa faceqi.

_{Partea a} III-a: Cea de-a treia parte definegte cei _Eapte pagi pe

_care ii puteqi urma pe drumul catre parte a dreaptd' a Cadranwlui.

_{Vi voi} impartisi _altele dintre secretele tatilui bogat privind apti-

_tudinile necesare pentru

a fi un _,,P" sau un _,,I" de succes. Va voi

ajuta sa alegeqi propriul drum spre libertatea financiara.

Pe intreg parcursul cirqii voi continua sa subliniez impor-

_{tanqa inteligenqei} financiare. in cazulin care doriqi si operagi in

partea _dreapta a cadranului, unde se afli segmentele _,,P" sl ,,I",

_{trebuie si fiqi mai} inteligent decit aceia care aleg sa rimina in

partea _stingi, cum ar fi _,,A' sau _,,L".

_{Pentru a fi ,,P" sau ,,I",} e obligatoriu si fiqi capabili si con- _{trolagi direcqia} in care curge propriul flux de numerar. Aceasti carte este scrisi pentru oamenii care sunt pregitigi si practice

_{schimbari in propriile} vieqi. Se adreseazi celor dispu;i si

renunqe la siguranqa unei slujbe gi sa inceapi si-gi construiasci

propriile conducte, astfel incit sa atinga libertatea financiara.

_{Ne aflam} in zorii Erei Informaqionale, iar aceste vremuri ne

_{vor oferi} mai multe oportunitiqi ca oricind pentru dobindirea _{recompensei financiare. Persoanele} inzestrate cu aPtitudinile

_prevazute de cadranele _{,,P" $i ,I"} vor fi cele care vor avea pu-

_{terea de a} identifica _9i profita de aceste oportunitegi. Pentru a

_{avea succes} in Era Informaqionala, o persoani va avea nevoie de

cunogtinle in toate cele patru cadrane. Din picate, qcolile noas- _{tre au rimas in Era} Industriali si ii pregitesc pe tineri doar pen-

_{tru partea} stingi a Cadranwlui. Daci _va aflagi in cdutareaunor noi raspunsuri pentru a avansa

in Era Informaqionali", atunci aceasta carte este scrisi _{Pentru dumneavoastri.} Este scrisa pentru a vi insoqi in calitoria pe care _{rrmeazl, si o intreprindegi} in Era Informagionali. Nu contine

_toatc rispunsurile ...

_dar va va _pune la dispozigie toati experienqa

pc carc am acurnulat-o in calatoria mea dinspre partea _,,A-L" a ()atlrrtnwlu.i llanilar sprc partca scgmentclor _,,P" st _,,I".

• 14 CaoRlxur _BAMLoR

Daci sunteli pe cale si porniqi intr-o _{calitorie spre libertatea} financiara _{sau daci sunteti deja in mijlocul uneia, Jtunci aceasti}

-.

carte este exact cea de care aveti nevoie-

ln sem.r de mulgumire _{penrru ci aqi citit aceasta carte gi v-a[i}

imbogiqit cunostintele _{despre bani gi afaceri, vi ofer un material}

audio special intitulat _:

_,,Ce m-A tnadpat _{tatdl bogat}

despre inaestipii."

Este vorba despre o caseti educaqionali care prezinti _{in mod} detaliat invi.titurile tatilui meu cel bogat in privinga investiqiilor. _vi

este oferitd in vederea extinderii orizontului dumneavoastri _edu-

caqional gi a explicirii motir,"ului _{penrru care creim produse educa-}

tive pentru oameni ca dumneavoastri. _{Are un pret cu aminuntul de}

19,95 dolari, _{dar noi v-o oferim cadou.}

Aceasti caseti nu prezinti ceea ce eu numesc _{strategii de inves-}

tiqii pentru _,,clasa de mijloc"

...

si mi refer aici mai ales la cei care

depind cu precidere de fondurile muruale. De fapt, prin intermediul ei veqi descoperi de ce oamenii bogaqi nu invesresc in fondurile

mutuale. Ca _9i in cazul celorlalte _{produse pe care le promovim,}

facem tot posibilul penrru a ilustra diferenqele dintre modurile _de

gi.dire ale celor trei categorii principale _{de oameni: bogagii, siracii}

si cei ce aparqin _{clasei de mijloc}

...

lisindu-vi apoi pe dumneavoas-

tri si alege$ modul in care _si gindigi. _{P6ni ia urmi., unul dintre be-}

neficiile traiului intr-o socierate liberi _{este acela ci avem cu tolii}

posibilitatea _{de a alege si fim bogaqi, siraci sau oameni ai clasei de}

^rnijloc. Decizia va apargine, indiferent din ce caregorie sociala faceri

parte asti.zi.

Tot ce trebuie _{si facegi pentru a intra in posesia acestei casete}

audio este si vizitaqi website-ul _{nosrru special la}

www.richdadbook2.com

gi poate fi a dumneavoastri _gratis.

Mulgumesc _I

I'ARTEA I

Cad,ranul banilor

CAPITOLUL 1

_,rUe ce rcw rsd, lwaqi

o slujbdi"

in _anul 1985, _{eu 9i sogia} mea, Kim, am rimas pe drumuri.

Eram gomeri gi _{din economiile} pe care le ficuserim ne mai

rimisesera _{puqini bani; cirqile} de credit depigiseri plafonul maxirn; locuiam intr-o veche Toyota maronie cu banchete

rabatabile care ne serveau drept paturi. La un sfirgit de sip-

timini, _cruda realitate _a inceput _{si-gi spuna} greu cuvlntul: cine

eram, _ce ficeam _si incotro ne indreptarn.

Perioada _{in care am stat} ferl, _{adepost a} mai durat doui sip- ti.mini. Cind a constatat situaqia financiari disperata ?n care ne

aflam, _{o prietend} ne-a _{oferit o} cameri la subsolul casei sale. Arn

locuit _{acolo timp de} noui luni"

N-am dezvdlurt niminui situaqia noastri. itt ."n mai rnare

parte _{a timpului, eu} gi _soqia mea pistram aparenta unei oarecare

rrormalitigi. _{C6nd prietenii si} rudele noastre au aflat de nenoro-

cirea care se abituse asupra noastri, prima intrebare pe care ne-au

rrdresat-o _a fost: _{,,De ce} nu va luaqi o slujbi?"

[.a inccput, _am incercat _si le _explicarn motivele, dar, in cele

_{rrrai rnultc cazuri, nu ne-am putut} face ingelegi. Atunci cind te

lfli in faga cuiva _{carc prequie;te} serviciul, e greu sa-i explici de ce rru i1,i rkrrcpti ur-rul.

18

ClnReltur _BAMLoR

_,,Dr cr, Nu vA r.u,L1r _{o sruynA?"}

Ocazional, am avut cdteva slujbe mirunte, cigtigind ciqiva

dolari de ici-colo. _{Dar am ficut-o numai pentru a nu rimine cu}

stomacul si rezervorul de benzini goale. Acei ciqiva dolari n-au

fost altceva decit combustibilul care ne-a ajutat si inaintim

spre un scop bine definit. Trebuie _{si, recunosc cd in momentele} de mare indoiali, ideea unui loc de munci sigur, stabil, cu un

salariu regulat, a fost tentanti. Dar pentru ci siguranla unei

slujbe nu era ceea ce cautam noi, _{am ribdat, triind de pe o zi pe}

alta, pe marginea unui _abis financiar. Acel an, 1985, a fost nu numai cel mai nefast din viaga noas-

trd, dar gi cel mai lung. _{Toqi cei care spun ci banii nu sunt} importanqi, o fac penrru ci n-au triit foarte mult _timp {dre _ei. in a"." perioadi, eu _9i cu Kim ne-am certatqi ne-am _{contrat de}

multe ori. Teama, nesiguranta gi foamea supraincarci _circuitul emo{ional al unui om si deseori ne certim tocmai _{cu persoana} care ne iubegte cel mai mult. Pini la urmi, dragostea _a fosr _cea

care ne-a tinut impreuni, _{iar legitura noastri de cuplu, cilita pe} fondul greut;qilor, a devenir si mai puternici. _$tiam incorro _ne

indreptam; singurul lucru _{pe care nu il cunoqteam era daci vom}

ajunge acolo.

_$tiam ci ne-am putea gisi, oricind, un serviciu sigur, stabil

gi bine pletit. Amindoi eram absolvengi _de facultate, _aveam

aptitudini valoroase qi o solidi _{eticd. a} muncii. _{Dar nu asra ne}

doream; nu ciutam siguranga unei slujbe. Ceea _{ce urmiream} noi era libertatea _financiari.

Pini in anul 1989 eram deja milionari. _{Cu roare ci in ochii}

unora piream a fi oameni de succes, noi _{simgeam ci inci nu ne}

indepliniserim visele. Nu arinsesem adevarata libertate finan-

ciard,. Acest lucru s-a intimplat abia in anu|1,994. Pe-atunci, _nu

mai trebuia si muncim nici md.car o zi din viaga. Exceptind

eventualitatea unui dezastru financiar _{neprcvizut, amindoi} dcvcniscrim liberi din punct dc vcdcrc financiar. _{La acca}

Nu ai neaoie de _{bani cct sd faci bani}

Am inceput aceasti carte _cu relatarea _{perioadei in care nu} aveam casi intruclt deseori aud oameni spunind: _,,Ai nevoie de bani ca si faci bani."

Nu sunt deloc de acord cu aceasri afirmatie. Nu banii _au fost cei care m-au ajutat sa devin dintr-o persoani fira _{casi in}

1985 un om bogat in 1989, _{dupa care unul liber din punct de}

vedere financiar in 1994. Nu am avut niciun ban atunci cind _am

pornit pe acest drum, ba mai mult

eram datori.

-

De asemenea) pentru a deveni bogat nu _e nevoie _{nici de o}

bund educaqie formale. Deqin _{o diploma care atesri ci am}

absolvit o facultate, dar vd" spun sincer ci atingerea libertaqii financiare n-a avut nimic de-a face cu ceea _{ce am} invdtat _{la fa-}

cultate. in niciun moment nu am simgit nevoia de a apela la cunogdnqele mele de matematici, trigonometrie sferici, chimie,

frzrca, literatura _{francezd, sau engleza.}

Mulgi oameni de succes _au renuntat _{la gcoalS inainte de a}

primi vreo diploma. Oameni _{precum Thomas Edison, fonda-}

torul General Electric; Henry Ford, _{fondatorul Ford Motor}

Co.; Bill Gates, fondatorul Microsoft; Ted Turner, fondatorul

CNN; Michael _Dell, fondatorul _{Dell Computers; Steve}

Jobs,

fondatorul Apple Computer; gi Ralph _{Lauren, fondatorul}

Polo. Educagia de nivel universitar _esre imporranri _{pentru pro-}

fesiile tradiqionale, _{nu insi gi penrru modul in care acegri}

oameni au dobindit _averi fabuloase. _{Ei gi-au dezvoltat propri-} ilc afaceri de succes si exact asta ne _{striduiam si noi sa facem.}

Atwnci, de ce anume _{e nevoie ?}

Deseori, sunt intreb at: _,,Dacd. nu ai nevoie de bani pentru a

l:rcc bani, ier gcolilc _{nu ne invaqi cum si fim liberi}

_{din punct de}

vcdcrc finar-rciar, _{atunci de ce anume e nevoie ?"}

l{ispunsul mcu cstc invariabil acelaqi: E nevoie _{de un vis, de}

rnultri rlctcrrninar-c, clc a fi clispus _sa invcqi _{repede.si dc abilitatea}

vrcnlc, Kinr avca 37 tlc rrni, iar _ct 47.

rlc ir _1i lolosi _l,r rn,rxirrrrrrrr;rptitr-rclinilc

_{cu cxrc tc-n ?nzcstrat}

• 20 CnoneNur. BANTT.oR

Dumnezeu. Nu in ultimul rlnd, c nevoie sa stii din care sector

al Cadranwlwi Banilor _{sa produci venit.}

Ce este Cadranwl Banilor?

Diagrarna de mai jos reprezinti Cadranul Banilor-

Literele _clin fiecare _segfilent reprezintS:

A _-

angajat

L _-- liber-profesionist P patron

tr _-- invr:stitor

Care sector al Cadranwhi ^,ud poate _{Ttrodwce verrit !}

Cadranwl Banilor reprezinti gama dc rnetode prin care sunt

produgi banii sau venitul. Spre exemplu, un angajat cigtiga bani

prin pi.strarea unei slujbe si prin munca _{pe care o depune pen-}

tru o persoani sau pentru o companie. Liber-profesionigtii igi

obgin banii lucrind pentru ei ingigi. lJn patron deqinc o afaccrc

care aduce bani, in _{timp ce} investitorii isi _{traS; vcnitul din}

diversele investigii pe carele {ac _-* cr: alte cuvinte, bani r;are p,ro-

duc mai mulqi _bani. Mctode]e cliferite _{de obqinere l'. urrr.ri} vcnil iri,-:

..

'r;il:r

tilrrrri rlc

gindirc difcritc, alrilitirti pr:rct-ic,: _t{i{.-, itr', r.',ti i',rlui::rritrrrrlc difcritc si _gcnr-rri diltc,ritc dc: o,rrrrc'rri Iiit'c',rrr'()nr ('iltr;rs _{rlc lrrrrrl}

rlirttrt: cclc' pltt r.u t'utlr',urr'.

,,De ce Nu vA ruaTl _{o sruJBA ?"}

₂₁

^E adevirat ca ba.nii sunr ro[i la fel, dar felurile _{in care}

pot fi

c.igtigaqi variazd,de _la

un cazlaakul. privind _{cele parru denurniri}

purea intreba: _{,,Care dinffe}

diferite ale fiecdrui _{cadran, v-aqi}

cadrane imi aduce cel mai ,orr. ,r.iit ?,'

Fiecare cadran se deosebegte de celelalte. ^pentru

a produce,

^simulhn, venituri din mai multe cadrane esre nevoie _de aptitu-

^dini diferite gi de personalitiqi diferite, chiar dacapersoaria _din

^fiecare cadran e una si aceeasi. ,4. te transpune

dintrjun _{caclran in}

^{altul este ca si cum} ar ^juca golf dimine ati, iar seara ai asista la _un

spectacol _{de baler.}

Pwte{i obgine aenitwi din toate _cele patra _cadrane

cei mai rnulgi dintre oameni _au

potenqialul

de

a produce _ve-

i.nt

..

,

"ur.

de

. nituri din toate cele parru cadrine. Motivele

alegem un anumit cadran din care si ne extrageri _venitul

bazd nu prea _tin de ceea ce am invaqat

la

gcoal;";

mai degrabi,

,hLi.ir-

e!9 au legituri _{cu punctele noastre forr., cu valorile,}

nile gi interesele _{noastre esen(iale. Aceste diferenge primordiale}

^sunt cele care ne atrag sau ne tin departe de unele _{dintre cele}

patru cadrane.

$i totugi, indiferent de activitatea noastri profesionali, _existi

posibilitatea _{de a rnunci in roate cele patru}

de.pildd, _{poare alege si obgini venit}

Jad."rr ..

IJn medic,

,,A ..

_

iin ipostaza _unui

adici de angajat al unui mare spital sau mrincind _{in cadrul unui}

servrciu guvernamental _{de sinitate publici. Tot ca}

,,A

..

,

poate fi

medic militar sau se poare angajainir-o _{agengie de asiguri, i, care}

are nevoie de un doctor in cadrul personalului"

Acelagi docror,

ar prrt." decide si cigtige _{bani din} de liber-profesionist. _{Astfef el ar putea}

infiinqAnd _{un cJbinet}

.insi,

.

ipostaza _{de ,,L", adici}

sa-si practice meseria in sistemul _privar,

prop.riu, angajdnd personal qi formindu-gi _{o listi c, clienqi} l'ideli.

Totodati, _{medicul nostru ar putea hotiri si devini.}

un ,,p ..

"lqi

s:i aiba propria clinica sau propriul laborator, _a'gajand

lcgi clc brcasli care si profcsezi _{penrru el. Acest}

_

.o-

-"a;. ar purca

^{:rngljir q;i} un rnrrragcr cxrc si-i adrninistrczc afaccrcr. lr.,^a<,,,.rr

22

CnoRlxur BAMLoR

,,DE cE NU vA LUATI o srulnA _?,,

caz, medicul respectiv _{ar detine o afacere, dar nu ar fi nevoit si}

lucreze in cadrul ei. Mai mult, medicul _{ar putea decide} si

fondeze o afacere care si nu _aibi nimic _de-a face _cu lumea me- dicali, in timp ce ar _practica medicina intr-un _alt loc. itt _a.ert

caz, medrcul gi-ar atrage venituri _{din doui} rpostaze _dife