ROBERT T. KIYOSAKI
in colaborare cu
SHARON L. LECHTER
in
a devenit cofondator al unei organizalii internalionale cu profil educalional, care funcfioneazdin gapte ldri
9i care gi-a propus inilierea cursanlilor in arta afacerilor gi a
investifiilor. in calitate de specialist in educafie, a vorbit de la
cele mai importante tribune, la fel ca 9i Og Mandino, Zig
7995,
CADRANUL
BAI{ILOR
all-a
Daniel-Mihai Dunci
%h
BUCURE9TI,2008
Dedicatie
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei
KIYOSAKI, ROBERT
Cadranul banilor : ghidul tatilui bogat pentru
libertate financiari / Robcrt T. Kiyosaki impreuni cu
Sharon L. Lechtcr. ; trad.: Danicl-Mihai Dunci - Ed. a
2-a. - Bucuresti : Curtea Veche Publishing, 2008
ISBN 978-973 -669 -612-1
I. Lcchtcr, Sharon
Unii
jean
Coperta colccqiei: GmnroN AND SvANS PRouuctroNs
www.griffon.ro
ROBERT T; KIYOSAKI
with SHARON L. LECHTER, C.P.A.
The CASHFLOW Quad.rant
Ricb Dad's Guide to Financial Freed.om
Copyright O 1998, 1999 by Robert T. Kiyosaki
and Sharon L. Lechter
Jacques Rousseau
Tatil meu cel bogat obignuia si spuni: ,,Nu pogi fi cu adevirat liber decit arunci cind dispui de libertaie financiari.*
Prietenilor no$tri
cirqii Tatd bogat, tatd sdrac ne-a adus
mii de noi prieteni in intreaga lume. Prietenia qi cuvintele lor
binevoitoare ne-au determinat si scriem Cadranal Banilor, care
este de fapt o continuare a lucririi mentionate mai sus.
Prin urmare, dorim si mulgumim tuturor prietenilor nogtri,
Succesul fenomenal al
INTRODUCERE
In ce cadran vd aflayi ?
Este cel potriait fentrw
*red,aod,strd, ?
Sunteti liber din punct de vedere financiar ? Cadranwl Banilor este o carte scrisa special pentru dumneavoastri, in cazul
in care aqi ajuns la o riscruce financiari pe drumul viegii. Daci
doriqi si preluati controlul asupra activitigii pe care o desfiguraqi
prezent, in vederea schimbirii destinului dumneavoastri
financiar, eavd"va fi un ghid devotat. Iatd, Cadranwl Banilor:
in
C.qlneNur
BANTLOR
Fiecare dintre noi aparqine cel puqin unuia dintre cele patru
sectoare ale Cadranulwi.lJnde se situeazi frecare este un lucru
determinat de sursa din care ii vin banii. Mulqi dintre noi se bazeazd.pe salarii, fiind deci angaiaqi, in timp ce algii sunt liber-profesionigti. Angajaqii gi liber-profesionigtii se situeazi in partea
stinga a Cadranwlwi Banilor. Partea dreapta este rezervata persoanelor care i9i obqin banii din afacerile pe care le degin sau din
investiqiile pe care le fac.
Cadranul Banilor se refera la cele patru categorii de oameni
care alcituiesc lumea afacerilor
- cine sunt 9i ce anume ii face
unici. El vi va ajuta sa identificaqi sectorul in care vi aflaqi in
Aceasti carte este, in multe privinqe, partea a II-a a volumulur Tatd bogat, tatd sdrac. Pentru aceia dintre dumneavoastri
care nu atr citit Tatd bogat, tatd sdrac, trebuie mentionat ci se
referi la diferitele lecqii pe care cei doi taqi ai mei mi le-au oferit
despre bani 9i alegerile ce trebuie ficute in viaqa. lJnul era tatil
meu biologic, iar celalalt era tatal celui mai bun prieten al meu.
Unul avea studii superioare, iar celilalt renun{ase la gcoali dupa
ce fusese exmatriculat din liceu. Unul era sirac, iar celilalt era
bogat.
Ori de cite ori eram intrebat ,,Ce vrei sa te faci atunci cind
vei fi mare ?", tatdl meu cel erudit, dar sirac, imi reitera accca;i
recomandare: ,,Du-te la gcoali, invaqa bine 9i ia notc bune, dupi
carc gascgte-qi o slujba siguri."
l-i .ccclnancla un drutn ?n viagi cAl'c, c.rttltrrnt ()ntlrtttt'tlu'i,
irr {:i rritirt tstfcl:
10
CanneNur BAMLoR
Aceasti carte descrie procesul mental, emoqional gi educagional pe care l-am traversat urmind sfatul 'atilui bogat.
Cui i
INtRooucrnr
11
12
CenuNur
BAMLoR
tei pdrgi
IurRooucpRe
13
celor dispu;i si
renunqe la siguranqa unei slujbe gi sa inceapi si-gi construiasci
propriile conducte, astfel incit sa atinga libertatea financiara.
Ne aflam in zorii Erei Informaqionale, iar aceste vremuri ne
vor oferi mai multe oportunitiqi ca oricind pentru dobindirea
recompensei financiare. Persoanele inzestrate cu aPtitudinile
prevazute de cadranele ,,P" $i ,I" vor fi cele care vor avea puterea de a identifica 9i profita de aceste oportunitegi. Pentru a
avea succes in Era Informaqionala, o persoani va avea nevoie de
cunogtinle in toate cele patru cadrane. Din picate, qcolile noastre au rimas in Era Industriali si ii pregitesc pe tineri doar pentru partea stingi a Cadranwlui.
Daci va aflagi in cdutareaunor noi raspunsuri pentru a avansa
in Era Informaqionali", atunci aceasta carte este scrisi Pentru
dumneavoastri. Este scrisa pentru a vi insoqi in calitoria pe care
rrmeazl, si o intreprindegi in Era Informagionali. Nu contine
toatc rispunsurile... dar va va pune la dispozigie toati experienqa
pc carc am acurnulat-o in calatoria mea dinspre partea ,,A-L" a
()atlrrtnwlu.i llanilar sprc partca scgmentclor ,,P" st ,,I".
schimbari
14
CaoRlxur BAMLoR
este oferitd in vederea extinderii orizontului dumneavoastri educaqional gi a explicirii motir,"ului penrru care creim produse educa-
tiqii pentru ,,clasa de mijloc"... si mi refer aici mai ales la cei care
depind cu precidere de fondurile muruale. De fapt, prin intermediul
ei veqi descoperi de ce oamenii bogaqi nu invesresc in fondurile
mutuale. Ca 9i in cazul celorlalte produse pe care le promovim,
facem tot posibilul penrru a ilustra diferenqele dintre modurile de
gi.dire ale celor trei categorii principale de oameni: bogagii, siracii
si cei ce aparqin clasei de mijloc... lisindu-vi apoi pe dumneavoasmodul in care si gindigi. P6ni ia urmi., unul dintre be-
tri si alege$
www.richdadbook2.com
gi poate fi a dumneavoastri gratis.
Mulgumesc
Cad,ranul banilor
I'ARTEA
casete
CAPITOLUL 1
o slujbdi"
18
ClnReltur BAMLoR
acca
Nu ai neaoie de bani
cct sd
faci bani
l:rcc bani, ier gcolilc nu ne invaqi cum si fim liberi din punct de
vcdcrc finar-rciar, atunci de ce anume e nevoie ?"
l{ispunsul mcu cstc invariabil acelaqi: E nevoie de un vis, de
rnultri rlctcrrninar-c, clc a fi clispus sa invcqi repede.si dc abilitatea
20
CnoneNur.
BANTT.oR
,,De ce Nu vA ruaTl
,ud
?"
21
-- invr:stitor
sruJBA
spectacol de baler.
A angajat
L -- liber-profesionist
P patron
tr
22
CnoRlxur BAMLoR
,,DE cE NU vA LUATI
o srulnA ?,,
Tapi diferigi
C.tpt.truut, BANrr.orr
gi
?,.
25
Alegerea cadrarcelor
26
CeonaNur
BANTLoR
dosare.
+
Principalwl motia
Realitatea e ci forqa care m-a ginut departe de partca stanfli a
Cadranului a reprezentat-o ceea ce i s-a intimplat tatalui nrcu
cu studii superioare, dar sirac, in cuhnca caricrci s,rlc.
[-a inceputul anilor'20 absolvi.scrn <lcj,r {:rrcrrltrrtr:rr".si rnii rrl'lrrnr
in Pcnsac<>la, Ill<lricla, ttrr<lc urnrilnl r:rrr-sttr.i tlt'llilot l)('ntnr
o sru;nA
?n
27
foarte mare
in
zond"."
.$tiu, fiule. $tiu ci nu avem nicio sansi de reusiti. Judecitorul Samuel King va candtda pentru postul de guverrrator, iar
cu voi lupta alituri de el in cursa electorala."
,,De ce", l-am intrebat iarigi. ,,De ce candidezi impotriva
;cfului tiu, daci gtii ci vei pierde ?"
,,Deoarece constiinta ma obligi si fac acest lucru. Mi deranjeaza jocurile pe care le fac acegti politicieni...
,,Incerci si spui ci sunt corupqi ?", l-am intrebat.
,lN, vreau si spun asta", a rispuns tatil meu biologic. Era un
.barbat
onest, condus de morali, care rareori vorbea-de riu pe
cineva' Fusese intotdeauna un diplomat. Cu toate acest ea, am
sirngit din tonul vocii sale cd" era supirat gi furios arunci cind a
s1-rus: ,,Ceea ce vreau sd" zic e urmitorul lucru
constiinta
ru-mi di pace cind vid ce se petrece in spatele -cortinei. Nu
nr-as putea suporta daci m-as preface ci nu vad nimic si nu as
Iua nicio masuri. Slujba gi salaiiul pe care il primesc nu sunr l;
It'l dc importante precum congriinq;."
Dupi o ticere prelungi, mi-am dat seama cd tata era hotirit.
,,Succcs", i-am urat cu o voce joasa. ,,Sunt mindru ca daidovadi
<lr, un ascrncnea curaj si sunt mindru ci-qi sunt fiu..,
l)upa cu'r cra de agteptat, taril meu si republicanii au fost
_
ztlr.biqi ir irlcgcri. f)ori'd sa se rizburr., grr.i.rrratorul reales a
28
CeoReNur
BANTLoR
,,De
ct
Nu vA lue:rr o srulnA
?,,
29
Fuscsc'
30
,,De cn NU vA ruATr
CaoR,rrrtur- BANTLoR
Daci
miini
veqi
Niciunul dintre
ve[i ajunge la ingelegerea necesari pentru a alege calea financiard" care vi se potrivegte cel mai bine.
Multe dintre aptitudinile indispensabile succesului in partea
dreapti a Cadranwlwi nu sunt inv;qate la gcoala, ceea ce explici
de ce oameni precum Bill Gates de la Microsoft, Ted Turner de
la CNN si Thomas Edison au renun{at de timpuriu la gcoali.
Aceasti carte va identifica temperamentul person al, cit gi abilitngile necesare obginerii succesului ca ,,P" $i ,I" in partea
dreapti a Cadranului.
Mai intii, voi oferi o imagine generali a celor patru cadrane,
iar apoi voi descrie aminunlit segmentele .P" gi ,,I". Existi deja
o sumedenie de cargi care explici ce trebuie sa faci si cum trebuie
si fii pentru a avea succes in partea destinata lui ,,A" $i .L".
Dupa citirea acestei carqi, poate ca unii dintre dumneavoastri
vor dori si faci. o schimbare in modul prin care i9i cigtigi banii,
in timp ce algii vor fi fericigi si rimini acolo unde sunt. Poate c;
veli alege si operaqi in mai multe cadrane, eventual in toate cele
patru. Nu suntem identici, motiv pentru care niciunul dintre
Ladrane nu este mai important sau mai bun decit celelalte. in
fiecare sat, oras,, metropola sau naqiune din aceasti lume este
bine ca oamenii si opereze, separat, in toate cele patru cadrane,
astfel incit sa asigure stabilitatea financiari a comunitagii.
Totodati, pe misuri ce imbitrinim ;i ne diversificam experienla, interesele noastre se schimbi. Am observat, de pilda, ca
mulli tineri care tocmai au terminat $coala sunt fcric:iti clrci
SLUJBA ?"
31
cadrane.
CAPITOLUL 2
Cadrane diferit.,,
odmeni-diferiyi
pogi invi.p un ciine bitrin si faci noi giumbuslucuri..,
. ..Nl
obignuia si-mi spuni tatil cu studii superioare.
Am incercat de citeva ori sa_i ."pii. cit de bine am
purur
Cadranul Banilor, incercind se-i arrt noi direcqii
financiare.
Apropiindu-se de virsra de 60 de ani, igi dadea
,."-" li--utr"
dintre visele sale vor ramine neindeprinir.. ri""i.rl*
Jistei
negre" pireau si fi depngit sfera guvJrrrului.
irr..p,rr" si se
Lreaci singur pe acea listi.
,,Am incercat, dar nu a mers.., imi spunea.
Tata se referea la tentarivere sare de:a obgine
succesul in carl ranul,,L"
intermediul
propriei
sale
;"*ri
;i; [orr"r"
:prin
rrnui consultant privat _, .a!
;iir, ."dr"rrul ,,p.., .i"Jigi irrrr.r_
trsc o mare parte a economiilor de-o
viaqi intr-o faimoasi frant'iz,i de ingheqati, care a esuar.
Iriind un om inteligent, a inqeles ra nivel conceptuar
ci fiecare
rli'tre cele parru cadrane ,recesita aptitudini tehrrice
diferiie. Stia
t:ri lc poare dobindi prin inviqare daci
ar fi vrur, d"r;";";;.I;
il irnpicdica si. faci acesr lucru.
lntr-o zi, Ia masa,d,e pri,nz, am discutat cu tatdl cel
bogat
.lt'sprc taril mcu crudit.
34
,,Tatdl
C,crRaNuL BANrr.oR
tiu
Ceoneur DrFERrrE...
oAMENT
DTFERTTT
35
CADRANUL BANILOR
vedea
9r
simqi sufletul."
Prin urmare, de la virsta de noua ani, am inceput sa stau alituri de el atunci cind angaja oameni. Din inter-viurile pe care le
lua candidagilor, am invigat si ascult, acordind atenqie nu
neaparat cuvintelor rostite de acegtia, ci valorilor fundamentale
care reiegeau din ele. Valori despre care tatil tneu cel bogat
spunea cd.rzvordsc din suflet.
Cu'uintele cadranulwi,,
A"
O persoand
avantaje pe
care
misuri."
Cw'uintele cadranului,L"
O persoani care provine din cadranul ,,L", adici un liber-profesionist, ar putea spune ceva de genul:
,,Munca mea valoreaza 35 de dolari pe ori'"
Sau: ,,Cornisionul meu de baza este de 6"/" din pregul total."
Sau: ,,Nu prea se mai gisesc oameni care sa-gi doreasca sa
munceasci gi sa faca treaba aga cum trebuie-"
Sau: ,,Am investit mai mult de 20 de ore in acest proiect."
Cwuintele cAdranwlwi,,P"
O persoand.
care
Cwaintele cadranwlui,,l"
provine din cadranul ,,1", iltlici rtlr ittvcstitor, ar putca spultc ccva dc gcnul:
O persoana
care
DTFERITT
37
telor."
_ Prin urmare, o aptitudine obligatorie pentru a fi un ,,p.. exceIent este aceea de a fi un rnaestru intr-ale cuvintelor, adici si gtii
ce fel de cuvinte au efect asupra fiecirui rip de persoani. El
ne_-a inviqat mai intii sa ascultim cu atenrie cuvintele pe care le
foloseste cel care ni se adreseazd,,intrucit abra apoi vom gti ce
cuvinte trebuie si folosim gi cind si le folosim, aitfel incit si le
raspundem in cel mai eficient mod cu purinqi.
Tatil cel bogat ne explica: ,,IJn cuvint ar putea emotiona o
anume persoani, in timp ce acelagi cuvint ar putea si o inhibe
pe alta."
Spre exemplu, cuvintul ,,risc" poate declansa entuziasm in
cazul unei persoane din cadranul ,,I", pe cind cuiva din cadranul ,,A" i-ar putea provoca un sentiment de teami.
Pentru a fi un mare lider sublinia raril cel bogat rrebuie,
-cuvintele
rnai intii, si fii un bun ascultitor.
Daci tr*,
"r.rrlqi
I'.losite de o anume persoani, nu-i vei putea ghici
sufletul. Prin
urmare, daci nu-i vei asculta sufletul, nu vei gti niciodati cu cine
vcrrbesti.
Diferenyele esenyiale
-Motivul
srflctul"
Ceonexur
1.
BANTLOR
39
acesrei categorii
sunt oameni care isi doresc si fie ,,propriul
;ef.. sau ciroia le
place si faci lucrurile ,,pe cont prolriu...
Eu
ii numesc,,pe-cont-proprigti...
lirr;rrrc:irrr,
40
CADRANUL BANILOR
itt
studii superioare,
de a face lucrurile asa cum isi doresc ei, sansa de a fi respectaqi qi considerati experqi in sfera lor de acrivitare sunt mult
mai importante decit banii. Atunci cind apelati la serviciile
lor, cel mai bine e si le spune!; ce dorigi s;iie f;.rrt, iar apoi
si-i lisagi sa-gi duca rreaba la bun sfirsir, pe conr prop.iu. illu
au nevoie 9i nici nu-si doresc sa fie rnprurr.gh"iqi. bacn vi
amestecati prea mult in munca lor, vor renunqa sa va mai
serveasci si vi vor spune si angajagt pe altcineva. Nu banii
sunt prioritarea lor, ci independenga.
ajutoare de incredere."
ori, ,per-
fecqionigti" ?nriiti. Vor intotdeauna sa-gi faci treaba fara niciun cusur. Convingerea lor e aceea ci nimeni nu ii poate
intrece in munca pe care o fac, motiv Pentru care nu lasa pe
nimeni sa ii ajute
- nu exista persoani care sd execute acea
treabi, aga cum doresc ei... aga cum consideri ei ci e ,,bine".
Din multe privinge, ace$ti oameni sunt adeviragi artigti, cu un
stil original si metode proprii de a face anumite lucruri.
41
|
|
tocrnai
ccl.,r rlin ,,L". Adcviratilor ,,P" lc plice si sc incon;.r.rr','.'u ,r,urrr,rri irrtr:ligcrrti din toltc cclc pltr-u catcgorii ,,A,
,rPrl:;1'1
CnoRnNur
BANTLoR
DTFERITI
43
Cind eram copil, tatil meu cel bogat mi-a oferit o carte pentru copii, intitulata Stone Sowp (Swpa de piatrd), scrisa in 1947
de Marcia Brown si inci disponibili in marile librnrii din
qar5. M-a indemnat si citesc aceasti carte pentru a-mi incepe
instruirea de lider in afaceri.
Unul dintre citatele care ii sunt atribuite lui Ford spune astfel: ,,A gindi este cea mai grea munci dintre toate. De aceea
sunt gi atit de pulini oameni care o practicd.."
Ca memento, obi;nuiesc si citesc Stone Sowp gi astdzr, intrucit, atunci cind lucrurile nu merg aga cum imi doresc, am
uneori tendinqa de a mi transforma intr-un tiran, nu intr-un
lider.
D eza ohare a antrepre
ir.teald.
Modelul tadlui meu cel bogat era Henry Ford. De aceea, m-a
indemnat si citesc cirqi despre oameni precum Ford giJohn
D. Rockefeller, fondatorul Standard Oil. Tatal ccl bogat nc
incuraja intotdeauna, pe mine gi pe fiul siu, si inviqiru csctrqe
calitiqii dc lidcr qi aptitudinilc practicc nccc.strc l)('rrlrtr ir c()n-
norialrt
Nu de pu(ine ori am
voi
lansa propria
afacere."
Mulgi oameni inclina sa creada ca drumul citre fericire gi siguranqa financiari este cel in care ,,iti faci propria treabi." sau
in carc ,,dczvolgi un produs unicat, pe care nu il mai are
rrirncrr
i".
44
CnoneuurBANrloR
45
In
incearci
sd.
{acd, asa:
46
C,clRelrur_ BAMLoR
cont.
Cnnnem DrFERrrE...
oAMENT
DrFERrl
47
McDonald's?
comercializeazdXYZ."
,,Am cercetat peste tot si am constatat ci nimeni nu are acest
produs."
,,Sunt dispus si ofer ideea pentru acest produs; nu vreau
decit 25o/" din profituri."
,,Lucrez la acest lucru (produs, carte, album muzical,
invengie) de ani de zile."
Aceste cuvinte apartin, de obicei, persoanelor care opereazd.
in partea stinga a Cadranului, partea lui ,,A" $i ,,L...
Acegti oameni trebuie luagi ugor la ?nceput, intrucit avem de-a
facc cu valori si idei esenqiale ."r. ,-u., forti{icat in sufletele
l<rr pc parcursul a ani dc ztlc... poate chiar mo;tenitc din gerrcr':rqic ir gcrrc'rr1ic. Lipsa dc m.tlcratic
;i ribd"." 1r,r,it"
48
Caoneuur BAMLoR
DrI.ERrrr
49
Hambargerii gi afacerile
McDonald's, si curnpere un burger gi si stea si analizeze sistemul care i-a furnizat acel burger. Gindigi-va la camioanele
care au transportat burgerul crud, la fermierul care a crescut
vaca,la cel care a cumpirat carnea de vaci gi la spoturile publicitare cu Ronald McDonald. Nu pierdegi din vedere felul
?n care sunt instruigi tinerii angajagr,lipsiti de experiengi, si
spuni rnereu aceleagi cuvinte ,,Salut, bine aqi venit la
McDonald's", $i nici decorul, birourile regionale, brutiriile
care pregitesc chiflele si rnilioanele de porqii de cartofi prijigi
care au acelasi gust, oriunde in lume. Apoi, mai punegi la
socoteali agenqii de bursi care sporesc profitul McDonald's
pe \Wall Street. Daci cei cd.rora le-am prezentat acest exemplu incep sa inteleagi imaginea in ansamblu, atunci au o gansi
si se mute din partea stinga in partea ,,P" sau ,,I" a
Pini
Unii
sesiz eazd,
temul de afacere.
Cadranwlui"
Ideea e urmitoarea
- existi un numir nelimitat de noi idei,
miliarde de persoane cu servicii sau produse de oferit, milioane de produse, insi doar citiva indivizi care stiu cum si
construiasca sisteme excelente de afaceri.
n
4. ,,I" (investitorul). Investitorii fac bani cu ajutorul banilor.
I"li nu sur-rt ncvoiti si munceasci, intrucit banii sunt cei care
nruncrcsc pcntru ci.
50
CeoRnxur BAMLoR
Cadranwl Banilor
Acesta este Cadranul Banilor. El face pur si simplu distincqia
dintre modalitigile prin care venirul poate fi generat, indiferent
daci este vorba despre un ,,A" (angajat),,,L" (liber-profesionist), ,,P" (patron) sau ,,I" (investitor). Diferentele sunt rezumate mai jos.
Delinefi un sistem gi
angaja\i care muncesc
pentru dumneavoastri
51
ie
liber la discreqie.
Aceasti carte se referd.in primul rind la rnentalitatea gi aptitudinile cerure de partea dreipti, a Cad,ranului. Amiinvatat din
cxperiengi ci a obqine rr"".r,.rl in partea dreapta irrr."-rri
a dis_
pune de un mod de gindire diferit gi de aptitudini practice
diferite. Daci oamenii sunt suficient ae fte*;bit; p"r,i*
.schimba mentalitatea, sunr convins cd procesul cle aiinger. "-9;
u ,iguranqei gi libertaqii financiare li se va perrnfacil. pentri
ceilalgi,
clrumul va fi unul plin de obstacole... intrucit multi oameni
r amin impotmoligi intr-un anume
cadran, intr_o anume menta_
litate.
Practicati o
profesie
Banii lucreazi
pentru
dumneavoastri
Tap
;i
bap
ln:
TAP
2. BAP
1.
52
CRoRnrvur
BANTLoR
53
aga
in capitolul
saracii gi persoanele
Pentru marea majoritate a celorlalgi
cel puqin 80% din venituri provin din
din clasa de mijloc
din
cadranele
salarii,
,,A" sau ,,L", in timp ce sub 20%r sunt gerleratc de invcstitii, adica de cadranul ,,I""
t4
CenReNut
BANTLoR
CelnaNr
Afacere
55
Bilant
Active
I Paslve
in
Active I Pasive
Serviciu
Bilan
Active
qq^
56
C.ttR,tNur BANILoR
Ori
de
in
DTFERITI
58
CeoneNur
BANTLoR
Caonetn
,,f
60
CaoneNur
BANTLoR
care banii pe care ii degin produc algi bani. Daca sunt pricepugi
la acest lucru, pot face banii sa lucreze pentru binele lor gi al
familiei lor, timp de sute de ani"
Pe lingi beneficiile evidente ale gtiinqei de a face bani din bani,
cum ar fi de pildn cel ca nu mai trebuie si te scoli dimineata pentru a merge la slujba, exista si rnulte avantaje privind raxele, la
care oamenii nevoiqi si rnunceasci pentm bani nu au deloc acces.
Unul dintre motivele penrru care cei bogagi devin gi rnai
bogaqi este acela ci, uneori, se por face profituri de rnilioane de
dolari fdrd. ca legea sa impuni plata unor impozite penrru aceste sume. Explicaqia unei astfel de situatii consr; in faptul ci persoanele respective produc bani in ,,coloana activelor", gi nu in
cea a veniturilor. Ei fac bani din ipostaza de investitori, nu din
aceea de muncitori.
Oamenii care muncesc pentru bani nu nurnai ci plitesc,
deseori, impozite mult prea mari, dar mai gi sunt deposedagi de
o anumita parte din salariu, farx a vedea vreodata acei bani.
DIITERTTI
61
Riscurile pot
fi,
teoretic, eliminate
52
CaonaNur
BANTLoR
DTFERTTT
63
tn Era Industriali, programul de pensii cu beneficii clar definite presupunea ca firma la care ati fost angajat sdvd garanteze
o anumiti sumi de bani (pHtita, de obicei, lunar) pentru tot
restui vieqii. Oamenii se simqeau in siguranqi, intruclt aceste
planuri le asigurau un venit constant.
Planul
de
La un ffroment dat, cineva a schimbat acest acord, iar companiile au incetat si mai garanteze siguranla financiari dupi
rnomentul pensionirii. in schimb, companiile au inceput si
ofcrc programe de pensionare cu contribuqie bine definiti.
,,Oontr:ibulic binc dcfiniti" semnifica faptul ci veqi primi inapoi
64
CRIRRNuT BANnoR
CaonaNl
aqi
5t
66
CeonaNur BAMLoR
Ceonext
57
militari aflaqi in retragere, angajagt ai serviciilor poqnle, profesori si alqi angajaqi de stat, dar gi pensionari care-;i vor astepra
banii din Asiguririle Sociale si Asistenqa Medicali. Din punct de
ve dcre contractual, acegtia au dreptate a d.e partea lor, intrucit,
intr-un fel sau altul, cei mai mulqi dintre ei au investit in aceasti
promisiune. Din nefericire, de-a lungul anilor, s-au ficut mult
prea multe promisiuni, iar acurn oamenii asteapta ca ele si fie
puse in practici.
Personal, nu cred ci aceste promisiuni financiare pot fi
respectate. Daca autoritiqile vor incepe si mireasci gi mai mult
impozitele, pentru a-gi putea onora promisiunile, atunci cei care
vor avea $ansa vor pleca in qirile care au impozite mai mici. in
Era Informaqionala, insi., terrnenul ,,offshore" nu se va referi la
o gari. straina, vazutd. ca un paradis al impozitelor, ci la ,,spaqiul
cibernetic".
Marea scbimbare, la tndemknd.
Mi-l
Marea majoritate a acestor oameni, in special cei din cadranele ,,A" gi ,,L", sunt cei care, prin natura 1or, sunt orientaqi
spre siguranta financiara. Acesta este gi motivul pentru care igi
cauti slujbe sau cariere sigure-, ori incep mici afaceri pe care au
siguran{a ci le pot controla. In zilele noastre, din pricina programelor de pensii bazate pe contribugii bine definite, acegtia
mrgreazi, spre cadranul ,,I", unde speri si gaseascd ,,siguranqi"
pentru perioada pensionarii. Din pd.catepentru ei, siguranqa este
unul dintre ultimele lucruri pe care cadranul ,,I" le oferi. Acesta
este cadranul riscului.
intrucit exista atit de multe persoane din partea stingi a
Cadranului Banilor care se afh in cdutarea sigurangei, bursa
rispunde pe misuri. De aceea 9i auzim atit de des urmitoarele
cuvinte:
C,rlRRNur
BANTLoR
Astdzi,piata este plini de milioane de oameni care, prin narura lor, sunt orienta{i spre siguranqa, dar care, din pricina schirn-
concentrat investiqiile.
2- ,,Actiuni Blue Chip" 1. Investitorii preocupaqi de siguranqa
cumpiri, de obicei, acliuni ale unor companii de tip ,,Blue
CaoRarvul BANILoR
CaoRem
de oameni se
vor afla in
aceastd situaqie,
71
,Aswmagi-vd riscul
Persoanele care gtiu sa ri;te schimba lumea. sunt
putini
aceia
rli
i
72
Clonaxur
BAMLoR
aibi dreptate. Cititorule, daca esti unul dintre ei, opreste-te aici.
Ce va urma nu are nicio legatura cu tine.
Preocuparea rnea fagi de cei care au inteles necesitatea de a
deveni investitori este cea care m-a determinat sa scriu
Cadranwl Banilor. Aceasta carte este scrisi pentru cei care
intentioneazS, sa pard.seasci partea stingi a Cadranwlwi gi sa se
mute ?n cea dreaptd., dar care nu gtiu de unde si inceapi. Oricine
poate face aceasti schimbare, cu dererminarea gi aptitudinile
CAPITOLUL 3
De ce aleg onmenii
stgurdntd tnatntee
libertd,tii ?
necesare.
aqr
Ipe
NTJ
$coALA
74
Cannauur
BANTLoR
De
cr emc
oAMEMT srcuRANTA
iNelxrEn rmrnrAl.l
75
SCOALA
ry,..,","
Siguranfi
Milioane de oameni continu; si urmeze invitatura tradiqional;. Mulgi dintre noi au fost condiqionagi de la primele zrle ale
existenqei si se gindeasci mai mult la siguranqa unei slujbe gi
aproape deloc la siguranqa sau libertatea financiari. $i pentru ca
cei mai mulqi dintre noi nu invaqd nimic despre bani nici acasi ;i
nici la gcoali, este normal si ne agiqim cit se poatc de strins dc
ideea siguranqei unui serviciu... in loc sa cautin-r li[rcrtatca.
Daci priviqr Cadranwl Banilor, vc{i obscrva ci p;u'tcir stirrgi
cstc motivati clc siguranqi, iar prrtcir <lrcrrptri rlc' lilrt'r t;rtc.
75
CaoRauut
Re sp e ctare a
ce
BANTLoR
nariului
Daci urmarim viaqa unei persoane normale cu educaqie superroard, vom observa ci scenariul financ tar pe care-l urmeazd"
decurge asdel:
Copilul merge la scoala, apoi la facultate, isi gaseste un loc de
munci si incepe si aiba bani de cheltuit. Tini.rul adult ?si permite, acum, si inchirieze un apartament, si-gi cumpere un televizor, haine noi, ceva piese de rnobilier si, desigur, un automobil. Aici incep sa inrre in scena facrurile de plati. itrtr-o buna zi,
adultul intilnegte o persoani. speciala, fl;c;rile pasiunii ii
cuprind pe cei doi, se indragostesc, iar apoi se cisatoresc. O
vreme, viaqa lor e plini de fericire, intrucit pot rrai impreuni cu
cheltuieli mai pugine. AmAndoi au cire un venit, dar plitesc o
singurd chirie, context in care pot pune ceva bani deoparte, pentru a achizrtiona visul oricirui cuplu dc tine ri -- propria lor casa.
La un moment dat gasesc casa visurilor isi retrag clin cont
- dupi care se angabanii economisigi, pentru plata unui avans,
jeaza sa plateasca, lunar, o sumi care si acopere la final valoarea
totali a imobilului. Avind o casi noui, igi dau seama ci au nevoie de mobild, aga ci gisesc un magazrn de specialitate care-gi
promoveaza rnarfa cu urmitoarele cuvinte rnagice : ,,Firi avans.
Cele mai mici rate lunare".
Viaqa li se pare minunati., context in care dau o petrecere la
care isi invita toqi prieteniin pentru a se lauda cu casa cea noui,
ma;ina cea noui, mobilierul nou-nouq si alte noi jucarii. Sunt
afundaqi in datorii penrru tor restul
Apoi, -ri". p" l.rrt.
";"qi;.
primul copil.
Dupa ce isi lasl copilul la gridinigd, cei doi pirinqi truditori
gi cu studii superioare trebuie sa se inharne la jug gi sa mearga la
serviciu. Cad in capcana nevoii de a avea o slujba siguri, pur gi
simplu din cauza faprului ca se gisesc la rrei luni departare de
falimentul financiar. Oamenii aflati intr-o ast{el de situatie pot
fi auzrtizicind: ,,Nu-mi permit si renunr la serviciu. Am facturi
de plitit" sau, curn ar spune un cantec ,,prelucrat" drn Alhd ca
Zdpada ;i cei ;apte pitici, ,,Sunt dator, sunt claror, rrr:i rluc spr-c:
slujbi repcjor."
Dr
ix,trltEe ug[RrArrr
Capcana succesului
Capcana barcilor
78
CennaNur
BANTLoR
Dr.
cr ernc
79
casa pe care
ale contabilului. Ambii ii spuneau acelasi lucru
o degine face parte din active, motiv pentru care trebuie si fie cea
;i
80
CaoRaNur BANlroR
1. Impozitele.
2. DobS,nzile la datorii.
$i, pentru
tiri de taxe doar penrru a-i afunda 9i mai riu pe unii in datorii.
Nu va di puqin de binuit acesr lucru ?
Dupi cum definea l.atel meu cel bogat inreligenqa financiara,
nu se referi neapirar la ciqi bani faci, ci la ciqi poti pistra, la
de bine muncesc acestia pentru tine si la ciie'generagii pot
beneficia de ei".
La sfirgitul vieqii tatilui meu cu studii superioare, puginii
bani pe care ni i-a lisat mostenire... au inrrat in vistieria gr,r.rnului, ca taxe pentnr deschiderea testamentului.
,,ea
cit
Dr, cg
lrr.c
ltntnr,trll
81
In cdwtarea libertdtii
$tiu ci mulgi cauh libertatea Ei fericirea. Probiema este ci
oamenii, in cea mai mare parte a cazurilor, nu au fost instruiqi sa
munceasci in cadranele ,,P" si ,,I". Din pricina acestui deficit dc
pregatire, a programi.rii lor penrru siguranga unei slujbe gi a
datoriiior tot mai mari, rnajorrtatea oamenilor igi limiteaza
ciutarea libertaqii financiare la partea sringi a Cadranulwi
Banilor. Din nefericire penrru ei, siguranga si libertatea financiari pot fi gisite rareori in segmentele ,,A" $i .L". Siguranqa reali
gi adevarata libertate se gisesc numai in partea dreapta a
Cadranwlwi.
Trecerea de l.a o slwjbd la aha, in cdwtared libe!"td{ii
exemplu:
Am un arnic din liceu, de la care aflu vesri cam clin cirrc:i irr
cinci ani. intotdeauna il gascsc intr-o sterc clci culirr-ic', r:rrrc isi rrr.r.
l'i
n
82
Ds ce nr.tc oAMENrr
CnnnaNur BAML0R
,,L"
Un alt model comun este cel al unei persoane care din ,,A"
devine ,,I-". in cursul acestui proces masiv de restringere profesionali, mulgi incep si ingeleaga mesajul 9i si-gi pardseasci
slujbele la marile cornpanii, alegind calea lansirii unei afaceri
proprii. itr prezettt, are loc o adevarati explozie a aga-ziselor
.afaceri de acasd". O mulgime de oameni au luat decizia de ,,a-gi
incepe propria afacere" , de ,,a face toml pe cont propriu" gi de
,,a fi propriii lor sefi".
Drumul carierei lor arat5. asa:
STGURANTA
il,rrruln,q rtsERrAlt
in
84
Clonauut
sAMLoR
Dr ct amc
la
Dccc?
oAMEMT srcuRANTA
irqerlrEa ustRtAtrr
Rispunsul
un,i
adevarat
jr
86
CloneNur
BANTLoR
Dp
Avantaje fiscale
Multe avantaje
Putine avantaje
cr
LTBERTATTI
g7
O mare gregeald
I
I
Jrrc'1t..
il
,
I
ti
88
Ceon,tlrut
Majoritatea oamenilor
nu pe tnuesh(tt
tsANrLoR
se dxeazd
Dt,
Declaratie de venit
Reporter
in aceasti coloani:
r.rB[RT.ATrr
gg
pe venit,
Reporteruligi obgine
venitul in ace asti coloani.:
ct
Bilant
imbogdyi{i-ad rdpid
Eu
El igi obgine
banii in acest
cadran
Eu rni*am
cistigat milionul
in acest cadran
l.llJllltl'n't'trA
trt
NnNCIARA
si
ll
iltl
rij
CaoneNul
BANTLoR
Dupi cum aqi aflat, tatil meu cel erudit avea o idee fixa
privind siguranla unei slujbe, asa cum se intimpla cu majoritatea
celor din genera{ia sa. El presupunea ci siguranga serviciului
inseamni siguranta financiara... asta pina cind ;i-a pierdut locul
de munca si nu a rnai putut gasi altul. Tatal cel bogat nu vorbea
niciodata despre siguranga unei slujbe. in schimb, sublinia intotdeauna importanfa iibertiqii financiare"
Rispunsul la intrebarea privind gasirea tipului de siguranqa
sau libertate pe care vi-l doriqi poare fi oferit de observarc;
modelelor dtn Cadranwl tsanilor.
1. Modelwl pentrw sigwranla wnei slwjbe
SCOATA
91
92
Dl
CeoReNur- BANILoR
cE
93
avea cunostinte
partea
sti'gi
Pompierii milianari
Arrr <l.i prictc'i carc ilustrcazi perfect succesur i' rrnrbcrc
1r:irtirlc ()ulr"trtnl*. Arr Par"tc,rtit dc. sl.jbi (,xtr-crr rlc sigrrr-ii,
CenRaNur BANILoR
rtnlntAllt
95
CeoRlxut IlANn.oR
Ross Perot.
biri econornice... caci schimbarea prcsupu lrc trrln.s [('r'tr r-i nrasivc
de avcrc.
Dt cr erec
$tf"l
rrsrnrAnr
97
datoreazd",
98
CnnRnNur
BANTLoR
si gisiti libertatea.
De
cr ernc
oAMENrr srcuRANTA
illelutre
rmanrATt
lider.
2.
Ocazlonal, primesc
asti
,,Dar ag prefera si fiu
investitor."
La aceasta, eu rispund: ,,Atunci, mutaqi-ve ?n cadranul ,. I'.
Daci dispuneqi de rnulqi bani gi suficient timp liber, mergeqi
direct in cadranul " I ". Daci timpul liber ;i banii pe care ii avegi
nu sunt, insa, din belgug, atunci drumul pe care il recomand este
mai sigur."
in cea mai mare parte a cazurrlor, oamenii nu dispun de bani
timp
in cantitiqi foarte mari, asa ci urmatoarea intrebare pe
;i
care mi-o adreseazd este: ,,De ce? De ce recolnandaqi mai intii
cadranul ..Pn?"
Explicagiile dureazd, de obicei o ori, ceea ce nu se va intim..4
pla gi aici. Imi voi rezvma argumentelc in citeva rincluri.
face
fu6 flrr"t,raqiilor
ltr
ti
100
CeoReuurBAMLoR
Ve;ti bwne
CAPITOLUL 4
Vestea buni este ci, acum, e mult mai ugor decit inainte si
obqineqi succesul in cadranul ,,P". Aga cum progresul tehnologic a facilitat multe dintre lucrurile pe care le facem, tot aga el a
ficut ca drumul spre succes in cadranul ,,P" si fie mai accesibil.
Degi nu este la fel de usor precum obtinerea unei slujbe cu
salariu minim pe economie, sistemele de astizi stau la dispozilia
tot mai multor oameni care doresc si obtina succesul financiar
in cadranul .P".
Cele
i tipwri de
ststeme de afaceri
Este important de ginut minte ci, in transferul citre
cadra'ur
,,P", scopul dumneavoastri este acela de a gestiona un sistem si
de a avea angajaqi care si-l puni in *ig.nr"l putegi
.i ;;Ai
clumneavoastri acest sist.*, ori si cumpiraqi unul ".i
deja existent.
Gindiqi-vd la sistem ca la un pod care ri r" p"r-ite si treceqi
in
sigurangi dinspre parrea stinge a Cad.ranwlwi Barilor
spre par_
tca dreapti... puntea durnr.e",roastri citre libertatea
financiari.
Exista rrei tipuri principale de sisteme de afaceri,
des folosite
in ziua de astdzi. Ele sunt:
102
CeoRe.Nur BANTLoR
odati
Sisteme
Oameni
DE stsrEM[ DE AFACERI
103
Cind eram in liceu, ratal cel bogat ne-a spus, mie gi fiului sau,
c_a a pierdut o companie pe care a deqinut-o1n jurul vlrstei de 20
de ani. ,,A fost cea mai uritd,, dar gi cea mai p'ozitiviexperienqi
din viaga mea. oricit am detestat-o, am inviqat multe in^cercind
si-repar gregeala ficuti gi si o transform apoi intr-un succes
uriag", ne-a povestit el.
$tiind ca eu cocheram cu ideea de a-mi lansa propria firmd,
tatal cel bogat mi-a spus aga: ,,S-ar putea s6" pierzi doui. sau trei
companii, inainte de a clidi una de succes, care si reziste.,,
Pe atunci, ii instruia pe Mike, fiul siu, in ideea ci la un
moment dat acesta va prelua conducerea imperiului pe care il
crease. intrucit tatal meu era un angajat la si"t, ., ,r,i urma si
mostenesc niciun imperiu. Trebuia si mi-l clidesc singur.
Succeswl este un profesor slab
104
CalnaNur
singe... dar a funcqionat. Cei doi taqi s-au bucurat pentru mine
si m-au felicitat din tot sufletul (ambii pierduseri bani in exPerimentele mele anterioare de infiinqare a unor companii).
inainte
de
Cgre
BANILoR
francize
tnrt rrpuRl
DE srsrEME DE AFAcERT
105
Cwm tnveqi
sd.
der.tii ,,P"
amindoi ,,A" care invitau si. devini. ,,p,, . Lafel au invagat gi alqi
.ameni. Procesul se numeste ,,specializare la locul de munci.".
Este modulprin care muhe imperii de familie sunt predate de la
<r generatie la alta.
Problema esre ci. nu mulgi au privilegiul sau norocul de a
invaqa aspecrele cadranului .p-. ,,di; spatele cortinei...
Majoritatea programelor de training in management se reduc la
trrr singrr lucru --- cornpania te instruieste in profesia de managcr. Putirrc tc irrvrr(i c. iqi trclrrie pc.tru a fi un adcvirat
,,p".
ll
106
CenReNur BANILoR
Deseori, oamenii rimin impotmoliqi in cadranul ,,L" in timpul cilatoriei spre cadranul ,,P". Acest lucru se intimpla in
primul rind pentru ci nu iqi dezvolti un sistem suficient de
solid, sfirgind, in consecin[i, prin a deveni parte integranti din
sistem. IJn ,,P" de succes gtie si cladeasci un sistem care va
putea funcgiona gi fari irnplicarea sa.
Existi trei modalitigi prin care puteqi scurta drumul spre cadranul ,,P".
t'n:l;. ;,Jr.
ritasii ;i relasia
tea' un MBA nu
administririi tuturor sub-sistemelor care, pina la urrni, alcituiesc un sistem complet de afaceri.
P.entru a invdta. despre toate sistemele indispensabile unei
rnari companii, trebuie si perreceqi 1o-15 ani lucrind in cadrul
ci' asimilind toate aspectele afacerii. Abia apoi veqi fi pregitit sa
pirisiqi acea companie si si va intemeiagi una prop.i.. A l.r.rn
pentru. o corpora[ie importanta gi de succes e ca si cum aqi fi
phtit de propriul menror.
chiar si atunci cind existi un rnentor care si va indrume
.saulgi g co{p9r.1tie in care si acumulati experienqa, prima erapi
consti inevitabil in munca intensi. Penrru ivd creaprop.iul sistem, aveqi nevoie de numeroase incerciri gi gregeli, de bani cu
care-si phtiqi costurile notariale qi de multi Eirlogirie. vi vegi
.onfrunta cu toate acestea in acelagi timp in .ar" v"eqi incerca si
va formaqi echipa de angajagr
2.Francizele. o alti modalitate de a inviqa despre sisreme e
aceea de a cumpira o {rancjzd.. Atunci cind achizitionati
drepturile pentru o {rancizd., cumpirari un sistem d. op.rare ,,incercat gi dovedit". Existi numeroase francize care
funcqioneazd excelent.
ilii,
tffi
108
Cannatrul BAMLoR
Nimic nu poate fi mai urit decit acele confruntiri, la tribunal, intre deqinitorii francizer gi cei care o
de obicei, atunci cind persoanele
cumpira. Diferendele
^par,
vor
si faci totul in felul lor, gi nu a$a cum
care cumpiri sistemul
recomandi persoana care a creat sistemul. Daci doriqi totugi sa
faceqi lucrurile in felul dumneavoastri, atunci momentul potrivit este abia dupi ce st;paniqi bine atit sistemele, cit gi oamenii.
Tatil meu cel cu studii superioare a e$uat chiar gi dupi ce a
cumpirat o {rancizi faimoasa si foarte scumpi, de inghegata- Cu
toate ca sistemul era excelent, afacerea lui a dat f"li*.ttt- itt
opinia mea, franciza a e;uat din cauzd ci partenerii sii proveneau toqi din cadranele ,,A" gi ,,L" si n-au $tiut ce si facd atunci
cind lucrurile au inceput sa scirgiie. Apoi, ei nici nu au cerut
ajutorul companiei mami. itttt-utt final, partenerii au inceput si
se certe intre ei, iar afacerea a sucombat. Au pierdut din vedere
faptul ci un adevirat,,P" inseamna mai mult decit un sistem.
Acesta depinde gi de oameni pricepuqi care si opereze in sistem.
tul lor.
De cele mai multe ori ii refuz, dintr-un singur motiv: cei
care vin si ceara bani nu cunosc diferenqa intre produs 9i sistem. Nigte prieteni (cintaregi intr-o trupa) mi-au cerut si
investesc in noul lor CD, in tirnp ce alqii m-au rugat sa-i ajut
financiar sa infiinqeze o organrzaqie non-profit, cu care si
schimbe lumea. Oricit de mult mi-ar placea mie aceste proiecte, produse sau persoane, le voi refuza intotdeaur-ra, claca cci
care le promoveazi nu au experienga in crearer gi administrerca
unui sistem de afaceri.
Doar pentru ca qtii sa cinqi utt inscamnri ttcrrp:ir;tl <'ri ;i irrtclcgi sisternul rlc rnarkcting, si.st<^rnttl l'iscrrl ;i t'ont:rlril, sislcrtrttl
DE srsrEME DE
AFAcERT
109
Marketingul in re{ea. Mai este numit si marketing multilevel sau sistem de distributie direcri. La fel ca gi in cazul
francizelor, sistemul juridic a incercat, iniqial, si scoati in
afara legii marketingul in reqea. Chiar gtiu citeva tiri unde
a fost considerat ilegal sau resrrictionat inrr-un mod destul
dc brutal. Oricc sistcm sau principiu nou trebuie, uncori,
sri trcacii prirrtr-o astfcl dc fu.iin carc i sc atribuie califica-
110
CnnneNur BAMLoR
Dupi
si
ci
existi multe persoane care, cu onestitate gi sirguinqi' construiesc afaceri de succes bazate pe sistemele sale. Cind ?i intilnesc
pe acesti oameni, constat impacrul pe care afacerea lor il are
asupra vielilor qi viitorului financiar al celor din jur. Am inceput
sa apreciez cu adevirat valoarea sistemului promovat de marketingul in reqea. in schimbul unei sume rezonabile ce trebuie
pbtit; la inscriere (in jur de 200 de dolari), oamenii pot achizr'
liona ,rtr sistem deja existent gi pot demara apoi propria afacereMulgumiti avansului tehnologic din industria computerelor,
aceste organizaqn sunt complet automatizate,iar durerile de cap
date de hirqogarie, procesarea comenzilor, distribuqie, contabilitate gi feedback sunt aproape in totalitate gestionate de sistemele de software ale marketingului in retea. Noii distribuitori
igi pot concentra, astfel, eforturile pe consoli darea afacerii lor.
Ei profita de oportunttatea oferiti de sistemul automatizat al
r.q.l"i gi nu mai sunt nevoiqi sa se confrunte cu inevitabilele
b;t;i de cap date de orice micd afacere,infaza de inceput.
Unul dintre vechii mei prietenr, care,in 1'997, a obqinut mai
mult de tr miliard de dolari in valori irnobiliare, a sernnat recent
un contract de distribuitor in marketing in retea gi a inceput
si-gi clideasca afacerea. Am fost surprins si-l vad lucrind cu
atita ardoare la construirea noii sale afaceri, qtiind foarte bine ca
nu se afla in situaqia unui om care sI mai aibl nevoie de algi bani.
Cind l-am intrebat de ce se irnplica atit de mult, rni-a rispuns:
,,Mi-am facut studiile in ideea de a deveni un CPA (Certificd
Public Accountant), iar acum am un MBA in firrrrrrqc. Cincl
oamenii mi intreabi cum am reugit sa obqin () ilv('rc etit dc
rlarc, lc spun atit clcsprc tranzlcqiilc cu pl'()l)r it't,rqi irrt<lbililr-c
DE srsrEME DE AFACERI
111
jenagi.
112
CaoReNur
BANTL0R
O francizd personald
Iata de ce, astdzt,le recomand oamenilo r sd, analtzeze o posibiln implicare in markeri'gul i're{ea. cumpararea drepturilor
unei francize renumite costi un milion de dolari sau chiar mai
mult- Marketingul in reqea e ca 9i cum ati cumpira franciza personalS, cu mai pulin de 200 de dolari.
CEIE tRr,r
lpuRl
DE stsrEN{E DE
AFACERT
113
Una dintre cele mai bune fraze pe care mi le-am spus vreodata a fost: ,,Nu mi intereseazd, ce credeqi voi despre mine. Cel
mai important este ce cred eu despre mine."
Tatal meu cel bogat rn-a indemnat si lucrez, timp de patru
ani, in departamentul dc vinzlri al Xerox Corporation nu pentru ci i-ar fi placut aga rnult copiatoarele, ci pentru ca dorea
sa-mi depigesc timiditatea si teama de a fi respins.
2. invaqagr sn fiqi lider. Coordonarea oamenilor
- care au
obiceiuri 9i personalitiqi dilerite -- este cel mai greu lucru
intr-o afacere. Oamenii de succes pe care i-am cunoscut gi
care se descurca in orice tip de afacere sunt cei cu abilitnqi
innascute de lider. Capacitatea de a te inqelege cu oamenii
qi dc a-i inspira este nepretuiti. Aceasta calitate poate fi,
insai, qi irrvatati.
Asa ctrrn ,rnr rnai spus, tralrsfcrul din partca stingi in partc:r
rlrcrrlrtir '.t, O,ttlr,trtrrlui nu rlcpin<ic ttc:ip:irlt tlc ccce cc feci, ci clc
114
CeoRexut BAMLoR
DE stsrEME DE AFACERI
115
ceea ce trebuie
1. Sunt
se
succes
116
CaoRluur
BAMLOR
CAPITOLUL
'
Cele fepte nivelwri de
tn uestttort,
Mai demult, tatil meu cel bogat m-a intrebat: ,,Care crezt ca
dintre o persoani care parrazi la cursele de cai si
una care cumpiri acqiuni la bursi ?"
,,Nu gtiu", i-am rispuns.
,,IJna nu prea mare", m-a lamurit el. ,,Si nu fii niciodati persoana care cumpara acqiuni. Tu trebuie si fii cel care creeazd,
acea acqiune pe care agenqii de bursi o vind, iar altii o cumpiri."
Pentru o lunga perioadi de tirnp, nu am inteles adevdrata
semnificaqie a spuselor tatalui meu cel bogat. Asta pAna cind am
inceput eu insumi sa-i instruiesc pe algii in domeniul investiqiilor. Atunci am ingeles diferenqele dintre diversele tipuri de
investitori.
Jin si-i multumesc mai ales lui John Burley pentru acest
capitol. John este considerat a fi unul dintre oamenii cu cele mai
luminate mingi din lumea investiqiilor in proprietigile imobiliare. in pragul virstei de 30 de ani, a cumpirat peste 130 de case,
fira a fi nevoit sa apeleze la economiile sale. La virsta de 32 de
ani, era deja liber din punct de vedere financiar si nu a mai trecontext) s-a decis, ca gi
buit sa munceasci vreodata. itt
"c"st
rnir-rc, si ii invcqc si pc alqii calea spre succcs. Cunoqtinqcle sale
llu sc rcT,ulttii rlo:tr Irt s['crt proprictiqil,rr irnohilitrc. Si-a inccpttt
este diferenqa
118
Cnonauur
BANTLoR
cariera ca planificator financiar, motiv pentru care este un adevirat maestru in lumea finanqelor gi a impozitelor. in plus, are o
abilitate unici de a explica ceea ce srie pe ittqelesul tuiuror. Are
darul de a prezenta un lucru complex g1 abstract ca gi c6nd ar fi
ceva extrem de simplu. Prin intermediul cursurilor sale, a ajuns
si dezvolte o
de impirqire a investitorilor in pase cate-
-.todi
DE
lNvEsrlroRI
119
ban pentru a
inuesti
Aceste persoane nu dispun de banii necesari unor investiqii.
l.lle fie chiltuiesc tor ceeJ ce produc, fie cheltuiesc mai mult
rlecit produc. Sunt mulqi oameni ,,bogaqi" ,care se incadreazi in
categorie, intrucit cheltuielile lor c{epigesc banii p.e care
ii".""rrl
produc. bin ,r.fericire, acest nivel inglobeazS' aproximativ
50% din populaqia adulta a SUA.
Cunoagtegi vreun investitor din nivelul 0 ? (opgional)
120
Cannewul.
BANTLoR
CerE $aprr,
NTvELURT DE INVESTIToRI
121
Deprinderile
F
122
celneruul
BANTLoR
1?
(opqional)
f in suA, fondurile
money-marker sunr fonduri de investiqii i' instrumente financiare de credit pe.te.me.r scurr, foarre.lichide, cum ar I a. piiJl
bonurile de trezorerie si efeirele de cornerl. Ratele dobin.r;
i"rn
"il;oil,rlt"l,
valoaree activuluj ner per unitare .l-a""Lo"rtr"g, a. .trla
.i.l-a.r".. n"
aceea, xceste
fonduri sunr cele nrai sigure dintrc roatc ripurilc, fiirrcl tlisponibilc
si in ie.r ncinrpozabili. bivi.lc".lclc srr,'rr e;rlcr-rlete zllnlc sr plitrte seu lcinvcstitc irr ficc.rr-c lurri n. Lr..
-
DE
123
rNvnsnroRr
124
CnoRRNur BANILoR
Niaelwl
nivelul2 ? (opqional)
: investitorii,,inteligenyi',
din
limitati.
De obicei, sunr oameni inteligenri, cu o educaqie solidi gi
reprezintd, cam doui treimi din categoria sociala pe care o
numim ,,clasa de rnijloc". Cu toate acestea, atunci
,rirr"
vorbade.investiqii, educatia lor e de cele mai multe ori"arrd
precari,
lipsindu-le ceea ce industria investiqiilor denumeqtc .sofisticare". Rareori citesc raportul anual al unei con'rparrii .s.1, vrcrn
prospect al acesteia. Dar, chiar dac:i ar vrca s:i o lrrt.ri, ()rlr.c) rll-
12t
in lumea
de cigtiguri/pierderi
investiqiilor.
Iati cele trei subcategorii principale ale acesrui nivel. Cei care
se incadreazi?n ele sunt, de obicei, oameni cu studii superioare,
care dispun de venituri substanqiale gi care chiar investesc. $i
totusi, existi anumite diferenge intre ei.
Nivelul 3-A. Reprezentanqii acesrui nivel sunt cei a ciror
devizd" este ,,Nu vreau si fiu bitut la cap". S-au autoconvins c5.
nu ingeleg mersul banilor gi ca nici nu o vor face vreodate.ii
auzim f;cind afirmatii de genul:
,,Nu mi pricep deloc la cifre."
,,Nu voi inqelege niciodati cum sti treaba cu investiqiile."
,,Sunt prea ocupat."
,,E prea multi hirqogarie."
,,E prea complicat."
,,Investitiile sunt prea riscante."
,,Prefer sa las deciziile financiare pe seama profesionistilor."
,,Nu-mi place si mi agit prea mult."
,,Sogul/sogia se ocupi de investitii in familia noasrri."
Acegti oameni nu se preocupa de investitiile ficute gi nici de
starea propriului fond de pensie. De obicei, predau banii pe care
ii degin unui planificator financiar, iar acesra le recomanda
,,diversificarea". Nu se gindesc niciodari la viitorul lor financiar, muncesc din greu zi de zi gi isi spun in gind: ,,Cel puqin am
Lln program de pensionare."
Abia dupi ce vor ie;i la pensie se vor inreresa de investiqiile
facute si vor verifica daci au dat sau nu roade.
Cunoaqtegi vreun investitor din nivelul 3-A ? (opqional)
126
CErl gnlrr,
CanRlNur BAMLoR
esre cea a
,,cinicilor""
Acesti oameni cunosc toate cauzele pentru care o investiqie nu
va fi profitabila. E periculos sa-i aveqi in preajmi. Argumentele
lor par a fi foarte solide, vorbesc cu autoritaten au succes in
domeniul in care activeazd., dar, in realitate, sunt doar nigte lagi
ascungi sub o masci intelectuala. Vi pot arita cu lux de
aminunte cum gi de ce veqi fi lisat cu buza urnflata in orice
investiqie posibiln pe aceasti lurne. Daci le cereqi pd,rerca despre
o acqiune la bursi sau despre o investiqie, rispunsul dat vi va
face si vi simqigi groaznic, cel mai adesea inspaimintat gi plin de
suspiciuni. Cuvintele pe care vi le vor repera in mod obsesiv vor
fi: ,,Ei bine, m-au picilit o dati. N-am de gind sa rni se
intimple din nou."
Apoi, pentru a exemplifica, aduc in discugie diverse nume gi
spun ceva de genul: ,,Agentul rneu de bursa de la Merrill Lynch
sau de la Dean \(/itrer..." Aceste nume ii ajuti sri-gi ascunda profundul sentiment de nesigurangi.
$i totusi, ciudat este ci tot ei sunt cei care urmiresc cu sfinqenie evenimentele din lurnea financiari. La serviciu, ii vezi intotdeauna citind paginile financiare ale ziarelor sau Wall Street
Jowrnal. Citesc aceste ziare rar apoi, in pauza de cafea, povestesc
tuturor ce au aflat. Vocabularul le este ticsit cu cele mai noi
expresii din jargonul investiqiilor gi cu rermeni care mai de care
mai tehnici. Palavrigesc despre marile afaceri, dar nu se irnplica
niciodati in ele. Sunt rnereu in ciutarea actiunilor la bursi care
ocupi prima pagina a ziarel.or, iar daca articolul respectiv le
recomandi, nu stau pe ginduri si cumpira" Problema lor este ci
se trezesc prea tarziu, cici, daca atla noutaqile de la bursa din
ziare... afli printre ultimii. Investitorii profesionisti gi inteligenqi
au cumpi,rat deja cu mult inainte ca ziarul si recomande acest
lucru. Dar cinicutr nu stie asta.
Cind se abat asupra lor vestile proasre, incep sa critice ;i si
spuni: ,,$tiam eu!" Se consideri jucitori activi, dar, de fapt,
sunt simpli spectatori, care privesc jocul de pe margine. i;i manifesti adesea dorinta de a participa la joc, dar in aclir-rcul suflctului se tem teribil de egec. Siguranta c mult rnei irnporrarrra
decit placcrea de a juca.
NIVELURI DE
INVESTIToRI
127
F
128
CeonaNur BANrLoll
(opqional)
.ol:rl,
DE
rNVESTrroRr
129
capLrlinainte in ,,joc", fard a gti cine sunt jucitorii sau cine face
regulile.
Acesti oameni su-nt cei rnai progti investitori pe care i-a
cunoscut vreodata planeta. intotdeauna incearci r; d." marea
lovituri. De obicei, marea lovituri e un mare fis. cind sunr
inrebati cum se descurci, raspund mereu ori ci sunt ,,chit.., ori
1t sunl ,,puqin pesre". In realitate, au pierdut bani, mulqi bani.
De cele mai muite,ori, sume uriage. Acest tip de investitor
pierde bani in 9oo/o din cazuri, dar niciodati nu vorbeste despre
pierderile suferite. Povestesc numai despre ,,lovitura'" pe care au
dat-o cu gase ani in urma. igi inchipuie ci au avut alel succes
pentru ci sunr inteligenqi, fer; si-gi dea seama ci de fapt au avur
un noroc chior. Pdrerea lor e ca nu au nevoie decit ie ,,marea
afacere", dupi care drumul spre glorie le va fi pavat. so"i.tut."
ii nume;te ,,jucatori incurabili".-in realitate, itunci cind vine
vorba de investiqii, sunr pur si simplu lenegi.
Cunoasteti vreun invesriror din nivelul 3-C
(op{onal)
F'
130
CntRaruul BANILoR
DE
rNVESrrroRr
131
rttrt, ci veti gresi sau esua, faceqi pur gi simplu primul pas. Veli
,rvca multe de inviqat odatl. ce aqi investit cigiva dolari... doar
.rtit cit trebuie sa intrati in ritm. Banii au calitatea de a spori
teligenqa intr-un timp record . T eama gi ezitirile vi, plafoneazd..
Vcqi avea tot timpul gansa de a vi implica in marele joc, insi nu
irr
132
C,lotr,tNur BAMLOR
Crlr
(opqional)
invatim.
Acegtia sunt investitorii care, in cea mai mare parte .r
cazurilor, se implici mai mult in investigii ,,en gros" gi mai puqin
in cele ,,en detail". igi aduni afacerilela un loc sau sunt destul clc
,,sofisticagi" pentru a rntra in afacerile demarate de prietenii lor'
de la Nivelul 6, care necesiti capital.
Ce ii face pe unii si fie ,,sofisticaqi" ? F'aptul ci au o bazi
financiari solida, ce provine din profesie, afaceri ori venitul c{c
pensie sau faptul ci au in spate investigii durabile gi rentabilc.
$tiu si gini sub control raportul datorii/dividende, ccca ce
inseamna ca veniturile le depSgesc cheltuielile. Sunt ,,nnsi cr.r
toate alifiile" in lumea investiliilor gi se intercscezi. rncrcu dr,
nouti{ile din domeniu. Sunt prudcnqi, dar nu cinici, rncnqirrirtclu-sc rncrcu rcccptivi.
gregeli
slmr, NIVELURI
DE
rNvnsrrroRt
IJ.'
CetneNur
lungi
Cr,rr, seprr
BANTLoR
duratd".
Deseori, igi invali copiii si respecre aceleasi principii, lisindu-si averea generaqiilor viiroare, sub formi de corporaqii, trusturi gi parteneriate. Personal, deqin foarte puqine. Nimic nu
poate fi gisit pe numele lor, moriv pentru care statul nu-i poatc
impozrta in niciun fel. Daci Robin Hood ar fi trait astdzt, ar fi
ridicat din umeri in faqa lor, cici nu ar fi griur cum si-gi puna in
practicd, principiul: ,,Ia de la bogaqi gi da celor siracio'. Dar chiar
daca nu degin nimic, acesri investitori controleaza totul prin
intermediul corporagiilor. Ei conduc entitigile legale care au in
proprietate propriile lor active.
Dispun de un consiliu director personal, care ii ajura sa-gi
administreze activele. Asculti sfaturile primite gi invaga. Acesr
consiliu informal e formar din bancheri, contabili, avocaqi ,si
agenqi de bursi. Cheltuiesc o mici avere pe sfaturi profesionistc
solide, nu numai pentru a-s,i spori avutia, ci gi pentiu a o proreja de familie, prieteni, procese gi guvern. Chiar gi dupn ce au
pirasit lumea celor vii, continui sa-gi controieze averei. Acersti
investitori mai sunt numigi gi ,,stewarzii banilor". Faptul ci au
rnurit nu-i impiedici si determine soarta averilor pe care le-au
produs.
Cunoasteqi vreun investiror din nivelul 5 ? (opgional)
NTVELURT DE
INVEslroRl
13t
Niwelwl 6 : capitaligtii
Pugini sunt cei care reusesc si atinga acest nivel al excelentei
irr investitii. in SUA, mai pugin de 1%" dintre locuitori sunr calritaligti adevdrati. Aceste persoane sunr, de obicei, ,,F" $i ,,I" de
c'xceptie, deoarece au o capacitate rard,t aceea de a crea o afacere
F
135
Ceonexut
CprE sapm
BANTLoR
137
NTvELURI DE INvESTIToRI
6?
(opqional)
Cu toqii vrem si. avem o pirere buna despre noi ingine. Eu,
unul, am visat toati viaqa si devin un capitalist de nivel 6. Arn
stiut ci asta imi doresc inca din mornentul in care tatal rneu cel
bogat mi-a explicat similitudinile dintre un jucator la bursa 9i o
lrcrscrarri care pariaza la cursele de cai. Dar dupa ce arn anahzat
rrivclulilc prcz.cntiltc antcrior, arn rcusit si idcntific cleficiengelc dc:
('ilr'11(rtcl' c:rrc rttri irtl'r irtrru. (lu ttxrtc cI rrst:izi act;()llcz rlirr ip<l.stlzrt
p
138
CelneNur- BAMLoR
viitorul apropiat
doriti
sau credeti
ci trebuie si fiti in
Dac.i
cuno$tinqele financiare gi de
139
aprofunda
CAPITOLUL 5
Banii
nw
pot fi wdzwti
cM ochii
Spre sfirgitul anului 1974, an achizitionar un mic condorrriniu, la periferia oragelului \flaikiki, ca una dintre primele
rnele investiqii in proprietagile imobiliare. Suma pl;tita a fost de
56 000 de dolari, penrm doul dormiroare drigule si o baie, intr-o
clidire de nivel mediu. Era o locuinti perfecti penrru inchiriat...
iar eu gtiam ci nu voi a$tepra rnult pini voi primi cereri in acest
.scns.
i-am rispuns.
,,Asta nu justifica pierderea cu buni stiinti a banilor", a z,A,ntbit cl ironic.
142
Ca,oRexur
BANTLoR
BRNrr Nu
se
vdd cu mintea
proprietate imobiliara
lung
ciaqiei
? Ai luat
in considcrerc co.strrrilc
lor lt vAzult
ctr ocHll
143
F
144
CaoRawul BANrr.oR
De
rdw la bine
pr
vAzutr cu offul
145
Am zimbit si am raspun.s:
,,C6.re
face dsta"
n. tr'.
146
caoR,qlqur BAMLoR
ocHrr
147
F_
148
C,ron,q.ruur BAI.{LOR
d e'u drat
wl ris c
ocHrr
149
Consilierii trebwie
sd
dumneavod.strd.
c6
Vd rninte bancberwl!
Tatal cel bogat avea cigiva bancheri cu care lucra. Acegtia
reprezentau o parte importanti a echipei sale financiare. Chiar
daca era bun prieten cu acegtia gi ii respecta, a simqit intotdeauna ci trebuie sa fie cu ochii in patru, pentru a-9i apara interese1c... ,stiind ca bancherii au in vizor acelagi trucru - si-;i
trrmircasci propriile interese.
I)r-rpa cxpericnta pc carc arn avut-o in 1974 cu prima tncir
irrvc:stitic, rrri-,r pus rrrrrririto.rrca irrtrc:lrrrrc: ,,()c: crczi, c:irtcl ttrt
150
CeoR,rrvut BAMLoR
bancher iqi spune ci locuinqa pe care o deqii este tln activ, spune
adevirul ?"
Din moment ce mulqi oameni nu au cunoftin{e financiare
solide si sunt straini de jocul banilor, sunt nevoiqi adesea si
asculte opiniile gi sfaturile unor oameni in care tind sa aibi
incredere. Daci nu sunteqi specializat in domeniul financiar,
n-aveli incotro gi trebuie si aveqi ?ncredere in cineva despre care
credegi ci este. Mulgi oameni investesc sau igi administreaza
banii bazindu-se pe recomandirile altor persoane. Acest lucru
este riscant.
BeNu Nu Por
Fr
vAzurr cu ocHrr
151
Bilantul dumneavoastri
Active
lPasive
lpotecd
Bilantul bincii
Active
Fasive
lpoteca
durnneavoastra
pldtigi ipoteca?
-l
152
CauR,u.rur. tsANrLoR
Iar eu raspund: ,,in cele rnai rmrlte caz'uLrt, nu. Ea rimi.ne tot
unpasiv."
In sprijinul rispunsului meu !'rot fi aduse nriri multe argllmente.
unul este cel privitor la costurile cle intreqinere a casei. O proprietate imobiliard e precum o magina. Chiar daca este pe deplin a dumneavoastri, ea tot vi costi bani l'rentru a o conducc-. Apoi, o<Iata ce
incepe si se strice o piesi, incep si se strice toate celelalte. in cea
mai mare parte a cazurllor, cei care deqin rnasini sau case incep si
le repare sau si le intregini cu banii ce le ramin dupa plata taxelor.
O persoani din cadranul, ,,P" sau ,,I" nll include o proprietate pe
coloana activelor decit daca aceasta genereaz.dprofit pozitiv.
Tonrgi, principalul n-rotiv pentn,r care o casi, chiar si cu ipoteca
platita, rimine un pasiv este acela ca, irr realitate, tot nu se afli in
proprietatea dumneavoastri.. Guvernul vi impoziteaza chiar gi
dupa ce vi cigtigaqi toate drepturile asupra ei. incetaqi sa rnai phtiqi
taxele pe casa gi veqi vedea apoi cine este adevaranrl ei proprietar.
De aici provin si certificatele de raxe cu drept de sechestru...
clespre care arr scris in Tatd bogat, tatd sdrac. Aceste certificate
sunt o modalitate excelcnti. de a primi o dobindi de cel puqin
16"/" dtn banii dumneavoastri. Daca proprietarii de case nu-gi
plitesc taxele, guvernul ii obliga sa plateasca dobinzi la acesrea,
care varrazi intre 10"/" gr 50%. Camata in toati regula ! f)aci nu
vi phtiqi impozitele pe casi, iar cineva ca rnine- le plategte in
locul dumneavoastrS... atunci, potrivit legilor din multe state,
imi datorati atit banii de raxe, clt gi dobinda. Daci nu vi pl;tiqi
impozitul gi dobinda pini la termenul limiti fixat de stat, eu vi
pot lua casa doar cu banii pl;tigi pentru acoperirea datoriilor
durnneavoastra. in majoritatea staielor, impozitele pe proprietate au prioritate la rambursare, fiind considerate chiar mai
irnportante decit ipoteca. Am avut oportunitatea cle a cumpira
case, platind impozitele clatornicilor, cu surne chiar rnai mici dc
3 500 de dolari.
D efinipia p ropri
t dyii,
im ah ili are
BRNrr Nu
polFl vAzurr cu
ocFlt
X53
154
CanReNur
BANTLoR
BRtrtrr
prim-easca inapoi
dori si cumpirati o casi noui, una mai mare, sall Llna mai mica
(de vacanqi), sau vegi decide sa vi refinanraqi iporeca.
$tiu acest
lucru, ba chiar se bazeazd, pe asta.
Media pe indwstrie
FI vAzuTl
cu ocHlt
1tt
al
ltu por
contractului.
_'iat;;?;;it'i
*-p
csre accr;r de a
1.rri,r
155
CnoRaNur
BANTLoR
Bamr ruu
fiecare luni".
Emoqiile surclaseazi logica si noua carte cie credit, curari ca
lacrima, iese din ascunzdtoare.
Dupi cum am mai spus, atunci cind bancherii va spun ci
locuinga pe care o degineqi este un activ... nu minr. Cind statul
va oferi o deducere de la taxe, pentru ci aveqi ciatorii, nu o facc
pentru ci se ingrrjoreaza nespus de viitorul dumneavoastri,
financiar, ci pentru ca il preocupa propriul viitor financiar.
Prin urmare, cind bancherul, contabilul, avocatul sau profesorii de la gcoala vi spun ci locuinga pe carc o aveqi ftgureazi,
pe coloana activelor, ei doar evita si menqioneze ale cui sunt
acele active.
Bilanqul durnneavoastrX
Active
Econornii
Carnet de
cecuri
Fasive
157
i'
Bilanqul bincii
Pasive
Economiile
dumnea-
voastrd
CamEu.rl de
cecuri
1t8
BaNrn Nu
Ca,one.Nur- BANILoR
Aw econorniile
^par
Declaratie de venit
Venit
Chehuieli .-*mwnffi
Dobenda\
Bilan
Active
Fasive
lpoteci
Declaratie de venit
oricurn
Actirre I Paslve
lpoteca
dumnea-
voastri
159
160
CenR'rNut. BANILoR
Nwmele jocwlwi
plcroare.
Banii
swrct a
161
datorie
Tatll cel bogat a continuat, explicindu-mi ci nici rnicar mone,la naqionali nu este un instrument de echihte, ci unul de ?ndatorare. Fiecare bancnoti de un dolar era, inainte, sustinuta de aur
'152
C.qoR,qNur BANILoR
Bemr xu nor
n vAzug cu
ocHn
rc3
Neurotic-Emotionale".
E doar un joc
La inceput, spusele tatalui meu bogat m-au infuriat... dar am
ascultat si rn-am striduit sa inqeleg. Intr-un final, mi-a dat un
exemplu care m-a luminat si m-a ajitatsi pricep totul. ,,lti placc
m-a intrebat.
sd joci fotbal, nu ?"
in
Am dat din cap, semn aprobator. ,,Da, imi place la nebunie", i-am raspuns.
,,Ei bine, jbcul *eu este cel al banilor. Irni place la nebunic
si-l joc", a fost replica sa.
,,Dar pentru mulgi, banii nu sunt un joc", am zis eu.
,,Este foarte adevirat", a confirrnat tatal cel bogat. ,,Pcntru
majoritatea oamenilor, este un joc al supravicluirii. Pcntru ci,
banii reprezinta un joc pc carc surlt forgagi sri l j<xtcc, tl,rt" 1'tc c,u't'
?rwr"]rp;1i
"""
164
CalnaNul
BANTLoR
Bnrurr
tatil
mi
atit
entuziasmasem
uu pot
Fr
vAzulr cu ocHlr
16t
165
Ce,oReruur BANTLoR
ocHtr
167
158
CEONENUT BAMLOR
8. ,,Pamintul e plat."
9. ,,Oamenii nu vor zbura niciodati."
10. ,,E mai degtept decit sora sa...
11. ,,Obligatiunile sunr mai sigure decit acgiunile.,.
1,2. ,,Oamenii care fac gregeli sunr prosti...
13. ,,Nu va vinde niciodata la un preg atit de mic...
14. ,,Nu va dori niciodata si aiba o relaqie cu rnine.,.
l5.,,Investitiile sunt riscante.,'
16. ,,Nu voi fi niciodati bogat..'
17. ,,N-am ficut o facultate, aga ca nu arn nicio sansi.,.
18. ,,Trebuie si vi diversificati investitiile.,,
19. ,,Nu trebuie si va diversificagi investitiile...
pini cincl
. Tatil cel bogat mi-a oferit exemplu dupa exernplu,
^
i-am dat de inqeles
ci m-am plictisit auzindu-le.
,,Bine, bine", am spus intr-un final. ,,Arn auzit desftrle. Carc
e ideea ?"
159
^'fi;r'r;-;;;;J;";;ff:i
Irogat.
til
Itr
ilil
ll]l?l:ll:]i..0
170
Ceonnxut BAMLoR
Blmr Nu por
gcoala si
pini
Fr
vAzurr cu ocHn
,rt
vi
Declaraqie de venit
au datorii din
mor.
Venit
Declaraqie de venir
Cheltrieli
Serviciu
Asa arati
srtua{ra
financiari a
americanului
din clasa
.
mlrrocre:
.
Plata datoriilor de
credit
. Taxele pevAnziri
. intrelinerea si plata
Hrani
Distractie
Vacanp
Ori de cite ori auziqi aceste cuvinre ,,Avans mic, rate lunare
accesibile" sau ,,Nu vi ingrijoraqi, statul vi va oferi o scutire
. lmbriciminte
de
. Diverse fleacuri
. Etc.
.rstfel de capcane.
Bilanl
hsive
.
lpoteca
172
CRoneNur
BANTLoR
locuinla, masina, crosele de golf, hainele, casa de vacan\e si celelalte lucruri pe care le deqin sunt active. Au aceasti. convingere
pentru ci aga le-a spus cineva. Au fost nevoiqi si creadi aceapersoani, pentru ci nu se pricep la citirea cifrelor. Nu pot distinge
opiniile de realitate. Cei mai mulqi se duc la 9coali si invaqi si fie
iucitori, dar nimeni nu le explici in ce conste jocul. Nimeni nu
le-a spus ci numele jocului este ,,Cine cui este dator?". $i pentru ci nu gtiu acest lucru, ei sunt cei care devin datori celorlalli.
ci
Bani
E$Tr-FACr-Ar
PARTEA A
II-A
Scoateti la iaealL mt ce e
CAPITOLUI-
Dewenits
,t cee& ce sr,tnteti
,,Nu conteazd, cd, acum n-ai casi", mi-a spus tatil cel bogat.
,,Conteazd, cine egti. Continui si lupqi gi vei deveni cineva.
l(cnunqi gi tot vei deveni cineva... dar nu aceeagi persoand."
Scbimbdrile
prin
care trece{i
F
i
176
I
C,ronetur
BANrr-oR
th
M
t
i
I
i
I
i
l
I
I
DrvErurlr cEEA cE
suNTETr
172
Tiparele
Pentru mine gi Kim, cea mai grea parte in incercarea de a procluce bani in cadranul ,,P" a constituit-o trecutul nostru, care ne
rrl"geainapoi. A fost greu si ne menrinem pe poziqie atunci cind
prietenii ne intrebau: ,,De ce faceqi asta ? De ce nu vi luaqi o slujbi gi nu rezolvati odati rorul?"
Ne-a fost cu atat mai greu, cu cit o parte din noi dorea, la
rindul ei, si ne intoarcem la siguranqa unui salariu.
Tatal cel bogat ne-a explicat, mie gi fiului siu, ci lumea banilor este un sistem de mari proporlii, iar noi, indivizii, inviqim si
operim cu diverse tipare in cadrul acestui sistem. De exemplu:
,,A" lucreazi pentru sistem.
,rL" este sistemul.
,,P" creeaza, deqine si controleazi sistemul.
,,I" investegte bani in sistem.
Tiparul despre care vorbe a talal cel bogat esre cel din organismul, mintea si sufletul nostru, cel in funcqie de care gravitim
in jurul banilor.
,,Atunci clnd simte nevoia banilor, un .. A " isi va ciuta o
slujba, un .. L va face ceva pe cont propriu, un .. P va dezvol"
'
ta sau va cumpi,ra un sistem care produce bani, iar un ., I va
'
cauta prilejul perfect pentru a investi in active care si genereze
si mai mulgi bani", ne-a lamurit tatal cel bogat.
De ce este clificil
sd
schimbi wn tipar
178
C,qonaNur
BANTLoR
Descoperirea pasiunii
,,Chiar vrei si mergi mai departe ?.., m-a intrebat tatil cel
bogat.
,,Da", am rispuns gribit.
,,Atunci, ce mai agtepqi ? Ai uirat ce igi propusesesi si faci ? Ai
uitat ce pasionat erai ? Ai uitat ce ,.-"'"?.rr'in aceasti situaqie
grea ?", m-a intreb at tatdl cel bogat.
,,Pei...", am ingiimat eu, puqin surprins. IJitasem. Am rimas
a.ta, cu receptorul telefonului la ureche, incercind sa_mi
hmpezesc mintea gi si-mi aduc aminte ce anume rn-a adus
in
situagia neplicuti in care mi aflam.
*,,Hai sa te ajut eu", a reluat tatil cel bogat cu o voce tiioasi.
,,Te preocupi mai mult supravieguirea lersoarrei tale decit
menginerea visului in viaqi. Teama qi-a alungar pasiunea.
cel mai
melge
mai
departe
e
acela
i"
p;rir" opri.,st
h""_ -* {e .a
"1qi
Ilacdra din inimi. Nu uita niciodati ce ti-ai prop,r,
sa faci ii
,e
vezi ci' drumul va fi mai ug-or. Daca tei
";
te ,r"linigtcqti
"orrtinr's;
de propria soarti, teama iti va roade sufletul.
Numai p,rriurL" dl
nastere afacerilor prospere. Nu frica. Ai ajurs pin'a aici. rr,qti
DEvENilr cEEA cE
suNrETt
179
'l
180
C.,rntt,li!Ur BAIilILOR
DEvrNrl
cEEA cE suNTETr
181
I
I
I
sis
CeonlNur
Anii
DsvnMr
BAMLOR
Timp de mai mulqi ani, tatil cel bogat m-a pregatit si devin o
persoani care creeazi afaceri si sisteme de a{aceri. Afacerea pe
care am lansat-o in 1,977 consta intr-o companie de producgie.
Am fost printre primele firme care produceau ,,portofele pentru
surferi", confecgionate din nailon si velcro, in culorii vii. Apoi,
am scos pe piaqi un produs numit ,,buzunarul pentru pantofi"
un portofel in miniaturi, ficut tot din nailon si velcro, care
-putea
fi atagat de gireturile pantofilor sport. in 1,978,joggingul
devenise extrem de popular, iar cei care il practicau doreau str
aibi un loc in care si-gi puni cheile, banii sau cirqile de identitate. in acest conte"t,
venit cu ideea ,,buzunarului pentru
"pantofi" gi l-am comercializat in intreaga lume.
Succesul nostru fulminant a fost fenomenal, dar nu a trecut
mult timp si pasiunea pentru linia de produse si afacere a
?nceput si dispari. S-a stins odatd" ce mica mea companie a
inceput si fie zdrobitd, de concurenqa striind. ldri precum
Taiwan, Coreea sau Flong Kong {dceau export cu produse identice gi incepeau si cucereasci pieqele pe care le dezvoltaserim
noi. Preturile lor erau atit de mici, incit nu aveam nicio gansi in
faqalor, fiindu-ne imposibil si concurim cu ele. Vindeau produse la prequri mult mai mici decit costurile noastre de produclie.
Mica noastrl companie se confrunta cu o dilemi: si ne luptdm cu acegti concurenti sau si ne alaturim lor. Partenerii au
realizat ci nu puteam face lata competi{iei. Companiile care
inundaseri pia{a cu produse ieftine erau mult prea puternice.
S-a supus totul la vot gi am hotirit sd ne aliturim lor.
Tragedia a fost ci, pentru a reugi si supravietuim, a trebuit si
renuntim la o mare parte din angajalri care se dovediseri loiali
gi sirguinciogi. Acel moment mi-a frint inima. Cind am fost si
inspectez noile fabrici pe care le contractaserim in Coreea gi
Taiwan, a mai murit o parte din mine. Condiqiile in care acci
tineri lucratori erau nevoiqi si munceasci erau crude gi inunrane.
Am vizut cinci muncitori inghesuiqi unul intr-altul intr-un
spaqiu pe care noi, in SUA, i l-am fi ofcrit unuia singtrr.
cEEA cE suNTETl
183
in
"
tl
F
184
nevoite
C,lonrrNur tlANlr.oR
si
corrrpanie fuziona cu alta rnai lrare, iar personalul crestea exccsiv, avea loc o restructurare. cu fiecare reducere de personal, anr
obser-vat ci cei din virful pira"midei se imbogaqesc tor rnai muh,
pe cind cei de labazapldtesc prequl.
Ori de cite ori aud pe cineva spuni.nd ,,imi trimit copilul l:r
o gcoali buna pentru a ave^ sanse si obqina o slujbi sigura si srabili', ma infiorez. A fi pregirtit pentru o slujbn e o idee buna pc
termen scurt, dar nu suficienti pe ternlen lung. incet, dar sigur,
deveneam profesor.
185
186
CalRlxur
fi bogaqi
fi
orice ne d,orim
in orice
DEvrNrp cEEA cE
BANTLoR
suNTETr
187
O alti ironic
rllcapti
t Cadran.ului.
188
CetnRNur
BANTLoR
sigur care produce din ce in ce rnai rnulti barri cu tot mai puqin{
munci fizica, atunci nu veti mai avea nevoie de o slujbi si nici
nu vi veti mai ingrijora de faptul ci aqi purea fi conccdiat. f)e
asemenea, cu ajutorul unui sistem profitabil nu va mai trebui
nici si triiqi sub limita bunistarii. Decit si vd ghemuiqi cit vi
permite plapuma, mai bine vi creagi o plapuma mai lungi,
Pentru a genera mai rnulti bani, extinde{i pur gi simplu sistemul
gi angajagi mai mulqi oameni.
Investitorii de clasi nu sunt ingrijoragi de fluctualiile ascendente sau descendente ale pietei, intrucit cunostintele de carc
dispun le vor permite sa faci bani in orice condiqii. Daci irr
urmitorii 30 de ani se prabugegte piata sau are loc o criz\. ec<>nomici, mulqi vor intra in panici si vor pierde o mare parte din
banii pe care i-au economisit pentru pensie. in cazul in care un
astfel de eveniment i-ar prinde la o virsta inaintata, in loc sa iasi
la pensie, acetti oameni vor fi nevoiti sa lucreze cit mai mult
posibil.
Cit despre teama de a nu pierde bani, investitorii profcsionisti sunt oameni care risca putin din propriii lor bani gi,
totugi, obgin profiruri considerabile. Oamenii care nu au prcl
multe cunogtinge in domcniul investitiilor sunt cei care igi asum;i
riscuri mari si obgin profituri dintre cele rnai rnici. Din punctul
meu de vedere, toate riscurile se afli. in partea stinga a
Cad,ranwlwi.
ochii inchisi".
,,In general, cei din partea stinga a Cadran.wlwi nu trcbrric sl
se priceapi neapi.rat la finanqe. Dar daca vrci si ai sr.rcce.s irr
partea dreapti, atunci cifrelc trcbuic si*1i f ic l,r l.'l rlc l',rrnililrc' c,,r
Devrun
cErA ctr
suNlr,Tr
189
190
CnoneNur. BANII-oR
Cine pldtette
jlentrt
&samdre6 riscwrilor
191
dorneniul financiar.
192
CeoRexur BANtloR
CAPITOLUL 8
Cwm md tmbogd,{esc?
rogw
T
i
X94
CanRrrNur
BANTLoR
gi
Fwnc{ianeazd gi cw ltanzburgeri
Daca nu vi plac pnoprietatiie imobiliare, tot ce trebuie sa
faceqi e si preparati hamburgeri, si construi{i o afacere in jurul
lor ;i sa lansagi a francizd.. in ciqiva ani, profitul din ce in ce mai
mare vi va oferi mai rnulqi bani decit veqi putea cheltui.
Iati ce sirnpli poate fi, in realitate, calea cdtre o avere fabuloasa. Cu alte cuvinte, chiar daca lurnea de astdzi este ultratehnologizatd, principiile imbognqirii rarnin simple 9i nesofisticate. Ag spune ci acestea sunt principii de viaga elementare. Dirr
picate, atunci cind vine vorba de bani, chestiunile elementarc
devin complicate"
Eu unul, de pildi, nu vad niciun sens in a-i oferi unui om cr
scutire de taxe pentru a pierde bani gi pentru a-gi trai tot resrul
vieqii in datorii. La fel de f;ri sens rni se pare si-qi consideri casa
drept un activ, cind de fapt este un pasiv care te seaci de bani zi
de zi. Si ai un guvern care cheltuiegte mai mult decit colecteazi
din taxe sau si trimiqi un copil la gcoala pentru a studia in speranga obqinerii unei slujbe, fira a-l invaga absolut nimic desprc
bani, mi se par lucruri la fel de ilogice"
E wgar
sd
faci
ce
Cuu uA iunocAllsc
19t
Existi un motiv bine interneiat pentru care cartea se intituleaza De la idee la bani gi nu ,,De la
E$Tr-FACr-Ar
Apoi, ne-a spus: ,,Obiectivele reprezintd. partea.Al a acestei
lrr'rrrulc. Obiective precum a ayea un corp armonios, a avea o
r clrrqic idcala, a avea milioane de dolari, a deqine o avere uriagi
siu"l rl irvcil un rcl)Lu'nc. Oclati cc oarncnii igi dau seama cc vor si
:rill;i, e<licii olrit't'tivul, irrccl'r.si cnurncrc ltrcrtrrilc pc carc trcbuic
;
196
CRonenul BAMLon
Cuu mA iMBociTESC?
sa le facd.
197
198
Cuu uA
C,loR.q,Nur BANTLoR
Cadranul
banilor
f.
ceea ce
se
lact
iunocAlrsc?
199
Important nll e ceea ce fac cei din cadranele .P" gi ,,I", ci felul
gindesc, ce sunt ei in adincul sufletului.
Vestea buna e ci nu vi costa niciun ban si vi schimbaqi felul
rlr, a gindi. E gratis ! Vestea rea e cd, uneori, e foarte greu si
rchimbi acele credinqe adinc inridicinate legate de bani,
rrrostenite din generaqie in generaqie, dar si cele predate de citre
lrricteni, colegi de la locul de munci sau profesori, la gcoali. $i
totusi, schimbarea este posibill. Acesta e cel mai important
rrrcsaj al cirqii pe care o aveli in fagi. Nu e o carte de tipul ,,Cum
sii faci" sau ,,Ce trebuie si faci" pentru a deveni liber din punct
rlc vedere financiar. Nu va spune nici ce fel de actiuni si
cumpiraqi sau care sunt cele mai sigure fonduri mutuale. Cartea
tlc fagi se referi in primul rind la consolidarea gindurilor
(11$TI), astfel incit sa putegi trece la acgiune (FACI) gi sa
<lcveniqi liber din punct de vedere financiar (AI).
irr care
Sigwranga
Generalizind, persoanele care cauti si se instaleze in cadrarrul ,,A", atunci cind vine vorba de bani, apreciazd foarte mult
siguranqa. in cazul lor, de cele mai multe otir. intimpli ca banii
sri nu fie la fel de importangi precum siguranga. Igi pot asuma
r i.scuri mari in alte sfere ale viegii, cum ar fi de pildn practicarea
l)erasutismului, nu insa gi atunci cind e vorba de bani.
Perfecgionismwl
Din nou, generalizind... persoanele care actleazdin segmendoresc si se mute in partea dreapti a
Oadranwlui, au o mentalitate de tipul ,,Fi totul pe cont propriu". Le place si faci totul de unii singuri pentru ci simt nevoia
si se asigure cd treaba este ficuti ,,aga cum ffebuie". Si, din mon.rcnt ce le vine foarte greu si giseasci pe cineva care sa faca
lr,rcrurile ,,asa cum trebuie", fac totul pe cont propriu.
Pentru mulqi ,,L" , adevdrata problemi. este ,,controlul". Simt
tot timpul ncvoia de a avea situaqia sub control. Nu suporti si
Irca grcqcli. f)ar qi rnai mult detesti acele persoane care fac
grcr;cli Ei lc pritcaz,i rcputaqia. l)c aceca, mulqi ,,1-" ajung si
-Tl
l
2OO
CE,INENUT BANILOR
Cuu uA iMBocATEsc?
Inteligen{a emo{ionald
)n't
1rc
IQ-wl emolional
e mai pwternic
Dupi
24:l
I
rr
202
Cuu ue
C,toReNur BANILoR
Acestea sunt doar citeva situagii ilustrative in care sentimentele se dovedesc mai puternice decit raqiunea'
Sunt cazuri in care serrti-errtele depaqesc raportul de 24:1,
ele fiind denumite:
Fobia de ;erpi
Cind luam cursuri de pilotai, aveam un prieten ciruia ii cr:t
foarre frici de gerpi. in timpul unei lecqii despre curn si
supravieguim in selbeticie in caztl in care suntem doborili,
prtfeso..rl a adus in clasi un garpe inofensiv dc gradina pcntru
i ne ardta cum il putem minca. Prietelul rtcLl, ()In in t'ntit
firea, asarit de p" ,."rrn, a inccpttt si qipc r;i a {:trgit <lin strli' Nrr
insocATrsc?
203
Fobia de bani
Cind vine vorba de riscul financiar, amvdzut oarneni care au
exact aceeagi reacgie. itr loc si aprofundeze subiectul investigiilor, ei sar de pe scaun, qipa ;i fug cit ii qin picioarele.
Cit despre bani, existi multe fobii emo1ionale... prea multe
pentru a le enumera atci. Le am gi eu. Le aveli 9i dumneavoastri. Le avem cu toqii. De ce? Pentru cd,,vd"place sau nu, banii
sunt un subiect emoqional. Din aceastd" cauzd., mulqi oameni nu
pot gindi raqionaL atunci cind vine vorba de bani. Daci nu
sunte[i de aceeagi pirere, daci nu credeqi ci banii sunt un
subiect emoqional, atunci priviqi ce se intimpl; la bursi- De
obicei, toate se petrec acolo fari nicio logica, cele care faclegea
fiind sentimentele de teami gi licomie. Sau privigi un om care
se suie intr-o magini noui gi incepe si miroasi pielea de pe
banchete. Vinzatorului nu-i mai rimine de ficut decit si ii
gopteasca in ureche cuvintele magice: ,,Avans rnic, rate lunare
accesibile." itr acel moment, logica poate si-gi faci bagajele gi
si plece in vacanqi.
r
204
CEON,TNUT BAMLOR
N-am cbef
Una dintre modalitiqile de a va da seama cn gindiqi emolional gi nu ragional este aceea de a remarca momentele in care
folosigi cuvinte precum ,,a simti", ,,a ayea chef", ,,a:'fr" s.a.m.d.
De exemplu, multe persoane care sunt guvernate de emotii sau
sentimente spun lucruri de genul ,,Nu am chef si merg azila sala
de fitness", chiar daci, raqional, sdu ci ar trebui si meargi.
Mulf dintre cei care au probleme financiare nu-si pot controla sentimentele sau le permit acesrora si le dirijeze gindurile.
Deseori, ii aud spunind:
,,Nu am chef si invit despre investitii. Prea complicat pentrn
mine."
,,Simt ci investiqiile nu sunt pentru mine."
,,N-am chef si discut cu prietenii despre problemele mele."
,,LJrisc si fiu respins de o alti persoani.."
Pdrinte-copil-aduh
Acestea sunt ginduri generate mai mult de sentirnente decit
de raqiune. in psihologie, acest subiect e tratat sub forrna con-
205
vi
Cind ne mutim din partea stinga a Cadranwlwiin cea dreapti. e necesar si firn adulqi. Trebuie si ne maturizdn cu to[ii din
punct de vedere financiar. in loc sa fim pirinqi sau copii, ar trebui si ne gindim la bani, munci gi investiqii ca adulqi. Iar a fi
adult inseamni a gti ce ai de ficut si a face acele lucruri, chiar
daca poate nu ai chef de ele.
Dialogwri ldwntrice
Pentru cei care cochercaza cu ideea de a trece dintr-un cadran
intr-altul, o parte importanti a acestui proces e aceea de a fi
congtienqi de dialogul interior... sau de conversaqiile pe care le
poarta cu ei insisi. Nu uitaqi ideile debaza din cartea De la id.ee
la bani. E extrem de important si figi mereu atent la gindurile
dumneavoastri ticute, la dialogul launtric, gi la fel de important
e sI pistrati in minte faptul cd ceea ce pare logic intr-un cadran
poate si fie total lipsit de sens in alrul. Procesul trecerii de la
siguran{a financrard sau a unei slujbe la libertatea financiari este,
rnai intii, unul ce qine de schimbarea felului de gindire. Este un
proces in care trebuie sa distingegi gindurile generate de emogii
de cele care igi au sursa in ragiune. Daci vi puteli stipini emogiile gi luali decizii in functie de ceea ce $tiqi ci e logic, ave{i $anse
sa incheiaqi calatoria. Indiferent ce vI spun cei din jur, cea mai
importanti conversatie e cea pe care o ave{i cu dumneavoastri
insivi,
cea
dinliuntru.
Cuna uA
Ce,oR,clrur BANTLoR
Diferenge dintre
,,A" si,,P"
iMBoGATEsc?
207
Ioiali,
,,Ce
9i si fie mai
;i ,,P"
F
CnouNur
BANILoR
Currr mA
innocAlnsc?
209
saw
F-
lil
I
I
211
Ceonenur BAMLOR
Cuu uA iMsocATrsc?
,,P" $i ,,I" n-au {ost genii in gcoali... gi nici n-au fost instruiqi in
facultigi precum avocaqii, contabilii sau cei cu diplomi de MBA.
Daci aqi citit cartea mea Tatd bogat, tatd sdrac, gtili deja ci er
se referi la conflictul dintre cei gcoliqi gi cei bogaqi. Tatil meu cel
cu studii superioare, dar sirac, era foarte mindru de faptul cl
studiase ani^de zile la universitiqi prestigioase precum Stanford
gi Universitatea din Chicago. Tatil cel bogat renunlase la gcoall
dupa moartea tatilui s;u, iind a fost nevoit sa preia controlul
afacerii familiei. De aceea, n-a reugit niciodaca si termine liceul,
dar a reugit si acumuleze o avere colosali.
Pe misuri ce mi maturizam gi piream tot mai in{luenqat de
dar negcolit, tatil meu cel cu stud^ii superioare i9i
tatil cel bogat,
"cand
in clnd, principiile de viaqi. itttt-o zr, cA'nd
apdra, din
Mi-a interzis sa rostesc aceste cuvinte, intrucit credea cu adevarat cd limbajul este cel mai puternic instrument pe care il au
oamenii la dispoziqie. Lucrurile pe care o persoani le spune gi le
gindeste devin reale.
Deseori, chiar daci nu era o persoani evlavioasa, cita din
tliblie: ,,iar cuvintul s-a intrupat gi a siligluit printre noi".
Tatil cel bogat credea cu convingere ci ceea ce ne spunem
noui ingine, in strifundul fiinqei noastre, devine realitate. De
rlceea, pdrerea mea e cd" in cazul oamenilor care se afla intr-un
impas financiar, emo{iile sunt cele care dicteazi;i le grerneazl.
viaqa. Atita timp cit se lasa coplegiqi de aceste ginduri generate
tle sentimente, cuvintele lor chiar se intrupeazi. Cuvinte precllm:
,,Nu voi fi niciodata bogat."
,,Aceasti idee nu va da niciodati roade."
,,E prea scump pentru mine."
Daci aceste ginduri isi au sursa in emoqii, ele sunt extrem de
puternice. Vestea buni e c5", odatd cu trecerea timpului, pot fi
schimbate prin intermediul unor noi prieteni gi a unor noi idei.
Oamenii care nu-si pot stipani teama de a nu pierde bani nu
er trebui si investeasca vreodata de unii singuri. Inqelept din
pertea lor ar fi si. lase aceasti treabd. in sarcina unui profesionist
;i si nu intervina in deciziile pe care le ia acesta.
O precizare interesanta: am cunoscut mul{ specialigti in
clomeniul investiqiilor care sunt neinfricagi atunci cAnd investesc
banii altora, reu;ind si obqini profituri uriaqe. Dar atunci cind
sc pune problema si-gi investeasci sau si-gi rigte propriii bani,
tcama de a nu pierde ii copleseqte si, pini la urrni, chiar pierd.
in astfel de cazuri, intelectul incepe si fie condus rnai mult de
scntimente decit de logici.
Am cunoscut, insi, si oameni care igi investesc propriii bani
si cigtigi rnai mereu, dar care igi pierd stapinirea de sine atunci
c,ind alte persoane ii roagi si le investeasci banii.
Producerea si pierderea banilor este un subiect emolional.
I)c accca, tatal cel bogat mi-a dezvaluit secretul smplnirii acestrrr scntirncntc. Iati cc spunea cl: ,,Fentnr a a-vea succes ca
invcstitor srlu l)rltr()n, trcbuic s:i fii ncutrn clin punct c{c veclere
210
aveam
t6
ani, a
ribufnit:
Dupi cum
am menqionat
E$Tr-FACI-AI
Lucrurile pe care le fac cei bogaqi sunt relativ sirnple. Diferit
e ceea ce sunt ei. Diferenga se aflain gindurile lor gi, mai exact,
in dialogul liuntric pe care il poarti cu ei ingigi. De aceea tatll
cel bogat mt-arnterzis sa spun vreodati:
,,Nu-mi pot permite asta."
,,Nu pot face asta."
,,Mergi la sigur."
,,Nu pierde bani."
,,Ce faci daci equczi gi ajungi in sapi dc lcmn ?"
F'
f
212
CRnR,twul. BAMLOR
213
Cdldtoria ldwnticd
Cilatoria dinspre un cadran spre altul este una liuntrica. Este
o calitorie de la un ser de convingeri gi aptitudini practice la un
nou set de convingeri 9i aptitudini practice. Procesul seamani
l<rarte mult cu invitarea mersului pe bicicleti. La incepu t, cizd.turile sunt inevitabile. De cele mai multe ori, e frustrant gi umilitor, mai ales atunci cind prin preajmi se afli prieteni care iqi
rrrmiresc eforturile. Dar, dupi un timp, sirul cdzdturilor se
incheie, iar mersul pe bicicleti devine o a doua naturd. Chiar
tlaca se intimpli si mai cazi, acest lucru nu mai reprezinti o
tragedie, pentru ca, inliuntru, grii ca te poqi ridica gi continua si
rnergi mai departe. Procesul e acelagi atunci cind va despirgiqi de
mentalitatea emotionala a sigurantei serviciului gi incercaqi si
tlobindili o menralitate emoqionali a libert;qii financia re. Odatd"
cc eu si sotia mea am reusit acest lucru, nu ne-a mai fost atit de
tcami. sa cidem, caci eram mult mai increzdtori in abilitatea
rroastri de a ne ridica.
Au existat doui afirmagii care m-au ajutat si-mi conrinui
crilatoria. IJna a fost sfarul tarilui cel bogat, oferit in perioada
cind eram pe punctul de a renunta gi de a ma intoarce la vechiul
stil de viaga: ,,Poqi renunqa oricind.". de ce si renungi tocmai
rrcum ?"
r
214
Cuu
CanReuur BAMLoR
CI;tigd.t9,rii fti
catugunle
Prea des am
marginea ei.
Cealalti afirmagie care m-a ajutat, in multe momente sa mcrg
mai departe a fost:
,,De multe ori, gigantii merg gi cad. Nu 9i viermii, care nu l'Ac
decit si se tirasci sau si meargi pe sub pimint."
Principalul motiv pentru care existi atitia oameni cu pro"
bleme financiare nu e acela ci duc lipsi de educaqie sau ci rtu
muncesc suficient, ci ci se tem si nu piarda. Daci aceasti tcanttr
ii qine pe loc, atunci au pierdut deja.
re
mA
inrsocATrsc
215
duc pierderile
;i t;i prelwngesc
Cigtigitoriifac exact aceleagi lucruri, dar pe dos. in momentul in care stiu ci. vor pierde
cind prequl
- de exemplu atuncivind
.rcqiunilor cumparate incepe sa scada vertiginos
imediat
nrintea.
si nu piardi
se
comporti la fel gi in
viaqa personala.
fi
;i t;i prelwngesc
fi
controlatd
F
215
a'uern.
C,toR,qr.tut. BANTLoR
in
timente.
Existi o gtiinqi a asumarii riscurilor, mai ales a celor financiare. IJna dintre cele mai bune cirqi pe care le-am citit despre
bani gi managementul riscului este Trading for a liaing, cla
dr. Alexandcr Elder.
Degi a fost scrisi pentru per soanele a ciror activitate de baz{
este negocierea acqiunilor gi opqiunilor la bursi, ingelepciuner
riscului si managementul riscului se aplica tuturor domcniilor
financiare, precum adrninistrarea banilor, psihologia individuaLi
sau investigiile. Unul dintre rnotivele pentr-u care cei carc oblin
succesul in cadranul ,,P" nu se descurci la fel de bine in caclrnnul ,,I" este acela ca nu inqeleg pe deplin psihologia riscului. (lci
din cadranul ,,P" sunt, incr-adevir, farnilierizati cti riscul crrc
implici sisteme de afaccri qi angajaqi, clar nu qi ctr cclcarc trcbuic
asumat in sistemele dc bani carc l'ac elti beni.
217
de
c6t
r'
--
r-t.
tr.
218
CnoneNul
BANTLoR
CAPITOLUL 9
Am pus accentul pe partea,,E$TI' a formulei ,,E$TI-FACIAI", pentru c6, {drd, mentalitatea ;i atitudinea potrivita, nu veqi
fi pregitit pentru transformirile economice majore ce vor avea
loc in viitorul apropiat. Fiind o persoani cu mentalitatea gi aptitudinile prevdzute de partea dreapti a Cadranwlwi, vegi avea
capacitatea de a recunoagte oportunitiqile ce se vor ivi in contextul acestor schimbiri gi veqi fi pregatit sa faceyi ceea ce va concluce la succesul financiar pe care il veqi avea.
imi vine in minte un t;lefon pe care l-am primit de la ratal
rneu cel bogat spre sfirgitul anului 1986:
,,Activezr pe piaqa afacerrlor cu proprietiqi imobiliare sau la
bursi ?", m-a intrebat.
,,in niciuna dintre ele", i-am rispuns. ,,Tot ce am e investit in
construirea propriei mele afaceri".
,,Bun", a spus el. ,,Stai departe de toate piegele. Continui si-ti
clidesti afacerea.Urmeazi si se intimple ceva de mari proporqii."
in'acel an, Congresul SUA
legea privind ,.for-"
"
"doptrt
taxelor. In doar 43 de zile, Congresul a anulat o mare parte a
,rcelor deduceri de taxe pe care oamenii contau pentru a-si pro*
tcja veniturilc. Cei care igi foloseau ,,pierderile pasive" ca scutiri
rlc impozit pc proprictate au constatat cu groazdci pierderile au
220
Calnarvur BAMLoR
rimas, dar
Transferwl de avere
Fttr s,{r.tca.". NU
BANCI-IERUL
221
inanciare.
^ Banii, daca va amintiqi, pot fi vazrqi cu rninrea... nu cu ochii.
i'.r acca pcrioada,
s-au acccntuat si
vederi
"-oqiiL
'rulte i'struiqis-au
ircclog;rt. oarnenii
vedeau doar ceea ce iuseseri
si
v,rrli. il'rci ]ucruri rnajorc li s-au i'timplat persoanelor clin
l)rrrtca sting:i t ()adr,tr.tu lu.i:
f
r
222
1.
Ce.nnaNuL BANILoR
2.
Frrr neNce... NU
BANcHERUL
ili
223
il
Aw fost.cele
timpwri
irrtimplate."
Pentru unii oameni, perioada cuprinsi intre anii 19g6
si 1996
,r fost cea mai proasr; din viaqa loi. pentru
alqii, a fost cea mai
Iruni' In 1986, cind am primit acel relefon ii' p"rr.u tatilui
lr.gat, am recunoscut oportunitatea fantastici pa
aceste
r'a'sformiri economice mi-o puneau la dispoziqie. "rr.
chiar daca
ru aveam suficienqi bani la acea vreme, am reugit si-rni cteez
,r*ive, multumiti aptitudinilor pe care le aveam in cadranele
1f".$i ,,I". spre sfirgitul acesrui capirol voi descrie mai detariat
lclul in care am produs acele active pri'inr.r-ediul
cirora mi-am
cistigat libertatea financiari.
cheia u'ei viegi fericite gi pline de succes esre, prinrre
artere,
('rpacitarea de a fi indeajuns de flexibil pentru
a ,eacqiorra poziriv la schimbirile care apar in cale ,bilit"t. a de alua
decizii gi
rlc a- rimine optimist. Din picate, oamenii, in
majoritatea ror, nu
'rtr fost dotagi cu aptitudinile necesare pentru a se descurca in
lrr(a schimbirilor rapide din economie ce
au avut si vor mai avea
l.c. Existi un aspect care reprezinti o adevirati'binecuvintare
l)c'tru fiinqcle umane: in general, sunt optimiste gi au capaci_
t:rtca dc a uita. Dupi aproximativ lO_12 ani, uit;...
corrt"*t i'
,',rrc lucrurilc rcinccp si sc schimbc.
l
I
rir
224
Ceoneuur BANII-oR
Istoria
se
repet7
Fril seNce... NU
BANcHERUL
225
dt transfer masiv
O conspiragie
"LnfflolJazi,
l)espre aceste teorii ale conspiratiei se"rr.
discuti
de ani de zile.
Fxisti, agadar, o conspiraqie? Nu stiu. Ar putea fi o conspiragie ? orice e posibil. $tiu ci existi familii foarte purernice care
controleazi sume enorme de bani. Dar si fie tare condusi
lumea de un singur grup ? Nu prea cred.
Eu vid lucrurile altfel. vid un grup de oameni intr-o parre a
cadranwlwi, cu o anumiti mentalitatg si un alt grup, in cealahi
parte a cadranulue, cu o alti mentalitate. Toti zunf implicagi in
acest mare
al banilor, insi fiecare cadranjoaci potiivit proioq
priei viziuni si propriului set de reguli.
. M"I_.l problemi esre c; persoanelor din parrea sringi le este
irnposibil si vadi ce fac cei din p^rtea dreapti, pe cittl cei din
urma gtiu ce fac primii.
Vkndtoarea de ardjitoare
Mulqi dintre cei din partea stingi a cadranwlwi,inloc si afle
ttiu cei din partea dreapti despre ei, pornesc la o vinitoare
tlc vrijitoare. cu doar citeva secole in urmi, cind avea loc o
cpidcrnie de ciumi sau se intimpla ceva riu in comunirate,
.rigenii sc apucau si vineze vrijitoare. Aveau nevoie de cineva
l)c carc si arunce vina pentru izbucnirea epidemiei. Au fdcut
irr:cst lucru pinri cind ptiinqa a inventat microscopul, care le-a
cc
ril
226
CerneNur
Frr
BANILoR
permis si vadi ceea ce nu vedeau cu ochiui liber, adica microbii. Ardeau vrajitoare pe rug, crezS.nd ca as,a igi rezolvi problemele. Nu gtiau ci cele mai multe boli apireau in special in
orage din cavza gunoaielor gi a lipsei unui sistem eficient de
eliminarc ; .legeurilor. Ei iryigi erau cauza nenorocirilor care se
abiteau asupra lor pentru cd trdiau in condigii neigienice... nu
,,vrdjrtoarele" .
Ei bine, vinitorile de vrajitoare au loc si astizi. Nu puqini
sunt cei care cauti sa dea vina pe altcineva pentru ,,ciuma" lor
financiari. itt .." mai mare parte a cazurilor, ei ii tnvinovigesc
pe cei bogaqi pentru propriile probleme financiare fete a reahza
ci principala cauzd a ,,nenorocirii" care s-a abatut asupra lor
este lipsa de cunogtinle in materie de bani.
l'
neuce... NU
BANCHERUL
227
larii oietei
l'Banca Ccntrrrli
n. tr.
228
CeoReNur
Cwm
sA
Frfl nar.rce... NU
BANTLoR
figi banca
Dupi adoptarea legii privind reforma taxelor din 1986, opor:tunititile puteau fi gisite pretutindeni. Nurncroasc proprictili
imobiliare, acqiuni gi afaceri crau disponibilc Ia prcluri cxtrcnr
BANCHERUL
229
De ce proprietiqi imobiliare
1.
r'
230
Clonauur
Frrr seltce... NU
BANILoR
3. Taxele.
100 000 de
dolari.
sdrac, am scris despre cum cei bogagi produc bani si joaci, adesea, rolul unei banci. IJrmitorul exemplu
poate {i pus in aplicare de aproape oricine.
Si ne inchipuim ca gdsesc o casi care valoreaza IAO OOO de
dolari si reugesc s5.fac o afacere minunati, cumpirind-o cu doar
80 000 de dolari (10 000 bani gheaga, plus 70 000 ipoteca, p car
rni-o asum).
Apoi, public un anunt in care prectzez ci vind acea casi pentru suma de 100 000 de dolari, pre{ estimativ, gi folosesc cuvintele magice: ,,Casi de vinzare. Nevoie urgenti de bani. Fira
restricqii bancare. Avans sci.zut, rate lunare accesibile."
Telefonul incepe si sune in nebunie. Casa se vinde prin
metoda ,,'wrap" (la pachet) sau printr-un contract de achi'zrlronare in leasing, in functie de fiecare tarainparte legile ei.
9i
In termeni simpli, vind casa pentru 100 000 de IOU (I Owe
You Iti sunt dator). Iati cum aratl"tranzacqia:
pe foaia mea
de bilang:
5. Oportunitatea de a deveni banci. Proprietiqile imobiliare mi-au permis sa ma situez in poziqia unci banci, aclic;t
exact ceea ce-mi doriscrn inci din ltnul1974"
BANCHERUL
Bilant
Active
100 000$
pe foaia de bilanq
a
cumpiritorului:
I
IOU |
Pasive
70 000$
ipocci
Bilant
Active I Pasive
t
232
CeoReNut
FltI s,{}tce...
BANTLoR
ZJJ
NU BANCHERUL
Declaraqie de venit
acordi.
in.epe"-
a.
Active
30 000$
1. Cel care
economisi
I Pasive
2. E ca gi cum
as crea
000)
face gi banca...
1O
r
234
Cloner.rur
BANTLoR
4. Taxele pe proprietate ;i costurile de inrretinere gi administrare a casei nu se mai afli in responsabilitatea mea, ci a
cumpiritorului.
5. Plus multe altele. Se
235
SALARIU-TAXE-CHE LTTJIELI
Declaraqie de venit
Venit
,O 000$
ri,
fr
Chehlieli
salariu #
(asigurare sociali, asisten$ rffirdicali)
lmpoz'rte pe
lmpozite pe
venit tr
Bilant
CA$TIGURI-CHELTUIELI-TAXE
Actve! lasve
20 000s
4OO
235
Fril reNca....
C,qoR.tuur BAMLoR
sa
NU
BANCHERUL
237
s5.
Declaraqie de venit
incalce legea.
Teren grdtis
Bilanl
Pasive
7s 000$
lpotecn
Nu uitagi
fii platit."
238
CaoReNur
pistrat
pentru noi.
Iati cum aratd aceastd tranzacqie pe foaia mea de bilanq:
scdzut, rate lunare accesibile". Cei 54 de acri rimaqi i-am
Bilanq
Active
2rs
000$
Fqr nnuca... NU
BANTLoR
I Pasive
I I t5 000$
Active
57 rcri de teren
15 000$, banl gheap
I Paslve
BANCUERUL
IPO
O oferti publici inigiali (IPO Initial Public Offering) sau
preluarea unei companii private prin oferti publici de acgiuni
sunt metode care se bazeazd, pe aceleasi principii. Chiar daci
pia{a, termenii gi jucatorii sunt diferiqi, principiil e debaza rimin
aceleagi. Cind organizagia mea fonneazi, o companie in vederea
unei oferte publice, umflim pu(in valoarea acesreia, degi, ?n general, incercim si o fundamentinn pe o opinie corecti a valorii
sale pe prags..Introducem o{erta pe piaqa publici si, in loc si o
predam unei singure persoane, o vindem citorva mii de oameni
sub forma de acqiuni.
Valoarea experien{ei
Iatd,, agadar, inci un motiv pentru care recomand oamenilor
si se ,,cileasci" in cadranul ,,P", inainte de a incepe sd activeze
in cadranul ,,I". Indiferent dacd e vorba de investigii in proprietiqi imobiliare, acgiuni sau obligatiuni, pentru a fi un investitor
240
C.IONElUT BANILOR
simplu;i agor
FrTr BANcA... NU
BANCHERUL
241
F
242
CarRlNur
BAMLOR
24J
Istaria e un ghid
Tatal meu cel bogat m-a incurajat sa inviq bine jocul' Dupa
('(' Arrr facut intocmai, am avut posibilitatea de a-mi folosi
t unostintclc in oricc fcl dorcarn. Scriu si tin cursuri din ingrijor,u c, clin scntirrrcrrtul ci oamcnii trcbuic si ;tie cum si aibn griji
,le ci rlirr l)ulr('t ..1..'t,..',lc'''c lrirr:rnciar'... si lrlt si clcvin:i dcpendenti
.1.'grrvt'r'tr slrtt rlt',,,.,nrlr,tttic c:rtrt'si lc'lttigttrc'tr-liul.
244
CeoRnNur BAMLoR
"rp."t.r
incotro ne indreptim.
Aga cum valurile agiti oceanul, tot asa existi mari valuri care
afecteazdpieqele. in timp ce valurile oceanului sunr antrenatc dc
vint si soare, valurile pieqelor financiare su't declangate de doul
emolii umane: licomia gi teama. Nu cred ci vremea depresiunilor a apus, caci suntem cu totii oameni si nu ne vom putcn
debarasa niciodati de acesre doua caracteristici: teama qiiac...
rnia. Iar atunci cAnd lacomia gi tearna se intrupeazi intr-o pcr.soani care suferi apoi pierderi enorme, urmitorul sentirrrcrrt
uman este depresia. Depresia este la rindul ei formata din alre
doud sentimente: furia si tristeqea. Furia faqa de propria pcr-,
soani gi tristegea provocati de pierderc. Depresiunilc ccororiri.,c
sunt depresii ernotionale. Oarnenii pierd si se deprima.
- Chiar daci, pe plan general, economia pare si fic inrr-o
forma buni, existi rnilioane de oame'i aflagi in divcrse srarlii rlc
depresie. Au o slujbd., dar i' adinc'l suflctului su'r tr"isri,
Pr.'.
tru ci nu progrescazi clcloc din purrc:r <lc vc<lcrc J'inrrrrr:irr'. Srrrrr
FIrr naNce... NU
BANCHERUL
24t
supirati pe ei ingigi gi tristi pentru ci isi iroses c vraqa. Puqini dintre ei stiu insi ca au fost pringi in capcana ideii de bazd a Erei
Industriale: ,,gisegte-qi o slujbi siguri gi stabili;i nu-qi face griji
in privinqa viitorului".
rnare schimbare."
FrI
C,,ron,qNur BANILoR
seNcA,... NU BANCHERUL
intr-o
248
alegegi
aqia
Fltr saxce...
C.l,oRnNur BANIloR
Existd
dowd.
tipwri de legi
Dowd alegeri
excesive gi a dobinzilor
astronomice. Daca alegegi libertatea, trebuie sa invlgaqi jocul, iar
apoi si vi implicali in el. Alegerea cadranului in care doriqi si
jucagi acest joc este numai a dumneavoastri.
Prima pafie a acestei cargi a definit caracteristi cile Cadranwlwi Banilor, in timp ce partea a II-a s-a axat pe dezvoltarea
mentalitiqii gi a atitudinii necesare unei persoane care alegc s{
activeze in partea dreapta a Cadranwlwi. Acun ar trebui deja sI
gtigi unde vd aflagi in acest Cadran si care vi sunt aspiraqiile. De
asemenea, ar trebui si avegi o intelegere mai buna a fclului in
care gindeste o persoani care activeaza pe partea dreaptli a
Cadranwlui.
Dacd" p5,n5, acum v-am prezentat rnorl:rlitigi dc trcccrc din
partea stinga in partca drcapti t Otdrimului,it't peginilc urrnir.
NU
BANCHERUL
249
loare af dori si va infaqigez citevaparticularitiqi ale acestui proIn sectiunea finali a cdrqii, adica in partea a III-a, voi idenrifica cei $apte pagi pentru gisirea pistei financiare rapide, pe
care o consider esentiala in aceasti trecere.
ccs.
Nota awtorwlwi
in
angajagt
,
,(J.,,
C:l(ll'Ul ('l (';l:ltll(, ,ilrg.tr:t(t
2' Socictrrlc
p. .'.1iilrii
n. tr.
rl.
!!
Cnonnuul
Frll naruc,t...
BANILOR
NU BANcHERUL
si
foarte greu
toate corporaqiile de tip S si aibi o limiti financiari pentru fiecare an calendaristic. Acest lucru a presupus, iarigi,
o impozitare a venitului la cel mai ridicat nivel.
Recent, am discutat pe marginea acestor schimbari cu
contabila mea, care mi-a reamintit ci gocul cel mai dur
de obicei, la
pentru liber-profesionigtii debutangi
^pate,
ca cel mai
sfirgitul primului an al afacerii, cind reahzeazi.
faptul
ci
sunt
mare impo zit pldtit este cel pentru
,,angaiagi
in propria afacere". Acest impozit este dublu pentru cei
din cadranul ,,L", faqi de ce plateau ca ,,A". El se calculeazd"in funcqie de venit, inainte ca individul respectiv si
recurgi la deducerile permise de lege sau scutirile particulare. Chiar daca existi posibilitatea ca cei care se autoangajeazd" si nu pliteasci niciun impozit pe venit, ace$tia
sunt obligaqi, totugi, si achite taxa de anga)at in propria
afacere. Corporaqiile, pe de aItl, parte, nu sunt nevoite si
plateasci o asdel de taxi.
Totodata, reforma fiscali din 1986 le-a anulat celor din
cadranele ,,A" ti ,,L" posibilitatea de a deveni investitori
pe piaga proprietagilor imobiliare gi i-a irnpins spre
investiqii in active doar pe hirtie, precum acqiunile sau
fondurile mutuale. Odatd cu declangarea restructuririlor,
milioane de oameni s-au simqit nesiguri nu numai in privinga slujbelor pe care la aveau, ci gi a pensionirii, intrucit
bunistarea lor financiari depindea de active ,,impalpabile", supuse fluctuagiilor piegei.
Reforma Taxelor din 1986 pare si fi urmirit gi climinarea bincilor din micile comunitiqi americane gi transferarea acestui segrnent in sarcina marilor binci nagionale.
Binuiesc ci motivul pentru care s-a procedat astfel a fost
acela de a ajuta bdncile din SUA si concureze cu cele din
Germania gi Japonia. Daci. aceasta a fost intenqia, atunci ca
a avut succes. Astizi, in Arnerica, operatiunile banc:arc
sunt mai puqin personalizate, bazindu-sc cu prcciclcrc pc
cifre, contcxt ?r1 crrc rlnr.rrnitol qntgggll,grcralc l"_yltlg
--
r
ClonaNur
*'
BANILOR
in
Fllr saNce,... NU
BANCHERUL
si ajungeqi.
mine. Taxele
Hoffer:
,,1n
vre*rlri de schimbare...
in timp
ce inviqagii
care nu mai
existi."
Nu uitagi
financiari diferi de la o persoani la alta. De
recomand intotdeauna urmitoarele lucruri :
Situaqia
aceea,
si
2t3
PARTEA A
III-A
,rP"
fi ,It'
CAI'ITOLUL
10
Pagi de copil
2t8
CRoneNur BAMLOR
P.e.gr
oE
corr
2l9
260
CaoReNul
Pngl
BANTLoR
Studiul a concluzionat ci aceste persoane gindeau gi igi planificau acqiunile pe termen lung, gtiind ci, in cele din urma, dacl
nu vor renunta la visul sau viziunea lor, vor obqine succesul
financiar. Pentru a obqine reugite pe termen lung, erau dispugi sil
faci sacrificii pe termen scurt - temelia gratificirii inti'rziate,
Albert Enstein era uimit de cum puteau fi inmulgigi banii doar
prin forqa adunirii treptate. Considera acumularea banilor ca
fiind una dintre cele mai uimitoare invenqii ale omului. Studiul
a dus, insi, acumularea la un alt nivel, dincolo de stringcrca
banilor, subliniind importanqa pa;ilor de copil... cici fiecare mic
pas in procesul de invaqare se alStura celor adoptali de-a lungul
anilor. Cei care au rimas pe loc, agteptand si faca Marele Salt,
n-au beneficiat de mecanismul de pirghii al acumulirii, carc
oferala fiecare pas cunogtinte noi gi un plus de experiengi.
Totodata, studiul a descoperit cauzelepentru care unii bogali
ajung si siriceasci. Exista multe familii instirite care-si picrd o
lr;'are parte din averi dupi doar trei generagii. Deloc surprinz.ii'
tor, autorii studiului au constatat ci aceqti oameni au ut'ttt:i"
toarele trei caracteristici :
conn
;i
rr
262
loc
C.toRaNur BANrr.oR
acea persoanS,
Pasr
ol
coprr
253
CnoRaNur BAMLoR
P.Lsr oE
copn
Venit
i'
vizor
Cheltrieli
Taxe (aproximativ 5096)
Datorii (aproximativ 357o)
Cheltuieli de trai
Declaraqie de venit
Venit
Foaie de bilanq
Active
Pasive
Chelruieli
(Prezent)
Foaie de bilant
Active I Pasive
(Vitor) | (IrecuQ
cei
si citiqi sau si
266
Ce,lnluur
Pegr on
BAMLoR
pentru cei siraci Ei unul pentru clasa de mijloc. Acesta este mo.
delul de flux monetar al celor siraci:
Declaraqie de venit
Slujbi
Bilant
Active I Pasive
corrr
267
Acest model este considerat ,,normal" si ,,inteligent" in societatea noastri. in definitiv, cei care urmeazd. acest model au,
probabil, slujbe bine plitite, case frumoase, automobile ;i cirgi
de credit. Toate acestea intrunesc ceea ce tatil meu cel bogat
numea ,,visul clasei muncitoare".
Cind joc cu diverqi prieteni adulgi jocul meu educaqional,
CASHFLOIV, constat ci acegtia au dificultaqi mentale in a-l
ingelege gi cigtiga. De ce ? Pentru ca iau contact pentru prima
oari. cu termeni economici specifici, fd,ra de care nu poqi inqelege
cifrele 9i expresiile financiare. Jocul necesiti citeva ore pentru a
fi completat nu pentru c5. ar fi prea lung, ci pentru ci jucitorii
invagi un lqcru absolut nou. E ca gi cum ai invaga o limbi
striini. Vestea buni e ci acegti termeni specifici pot fi inviqagi
repede, facilitind astfel accel erareajocului. El prinde vitezd. pentru ci jucatorii au devenit mai inteligenqi... si cu clt joaca mai
mulq cu atat cresc in inteligenqi gi in agerime... toate acestea in
timp ce se distreazi.
Se mai intimpli ceva. Deoarece se familiarrzeazl. cu termeni
economici specifici, mulqi incep sd. realizeze cd au grave probleme financiare, chiar dacd, restul societigii ii consideri ,,normali" din punct de vedere financiar. Vedeqi, avea un model de
^ normal in Era
flux monetar al clasei de mijloc era ceva
Slujbi
Persoane.
ln acel moment de revelaqie, mulqi incep
268
Caonaruur
Declaratie de venit
Bogat
Bilant
Active
BANTLoR
I Pasive
Acesta este modelul mental p care tatil meu cel bogat a vrul
ca eu gi fiul siu si-l urmim inci din copilirie, moriv penrru cru.c
ne pdstra el ,,salariile" si refuza sa ni le mireasci. Nu voia sri
devenim dependengi de ideea unei slujbe bine platite. i;i dorca
ca noi si ne dezvoltam un model de gindire in care si puncnr
pret numai pe active gi venit, sub forrna unor acumulari de capital, dividende, bani proveniti din chirii, venit rezidual dirr
afaceri gi venit din terenuri.
Pentru cei care vor si aibi succes in Era Informagionali", cr-r
cit incep rnai devreme si-gi obignuiasci inteligenqa financiarir i;i
pe cea emotionali si opereze confonn acestui rnodel, cu at.lt nrrri
repede se vor simgi mai siguri din punct de vedere financiar ;i
vor gisi libertatea financiari. it tt-o lurne in care siguranta urrci
slujbe e din ce in ce mai redusi, acesr model de flux rnonerar nri
se pare singurul logic. Iar pentru a putea actla conforrn accstui
model, o persoani trebuie si vada lumea din cadr,rrrelc ,,P" si
,,I", nu numai din ,,A" gi ,L".
Eu mai numesc acest model si ,,clcc,l:rraqic dc vcnit a lrlci
Informationale", intrucit vcnitul cstc ll('n('r-:rt str-ict <lirr irrl'or.
i rt
crtlit.
F
270
CeonnNur BAMLoR
Cum
sd
Pesr
os
copl
271
7
272
C.c,onA,t'{ul BAMLoR
financiare rapid,e
CAPITOLUL 11
propriile intereie
.
sfaturi de genul:
1. ,,Mergi la gcoali, invaqi bine 9i ia note bune, pentru a putea
sa-qi gisegti o slujbn sigrira gi stabili, cu un salariu bun 9i
beneficii excelente."
2. ,,Munce$te intens, pentru a putea si-gi cumperi casa
visurilor. La urma urmei, casa e un activ gi cea mai importanti investiqie a ta."
3. ,,8 bine si ai o ipoteca mate, pentru ca guvernul iqi oferi
deduceri de la taxe la plata dobinzii."
4. ,,Cumpird" acum,plitegte maitirztu" sau ,,Avans mic, rate
lunare accesibile". Ori: ,,Intragi;i economisigi bani."
De reguli, cei care urmeazd. orbegte aceste sfaturi devin:
1. Angajagi care isi imbogaqesc gefii sau patronii.
2. Debitori care imbogigesc bincile gi cimitarii.
3. Contribuabili care imbogiqesc guvernul.
4. Consumatori care ii imbogiqesc pe oamenii de afaceri.
in loc si-Ei giscascri propria pisti finut-tciari rapidi, accqci
oamcrri ii rrjuti pc ccilalqi si faca acc.st lucru. In loc si-1;i
275
Ceone,nur BANIr-oR
Declaratie de venit
Venit
l. \6 urmiriti propriile interese
Chehruieli
2.
\6 lngrijili
vi
Foaie de bilant
Active
I Pasive
4. Propriile | 3. lnteresele
interese
baneherului
Pa;i de wrndt
sA
vA uRuAnrlr
pRopRrrLF.
TNTERESE
277
s.a.m.d.)
in
PRIMUL PAS:
Cornpletaqi-vi declaralia financiar,i. Anr inclus ccva rniri
jos modele de declaraqie de vcnit .si foaic clc bilang, a\sa c:Lnn
apar ele si in jocul CASI'{f l.,OV/.
1.
278
CloRnuur
IEIN
I:IlITHftT
Obiectiv: Pencu
BANTLoR
vt
ti a 4unge pe Pisa
totall
Rapidl, Venitul
a cheltuielilor
Dechnfe de venk
fitltttl'!trlisr.fl
Persoana din dreapta du mneavoastti
Venit pasiv =
(DobAndi * dividende *
propriedfi imobiliare *
Fluxul monear din afaceri)
Venit total:
Flrx monetar
lmtea
nc caci.
Plata tmnnrmrrtr
rh
ri
mrrtn r erdii.
Plata datoriilor de oe
cirtile de credh:
intretineE
Total cheltuieli:
Plata imonrmutului
banan
Flux monear lunar:
CAPITOLUL 12
Pasul nr, 2:
Prelud{i controlwl dswprd,
'
fl**ulwi rnunAtar
Mulqi dintre noi cred ci, doar producind rnai mulgi bani igi
vor rezolva problemele financiare, dar, in majoritatea cazurrlor,
acest lucru nu face altceva decit si agraveze situagia.
Motivul principal pentru care oamenii au probleme financiare este acela cd, n-au fost niciodata inigiagi in gtiinqa managementului fluxului monetar" Au fost invigaqi si citeasci, si scrie, si
conduci un automobil si sa inoate, dar nimeni nu le-a ardtat
cum si-si gestioneze fluxul de numerar. itt acest context, in
absenta acestor cunostinte, sfir;esc prin a avea dificultagi financiare, motiv pentru care incep si trudeasci ;i mai mult, crezind
ci o sumi mai mare de bani le va rezolva problemele.
Dupi cum spunea tatel meu cel bogat: ,,Nici togi banii din
rceasti.lume nu rezolv|problerna, daci sursa ei este gest;onarea
precari a fluxului monetar."
rrr,ti
I
280
mari cle bani nu
C,,rnR,cNur BANTLoR
vi
FLUxULUT MoNETAR
281
Bilantul bincii
Active I Pasive
dwmneaaoastrd sau
lpoteca
durnnavoastri
in
Bilanqul dumneavoastri
Active
I Pasive
lpotec[
Datorii
bwne
;i datorii rele
282
C.toneNur BANILoR
Venitwri $ cbehrnieli
Principiul celor doui seturi de fige contabile se aplici ntr
numai activelor ;i pasivelor, ci gi veniturilor gi cheltuielilor. IJnrt
dintre cele mai importante lecqii verbale primite de la tatil n.rctr
cel bogat a fost urmitoarea: ,,Pentru fiecare parte componenti it
activelor exista gi o parte a pasivelor, doar ci ele nu apar irr
acela;i set de declaraqii financiare. Pentru fiecare cheltuial,r
facuti existi gi un venit, dar,la fel, ele nu apar in acelagi set tlt'
declaragii financiare."
vi va face si inqelegeqi
mai birrt'
aceasti. lecqie:
debitorului
de
Slujbi
Mulqi oameni nu pot avarsa din punct de vedere financiar pcrr
tru ci, in fiecare luni, au facturi de phtit. Luna de luni prirncs.'
iar
creditorului
Declaratie de venit
nl
venit
Venit \
chelruieli
\ I
Bilantul
Active
4
'{
Cursa de soareci
cwrsa de ;oareci
283
Declaraqia financiar i,
Declaraqia dumneavoastri
;i
MoNETAR
FLUXULUT
ln
imprumut/
Linie de c:1.:lit
Pista
rapidi
r
284
CennaNur BANILoR
credite,
in
Cwnoa;te;i diferenpa!
Calea pe care o iau banii intre cele doui seturi de fige contabilc
este ceea ce tatil meu bogat numea ,,Pista financiari rapidi". Ee
este, in acelagi timp, ,si ,,Cursa de goareci financtar6". Pentru cE
una si existe, trebuie sa existe gi cealalta. Prin urmare, vor fi intot'
deauna cel puqin doui declaraqii financia.e. intrebatea este: ,,Car
dintre ele e a dumneavoastri ?" $i: ,,Pe care vi dorili si o aveqi?n
Pagi de urrndt
1) Revizuigi-vi declaraqia
anterior.
2) Identificagi cadranul din care vi generali veninrl, inccpind
cu ziua de azi.
3) Hotirigi-vi asupra cadranului din care doriqi si vi gcrreraqi grosul venitului in urmitorii cinci ani.
de monctar.
4) Demaraqi planul de ac{rninistrare a fluxului --.-_-.-
285
sa
va gestionaqi fluxul de
numerar.
r
286
Ceone.Nur- BANILoR
riminind
toate neachitate.
Daci
fi uimit si vi
cit de simplu
este.
CAPITOI-UL
13
Paswl nr, 3:
C wno dstere d diferyen{ei
fltaului monetar?
Gestionarea adecvati a fluxului monetar incepe cu identificarea diferentei dintre active gi pasive... nu cu definiqia pe care o
di bancherul dumneavoastri.
Diagrama de mai jos ilustreazi situagia unui individ de 45 de
ani, care gi-a administrat fluxul de numerar aga cum rebuie.
Declarafie de venit
Slujbi
J\t
cren${
\,1 Bilapf
A.fir"
Pasive
t
288
CeoRlNur
BANrrr-oR
Slujbi
Bilant
Cuno;tin{ele financiare
In Tatd bogat, tatd sdrac arn povcstit curn t:rt:rl ccl lrog;rt
m-a indemnat si dcvirr bir-rc instruit in dorrrc'rriLrl l'inrrrrtclor.
RrscANT
289
financiard",
referindu-se la faptul cd veniturile si cheltuielile unei persoane
se afli.la aproape acelagi nivel in fiecare luni. Este vorba de
oamenr care se aga\e cu disperare de siguranla unui loc de
munci si carc sunt incapabili sa se schimbe odata cu situaqia economici, distruginclu-si sinatatea din carrza stresului gi a ingrijorerilor. Strrrt rrccie;i oamcni carc spun: ,,Afacerile si investiqiilc surrt risr':trttt'."
lut
Celn,rNut
BANILoR
CAPITOLUL
14
Pasul nr. 4:
Decideti ce tiq de
investitor vd d,oriqi sfr,fifi
1. Definiqi riscul cu
sc
pare riscant ?
c) A deqine active carevd. aduc, luni de luna, bani in buzunar vi se pare riscant ?
d) A va aloca timp in vederea instruirii in domeniul
finanqelor vi se pare riscant ?
e) A vi aloca timp in vederea inviqirii diferitelor tipuri dc
investiqii vi se pare riscant ?
in fiecare siptimini, cinci ore din timpul dumneavoastri pentru a pune in practici una sau mai multc
2. Dedicagi,
Investitorii de tip C
Sergentul Schultz este adorabilul personaj din serialul de
televiziune Hogan's Heroes. in film, sergentul Schultz, gardian
intr*un lagir german pentru prizonieri de rizboi, gtie ci deginuqii incearci sI evadeze sau si saboteze operaqiunile de rizboi
ale ncmqilor.
;r
292
Caon,rruur BAMLoR
i
.t:'
t*
il
Investitorii de tip B
Investitorii de tip B pun adeseori intrebiri de genul:
,,in .e imi recomandaqi sI investesc ?"
,,Credeqi ci ar trebui si cumpar proprietagi imobiliare
,,Ce fonduri mutuale ar fi bune pentru mine ?"
?"
sri
TIP DE INvESTIToR vA
DoRIU sA
nJr
293
trnaestitorii de tip A
Investitorii de tip A cauti problemele financiare. Mai exact,
ei cauti problemele c^Ltzate de cei care se confrunti cu dificulti.qi financiare. Investitorii care se pricep la rezolvarea problemelor se a$teapti si oblind profituri de la 25"/" la infinit. Ei
sunt investitori tipici de nivel5 sau 6, care dispun de cunogtinqe
solide in domeniu. Au la indemini aptitudinile necesare pentru
a obgine succesul atit in rpostaza de om de afaceri, cit gi in cea
de investitor, folosindu-gi aceste calitagi pentru a rezolva problemele cauzate de cei care duc lipsi de ele.
Si luim exemplul meu. Cind am inceput si investesc, am
ciutat doar mici apartamente gi case atre ciror ipoteci fuseseri
prescrise. Am inceput cu probleme de 18 OOO de dolari, create de
investitori care nu-si gestionaseri bine fluxul monetar gi rimi-
fira bani.
Dupi ciqiva ani, eram inca in ciutarea problemelor, doar ci
cifrele se mirisera. ln urmi cu trei ani, m-am implicat in
seseri
Crry,y
rdptda
1
294
in
Cetn.rruul BANILoR
cE TIP DE INVEsrlroR vA
lontp
sA
Etlt
295
T
295
CaoRarvur IIAMLoR
P.csur Nn. 4:
rezolvi probleme."
Ani de zile, numai asra am ficut. Am rezolvat probleme clc
afaceri si probleme de investigii. Unii prefera sa le spunii
provociri, dar mie imi place si le numesc probleme, intrucir
asta
sa"
sA r.rTr
r
298
CaoR,qwur
BANTLOR
Pa;i de urmdt
Instrwi;i-zt d tn domeniwl ina estigiilor :
TtP DE INvESTITOR vA
DoRlrl sA l'll
unui curs despre proprietaqile imobiliare la care am Participat in tinerege si care m-a costat 385 de dolari. De-a lungul anilor, el mi-a adus milioane de dolari, caci m-a inviqat
si trec la acqiune.)
2. Cautaliin zonain care locuiqi proprietiqi cu anuntul ,,De
vinzare" in faga. in fiecare siptimina, sullali trei-patru
persoane dintre cele care au Pus anunqul si rugagi-le sa va
ofe.e detalii despre proprietate- Puneqi intrcbiri de genul:
,,Este o proprietate de investiqii ?"
Iar daci raspunsul este afirmativ, intrebali:
Este inchiriatl,? Cit este chiria in prezent? Care este rata
ei de neocupare ? Care este chiria medie in zoni ? Care sunt
costurile de intreginere ? Exista lucriri de intreginerc
intl.rziate? Le va finanga proprietarul ? Care sunt condiliile financiare ?
Obignuigi-va sa calculaqi fluxul monetar lunar pentru
fiecare proprietate, dupa care analizagi-vi socotelile impreuni cu agenqii care vind acele proprietigi pentru a vedea
dacd, atr ornis ceva. Fiecare proprietate este un sistem unic
de afacere gi ar trebui considerati ca atare.
3. intilniqi-va cu ciqiva agenti de bursi gi qineqi minte care sunt
companiile ale ciror ac[iuni le recomand;. Apoi interesagi-vi de aceste companii fie la biblioteci, fie pe Internet.
Contactaqi-le prin telefon gi cereqi-le rapoartele anuale.
4. Abonaqi-va
atenqie.
5. Continuati si citigi, si ascultali materiale andio, sa viz.ionft{i cirs('t(' vidco ec{ucative, sa urmariqi ernisiunilc firrarrci,t'
rc rl,' l,r rclt'vizittrtc ;i si jucaqi CAS'Illrl,OW.
300
Ceon.rNur
BANTLoR
CAPITOLUL 1'
Pasul nr. 5:
Apelayi la sfaturile
unor mentan
locuiqi.
4. Abonaqi-vi
la ztarele
Ei
revistele de afaceri.
Mentorii ne spun
ce este
important
t'
302
CaoRaruur BANILoR
I@
t.
rna{:t!r
obiectiv: Pentru a \d putea eliben din curea de soareci si a aiunge pe pista Rapidtr, venitul pastv
trebuie dezwltat astfel lncet se depqeucl suma total[ a cheltuielilor
Declaratie de venit
Rl+t?! I!:tH!frt
Persoana di n dreapta dumneavoastrd
Dividende
Venit pasiv
Proorietiti imobiliare
Fhrr
manar
Venit pasiv
Tatil cel
bogat m-a
Venit total:
invitat ci,
pentru cei
care doresc
(Dobindi * diVdende *
propriedf imobiliare *
Afaceri
Flux monetar
sa se
imbogitem.d,
acestea sunt
zonele
importante.
looteca oe casi:
Plata
-tu-t
Plata matinii:
Plata datoriilor de pe
cirgle de credit:
Modele inaerse
Alte cheltuieli:
Chehuieli pentru lntrEinerea copilului:
Plata
Toal cheltuieli:
imprumutului bancar:
Flux monetar lunar:
(Salariu)
Foaie de bilant
Modele spiritwale
Ambii mei
I
cind
sc plrrrc:l
r
ri
304
Cnon1pur BAMr.oR
(.il
MENTORI
Vedem oameni care se angajeaza sa pli.teasca datorii uriaqe pentru a-gi putea cumpira o casi, *obih, haine, vacante gi ma;ini,
intrucit nu pot qine sub control acel sentiment uman numit
,,tentatie". Astizi, oamenii muncesc din ce in ce mai intens pentru a cigtiga bani cu care sa-gi c'mpere bunuri pe care le co'sideri active. Deprinderile lor de corrsumarori nu le vor uja niciodati posibilitatea d,e a achrziqiona active adevirare.
Apoi, indicind coloana activelor, spunea:
,$i ne izbivegte de cel rau."
Pwterea ispitei
credea
ci indivizii
i
I
Acesta era felul tati.lui cel bogat de a spune cr ami.'area gratificirii (semn de inteligengi emogionalii urmirirea proprillor
interese gi construirea coloanei activelor vi vor *jut",in primul
rind, si evitaqi degradarea spirimlui, cauzatd. de'obicei j" ,.rr_
tagie, de lipsa educatiei financiare si cle influe'qa modelelor
financiare negarive.
d fast deja
leaolo
305
CanR,ttrul
BANTLoR
vi
De exemplu, daci
Fagi de urrnat
1) Ciutaqi-vi mentori
ir.c.r."gi si gasiqi persoane atit <lirr
dorneniul afacerilor, cit gi din cel al investiqiilor care v ;u
putea ajuta in calitate de indrumatori.
a) Ciutaqi modele pozitive. inviqaqi de la ele.
b) Cnutagi modele inverse. inviqaqi de la ele.
Pasur NR.5:
Alemp
LA sFATURTLE uNoR
MENroRr
307
DEPARTE PANA
NUME.)
<1.r,
;r'
308
rj
CrrnnlXUt- BAMLOR
Pasur uR. 5:
Alrtrrlr
LA sFATURTLE uNoR
MENToRT
3Ag
este:
1)
in
care opereaza.
NUME
CADRAN NIVEL DE INVESTITOR
1. Kim Kiyosaki P-I
6
2.
ca
ficind partc
NUME
1.
2.
3.
4.
-)-
6.
Kirn Kiyosaki
Cr,dran
P_I
3.
4.
5.
6.
r
CenReuur BAMLoR
310
Paswl nr" 6:
Transformd{i d ez amdgire a
trc pwtere
vi
CAPITOLUL 15
r
312
C.,rnL;rrUl
BANILOR
decepqie. in
proces de instruire in arta vinzarii, arn invi.1:rt
".est
o lecgie neprequita: cum poate fi convertita dezarnagirea intr-urr
putER.E
313
A;a cum inviqim din gregeli, rot aga ne calirn caracrerui din
'prczenta
dezamagiri." in co'tinru"., vi voi
citeva sfanrri pe
sI fii dezarnigit. Tatil cel bogat spunea adesea: ,,Doar prostii se agteapta ca lucrurile si rneargi exact
aga cum vor ei. A re agtepra sL fii deziluzionar nu inseam.ni a fi pasiv sau a te plasa dinainte in postura unui invins"
A te agtepta si fii dezamdgit e o modalitate de a te prcgari
mental si emotional pentru surprize neplacute. Fiinci
pregitit pe plan emorional, igi poqi pistra calmul gi demnitatea atunci cind lucrurile nu mel.g intocrnai cum gi-a.i
dorit tu. Cind egti caLn, poqi gindi mai limpede...
1. AgteaptS-te
reusesc.t'
tot
jurul lor.
Nu ideea a fost
2. Pistr:r1i rrn
Y
314
CeonnNur BANn.oR
implica intl o
afacere sau o speculagie, {ormez unul dintre numerele <le
telefon de pe agenda de urgenqe gi ii explic prietenului
respectiv ce fac si ce intengionez sa realizez. Totodata, il
rog si rd,mdna disponibil, pentru a-l putea contacta iara;i irr
cazul in care detaliile afacerii mi depi.gesc... ceea cc s(.
intimpli
destul de des"
3.
315
316
CaoRaxur BANILoR
P, sut.
c{e
ajutor in nst
crtr c
Viitorul
vr'('
Pa;i de uvm6t
1) Faceqi gregeli ! De aceea vi. recornand si incepegi cu pa;i rlt'
copil. Nu uitagi: egecul este parte a drurnului sprc sLrc(:('s.
ci
let t'
,,1"
ruR"
317
inviqaqi.
A citi, a privi gi a asculta sunt elenrente cruciale irr procesul de invatarc. Dar fara actiune, ele sunt i'utile. i"."ti
oferte pentru rnicile afaceri cu proprietiqi irnobiliur. .url
vi pot genera un flux monetar pozitiv; alaturaqi-vi unei
companii clc
i' rcrca si familiarizali-vi cu ea din
'iarketirg
interior; investiqi
in citeva actiuni, dupa o cercetare aminunlita a firmei care le-a emis" Apelaqi la sfaturile rnentorului dumneavoastra si Ia cclc ale co'sultantulrri fi*anciar sau fiscal, daca e nevoic. Dar, pina la urmi, :lsa cui-t-l
spune Nike, ,,I;i-o, pur si sirnplu !"
CAPITOLT]L 17
Paswl nr, 7:
Putered, credintei
t
De ce vi temeti cel mai tare ?
in ultimii.ani petrecuqi in riceu, eu gi fiul tatirui cer bogat
am fos.r adugi in faga unui mic grup de elevi format
in special
din cei cu rezultare remarcaU;i. t. inviqituri. iJr.r-irorrrt
nostru ne-a spus: ,,voi doi nu vi veli ridica la nivelul
lor in
nicio privinti."
r
C.roRirNur
BANTLOR
Rewniunea de licew
Cu ciqiva ani ?n urmi, eu gi Mike ne-am intors la liceu pcn
tru reintilnirea cu fostii colegi - o experienqa intotdeauttrt
interesanta. A fost frumos si-i revedem pe cei alituri de care artt
petrecut trei ani din viaga intr-o perioada in care niciunul din
tre noi mr gtia cine e cu adevirat. Totodati, a fost interesant sit
constat;rn ci rnulgi dintre aga-zigii elevi eminengi nu deveniscr l
oameni de succes in anii de dupi liceu.
Spun aceasti poveste pentru ca nici eu, nici Mike n-am fost
vreodati buni la inviqituri. N-am fost nici genii financiare, nici
vedete sportive. t" general, am fost elevi mecliocri si n-am rupt
niciodata gura targului in gcoali. La invigiturS., n-am fost lidr,r i
in nicio privinqa. Dupi parerea mea, natura nu ne-a inzestrat ctt
calitiqile pe care le aveau taqii nogtri. Totugi, vorbele inqepatoarr'
ale indrumitorului gi chicotelile venite din rindul colegilor nc-ttl
dat imboldul de a ne stridui mai tare, de a invaqa din gregcli ;i
de a nu ne opri din drum, indiferent daci imprejuririle cratr
bune sau relc. Faptul ca nu afi avut rezultate bune la ;coali, cii
nu aqi fost popular, ci sunteqi sirac, ci nu va pricepegi la rnirtc
matici sau orice alte motive pentru a vi vinde ieftin niciunttl
nu conteazi pe terrnen lung. Toate aceste neajunsuri contcazil
doar daci le acordaqi importanqi.
Daci va gindiqi sa va imbarcali in calatoria pentru gisirea pis
tei financiare rapide, s-ar putea si avegi anumite indoieli in privirrl,r
propriilor capacitaqi. Tot ce vi pot sfatui e sa fiqi convins ca avcli
tot ce trebuie pentru a obqine succesul financiar. Fentru a scoxt(: lil
iveali calitiqile naturale cu care v-ainzestrat Dumnezeu, nu avc'1i
nevoie decit de dorinqi, determinare gi o credinqa profund,i irr
geniul dumneavoastra gi in abiliUqile unice cu care aqi fost dotrrt.
cREDINTET
321
reflexii
ceea ce
noi insine.
in clipele de
apogeu emo(ional.
ce explic Cadranwl Banilor unei clase de cursanqi sau
?".pU
unei singure persoane, le ofer un moment de gindire pentru a se
decide asupra urrnitorului pas. Mai intii, ei se hogi;sc asupra
cadranului in care se afli in acel moment, ceea ce nu e foarte
greu, cici este vorba de cadranul care le genereaza cea mai marc
pxrte a venitului. Apoi ii intreb in ce cadran ar dori si sc rnurc,
in caz ci ar irrtc:rrqi<lna si faci accst pas.
JZZ
ClonaNur
BANTLoR
cREDTNTET
323
cadran."
Apoi vin cei care nu sunt deloc fericigi cu situaqia lor actuali,
dar sunt congtien{i ca trebuie sd ia mdsuri imediate. Accqti
oameni isi exprirni foarte clar adevarurile personale. Ei foloscsc
cuvinte care reflecti parerea pe care o au despre ei ?ngigi, cuvintc
care le oglindesc sufletul. De aceea spun eu ci: Adevirurile pcr'
sonale sunt rostite in clipele de apogeu emo{ional.
in astfel de momente, aud fraie de genul'
,,Nu pot face asta. Nu ma pof muta din cadranul " L, " irr
..P',. Nu sunteti in toate minqile? Am o soqie si trei copii rlc
hrinit."
,,Nu pot face asta. Nu pot agtepta cinci ani pentru
primii bani dintr-o afacere""
,,Si investesc ? Vreqi si-mi pierd togi banii ?"
a obgirre
9i
f;rl asta."
324
CaunnNur BANILoR
sau
invit nimic."
Cdldtoria noastrd
I
intii
.72t
'oi
speranta.
in propriile forge
CAPTTOLUL 18
frc carcc{wzie
Acegtia sunt cei gapte pasi pe care eu si soqia mea i-am adoptat pentru a trece in doar ciqiva ani de la situagia .rno, o"-.rri
{ard, casd' la a unora liberi din puncr de vedere financiar. Acesti
gapte paqi ne-au ajutat si ne giiirn pista financiari rapid5,
-oiiv
pentru care continuim si ii folosim qi astizi. Am convingerea ci
vi vor.ajuta gi pe dumneavoastrd in trasarea propriulu"i drum
citre liberratea financiari.
Pentru a realiza acest lucru, vi recomand si fiqi sincer cu
dumneavoastri, si nu,vi mingiqi singur. Daci nu sunteqi deja un
investitor pe termen lung, luaqi toate misurile pentru'a deveni
unul cit mai repede. ce presupune acest lucr., ? Asezati-vi si
elaboragi u'plan prin cari si v-i qineqi sub conrrol deprinderiie
de consumator. Reduceqi-vi datoriile si pasivele. Lurrgiqi-rr; cat
vi pe.rmite plapuma, dupi care creaqi-vi una rnai inidpatoare.
Aflaqi cit trebuie si inveitiqi pe luna, penrru cite lu'i la rind, la
1,r."ti.realisti a profitului, penrru a vi atinge obiectivele.
Obiective precum: La ce virsii intenqionagi s; i; pensionagi?
Ciqi bani vi sunt necesari pe luna pentru a traj la'stanclar.ltrl
dorit ?
Planul pc [crmen lung vi ajuta sa vi reduceqi datoriilc dc c<,rr
sunlAt()r;i .s:i prrrrcli clcopartc o surni nricri, cconolnisiti irr nrorl
328
CloRaNur BAMLoR
lN coNcruzl
Nu incercagi
sn fiqi
329
Cwprins
Introducere: in ce cadran vd aflagi?
Este celpotrioitpentrw dumniaaoastrd? . . .
. . .. 7
Partea I
Cadranul banilor
inaintealibertngii
.....
17
. . . . . . . . jj
....73
Partea a II-a
ce e mai bun in damneaooastrd
iaeah tot
....
..
.175
....1g3
...21g
Partea a III-a
Cntn sd obgii succesill cA ,,p,, $i ,1,,
Capitolul
10Pagidecopil
.....ZS7
PISTEIFINANCIARERAPIDE. ...273
Capitolul 11 Pasul nr. 1: E timpul si vi urmaqi propriile
interese
....275
acelor oameni care doresc si-gi perfecqioneze educaqia financiagi proiecrare pentnr a-i ghida pe calea libertigii.
ri