Sunteți pe pagina 1din 148
Veroniu RADUTIU Marian BORZAN ELEMENTE DE PROIECTARE PENTRU CUTITUL DE STRUNG » U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2014 ee Cuprins L inifiale privind proiectarea cugitului de strung oc... 6 2. Analiza materialului prelucrat i a 10 3. Geometria constructivi a cusitului de strung . 16 3.1 Consideratii generale... 16 3.2 Unghiul de degajare y 19 3.3. Unghiul de agezare a...... 23 3.4 Unghiul de inelinare 2... earnest ae eat 25 3.5 Unghiurile de atae principal x si secundar 9 7 3.6 Raza a virfr,.. sas 32 4. Criteri de optimizare a eufitului de strung. es aS 5. Calitatea suprafefei la strunjire oo... a 5.1 Consideratii generale wooo. 5.2 _Influenta parametrilor procesului de aschiere asupra rugozitaqi suprafetei preluerate.,. 6. Fortele de aschiere la stru: 6.1 Consideratii generale 5 6.2. Influen(a parametilor procesului de agchiere asupra forte de aschiere 5 7. Durabilitatea cujitului de strung... 7.1 Forme de uzurd a cujitului de strung... 7.2 Influenta paramettilor procesului de aschiere asupra uzurii i durabilitagi cuyinutui de strung... 7.3, Marirea durabilitatii cujitului de strung .. 8. Vibrapiile Ia strunjire - 8.1 Cauzele aparitiei vibratilor la strunjire 5 : 82° Influenta parametrilor procesului de aschiere asupra vibratiller la strunjire Z . 78 9. Fenomene plastice la strunjire 83 9.1 Depunerea pe tai . 3 9.2. Stratul ecruisat sub linia de agchiere 85 10. Ghid practic pentru alegerea plicutei agchietoare 89 10.1 Codificarea ISO a placutei agchietoare ... . 89 10.2 Alegerca grupei de utilizare a plicutei aschictoare.. 96 10.3 Alegerea pragului de fragmentare a aschiilot 0. ooo. OB 10.3.1 Consideratii generale . 98 uu. 12. 10.3.2 Alegerea pragului pentru fragmentarea aschiilor din catalogul producitorului..... . 110 10.4 Calitatea plicufei.......... 10.4.1 Clasificarea calitati 2 110 10.4.2 Alegerea calititii din catalogul producdtonului 14 Breviar de calcul al cufitului de strug... 116 11.1 Caleulul regimutui de agchiere 116 11.1.1 Addncimea de agchiere woe 116 11.1.2 Avansul de Wer... 116 11.1.3 Viteza de agchiere si turatia ... 121 11.1.4 Fortele de agchiere 123 ILLS Puterea efectiva . 126 11.2 Stabiliea geometric’ tehnologice pentru tail principal 127 11.3 Caleule de dimensionare gi verificare ......0 . 128 Breviar de proiectare al cufitului de strung .... sisi generale cscs: 190: 12.1 Consideraii 12.2 Stabilirea schemei de fixare a plaeujei amovibile sow 131 12.3 Modelarea cutitului de strung .....cenceee- 134 123.1 Modelarea plicuei agehietoare. ~ 134 12.3.2 Modelarea plicutei de sprijin 137 12.3.3 Modelarea corpului cutitului 138 12.3.4 Modelarea bridei de fixare .. 141 12.3.5 Constructia ansamblului cufitului. . 143 12.3.6 Precizarea conditiilor tehnice ....... 146 Bibliografie 1, CONDITIL INITIALE PRIVIND PROIECTAREA CUTITULUI DE STRUNG in cazul temei impuse de proiectare, proiectantul sculei poate stabili cu precizie geomettia pargii active si dimensiunile sculei, precum si efectuarea desenului de executie al sculei, prevazut cu toate prescripfiile tehnice necesare, cum sunt: toleranjele la unghiurile si dimensiunile sculei, valorile rugozitatii suprafefelor sculei, prescriptii de material gi tratamente termochimice ete. Prin tema impusi de proiect "Studiul unui caz specific de prelucrare", lucrarea abordeazi doar cazul strunjirii cilindrice-exterioare, cu toate aspectele tchnice privind proicctarca cufitului de strung Tabelul 1.1 Tema de proiectare pentru enjitul de sirung ‘Tema nr. 1 ‘Tema nr.2 Rs R, é & L Lea . L L=t0a i ‘Obiectiv: maximizarea durabilitayii | Obiectiv: minimizarea vibrajiilor gi sculei deformacii semifabricatului Materialul semifabricatului Materialul semifabricatului Diametru inifial d=100 mm, Diametra inifial d=25 mm, diametru final d=94 mm diametra final d=221m Sistem M-U-S-D-P rigid Sistem M-U-S-D-P insuficient de rigid Plicufe din CMS produse de ISCAR [ Magina unealta SN 330 @ EW) Prelucrare ntr-o singurd tecere G1) la degrosare gi finisare. La Gnisare se consider adfncimea de agchiere a,-0.Smm Rugozitatea admisibila Ry Rugozitatea admisibila R= Cazul specific de proicetare reprezinti tema impusi de proiect (tabelul 1.1), cu urmatoarele date initiale de proiectare: ~ forma piesci dati de diametrul si lungimea acesteia; 6 ES - simbolul materialului preluerat, = conditiile de precizie gi nugozitatea admisibila, © magina-unealtd si rigiditatea sistemului M-U-S-D-P (masind-unealti- sculi-dispozitiv-piesd). ‘Tema proiectului: care s& asigure prelucrarea piesei din figura" Prin tema de proiectare, s-au ales pentru stu Ficcare material prezentat, conform compozitici proprii de carbon 3i ‘aliere (dacd este cazul), are proprictafi fizico-mecanice diferite (tabelul 1.2). elemente de (tenacitate, duritate, rezistentd la eurgere cristalina etc). De acca, aceste material implicapit diverse in geometria constructiva finala a cusitului de strung, Jui: "Sa se proiecteze un cufit de strung eu plicute amovibile \diu 5 marci de material diferite si rupere, conductibilitate termicd, starea le au comportiti diferite in agchiere si Tabelul 1.2 Materialele propuse pentru tema de proiectare ‘STAS DIN Deseriere rupere 6, ,daNimm'] Rezistena ta | Indice Werkstott| 1B Duritate [Grupa de lmaterial 0137 $235) Ojel de uz general, ofel feritic moale 40 1.0038 120 ‘OLCaS C45 Orel carbon de calitate cu C%=0.45. 75 T0503 200 120 K210CrI2 ‘Otel dificil, inalt aliat 140 12080 230 TOTINICEI «| XSCINITS-10 (Ojcl-inox austenitic 14301 180 | Feis0 GGIS Font cenusic de duritate medic 15 0.6015 180 12 =~ Tneadrarea materialului tn grupele de producaior. Diametrul si lungimea semifabricatului o rigidizare al acestuia gi rezistenia la eforturile de asc 7 material poate sit difere in functie de era indicajii privind gradul de shiere. in functie de acestea, s¢ alege un regim de aschiere si o geometric a cufitului de strung adecvate. in cazul unui sistem tehnologic M-U-S-D-P rigid, se poate adopta criteriul de optimizare al durabilitigii, in schimb, in cazul unui sistem tchnologic M-U-S-D-P insuficient de rigid, prioritar este minimizarea vibratilor si a fortelor de aschiere Valoarea rugozititii admisibile R, impune limite parametrilor regimului de agchiere si proiectarca corecti a geometric cufitului de strung. ‘Tabelul 1.3 Datele initiale de proiectare, criteriile de optimizare si daicle finale de proieciare Date initiale Criterii de optimizare | Date finale de proiectare ‘Compozitia | Minimizarea forfelor de Forma, Materialul | [% carbon | aschiere abaterile si piesei si elemente | F] dimensiunile de aliere (ISO 1832) Daritatea Grupa de [HB] Plicuta | utilizare Rezistenfa_ | Minimizarea vibratiilor | agchictoare [ Calitatea la rupere | AL fon} Diametu x Pragul de Dimensiuni | tungime fragmentare Cresterea —durabilitagii aaschiilor Tr Raza la var fr) Rigiditatea Gcometria. | Unghiul de constructiva | degajare [y/ Diminuarea efectelor Unghiul de deformatiilor plastice asezare {a Unghiul de ‘linare [J Unghiul de atac Calitatea | Rugozitatea | imbundtatirea calitatii principal [7] suprafefei | admisibila | suprafetci si secundar [Rul RL {__ [nl Dimensiunile —corpului cufitului rezultate in urma calcului de rezisteaa Conditii de precizie dimensional si de calitate a suprafejelor a Conform itincrarului prezentat in tabelul 1.3, toate datele initiale de proiectare trebuie prelucrate pe baza criterilor de optimizare, rezultatul final fiind proiectarca corecti a cutitului de strung. 2. ANALIZA MATERIALULUI PRELUCRAT “Prelucrabilitatea" unui material este un termen general care desemneaza usurinfa sau dificultatea cu care poate fi prelucrat un material la dimensiunea, forma, precizia si calitatea suprafefei dorite. Este un fapt general acceptat ca prelucrabilitatea, definité prin durata de viafi a sculei, depinde de urmitoarele caracteristici ale materialului piesei: microstructuri, compozitie chimica, dispersia particulelor fazei secundare, proprictijile mecanice (rezistenfa si duritatea), proprictijile fizice (conductivitatea termica). Un material se poate considera mai prelucrabil, in masura in care: - durabilitatea sculei aschietoare este mai mare; - timpul in care are loc indepirtarea prin agchiere a unui volum de material ‘este mai mic; ~ calitatea suprafefei este mai bund; - precizia de prelucrare este mai ridicata; ~ consumul energetic este mai mic; + agchiile au o forma mai convenabilz, + solicitarile masinii-unelte sunt minime etc. Estimarile prelucrabilitajii sunt de obicei raportate in procente ale vitezei de aschiere pentru un ofel de referings, de exemplu, ofelul american B 1112, [6] (cu tun confinut maxim de C de 0.13%; Mn=0,7-1.00%; S=0.16-0.23%; P=0.07-0.12%) prelucrat in condifii similare, Aceasta marca este utilizata ca ofel de refering chiar daci procedeul Bessemer de claborare a ofclului a fost inlocuit cu alte metode. Pentru ofelurile uzuale, indicele de prelucrabilitate se stabileste in procente [%] in raport cu ofelul B112, care se considera ca avand o prelucrabilitate maxima de 100%. L. Ofehuri carbon Ofelurile cu 0 structuri confindnd cantit’gi mici de perlitd conduc la durate de viafa mai mari ale sculelor, respectiv viteze admise de aschiere mai mari in vederea stabilirii unci legaturi directe intre tratamentele termice prelucrabilitate funcfic de viteza de aychiere, s-a studiat si structura optima din punctul de vedere al prelucrabilitatii ofelurilor experimentale, [14] concluziile rezuméndu-se la urmitoarele caracteristici 1, La aschierea ofelurilor cu un confinut mic de carbon (sub 0,3%) s-a Stabilit c& prelucrabilitatea optima se objine cénd structurd este constituiti din ferita si perliti lamelara; ferita trebuie sa fie uniform repartizata intre gréuntii de perlita. La dispunerea punetiformi a feritei sau in acumuliri prelucrabilitatea se 10 imriutifeste, recomandindu-se in acest sens, tratamentul termic de normalizare sau recoacere complet; 2. La preluctarea ofelurilor ca un conjinut mediu de carbon de 0,5%C, prelucrabilitatea optima se objine cind structura lor este formatd din perlitt Lamelari si feriti sub forma de refea. Tratamentul termic cel mai rajional este functie de factorul economic, acesta find recoacerea completa; temperatura optima de incilzire este de 900°C pe durata de cinci ore. in cazul preluerarii de degrosare, volumul operatiilor consecutive este mare, forma lamelari a cementitei devenind periculoasi pentru uzura sculei aychictoare, Asadar, se recomanda globulizarea ‘cementite, fie print recoacere incompletd la o temperatura de 750°C timp de ‘ora, fie prin calire urmata de revenire la temperatura inalti; 3. Ofelurile cu un confinut mare de carbon (peste 0,8%C) pentru o prelucrabilitate bund, trebuie si aibi structura formata din perlita globulara, deoarece la aceste ojeluri, existenfa perlitei lamelare va duce la o mirire ‘considerabila a uzurii sculei agchietoare, reducind durabilitatea ei. Daci structura este format din perlitd lamelari, viteza de aschicre respectiv prelucrabilitatea este mai mica cu 30%. Confinutul de carbon are un efect dominant asupra prelucrabilitayii ofelurilor carbon, in special datoriti faptului cd acesta determina rezistenta, daritatea si ductilitatea. Crescnd conjinutul de carbon al ofelurilor, creste rezistenja si consumul specific de energie la agehiere. Carbonul in cantitati reduse (sub 0,15%) micsoreazd prelucrabilitatea, deoarece ferita (care predomina) este foarte moale, tenace si favorizeazi depunerile pe this. Aceste depuneri se pot diminua in urmitoarcle situatii 1. Cind unghiul de degajare este mai mare decdt o valoare limit; 2. Ciind viteza de aschicre, v, <5 m/min; 3. Cand viteza de aschiere, v. >80 m/min; 4. Cand se executi prelucriri preliminare de cemuisare a suprafefei pentru cresterea rezistentei la rupere a materialului Prin marirea duritatii si rezistengei la rupere a ofelului, se micsoreazi deformatiile plastice si cocficientul de frecare dintre fafa de degajare gi agchie, fapt care impiedicd formarca tZigului de depunere care are o influengi diundtoare asupra suprafe(ei prelucrate. dat cu cresterea continutului de carbon, prelucrabilitatca seade datorita cresterii rezistentei la rupere a materialului prelucrat. Coninutul de carbon afecteaza si aspectul suprafefei prelucrate, desi efectul siu poate fi modificat prin modificarea geometriei sculei sau a regimului de aschicre. Prin cresterea rezistenfei la rupere gi a durititii materialului, seade plasticitatca, tiigul de depunere nu mai apare, iar rugozitatea suprafojei se uw imbunatijeste. Valorie optime ale calitaqii suprafetei care rezulta din prelucrare pot fi obtinute pentru un conginut optim de carbon de 0.25-0.35%, [6]. Cand conginutul de carbon C<0.3% apare uzura de adeziune pe faja de degajare, iar cind C>0.7% apare uzura de abraziue. in vederea reducerii uzurii seulelor gi a cresterii productivititii, continutul de carbon trebuie menginut la cel ‘mai scazut nivel corespunzitor preseriptiilor privind caracteristicile mecanice. Compoziia chimicd a materialului influenjeazd ecruisarea, dar in acclasi timp, si conductibilitatea termicd a cldurii. Din acest punct de vedere, materialcle cu conductibilitate mare se prelucreaza cu viteze de aschiere mai mari, deoarece 0 cantitate mai mare de cdldura se va transfera scmifabricatului si o cantitate mai micé sculei agchietoare. Oyelurile bogat aliate au o conductibilitate mica si se prelucreaza greu. Asupra vitezei de aschiere are influenfi si structura materialului preluerat. Ofelurile care au o structura uniforma cu griunfi fini se prelucreazi mai bine decat ofelurile cu granulatic mare, La viteze mari de aschiere nu conteaza faza de cristalizare a materialului asupra rugozitatii suprafejei datorita caldurii degajate. Elementele insojitoare ale ofelului pot avea diverse influenfe aupra prelucrabilitagii, dup cum urmeazi: Siliciul se giseste in ofel dizolvat in feriti sau sub forma de incluziuni nemetalice (oxizi sau silicafi). Prin dizolvare in ferita siliciul o durificd, marind duritatea si rezistenfa ofelului. Siliciul inrdutateyte prelucrabilitatea deoarece formeaca silicati care produc wzura prin abraziune. Manganul are o influenta negativa asupra prelucrabilitatii deoarece se dizolva in cementita, marind astfel, rezistenta si duritatea ofelului Zonele imbogijite in fosfor ale ofelului sunt zone cu duritate marti gi tenacitate scizutd, provocind fragilitatea la rece a ofelului. Cum segregatiile de fosfor nu se pot climina, se recurge la limitarea confinutului acestuia. Astfel, in ofelurile carbon de calitate, confinutul de fosfor sc limitcazi la 0,04%, iar la ofelurile carbon de scule La 0,03%, [7]. in ofelurile pentru automate, fragilitatea la rece conferita de fosfor joacd un rol favorabil asupra prelucrabilitayii si consinutul de fosfor in aceste ofeluri se ridicd pana la 0,1-0,15% (respectindu-se ins conditia C+P <0.25 %), {7]. in ofclul fosforos pentru piulife este un continut de 0,2-0,4%P, in scopul cresterii durititii si imbundtdtirii rezistenqei la uzare, Ojelul are, de asemenea, © buni prelucrabilitate prin agchiere gi o calitate deosebitd a suprafejei prelucrate. Sulfiat formeazi suflura de fier (FeS) care se interpune intre grdungii ofelului si produce asa numita "fragilizare fa rece”. La ofelurile de automate, sulful se admite in cantitati mai mari si anume 0,15-0,3%S, [7]. in aceste ojeluri care se 12 prelucreaz’ pe masini automate fara supraveghere permanent, 0 aschie continud prezinta pericolul infagurarii pe cujit, ceea ce ar conduce la dereglarea sau chiar la avarierea masini, Oxigenul, sub forma oxizilor duri si fra dcoareee afccteazi prelucrabilitatea. |, este considerat daunator Influenta elementelor de aliere ale ofelului aupra prelucrabilitdyit Elemeatele de alicre care nu formeazi carburi (nichelul si cobaliul) se dizolva in ferits si conduc la cresterea rezistenjei ta rupere, dar nu influenjeaza in alt mod prelucrabilitatea: Cromul vanadiul si wolframul formeaza carburi complexe ce favorizeazi vuaura prin abraziune. Molibdenul influenteaz pozitiv toate proprictatiile ofelului, inclusiv prelucrabilitatea Ojelurile cu mangan au o mare rezistengi la uzuri care se produce prin cccruisare, austenita transformandu-se in cementitd; din aceasta cauza se prelucreazit ereu. Fontele au rezistengi la soc si mupere scazute, iar grafitul, fosforul si manganul duc la detasarea unor aschii de rupere Fontele cenugii sunt usor prelucrabile (daci nu conjin eutectic fosforos), dar mai greu prelucrabile decit ofelul, deoarece au conductibilitate termica redusf, ineluziuni de cementiti, earburi sinisip. Carbomul sub forma legata (cementita) inriutijeste prelucrarea, iar grafitul (carbon liber) are un efect favorabil de ungere, Recoacerea de inmuiere a fontelor urméreste objinerea unei structuri mai usor prelucrabile prin aschiere, prin descompunerea completa a cementitei primare si a descompunerii partiale a cementite’ perlitice La preluerarea fontei conusii, valoarea vitezei de aschicre se manifesta intr- © influent mai mic’ asupra rugozitii, decét in cazul prelucririi ofelului, datorité faptulai cd fonta este un material neomogen, compus din perliti si dintr-o cantitate oarecare de ferita si grafit care este repartizat sub form de lamele subtiri, Prin urmare, acestea reduc rezilienga si fac din fonta un material casant. La prelucrarea fontei apar scobituri repartizate neuniform in suprafafa prelucrata, din cauza ruperii diferitelor particule de inchuziuni de grafit care au rezistenf& mecanica ridicat’ Temperatura de aschiere ereeazi condifii de micsorare a rezistenfei feritei si perlitei, contribuind prin aceasta, la ruperea particulclor de metal. Prin ruperea lamclelor de grafit, adanciturile suprafejei prelucrate capita un aspect punctiform. 2B in concluzie, in cazul prelucririi fontelor, cu cat cantitatea de ferita va fi mai mica, cu att calitatca suprafejei prelucrate va fi mai redusi. De asemenea, se obtin suprafefe mai pufin rugoase la prelucrarea fontelor la care ineluziunile de grafit sunt repartizate uniform. Elemeniele de aliere carburigene Cr, Mn, Mo, V au actiune antigrafitizants, iar elementele necarburigene $i, Cu, Ni s/ A/ sunt cu actiune grafitizanti, cu un fect favorabil asupra prelucrabilititii. De asemenea, siliciu! micsoreaz cantitatea de perlita gi, pe aceasti cale, reduce rezistenta si duritatea fontei cenugii Datorita ledeburitei (amester mecanie de 40% perlita si 60% cementiti) cat si a cementitei secundare, respectiv primare, fontele albe sunt foarte dure, casante, greu prelucrabile, neaychiabile gi cu utilizare limitaté. Cu cat creste continutul de carbon, se mareste cantitatea de cementit’ si, ca urmare, sc marese duritatca gi fragilitatea fontei 3, Ofeluri inox Ofelurile inox sunt slabe conductoare de caldura si se durifica superficial prin ceruisare in timpul deformari aschiilor. Carbura de crom produce wzura prin abraziune. Din acest motiy, scula lucreaz intr-un mediu ost. La prelucrarea ofelurilor inoxidabile se folosesc unghiuri de degajare pozitive si thiguri care si taic materialul, nu si-1 taseze. Sculele ascusite gi o fixare rigid sunt primordiale cénd se prelucreaza ofeluri aliate cu nichel. Aliaje de eupru Cuprul se depune pe taigul sculei, ins prin adaos de plumb sau oxidare se poate imbunatiti prelucrarea. Bronzurile cu staniu au proprietiti diferite in functic de compozitic deci si prelucrabilitatca diferd. Prelucrabilitatea cea mai bund o au bronzurile cu 6-12% stanin, [13]. Alama a monofazica are tendinfa de depunere pe taisul sculei 5 Aliaje de alumin Aluminiul, ira elemente de aliere, este foarte greu prelucrabil, avand tendinfa accentuati de adcrare pe faja de degajare a sculei. Se formeazi agchii groase, continue, iar suprafaja are 0 rugozitate mare, Alierea cu siliciu, mangan sau cupru imbunatajeste prelucrabilitatea, [13] Duraluminiul este prelucrabil, dar se depune pe taigul sculei, Adaosul de 15% plumb sau 3.5% zine usureaza fragilizarea aschiilor. Siliciul si fierul reduc prelucrabilitatea, (13) 14 6. Materiale plastice Plasticul se prelucrcaza in regim uscat, ffir lichid de racic. Se utilizeazé placu(e din grupa de utilizare K,, care rezisti mai bine la efectul temperaturii, [13]. Gcometria constructiva specifica pentru aceste materiale consta in unghiuri de degajare negative (-20° < y < 0°) si unghiuri de agezare mari (10° < a <30°), 3} 15 3. GEOMETRIA CONSTRUCTIVA A CUTITULUI DE STRUNG 3.1 CONSIDERATII GENERALE Geometria constructiva a partii aychietoare defineste scula agchietoare ca un comp geometric, independent de procesul de agchiere. Pentru definirea unghiurilor constructive se apeleaza la un sistem de refering’ rectangular, legat de scula aschietoare, (fig. 3.1). Planul de baza constructiv Pp, Planul muchiei aschietoare masurare Po constructiv Py 3.1 Sistemul de referinga constructiv Sistemul de referinté constructiv defineste agezarea sculei in vederea prelucririi, reascutirii gi controlului acesteia, valorile parametrilor unghiulari determindnd forma par{ii active a sculei, realizati prin ascutire. Sistemul de referin{& constructiv este format, in principal, din: - planul de baza consiructiv (P, )- planul care trece prin punctul considerat pe muchia aschietoare si este perpendicular pe directia miscarit principale (planul care trece prin punctul coasiderat pe muchia aschietoare gi axa de rotatie a piesei); 16 - planed muchiei agchictoare constructiv (P}) - planul care conjine muchia aschictoare a sculci (sau tangenta la accasta, in cazul tdisurilor curbilinii) gi este perpendicular pe planul de bazi constructiv; - planul de masurare consiructiv (P.) ~ planul perpendicular pe cele dou plane definite anterior si trece prin punctul considerat al muchiei aschietoare. In raport cu sistemul de referinta constructiv, se definesc unghiurile pe care le au suprafefele gi muchiile parpii active ale sculei agchictoare. Unghiurile au notafiile generale prezentate in continuarc, dar primese si un indice inferior corespunzaitor planului in care se masoard acestea. Cele mai utilizate unghiuri sunt urmétoarele: - unghiul de asezare constructiv (principal a si secundar ct,) este unghiul format de planul muchiei agchictoare si fefele de asezare corespunzitoare, find determinat in planul de misurare; - unghiul de degajare constructiy (principal y si secundar 7,) este unghiul format de planul fe(ci de degajare si planul de baz’ constructiy, fiind determinat in planul de masurare; = unghiul de ascujire constructiv (principal si secundar fi;) este unghiul format de planul tangent la fata de degajare gi planul tangent la fata de asezare respectiva, intr-un punct dat al muchiei aschietoare. Parametrii _geometrici ai parti agchictoare sc referi la urmitoarele elemente: - unghiurile parqii aschietoare, respectiv: unghiul de agezare a, unghiul de degajare y, unghiul de atac y, unghiul la varf e, unghiul de inclinare al tdisului 2, unghiul de aschiere 6 si unghiul de ascutire fi; ~ forma fejei de agezare; ~ forma feei de degajare; ~ forma tiigurilor; ~raza de racordare a varfului ty; ~raza de ascutire a tigului ty; ~canalele de fragmentare longitudinala si pragurile: b ~canalele de fragmentare laterala; ~ fatetele: ~ seotiunea rezistenti a dintelui. Geometria optim’ reprezinti ansamblul parametrilor care conduc la urmitoarele deziderate: 1. Maximizarca durabilitajii sculei; 2. Minimizarea forjelor de aschicre, 3. Realizarea preciziei si a rugozitatii admisibile. Ww Fig. 3.2 Geomemria parttt aschietoare a cnyitubui de strung Dupa cunoastcrea modului de influent al ficeérui parametru geometric asupra acestor criterii, se aleg parametrii geomettici astfel incat sa satisfacd ansamblul criteriilor de optimizare. Determinarea valorilor optime ale parametrilor procesului de aschiere reprezinti o operatic dificilé, deoarece in cadrul procesului au loc multiple fenomene (deformatii plastice, frecare exterioara si intericari, ecruisarea si telaxarea materialului, fenomene termice, uzura sculelor agchietoare, modificarea mediului de aschiere etc), intr-o interdependenti foarte greu de descris prin functii matematice. in aceste condifii, asupra geometriei optime a cufitului de strung nu se Poate gsi o solutie unicd, comund tuturor condifillor impuse. Datoritd acestei situafii, a stabilirea geometriei optime se renunfa la optimizarea general (din toate punctele de vedere) si se considera numai anumite criterii de optimizare $i anume, cele mai importante pentru cazul specific de prelucrare Parametrii geometrici de pe taigul sculei sunt variabili, De aceea, valorile ‘optime recomandate se adopta pentru anumite punete specifice ale tiigului sculei, de exemplu, in zona varfului, pe tiigul principal. Parametrii geometrici din toate 18 celelalte puncte vor fi legati de parametrii geometrici din punctul specific prin relatii specifice. 3.2 UNGHIUL DE DEGAJARE y Dintre toate unghiurile taisului, cea mai mare important trebuie acordata unghiului de degajare 7, acesta avind o influenta important’ asupra forfelor de aschicre, deformatiilor plastice ale agchici si durabilitagii sculei. Acest unghi este important in cea ce priveste usurinja cu care corpul sculei (similar unei pene) patrunde in materialul pretucrat Unghiul de degajare y micsoreaza forfele de frecare care au loc intre aschie si scula si ajutd la degajarea agchiei, data cu cresterea unghiului de degajare, scula patrunde mai usor si forta de aschiere va fi mai mica, scade si cildura 80 daN/mm*, ce Fig. 3.6 Influenta unghiului de degajare asupra directiei de curgere a aschiei B3). 34] La agchierea cu unghiuri de degajare negative este nevoie de sisteme tchnologice mai rigide si magini-unelte cu puteri mai mari La degrosare se aseaz’ cufitul in centru sau cu varful putin peste centrul picsci hy=(1/100...1/50)D, pentru imbunatafirea conditiilor de agchiere, [17]. Astfel, unghiul de degajare efectiv creste si micyoreazi forfele de aychiere, ceca ce se urméireste intordeauna la degrosare. La finisare, cuyitul se aseazi cu varfal stu sub axa piesci, unghiul y efectiv scade, deci aschiile vor fi mai mici, rezultind astfel 0 netezire mai bun’ a suprafetei prelucrate In general, cataloagele producitorilor de scule nu prezint& valori explicite ale valorilor unghiului de degajare si unghiului de inclinare 2. Unii producdtori prezinti doar valorile unghiurilor de degajare radial y; gi axial y.. Pentru caleulul unghiurilor y si 4 se utilizeaza relagile, [13]: tg A= siny tgy, — cosy tava (33) 19 Yiocas = SIN £9 Yq + COS OY, 22 Fig. 3.7 Unghturtle y, sty, prezentate in catalogul producauorului de scule By Fig. 3.8 Unghiul de degajare rezultat ca urmare a montarti placutet cu Sragmentator de aschii De mentionat ci unghiul Yn, din relatiile (3.3) reprezints unghiul de inelinare al locagului plicufei, practic unghiul de degajare al unei plicute cu fata de degajare pland. Odati cu alegerea tipulni de fragmentator de aschii din catalogul Producdtorului (vezi capitolul 10.3.2) se va opta si asupea valocii unghiului canalului prevazut pentru spargerea aschiilor yx, Conform figurii 3.8, se poate recurge la calcularea unghiului de degajare y: Y= Ysp + Yiocas (3.4) 3.3 UNGHIUL DE ASEZARE a Prin aplicarea fortei de agchiere, in fafa sculci apare o stare complexa de tensluni. de la tensiuni elastice pind la ccle plastice gi, in final, curgere gi nupere, De aceea, este normal ca dupa trecerea tdisului, tensiunile clastice s& tind’ si revina $i materialul si incerce s& se ridice, Dacd unghiul de asezare nu ar avea o valoare pozitiva, freearca pe fata de asezare ar fi foarte mare, practic nu s-ar mai 23 agchia gi calitatea suprafefei ar avea de suferit. Pentru a evita aceste impedimente, este absolut necesar ca scula si aiba un unghi de agezare pozitiv, a>0" Deformarea clastic’ a materialului de sub linia de agchiere face ca materialul pis i revind dupa ce scula a efectuat aschierea. Este de remarcat ci fafa de asezare nu participa la formarea ajchici, rolul ei limitindu-se la preluarea forfei de reactiune a stratului de material preluerat datorita deformarilor clastice. Ecnuisarea materialului sub linia de aschiere nu depinde de adincimea de aschiere pentru ed ecruisarea e produs§ doar de virful sculei. Fig. 3.9 Revenirea clastiod a materialului piesei dupa trecerea sculei, [17] Marimea unghiului de asezare se alege in functie de gradul de revenire elastic’ a materialului si de faza de prelucrare, astfel: la avansuri mici ale sculei (£<0,3 mm/rot) se aleg valori mai mari ale unghiului de agezare (a=12° — la ofel, ‘a=10° — la fonti si aliaje neferoase), pe cand la valori mari ale avansului (f>0.3 mayrot), valorile unghiului @ se pot lua mai mici (o=8" — la ofel, a=6" — la font si aliaje neferoasc). in general, se adopti un unghi de agezarc a=6°-12" Ia toate sculele aschictoare, cu valori mai mari la finisare si mai mici la degrosare. La agchierea metalelor, unghiul de asezare de 15° reprezinta limita extrema peste care nu se poate trece, [29] Unghiul de asezare a influenfeazi mirimea unghiului de ascutire deoarece B = 90° - (a + y). Ca urmare, unghiul de asezare a va influenta rezistenta mecanica a cufitului cat si capacitatea lui de a conduce cildura. Limitarca, in sensul cresterii acestui unghi, este dati de slabirea taigului sculci prin micsorarea unghiului de ascusire f si in uncle cazuri de aparitia vibratiilor. in acelagi timp, unghiul de asezare a influenteaz si uzura, respectiv durabilitatea sculei gi viteza de aschiere, (fig. 3.10). Din acest punct de vedere, cu ct unghiul de asezare se alege mai mare (in anumite limite tehnOlogice) cu atat vviteza de agchiere poate fi mai mare. Cresterea unghiului de agezare a imbunatijeste usor calitatea suprafetei prelucrate, ca urmare a diminudrii suprafefei de contact dintre suprafaja de agezare 24 a sculei agchictoare si piesa de prelucrat, ceca ce determin reducerea fenomenelor de fiecare, deci o uzurd mai redusi a taisului sculei, (fig 3.10) Fig, 3.10 Stabilirea unghtulut de asezare optim ayy, [9] Stabilirea unghiului de ayezare optim dg $e realizeaz’ astfel incdt si permit reducerea fortei de aschiere F,, reducerea uzurii pe fata de asezare VB, micsorarea temperaturii in zona de lucru, cresterea rezistenfei mecanice a varfului seulei aschietoare si micgorarea rugozitiii suprafefei prelucrate R,, (fig.3.10). in figura 3.10 se observa o crestere lentA a ragozititii la unghiuri de agezare mai mari, Acest fapt se datorcazi existenjei aderenjelor de material plastic existente pe suprafaa de asezare care sc prescazi pe suprafaja piesei, marind astfel rugozitatea. 3.4 UNGHIUL DE INCLINARE 2 Unghiul de inclinare 4 face ca agchierea si se numeasca oblicd sau complexa (fati de cca la care tdigul este perpendicular pe directia vitezei principale, care se numeste aschicre ortogonala). Unghiul 2, se masoard intre normala la viteza principal a sculei si directia tlisului. Unghiul de inclinare i se considera pozitiv, atunci cind varful tigului este cel mai ridicat punct al muchiei de aschiere si negativ, atunci cénd varful tigului este cel mai coborit punct al muchiei Agchierea oblica este agchierea folositi in mod uzual deoarece existenfa unghiului de inclinare are anumite avantaje, printre care se pot enumera: - pitrunderca progresiva i favorabild a tdigului in material, in asa fel inca secfiunca completa a aschiei si se detaseze numai dupa ce aschia s-a format si a inceput sa alunece pe fata de degajare, ~ seaderea socului de intrare a sculei in material; = reducerea forfei pe directia migcarii principale a sculei (cu aparitia unei ‘componente laterale); 25 - posibilitatea dirijarii aschici spre suprafaya neprelucrata a picsei + posibilitatea controlirii modului de atacare al sectiunii agchiei de catre fafa de degajare a sculei (impreund cu unghiul de degajare), \, of) 3) 33 eaQy corre e Fig. 3.11 Unghiul de inclinare al ttisului, (42] Rezulta ca, ori de cate ori exist posibilitatea, se va folosi unghiul de inclinare diferit de zero la orice tip de scula. Sensul pozitiv sau negativ al unghiului de inelinare se alege conform recomandarilor prezentate mai jos 1. Unghiul de La degrosare se recomand A<0° pentru cA protejeaz4 varful placuyei. in ‘acest caz, majoritates punctelor de pe tlig sunt pozitionate deasupra centruhii semifabricatului, ceea ce face c& unghiul de degajare si creased Accasti situatic este beneficd la degrosare unde marirea unghiului 1 are o influenta favorabila, Nu trcbuie neglijat insi faptul cd unghiul de inclinare negativ provoaca forte radiale mari, ca gi unghiul de degajare, Din acest motiv, strungul trebuie si fic rigid in directia forei radiale, iar piesele care se prelucreaz si nu aiba peretii subjii. iclinare ne < Fig. 3.12 Legdtura dintre unghiul de degajare y siunghiul de inclinare i, [37] 2. Unghiul de inclinare pozitiv, 3>0° in genoral, s-a constatat o imbundtitire a calititii suprafefei prelucrate ‘data cu cresterea unghiului de inclinare al tSigului activ A. Accastd imbundtigire se 26 explicd prin faptul cd unghiul de inclinare determina, in mare misurd, dircetia de egajare a aschiilor. La valori negative ale unghiului de inclinare aschia se dezaia ‘spre suprafaja prelucrata inrautajindu-i calitatea, la valori mule aschia se degaja iatr-un plan normal la tigul aparent, iar la valori pozitive aschia se degaj’ spre suprafata de agchiat, evitindu-se pericolul zgarierii suprafefei agchiate. iso Fig. 3.13 Influensa unghiulut i asupra sensului de evacuare a aschtitor Stabilirea unghiului de inclinare optim hye se face in funcfie de felul prelucritii (degrosare sau finisare), de continuitatea adaosului de prelucrare si de tipul materialului ce se prelucreaza (de forma aschici). 3.5 UNGHIURILE DE ATAC PRINCIPAL x $I SECUNDAR 71 Unghiurile care pozitioneara tisurile se numese unghiuri de pozitie sau anghiuri de aiac, deoarece deseriu modul in care taigul sculei atacd semifabricatul Unghiul de atac este unghiul format inire direefia probabil de avans a ssculci si direcia tdigului sau proiectia acesteia in planul de referintl si se determin’ im planul de baza. Unghiul de atac are 0 influengi directé asupra forfelor de aschiere prin wmmitoarele aspecte: - valoarea unghiului x genereazA forma aschiei cu implicatii directe asupra wariatiei forfei de aschiere; - valoarea unghiului x repartizeazi forfa normali pe tig Fy in ‘componcnicle radiale Fy si axiale Fy, cu implicafii directe asupra starii de tensiuni ssi deformati ale semifabricatului 27 Fig. 3.14 Poziitle succesive ale cutitulut: I pozitia iniviald; IT -pocitia finala, [17] Datoriti existenfei a dow’ taisuri, desfigurarea procesului de aschiere de pe tigul principal (segmentul 1-2, fig.3.14) va fi influentat de deformarea materialutui care are loc la taigul secundar (segmentul 1-3, fig.3.14). In acest caz, nu va mai fi cazul unci asehieri libere - ca la un cufit cu un singur tig, ci de 0 aschiere complexa, [17]. in regiunea varfului cujitului, unde se intilneste deformarea de la cele doud tiiguri, va exista 0 deformare mai mare a materialului__prelucrat, reaultind o cantitate mai mare de cAldura, deci o solicitare termica mai mare a virfului taigului (pentru cf seade masa de material a thigului), Unghiul de atac prineipal optim nu poate satisface toute conditiile de ‘optimizare, astfel; Odata cu scdderea unghiului x. rugozitatea admisibili scade si durabilitatea sculei va ereste, in schimb, forjele de agchiere crese. Fig.3.15 Unghiurile de atac principal x yi secundar x) Sculele previzute cu unghi de atac principal x mie sunt scule de mare productivitate, deoarece chiar daci apisarea specified creste, repartizarea caldurii se face pe © ldijime mai mare a tBisului 4. In acest caz, viteza de aschiere se poate mii. 28 Stabilirea unghiurilor de atac x $i x, optime tine seama de felul prelucririi (egrosare sau finisare), de rigiditatea gi stabilitatea Ia vibratii a sistemului M-U-S- DP, de forma piesei, de durabilitatea sculci aschiatoare 7, de forta principal’ de agchicre F;, de indlfimea maxima a microneregularitaqilor —_suprafetci prelucrate R, etc. in general, s-a stabilit ca valorile optime ale unghiului de atac Wincipal 7. 8¢ regdsesc in domeniul (45°..60°), iar ale unghiului de atac ‘secundar x jo in domeniul (0°..15°), [9]. Desi cataloagele de scule ale diversilor producdtori prezinti abordari ite in selectarea plicutelor, logica de baz a acestor abordiri este practic i. Primul pas este alegerea unci scule unice care si prelucreze conturul Jeomplet al scmifabricatului, Tabelul 3.1 sehnologice de preluerare in fimejte de unghiul de aiac principal x. [2] Unghiul de atac principal [ Forma | Unghiul de atac principal x Posibilit. 29 Tabelul 3.1-continuare Forma | Unghiul de atac principal | Forma | Unghiul de atac principal x placujei 1 placuyei s R 91° in acest sens, tehnologul va actiona in sensul cresterii eficientei prelucriri (micsorarea timpilor de indexare a sculelor pe echipamente CNC, simplitatea programului CNC si reducerea stocului de scule), Dupa cum se observa din tabelul 3.1, contunu! piesei de prelucrat este factorul major in selectarea unghiurilor de atae Dac& conturul prelucrat are © configuratie complex, atunci valorile unghiurilor de atac principal x si secundar % variaz4 in funefie de direcfia de avans 30 fig.3.16). De aceea, proiectantul de scule trebuie si corecteze valorile unghiurilor de atac in functie de conturul cel mai nefavorabil. Al-lI-lea criteriu in alegerea unghiurilor de atac este rigiditatea sistemului tehnologic M-U-S-D-P, astfel -pentru sisteme M-U-S-D-P rigide, se alege un unghi de atac principal de waloare sciizuti; -pentru sisteme M-U-S-D-P mai pufin rigide, se alege un unghi de atac principal de valoare mai ridicat busctace avans ky Fig. 3.16 Influenta directiei de avans asupra unghiurilor de atac, (2) Valori mici ale unghiului x (10...30°) se aleg in conditiile existentei unui sistem tchnologic rigid, La prelucririle arborilor cu o rigiditate medie (L < 6d), se poate opta pentru un unghi mediu 7 =45...75°. La prelucrarile arborilor lungi si subjiri (L > 6d), se alege x =80...90” pentru minimizarea vibratiilor. La prelucrarea pieselor cu adaos uniform, fri socuri, pentru materiale dure in scopul evacuiirii comode a agchiilor se alege x, = 0 ....5° La prelucrarea piesclor cu adaos neuniform, aschiere cu intreruperi conditii grele de lucru $i cvacuare comodi a aschiilor se alege 71 = 20 ....30° Pentru prelucrari radiale si axiale cu acecasi seula, condifia restrictiva este rs. La valori mici ale unghiului la virf e, se inrautajese condifiile de evacuare 2 caldurii din zona de lucru. Ca urmare, unghiul ¢ trebuie si capete valori de pind a 130°, daca eforturile de agchiere nu au valori exagerat de mari. La preluctarea Pieselor cu rigiditate scizutd si avans longitudinal este necesar ca €<90", iar in cazul pieselor cu rigiditate foarte micd (arbori lungi si subgiri), la care scula ocreazi cu avans transversal, unghiul la varf trebuie sa fic mult sub 90°, [8] 31 Prin urmare, atunci cfnd se alege unghiul de atac principal x, trebuie sa se fink cont gi de forma placutei, respectiv de unghiul la varf e. 3.6 RAZA LA VARF r, Raza de racordare 7; influenteazii regimul de agchiere gi calitatca suprafetei si se alege in functie de forma semifabricatului gi faza de prelucrare. le Fig. 3.17 Raza de racordare r,, [37] Cand valoarea razei de racordare are valori mici, atunci si forjele de agchiere sunt mici, deci existi un rise scdzut de vibrajii, in schimb, cdnd valoarea Jui r,are valori mari, va rezulta o calitate buna a suprafetei la avansuri mici Fig. 3.18 Influenja adéncimii de agchiere a, i razei la vérf r, asupra directiei de curgere a aschiei, [37] Mirirea razei de racordare 1, permite mirirea vitezei de aschiere. Este de remareat faptul cd aceasta influenfeazi mai pufin in cazul plicu(elor din carburi metalice deeat la cufitele din ofel rapid, [17] Relatia dintre adincimea de aschicre a si raza la varful placujei r. are o influcnti mare asupra modului de rupere a aschici, (fig3.18). Cele mai bune reaultate se objin cnd se respect condiftia restrictiva a, > G5) 32 fin practica, raza la varf are influenfi asupra deformirilor plastice si vibratiilor. Astfel, la un cufit cu muchia taisului curbilinie, grosimea agchici devine din ce in ce mai mici spre varful cufitului, cea ce conduce la eresterea apisarii specifice, aparitia ecruisitii si respectiv, o cresterea componentei radiale F, de respingerc a cufitului. Acest fapt conduce la aparitia vibratilor. 5 -F Rl ec. = =z £ £ 3 : 2 foot % ast é = re » Avan {in mmo. Fig. 3.20. Influenga razei de racordare +r, $i a avansului fasupra valorit rugozitayii geometrice a suprafeei prelucrate, [36] Conform relatici 6.3, cufitul va avea un unghi de degajare principal y diferit pentru diferitele puncte ale muchici taisului, si anume unghiul de degajare mediu va fi mai mic decét unghiul de degajare al cufitului cu muchia tigului rectiliniu. Deci cu ct raza de racordare r, va fi mai mare, cu atit forfa de aschiere va creste, (fig 3.19) Raza de racordare r, a varfului cufitului trebuie si fic de 1,2..2 ori mai mare deci avansul de agchiere la prelucrarile de finisare si de 3...4 ori mai mare 33 deeit avansul, la prelucrarile de degrosare. in cazul prelucririi unor piese cu rigiditate sc&izutA gi a matcrialclor foarte moi, raza la varf se alege mai micd de 1,5 ‘ori decdt avansul £, in scopul diminuarii amplitudinii fenomenclor dinamice din sistemul M-U-S-D-P, [8] Pentru valori impuse ale rugozititii suprafefei, valoarea avansului f se alege in functie de valoarea razei plicutei r, (fig. 3.20), in general, cataloagcle producatorilor de scule, [35], [36], [39] recomanda alegerca razei la varf r. in functie de faza de prelucrare, astfel: += Ia degrosare: r, = 1,2-1,6 mm; - Ia finisare: r,= 0,2-0,8 mm, 4. CRITERII DE OPTIMIZARE A CUTITULUI DE STRUNG Pentru ca procesul de aschiere sa se desfisoare in condifii de stabilitate, Productivitatea, costurie, precizia prelucrarii, consumul de scule si energie si aiba valorile prescrise, se impune realizarea unor optimiziri. Simuiltan cu cerinfele de productivitate maxima, aschierea trebuie si satisfacd si eerinfe privind precizia de prelucrare, costurile de prelucrare, consumul de energie, materiale si scule ete Optimizarea parametrilor procesului de aschiere poate fi realizati doar daca se cunoaste influenta ficcérui parametru si influenfa de ansambla asupra entenilor. Pentru fiecare criteriu considerat, trebuie sa se stabileascd mirimile de referinfl, precum si valorile de referinté care se dorese a fi obtinute pentru criterile considerate in urma optimizarii. Astfel funcjia economic, functia Scop sau functia criteriu va fi cvatuata dupi caz, in unitigi de masura specifice, (tabelul 4.1 ). in orice roces tehnologic pot exista mai multe obiective care trebuiese atinse, dar Funeria ceonomici de optimizat, atasata actiunii respective, trebuie si fe unied, [4], [26] Tabelul 4.1 Criteriile de optimizare ale eugitului de strung Ne] Criteriul Marimea de | _Valoarea de refering referinga [unitate de masura] 1 Productivitatea buc/min maxim ischierii [min] 2 |Costul prelucrari | “Unita monetare UM minim agchicre [RON] 5 [Precizia si calitated) ” Clasa de precizic gi | conforme eu desemul de execalie rafetei aschiate} — rypozitatea IT, R, [um] 4 |Uzara gi DurabilitateaT ‘cit mai mare, previzuta in rabilitatea sculei standarde [min] 3 [Foria de achiere ‘Componenta cat mai mi principalaa fortei de (N] aschiere F 6 [Temperatura Temperatura eat mai mick sculei rc) 7 |Marimea Cocficiental de cit mai mie Jdeformajiilor deformare plastica a Iplastice ale aschici G oi faschiilor I 35 Productivitatea prelueririi prin aschiere este de dort sa atingd valori c@ tari, dar acest deziderat este conditionat de limitele impuse de factorii tchnole prelucrabilitatea materialului aschiat, calitatea aschietoare a sculei, organi: producfici, calitatea si gradul de automatizare a sistemelor tehnologice, resp calificarea operatorilor, cét si pregitirea si experienta profesionala a ingine tehnologi Optimizarea procesului functie de criteriul productivitatii nec Cunoasterea valorilor posibile care pot fi realizate, cit si dependenja productiv de parametrii procesului de aschiere. Productivitatea poate fi considerata fui obiectiv, carcia i se va pune condijia de maxim. De obicei, dintr-un an domeniu al valorii posibile, pentru criteriul considerat se alege valoarea extt maxima. Pentru criteriul costal prelucrarii poate fi impusi condifia de mi deoarece tendinja actuala este aceea de reducere a costurilor de preluci Fespectiv conditiile de lucru optimizate ttebuie s asigure obtinerea unei preluc cu cheltuieli minime, respectiv manoperi redusi si consum edt mai mic de ene: scule si alte materiale Astfel, costul prelucritii prin agchiere trebuie si fie cat mai mic pentr optimizarea aschierii sa devind eficienti Marimea de referinia pentru criteriul uzura si durabilitatea seulei considera wzura pe faja de asezare sau de degajare, respectiv durabilitatca T, valoarea de referin(a va fi cea indicata in standarde, existind valori recoman. Pentru uzuréidurabilitate in literatura de specialitate sau in cataloage de se Pentru aceasta, este necesar calculul parametrilor procesului de agchicre, as ‘ned s4 se objina, in urma optimizarii, valoarea recomandata de standarde. literatura de specialitate se recomanda o serie de valori optime pentru durabili care sunt prezentate in tabelul 4.2. Se doreste ca in urma procesului de aschicre, durabilitatea sculei sa ati valori optime, O valoare optima a durabilitajii are ca efect intreruperca mai rat procesul de aschiere, ceca ce conduce la timpi auxiliari mai mici, deci o erestet productivitati Alegerea unor valoti optime ale unghiurilor sculei aschietoare va avea efect, cresterea durabilititii sculei si micsorarca forfelor de aschiere care, in fit avantajeaza solicitarca termomecanicd a structurii elastice a sistemului tehnolo; MUSDP (deformatii termice, vibrafii cic) si, ca urmare, o reducere a consumu de energie si scule aschictoare (creste productivitatea prelucririi deoarece se numirul de schimbari ale sculci, se reduc numarul de reascutiri, de reglir etc) 36 Tabelul 4.2 Durabilitatea economicd a cutitelor la prelucrarea pe strunguri, [27] Seetiunea cupiuei Materialul de agchiat rotund’ | patrati | dreptunghiulara | __ Oyel gi foned Fontit cenusie maleabila [ Dimensiuni, mm. Materialul tdigului hxb Otel Carburi Ofel Carburi rapid | metalice | rapid | metalice hxb Durabilitatea cconomica, [min] ox 30 5 45 Cy RxS 10x6 1x8 {7s 60 60 90 16x10 60 90 20x12 25 | 25x25 25x12 90 120 32x32, 32x20 40x40 40x25 5 120 105 150 50x50 50x32 63x63 63x40 Optimizarea, avind ca criteriu forfele de aschiere, s-a efectuat pind in prezent, punand condifii de minim din punct de vedere matematie (valoare egal cu 0), ceea ce inseamna ca procesul de aschiere mi are loc, lipseste complet aschierea. Pentru a se putea realiza aschierea materialelor trebuie sa existe o forta minima de aschiere, care si invingd rezistenfa pe care o opune materialul de agchiat si frecarea dintre seula si pies’, Deci forfelor mu li se va pune conditia de minim egal cu zero, dar este de dorit ca acestea si aibi valori ct mai mici, Datorita rezistengei opus de materialul prelucrat, parametrii de lucru trebuie alesi astfel incat aceasti recistenfi si fie minima, Marimea reprezentativa, in acest caz, este forta principal de aschiere F,, iar valoarea de refering va uebui calculata in functie de conditiile concrete de aschiere (F,<200 daN, [25]). Astfel, critcriul forfelor de aschiere devine conditie restrictiv’. Ludind in considerare criteriul temperaturii dezvoltate in timpul aschieri, optimizarea aschierii trebuie sa se realizeze in raport cu nivelul de temperatura admis de tiisul cutitului, respectiv deformatiile termice ale piesei de prelucrat. 37 Tabelul 4.3 Influenia geometriei constructive a cuitului de strung asupra criteriilor de optimizare Parametrii Micgorarea | Imbunatdjirca | Micsorarea | Cresterea geometriel | =| forte’ calit3pii vibratiilor | durabilitagii constructive a | | principale suprafetei cufituluide | & | de agchiere strung Fil Ril Unghiul de degajare t t ~ Unghiulde | a t t asezare neghijabil ope dupa care | Unghiul de inclinare neglijabil neglijabil Unghiul de atac principal Raza la varf }__ Observafie: Celule marcase reprezinia 0 pondere mportanld asupra criterillor de optimtzare. * Dupa cresterea unghiului x peste valoarea de 55-60", forrele de aschiere vor scéidea datoria efectului negativ produs de cresterea razei de racordare r, Marimea de refering pentru criteriul marimea deformatiilor plastice ale aschiilor se considera cocficientul de deformare plastica al aschiei Cy, iar valoarea de referind se urmireste a fi cit mai mica (acest cocficicnt este legat de conditiile de lucru). Prin minimizarea coeficientului Cy, se atinge si obiectivul ‘urmarit de criteriul fortelor de aschiere, deoarece 0 valoare mic a deformatiilor plastice conduce la valori reduse $i pentru forta de aschiere. La operatiile de degrosare, cAnd se urmareste un maxim de productivitate, cu un minim de consum de energetic, fara a conta prea mult calitatea si precizia suprafetei prelucrate, eriteriile esensiale sunt rezistenfa la uzura si capacitatea de aschiere redusa (cu forte si momente de agchiere ct mai mici). La operajiile de finisare, criteriile principale sunt calitatea gi precizia suprafefei dar si rezistenja la uzura. in acest caz, micsorarea fortelor si momentelor de aschiere nu prezinti prea mare importangi, in schimb, dintre criteriile secundare, 38 ‘sapatd o important deoschiti deformagia suprafefci aschiate $i directia de degajare @agchici pentru evitarea deteriorarii suprafefei prelucrate. Prin urmare, valorile parametrior procesului de agchiere depind de conditile feoncrete de agchiere, Problema se complica si mai mult ca urmare a influentei complexe 2 ficedrui paramctra asupra criteriilor de optimizare. De aceea, umoasterea modului in care influenfeaza ficcare parametru asupta criteriilor de ‘optimizare va permite stabilirea, pentra cazuri concrete de preluctare, pe baza eritcriului predominant, a parametrilor optimi ai geometriei cujitului de strung, (tabelul 4.3). Tabelul 4.4 Probleme specifice la prelucrarea materialelor $1 masuri de compensare a eectelor negative Material Efecte negative in Masuri de compensare a efectelor prelucrare negative Material moale care se [yf = micsorarea frecirilor pe Taja de 0137 | depune pe taig degajare ‘Aschii de curgere Prag adecvat pentru fragmentarea agchiilor af - muchia agchictoare ascutita Tendinja de ecruisare sub te] ~ micsorarca razei la varf dack nw linia de agehiere afecteazi calitatea suprafe{ci Material moale care “se | 71 - micsorarea frecitilor pe fafa de | depune pe tis degajare Agchii de curgere Prag adecvat pentru fragmentarca agchiilor YTINiCr180 4}, muchia agchictoare ascujiti Tendinfa de ccruisare sub |r. | ~ micsorarea razci la varf dacd nu linia de aschiere afectcaz’ calitatea suprafetei Conductibilitate “termici | ff -consolidarea dintclui aschictor redusi OLC 45 | Tenacitate crescutd in stare | Tratament termic de imbunatajire netratata termic Uzura prin abraziune ‘Consolidarea machiei de agchiare Fels0 [ Conductibilias GRE BT - consolidarea dintelui aschictor redusa Rezistemji ~~ mecanied [71 - micgorarea Torjelor de agchicre: C120 ridicata yO - inmuierea semifabricatului datoriti cfectului termic suplimentar 39 fn tabelul 4.4 sunt Prezentate principalele probleme tehnologice care pot apinea la prelucrarea celor 5 materiale distincte prezentate in tema de proicct, imbundtajirea prelucrabilitijii matcrialetor presupune alegerea unei geometrii optime a cutitului de strung ¢i operatii tchnologice pregatitoare aplicate semifabricatului 5, CALITATEA SUPRAFETEI LA STRUNJIRE 5.1 CONSIDERATI] GENERALE Calitatea si precizia suprafejelor prelucrate reprezinta un criteriu de maxima mportanti in condifiile eforturilor gencrale de ridicare a calitatii productici, mai es in cazul operaiilor de finisare, in cazul alegerii pentra optimizare a criteriului calitatea si precizia uprafeiclor prelucrate, se stabileste ci mirime de referini valorile paramettilor de ugozitate R, sau R,, iar valoarca de referinfa va fi cea previzuti de proiectant pe lesenul de executic al picsci. O valoare inferioara celei indicate pentru aceste sarimi se dovedeste a fi nejustificatd, deoarece scopul final al aschierii este acela © a genera suprafefe in conformitate cu cerinfele de calitate gi precizie prevazute € desenul de executie. Din acest punct de vedere, impunerea in cazul metodelor cwale de optimizare a unei valori minime pentru aceste mirimi de referint& se ovedeste a fi nejustificata. Realizarea optimizarii trebuic si tind scama si de caracterul prelucratii, De cemplu, in cazul degrosirii, cand valoarea rugozititii nu reprezintd un interes sosebit, mu este necesar a se realiza o optimizare considerind drept criteriu de ficiengi rugozitatea minima. Pentru operatia de finisare, c’nd rugozitatea este un ‘ement important, este necesar ca optimizarea si se realizeze in fimctie de Moarea impusa de desenul de executie al piesei, deci va avea o valoare impusi si 10 valoare de maxim sau minim. in concluzic, rugozitatea nu trebuie considerati minima, ci cgali cu cea de + desenul de exccutie al piesei. Criteriul precizia si calitatea suprafefei aschiate vine astfel, 0 condigie (critcriu) restrictiva. Tabelul 5.1 Calitatea suprafetei la diferite faze de prelucrare prin strunjire Procedeul de prelucrare R, [em] ‘Adancimea de coruisare [pum] Strunjire exierioara degrosare 125-100 200 semifinisare t 63-25 150 finisare 1.6-25 150 foarte fini [0416 = Strunjire interioara degrosare 125-100 200 semifinisare 6.3-25 150 finisare 1.6-12.5 ak = foarte fina 04-32 : 41 Prin cercetiri cu caracter experimental s-au objinut date informative (abelul 5.1) care indica rugozitatea suprafeei (parametrul R,) care se poate objine la diferite procedce tehnologice, [34] inaltimea si forma microneregularitatilor suprafejei agchiate depind de o tmultitudine de factori. Din punctul de vedere al formarii rugozitatii suprafetei, se pot deosebi dou’ categorii > fugozitate datorati modului de generare a suprafejelor, ce reprezinta ure ale tigului sculei, denumita rugozitate caleulata (R.); ~ Rigozitate datoratd fenomenelor fizice ce insofesc procesul de prelucrare prin agchiere, Fig. 5.1 Rugozttatea formata datorits modulti de generare a suprajejelor Rugozititile din prima categorie (figura 5.1) reprezinta sectiunea restanté a aschiei nedeformate si sunt caracterizate prin periodicitatea aparitei lor, perioada fiind egali cu marimea avansului si teprezinta (din punet de vedere tcoretic) ‘gozitatea minima a suprafejei generate. Marimea acestor rugozititi poate fi determinati prin calcul In cazul strunjirii, Tugozitatca 2. poate fi determinata cu relatiile: ~ pentru un cujit ford raza de vérf (r, = 0), (figura 5.1, b); R= ‘ctaxtctex, 6) unde: i 1 sunt unghiurile de atac principal si respectiv secundar iar reprezinti avansul; = pentru un eutt on raza de vérf (r. #0), figura 5.1.4): Rem tem pF 62 saucuaproximatie: Re = & [um] (63) ar Rugozititile din adona categorie se datoreazi fenomenclor legate de Procesul de formare a aschiilor, depunerilor pe tiig, frecdtilor, vibratiilor $i se prezinti sub urmitoarele forme (figura 5.2): ~ ondulagié (1) ale suprafeei generate in raport cu suprafata teoretic’, datorate vibratiilor din timpul aschicrii; > solzi de depumere (2)luciosi si duri ce reprezintd particule din dépunerile pe tais inglobate in suprafata generat’; ~ fisuri (3, ce reprezinti urme ale locurilor din care s-a ficut desprinderea agchici; ~ eratere sax porozitayi (4) ce reprezinta zonele din care au fost smulse particule dure ce au fost inglobate in masa de bazi a piesei, Rugozitaile din aceasti categorie sunt rezultatul influenfei unui numar mare de factori, aparitia acestora nefiind sistematica. Fig. 5.2 Rugozitate datoraid fenomenelor fizice ce insofese procesul de aychiere Rugozitatea reali este mai mare decat cea dedusa pe cale pur geometric, acest fapt datordndu-se fenomenclor plastice (in special, aparitici si evolutici taisului de depunere si fenomenclor de rupere-smulgere la materialele fragile), fenomenelor dinamice (respectiv a socurilor si vibratiilor care insofesc procesul de aschicre) si fenomenelor de frecare (intre suprafaja aschiaté si fata de asezare a sculei). In ciuda numeroasclor relafii matematice din literatura de specialitate, nu existi’ un model de evaluare care si ia in considerare tofi factorii de influenga asupra rugozitatii suprafefelor aschiate. Rugozitatea, ca factor ce caracterizeaza calitatea suprafefei, este determinata de parametrii regimului de agchiere, de geometria sculei aschictoare, de natura materialului de prelucrat, de rigiditatea sistemului tehnologic, de prezenta sau absenja lichidelor de aschiere etc, 43 5.2 INFLUENTA PARAMETRILOR PROCESULUI DE ASCHIERE ASUPRA RUGOZITATI SUPRAFETEI PRELUCRATE LAnfluenja materialului prelucrat Influcnfa materialului prelucrat asupra mugozitafii este deosebit de complex’. Prelucrarea ofelului carbon cu diverse duritafi influenteazi asupra Tugozitiqii conform figurii $.3. Rezultatele cercetirilor experimentale, obfinute si la prelucrarea altor oteluri si aliaje, conduc la concluzia ca prin marirea duritatii HB a materialului de prelucrat, rugozitatea se micsoreazi ca urmare a micgorarii deformatiilor plastice din procesul de aschiere (fig. 5.3...5.4), La cresterea vitezci, gradul de influenti al durititii materialului prelucrat scade ca urmare a influentei mati a vitezei asupra gradului de deformare plastica, [18] Rat See 30 26 22] 18 ue ” | 9 a 2 210200 20 260 00 U6 1. v=10m/min f=0.353mm/rot 2, inVvmin f=0.216mm/rot Fig. 5.3 Variayia inalyimit aspertayitor cu durtiatea materialului prelucrat, [10] Fig, 5.4 Evolujia rugozitayii functie de viteza de aychiere $i de duritatea ‘materialului prelucrat, pentru diferite avansuri de agchiere: ) f-0.06mmirot; b) f-0.08mm/rot, [18] 44 t t Influenta structurii ofelului asupra rugozitifii suprafefei. prelucrate este } prezentata in figura 5.5 ' a) Ofelurile cu perlita globulara prezinté un maxim al rugozitiii pentru | valori mai mici ale vitezei de aschiere (curbele 2,6, 8 + figura 5.5), deoarece la | aschicrea acestor ofeluri, temperatura este mai mare si deci, marimea depunerii pe {iis este maximé la valori mai mici ale vitezei de aschicre. I Valoarea mai mare a rugozitigii fay de perlita lamelard (curba 1 - figura 5.5), in domeniul vitezelor mici de agchiere, se explied prin plasticitatea mai mare a erclului cu perliti globulara. Pentru sorbita si troostita (curbele 3, 4 - figura 5.5), deplasarea citre stinga a curbelor se datoreaza temperaturii de agchicre ridicate, iar faptul ci sunt mai joase fajd de curbele perlitei lamclare se datoreazi duritapii lor mani, respectiv posibilititilor mici de deformare, [10], 5) Rugozitatea este cu atit mai mare cu cat confinutul de ferita liberd din ‘ete! este mai mare. Ferita fiind foarte plastic’, di nastere Ia deformatii mari ale suprafetei prelucrate si permite formarea cu usurintt a depuneri pe tdi. 100 v,mfmin Fig. 55. Curbele de variagie a inelpimit asperitatilor eu viteza de aychiere peniru ogelurt cu diferite continuturi de carbon, [10] in figura 5.5 sum prezentate urmatoarele notatii: Pentru ofeluri cu confinut medin de corbon: \-ferit’ si perliti lamelara: 2-perliti globulard; 3-sorbitd cu duritate mare: 4- ‘Woostita si Sorbitd, Pentru ofe/uri cu contimu redus de carbon: S-ferita si perlitis lamelar’; @feritd $i perliti globulard. Penuu oyelurt cu continut mare de carbon: 7-perlith lamelara; Speriti globulari 45 c) Ofelurile cu structura ferito-perliticd (in care perlita este lamelara), prelucrate cu viteze mici de aschiere dau rezultate mai bune (in privinfa rugozit3tii) fata de ofelurile cu structura de perliti globulara, la aceleasi viteze de agchiere, U0}. Fonie. La prelucrarea fontei cenusii, influenja vitezei de aschiere asupra rugozitagii este mai mici decdt in cazul ojelurilor. La prelucrarea fontei apar scobituri (cratere) repartizate neuniform pe suprafata din cauza ruperii incluziunilor de grafit O rugozitate bund se obfine cand incluziunile de grafit sunt repartizate uniform si cantitatea de feritd este mica, [10]. 3. Influenta geometriei constructive a cusitului de strung Parametrii geometrici ai sculei agchietoare care influenteaz’ rugozitatea suprafetei preluerate sunt: unghiurile de atac principal x gi secundar x), unghiul de degajare y, unghiul de inclinare al tiigului 2, unghiul de agezare ogi raza la varft,.. Unghiul de degajare 7 in‘luenteazi rugozitatea suprafefei prelucrate prin intermediul deformayiilor plastice, inclusiv prin fenomenul depunerilor pe tais. Se poate constata ci odatd cu marirea unghiului de deyajare, materialul se deformeazd mai pufin si alunecd mai ugor pe suprafaia de degajare. in figura 5.6-a se prezinté influenfa unghiului de degajare y asupra rugozitifii suprafefei, in situajia prelucriirii unui material OLC45 (v. = 42 m/min, la diferite avansuri), (20). 4 é woe 0 ay a >) Fig. 5.6 Influenja unghiniui de degajare asupra rugozinayii, [20], [8] Cercetirile experimentale, [8] au aritat c& odati cu cresterea unghiului de degajare y se remarci o slaba tendinta de scidere a rugozitatii. In domeniul 46 vitezelor mari de agchicre, modificarca unghiului de degajare are o variatic neinsemnati asupra ragozitijii (fig. 5.6 - b). Valoarea unghiului y variaza de-a lungul tdigului, micsorindu-se in postiunea varfului curbiliniu si mai ales, in partea taisului secundar, unde poate atinge chiar valori negative. Rezulti deci, ca dacé unghiul de degajare la varful cutitului scade mult, atunci influenfa lui asupra rugozitajii va fi foarte mici, deoarece tocmai aceasté portiune de la varful sculei influenjeazd intensitatca deformatiilor plastice si care contribuie direct la formarea rugozititii suprafefei prelucrate, La ascufirea cufitelor utilizate la operapit de finisare trebuie si se asigure o valoare optim a unghiului de degajare in regiunea varfului cufitului, Prin urmare, este rafional ca la cutjtele de finisare, valoarea unghiului de degajare sa aiba valori optime in planul longitudinal al cufitului (74) si valori minime in planul transversal (7). Experienfele, [10] arati ci la prelucrarea ofelurilor aliate rugozitatea se micsoreaza daca y,=0..(-15°), iar la prelucrarea fontei cu duritatea 170-200 HB, Tugozitatea se micsoreaza daca y,=0°. Unghiul de asezare a ase 0 influenta redusi asupra rugozitatii suprafetei prelucrate, Prin cresterea unghiului a, raza de ascutire 13 a taigului se micsoreaza, suprafata de contact va fi mai micd si ca urmare, deformatiile plastice se diminueazi, iar rugozitatea R. scade. Unghiul de inclinare al taisului 4 influenteaz’ rugozitatea prin directia de curgere a agchiilor gi prezinti importangi cand acesta trece de la valori pozitive la valori negative. La operatiile de finisare, unde aschiile nu trebuie si ating’ suprafata prelucratd, se vor folosi cutite cu valoarea unghiului de inclinare pozitiv, > 0. De asemenea, cdnd 2 creste, va rezulta un unghi de aezare a mai mare, cu efect bencfic la finisare. Roa in figura 5.7 este an| | Tak 7 prezentati variatia —_inltimii to r 8 | asperitajilor in functie de unghiul 2, la strunjirea otelului OLC 45 cu 1 2mvmin, y=15", a8", 40 oe 311745", r=Imm, Se observ ca wz prin mérirea unghiului 2, inaltimea Esa asperititilor creste, mai ales la a Tf valori mari ale avansului, |10} ~B-8-4-2 042441648 2° Fig. 5.7 Influenja unghiului de inelinare asupra rugozttatt, [10] 47 La valori mici ale valorii avansului, unghiul 2 practic nu influenteaza rugozitatea suprafetei prelucrate Calitatea suprafetei prelucrate este influenfat, in acceasi misurdi, de mitimea unghiurilor de atac x si 1, acest tuctu rezultnd din relatia (5.1) care eagii geometric indltimea secfiunii restante Re de mairimea acestor unghiuri, Din aceasta relatie se constati ca iniltimea sectiunii restante de aschie creste intens odata cu cresterea unghiurilor de atac. fn cazul in care y,=0 indltimea neregularitatilor este nuli oricare ar fi valoarea avansului, ceea ce permite aschierea cu avans mare, respectiv cresterea producti vitati ar rm * us 4] 12038 | a 0 4 0 a i a 0. DH 0 00 0 Xie! 9 OD 2 dhlerode) oe o Fig. 5.8 Influenfa unghiurilor de atae x st xy asupra rugoztiayii suprafetei, [23] 46 45 E 40 3g 2 35 24g oo 19 ets 14 14 3 ‘o' Fig. 5.9 Variatia rugoziteyii functte de durttatea materialului prelucrat si de valoarea unghtulul de atae principal la strunjirea ofelurilor: OLS2, OLC4S, 3IMnCrSI11, 40Cr10 cu HB=200,224,250, respectiv 263 4g semnificative a vibratiilor. ta alegerea valorilor unghiurilor de atae 7 si, trebuie s se sind scama de Kegitura acesiom cu alfi factori, si anume: raza la virful seulei r. si avansul f (figura 5.8) Diagramele de variatie prezentate in figura 5.8 Prezinti dependenta Jexperimentala dintre rugozitatea R, si unghiurile de aiac Principal x si secundar y,. {Cresterea valorilor unghiurilor de atae conduce la miarirea rugozitatii, aceasta ind mai pronunyaté la avansuri mari In urma cerectirilor ex razei_ de cu edit avansul este mai mare, cu atit s=perittile (R.) vor fi si cle mai pronuntate (mai mari). in mod contrar, cresterea i de vrf (r.) va conduce la seaderea valorii rugozitatii, Fig.5.10 Influenja razei platcupeé asupra rugozttayti suprafetei la prelucrarea cy lacie din carburi metaitce: | - pentru v,_15.4 andmin; 2 ~ pentru v.=109 mimin; 3+ curba teoreticd, [10] ceruisiri 9i espectiv, 0 crestere a componentei radiale F, de respingere a cutitului S# aparitia vibragilor. Acest efect este mai pronunjat la preluerarea materalelor tenace, Tabelul 5.2 Fariatiarugozityi ta struyirea ofelulut 205C 115 functie de viteza de agehiere vi te raza ta varf a seule la pretuerarea cu un avans f=0.20mm/rol [18] ; = s [eye ] amnion | minin | min | ~ 20 | oF 35 | 12 30 116 258 of 205 2 020 [0 15 300 [116 10 | 30] 04 | 30 P12 30_[ 116 Cercetari experimentale au pus in evident diminuarea valorilor rugozitatit Suprafefei prelucrate odati cu crestcrea razei la vérful placufei si cresterea vitezei de aschiere (tabelul 5.2) Odata cu eresterea ruzei de ascupire a tdisului ry rugoritatea R. creste datorit cresteri deformatiilor plastce gia forjei de aschiere. Fenomenul este mei Pronunfat la aychii subtiti si trebuie luat in considerare la treccrile de finisare, A lnflucnta mediului de aschiere Mediu! de aschiere imbunatafeste calitatea suprafefei prelucrate prin missorarea dimensiunilor depunerilor pe tis si a intensitijii uzusii taiputui activ (Se micsoreaza frecarea pe suprafejele aflate in contact). Aceasta imbunatatire Cste mai pronunfata, in special, la prelucrarea cu viteze mici si foarte mici, Acest lucru se explicd prin efectele de racire, ungere si de spilare a suprafejelor de contact scula-piesd-semifabricat, fn figura 5.11 se prezints influenfa vitezei de agchiere asupra rugozitajii suprafetei, pentru diverse medii de racire-ungere, conduse in zona de aschiere prin metoda exterioara. ba viteze de agchicre v.>50m/min, mediul de agchiere lichid, condus prin Imetode exterioare, nu influenjeazi asupra rugozititi deoarece se miegoreart Substantial durata de actiune a fenomenelor fizico-chimice si termice de pe Suprafetele active. Mai mult, depunerile pe tis devin neinsemnate la viteze mati de aschiere, 50 3 lei petro! sulfonat , Pelol lampant {elraciorura de Garbon BéEé5 5 8 s 1020. 30 40 50 60 vwvmin) Fig. 5.11 dnfluenta mediului de aschiere asupra rugozitaqii suprafefet, |10) Tabelul 5.3 Clasificarea si sensu de influentit a parametrilor analizayi asupra rugozitéyit, [18] Factorii de Parametral Simbolizare | Sensul_ | Nivelul de influenga analizat (sensulde | influengei | — influenya variatie) | asupra asupra rugozitatii | rugozitatii Unghiul de atac ET T Mare’ principal Geometria ‘Unghiul de atac me PIT | t Mare sculei secundar | agchietoare Raza la vart 4 Unghiul de 1 degajare Unghiul de t Neglijabil asezare Unghiul de AEE 1 Neghijabil inclinare Proprietapile Duritatea HBT T Mediu materialului__| _semifabricatului ‘Adincimea de | a,, [mm t t Neglijabil Regimul de agchiere aschiere ‘Viteza de aschiere | v., [m/min] | 1 Medic ‘Avansul £, [mmvrot] t t Mare Rigiditatea Vibratiile zt T Mediu sistemului sistemului Mediul de > = T Mediu agchiere 51 @ parametrilor ce influenteaza Studii bibliografice au realizat o clasificare si s-a indicat modul in care Tugozitatea suprafefelor aschiale cu scule metalice acestia influenfeaza variatia ruyozitagi (tabelul 5.3) Rugozitatea Muchia aschietoare Fata de degajare ’ i t Toto, Fig. 5.12 Influena variyiet geometriet sculei asupra valorit rugozitatt 52 Din analiza tabelului 53 si a figurii $.12 se constaid, liind in considerare criteriul referitor la ealitatea gi precizia suprafefei, c& influente considerabile asupra rugovitiii suprefetei prelucrate sunt exercitate de umitorii Parametrii: avansul de aschiere f raza la virfr., viteza principala de aschiere v,, unghiurile de atac x si z,, lurmate ca pondere de: duritatca materiatului aschiat HB, adincimea de aschiere a, unghiurile Ar.» raza de ascutte rp, materialul aschietor gi medial de aschicre. a Pe = us “ av 1: a ae EE ee . = am us / ” al et a z a Py o4 2 ae Fig. 5.13 Evolutia rugozitayt R, [ym] functie de mivelurile parametrilor de intrare {a stranjirea ofelului 205Cr115, [18) 53 6. FORTELE DE ASCHIERE LA STRUNJIRE 6.1 CONSIDERATII GENERALE in procesul de aschiere, scula agchietoare trebuie si invinga rezistenta la deformare a stratului ce urmeaza a fi aschiat, precum si toate frecirile inteme gi externe ce iau nastere in zona de aschiere, Rezistenta la aschiere este influentata + rezistenfa la deformarea plastict a materialului ce urmeaza a fi aschiat; - rezistenja la forfecare din zona primar de deformare; ~ deformatia suplimentara (incovoierea si spiralarea) a aschiei; - frecarea dintre agchie si fata de degajare a sculei: + frecarea dintre fata de asezare a sculei si suprafata agchiati. Pentru a se produce procesul de aschiere este necesar ca masina unealti si dezvolte 0 forta activa, prin intermediul sculei agchietoare, mai mare decit rezistenga la aschiere opusa de adaosul de prelucrare. Fig. 6.1 Forgele si rezistenjele de aschiere in figura 6.1 sunt prezentate fortele gi rezistenjele ta aschiere, notafiile utilizate avind urmatoarele semnificatii: R,. -rezistenja la compresiune: Ay -rezistenta la alunecare daiorita tensiunilor de forfecare; Ra -rezistenja la deformare plastica; F, - forla de frecare interioarti; R, -rezisienfa interioar4 1a deformare; R, -reactiunea dintre material si fafa de degajare; R,-reactiunea dintre material si faja de agezare: F, -forta de frecare dintre agchie si faqu de dogajare; F,- forja de frecare dine suprafata prelucratd si fata de asezare 54 Ca urmare a miscarii relative cu vitezav, dintre piesi si scula, scula exerciti o fort, sub actiunea carcia, stratul de aschiere este indepartat sub forma de aschic dupa linia Ma, simultan cu invingerea tuturor fortelor de frecare (inteme si externe). in fiecare element de suprafat’ dS; de pe suprafata de forfecare MA (fig.6.1) apar eforturi unitare de compresiune o $i eforturi unitare tangentiale t, care dau nastere la reactiunile fortelor de deformarc plastic’. Componentele forte: rezultante de aschtere la strumjire in procesul de aschiere, scula exerciti o foryi FR asupra semifabricatului, datorita cireia adaosul de prelucrare este deformat si indepartat sub forma de aschie, simultan cu invingerea tuturor rezisten{elor de forfecare si de frecare. Conform legilor mecanicii, concomitent in semifabricat ia nastere o forté FR’ (reactiunea fortei FR), care se numeste forti agchietoare. Asadar, pentru ca procesul de aschiere si aib loc, lucrul mecanic dezvoltat de masina-unealtd trebuie sa fie mai mare decat lucrul mecanic rezistent aferent tuturor rezistenfelor (de forfecare si de frecare) adic&: Liyy >LR. Forta rezultama de aschtere FR ce apare in cazul procesului de sirunjire, se poate descompune dupa directiile unui sistem tridimensional, avand originea intr- un punct considerat pe muchia de aschiere a sculei si axcle orientate dupa directia migcarii de agchiere, a migcirii de avans gi respectiv, directia normala Ia suprafata gencrati. Componeniele forjei rezultante de aschiere, orientate dupa aceste directii sunt: = Componenta principales Fz reprezint& forta necesara invingerii rezistentei de agchiere intimpinati de scula pe directia migedrii principale de aschiere, Aceasta component constituie forta cu care adaosul de material apasa pe fata de degajare a sculei, determinand astfel, momentul rezistent la axul principal al stungului. = Componenta de avany Fy este forja necesari invingerii rezistenjei de aschiere intémpinata de scula pe directia migcarii de avans, rezistenfi ce se opune pitrunderii sculei in adaosul de prelucrare. Aceasti component va solicita, cu precidere, elementele mecanismmului de avans ale maginii-unelte. = Componenta pasiva (de respingere) Fy reprezinti fora necesari invingerii rezistenfei de aschiere pe directia normal la suprafafa generati, tendinta ci flind de a respinge taisul sculei din stratul de material ce urmeaza a fi aschiat, constituind astfel, o importanta sursa de abateri dimensionale. Componentele Fz, Fy sf Fy sunt utilizate atit pentru caleulcle de dimensionare a sculelor aschietoare gi a principalelor clemente ale dispozitivelor de fixare a sculelor si pieselor, cit si pentru dimensionarea mecanismelor si actionirii masinii-unelte. 55 fet rezultante de longitudinale $i sectiunea In figura 6.2 sunt reprezentate umnatoarele notatii: Parametr tehnologict: ay -adincimea de agchiere; favansul Parametri geometrici: -grosimen agehici nedetasate: b nedetasate A=hb=af aschiere in cazul strunjirii aschiei nedetasate -latimea agchiei Aria aschiei nedetasate. 6.2 INFLUENTA PARAMETRILOR PROCE: ‘SULUI DE ASCHIERE ASUPRA FORTEL DE ASC) ‘HIERE Corcetirile desta tofi parametrii de lucru af directia fortei de agchiere jurate de-a lungul timpului evi Mecteazd, mai mult sau mai Acesti parametrii sunt: 7 Materialul semifabricatului $i proprietitile tehnologico. acestuia; identiazi faptul ea, Practic Putin, atat mérimea eat si -Mecanice ale realizarea rezistenfei la agchicre, Prin cresterca rezistenjclor specifice la curgere plastic’ R. sau rupere Ry, si a durititii HB (imbunitdfirea proprietajilor fizico- mecanice), forta de deformare plastic’ creste, iar forfele de fiecare Fy dintre aschic-fala de degajare si respectiv, fata de agezare-suprafata prelucrata, scad usor. 2Anfluenta parametrilor regimului de aschiere Parametrii regimului de aschiere influenjeaza forfa de aschicre astfel: ~ Cresterca avansului gi a adincimii de aychicre conduce la cresterea forjei de aschiere; ~ Cresterea vitezei de agchiere conduce la scéiderea forte’ de aschiere datoriti scAderii coeficientului de frecare dintre aschic si fata de degaiare a sculei SL Anfluenta geometriei constructive a cutitului de strung Influenta unghiului de degajare 7 asupra componentelor forfci de aychicre se exercita prin intermediul deformatiilor plastice si ale frecirilor. Prin variagia lunghiului de degajare 7, de la valori negative la valori pozitive, scad deformatiile plastice si frecatile, respectiv scade forta principal de agchiere F, uw 20 -10 oO ty 20 ww» Unghiul de degajare, y { ° ] Fig, 6.3 Influenta unghiului yasupra componentelor f orfei de aschiere, [8] La viteze de aschiere v.>150 m/min si avansuri mari, efectul variatici nghiului de degajare y asupra fortelor este mai redus, pentru ca efectul caderii coeficientului de deformare plastic’ este, in mai mare parte, compensat © efectul cresterii coeficientului de frecare, [3], [8]. 57 Fiecare grad de modificare al acestui unghi aduce eu sine 0 modificare de 1%-2% a componentci principale (in medic 1,5%), ceca ve este valabil atat Ia strunjire eat gi la frezare, [23] Enghiul de asecare a, in timitele uzuale, nu influenjeaca semnificatiy marimea componentelor forfei de aschiere. Influenta unghiului de atac principat 390° 5 Rf Fe Fig, 64 Marimea componentelor F, $i F, ale forjet normale Fy, in functie de valoarea unghiului de aac principal y Ea orice operatic de agchiere, pe t4isul principal apare © componenta a fortel de agchiere, numité forfa normala Fy perpendiculara Pe this (fig.6.4). Aceasta ford se descompune dupa doua direcjii - una Corespunzitoare directici de avans (F,) si a doua perpendiculara pe aceasta (F,), Unghiul de atac principal influenjeazt asupra marimii cclor doug componente conform relatiilor: Fy = Fysiny 6.1) B, = Fy cosy Importanta repantizarii fortei Fy consti in faptul ca marimea componentei transversale (Fy) este responsabili de aparijia vibratilor in procesul de aschiere. Astfel, daci valoarea unghiului de alae principal este mied, va rezulta o valoare Eure @ componentei radiale (F,) si va apare pericolul vibrajiilor amplificate de un sistem tehnologic insuficient de rigid. La valori apropiate de 90°, -valoarea Componenti radiale va lua teoretic valoarea zero, Rezultd cf, pentru prelucrarca wee Se Ot Hkiditate trnsversalé redusi (atbori, fevi lungi si subtiri) se va adopta un unghi de atac Principal de 90° (cutite de colt). {La cutitele de col, valoarea componentei tranversale va fi numai teoretic Zero, deoarece existd raza la varf a sculci (r.#0) si conform aproximérii conturului sireular cu un contur poligonal, va rezulta o componenta transversala F, datorita existenfei unghiului y pe acest contur. De asemenea, mai apare o component a forjei pe directia normal la suprafaa prelucrata datorits taisului secundar care aschiaza pe o portiune redusd, (fig.3.14). Rezulti ca, in practica valoarea fortei de respingerc a sculei fafa de piesit ‘nu poate fi nul, Pentru minimizarea ci se va adopta o geometric cu unghi de atac 7-90", un unghi x; mai mare, un unghi de inclinare X= gi raza la varf mic’. Unghiul de atac principal x influenteazd direct parametrii geometrici ai sectiunii agchiei, astfel: h= f sin x - grosimea aschiei; (62) b =a,/siny - ldtimea aschiei. Acest Incru este foarte important la stabilirea parametrilor tehnologici ai regimului de aschiere, deoarece astfel se determina presiunea de aschicre care este mult mai mica daca sectiunea agchiei este de forma groasi, hh’ (fig. 6.5). Accasta se datorcazii faprului c& deformarca plastica, spre deosebire de deformarca clastic’, nu se extinde, in aceeasi masuri, in intreg volumul deformat, avind 0 deformare mai mare in regiunca in care se aplicd forta de agchiere, in restul volumului avand loc o deformare mai mic, deci deformarea medic este mai redusi. In acest caz, atat fortele de agchiere cat si deformarca materialului agchiat este mai mica si randamentul aschierii este mai bun. Coneluzia acestui fenomen este recomandarea utilizarii aschiilor groase de céite ori este posibil, aceasta ducénd la presiuni mici de aschiere, fore si deformatii plastice mai reduse. Fig. 6.5 Forma secfiunti aschiet Micgorarea fortelor de aschiere se manifesti in corelajie directi cu cresterea unghiului x, Acest lucra este valabil pentru intervalul x < 55°-60° la ofel si pentru orice valoare a unghiului x la prelucrarea fontei. Faptul ca, la aschierea 59 ojelului, atunci cand unghiul x depigeste valoarea de 55°-60", forta de agchiere in loc sa scada, va creste datorita unmatoarelor cauze: ~ odat cu cresterea unghiului x peste 55°-60°, unghiul de degajare secundar y; devine negativ, coca ce face sa creascd deformarea materialului Prelucrat de taigul sccundar, respectiv si creasca fora de aschiere. Componenta principala de agchiere F, este minima cind unghiul x=50"-60. ~ in domeniul 260° domina tendinja de crestere a deformatiilor plastice datoritd cresterii lungimii t8igului curb de raza r, [ eth Nee Os Os fe Me Fig. 6.6 Influenja unghiulut de atac principal y asupra racordarittaisulut curbilinin @ Forta radials Fy & Fora axiats Fy Fig. 6.7 Influenga unghtului de atac principal z asupra componentelor fortei de aschiere In figura 6.6 se observa c& dacd 25x, atunci rezulta s] Fig. 6.8 Influenta unghiului de inclinare J asupra componentelor forte de aschiere, [3), [8] Odaté cu variajia unghiului de inelinare al tdigului activ 4, de la valori negative la valori pozitive, se produce 0 scidere a deformatiilor plastice si a frecirilor dintre clementele active, simultan cu cresterea coeficientului de frecare a. Ca urmare, componenta principala a forfei de aschiere F, scade usor sau se menfine constant, in timp ce F, scade, iar Fy ereste cu cate 2% Ja fiecare grad in plus pentru unghiul 2, [8]. Fig. 6.9 Variajia unghiului de aiac principal x datorité razet de racordare r, 61 din ce in ce mai mica spre varful cujtului, ecea ce conduce le apatitia coruisarii si faveatv, Ia 0 crestere a componeatei radiale F, de respingere a cupitului. Acest fapt conduce la aparitia vibratilor. Cujitul prevzut cu muchia tigului curbilinic (fig, 6 9) Poate fi aproximat cuun contur poligonal, deci avind un uaghi de atac principal xvariabil, Conform relajiei (6.3) cujtul va aves un uughi de degajare principal 7 diferit pentru difertelc puncte ale muchieitaiguli, $i anume unghiul de degajare mediu va fi mai mic decdt unghiul de degajare al cutitului cu muchia tiisului Fecllintu. Deci, cu cét raza de racordare va fi mai mare, eu atit forja de aschiere va ota = aresin -£ "x Cele mai mari influenfe asupra fortelor de aschiere sunt date de urmatorii Parametti: adéncimea de agchiere aj, avansul f si materialul Prelucrat, urmate ca Pondere de: mediul de agchiere, unghiurile y si x, viteza de aschiere v., unghiul de 62 _—_——_—_—— inclinare 2 gi raza la varfr,, Raza de ascufire fp, unghiul de agezare @ si materialul sculci au o influenj& redusi asupra fortelor. Tabelul 6.1 Yariatia componentetor fortei de aschiere la cresterea parametrilor procesulul de aschiere, [25] Nivelul de | nt lenstin eee 1 de agchiere Tt Ware 90-100% [2 |Avans de agehiere Ts Ware 60-76% 3. [Material agchiat He, oF —F Mare 35-75% 4, |Meduil de agchiere T racreungere v ‘Wed 5-403% (5 |Unghiul de degajare y ty + Mediu 10-20% | 6. | Unghiul de aiac principal & Tk Fv 7h, try ‘Mediu 520% 7. | Viteza prindpall de agchiere W Fd RUF) | Mediu 520% 8. [Unghiul de inciinare 4 TA Fo Fy try Mediu 5-10% 9. | Raza ia vart + Tr FT FUE t "Mic 1-3% 10. [Raza de ascutire Tp t Mic 2% | 11, [Unghidl de apezare a Ta T Wie 72. | Material agchieior FAR T Mic 63 7, DURABILITATEA CUTITULUI DE STRU 7.1. FORME DE UZURA A CUTITULUI DE STRUNG in timpul procesului de aschiere datoriti existenfei presiumilor de contact mari, a temperaturilor ridicate, a vitezelor relative si socurilor dintre suprafetele de contact sculi-picsa, se produce uzura sculci aschietoare. Uzura sculei aschictoare consti in indepartarea treptata de material de pe suprafetele active ale sculci avind ca efect modificarea geometriei si diminuarea capacitatii de agchiere a acesteia, Uzura fetei de asezare apare sub forma unei fajcte de lifime VB, paralela cu directia muchiei aschictoare. Profilul transversal al acestei fatete corespunde cu forma suprafejei prelucrate, iar latimea este aproximativ constanta. Datorité uzurii fetei de asezare, varful sculei isi modifica forma si pozitia, fapt ce afecteaz’ precizia de prelucrare. Uzura fefei de degajare este rezuhatul efectului croziv al aschiei si apare sub forma unui crater dispus aproximativ paralel cu muchia agchietoare. Pozitia craterului fafa de muchia agchietoare a sculei are o importanta deosebita, un crater plasat mai departe de muchia aschictoare fiind mai pujin periculos. Se deosebese dou forme de uzuri a sculei agchietoare: ~uzura pe fata de asezare (forma 1); ~ uzura pe fetele de asezare si de degajare (forma Il), figura 7.1 Fig. 7.1 Forme de uzurd: a) uzura fetet de agezare (VB): b) ucura sub forma de crater; ¢) uzura prag, |33] in cazul uzurii de forma I, pe fata de asezare a sculei se obtine o suprafata de uzura de lungime VB, (figura 7.1-a). in cazul uzarii sculei de forma Il, odata cu 64 uzura suprafefei de agezare se obtine gi uzura fefei de degajare in forma unui crater cu dimensiunile KB si KT, (figura 6.1-b). Aceasti form’ de uzura este caracteristicd sculelor din ofel rapid, la prelucrarea cu viteze mici si mijlocii, a ofelurilor carbon de constructie. Modul specific de uzura se explica prin existenya, in aceste conditii, a tiigului de depunere care are un rol protector, [33]. La prelucrarea cu scule din carburi metalice, la viteze mari de agchiere, in lipsa tigului de depunere, uzura sculci agchictoare se produce dup schema prezentati in figura 6.1-c, [33] in practicd, pentru aprecierea uzurii sculei, se utilizeaz’ frecvent parametrul VB_datorité ugurinfei cu care poate fi masurat. Uzura sculei aschictoare mai poate fi apreciat’ si prin cantitatea totala de material indepartat de pe partea activa (metoda utilizata in activitatea de cercetare), Procedeul de prelucrare si parametrii procesului de aschiere dicteaza, in cea maj mare misura, viteza de uzura a sculei aychictoare. Principalcle conditii de agchiere ce influcnjeazi wzura sculci sunt: - materialul sculei si materialul de prelucrat; - viteza de agchiere; = temperatura in procesul de agchiere. In figura 7.2 se prezinti peroneal ponderea, in definirea uzurit c:Uzurd pan forfecarea depunerior totale a sculei, a diverselor cauze duaraprn dase ale uaurii funcjic de viteza Puzo tolaid (temperatura) la agchiere. La viteze mici de —_agchiere predomina uzura prin adeziune. La viteze mari de aschiere creste ponderea uzurii prin difuzie si oxidare. Viteza sau temperaturd de aschiere Fig, 7.2 Ponderea influengei divergilor factori asupra uzurii, (23) in anumite condiii de prelucrare se pot adopta si alte criterii de uzura: ~ furdutafirea brusca a calititii suprafetei prelucrate; - micgorarea precizici de prelucrare (datoritd uzurii varfului seulei); ~aparitia unor vibrafii puternice; -inedlzirea puternic’ a semifabricatului si sculei; 65 - cresterea componentelor fortei de aschiere ce poate avea ca efect ruperea sculei Criteriului de uzura i se poate asocia o valoare limita bine definiti a uzurii, denumité wzura adimisibild, Schimbarea sculei are loc Ia atingereavalorii admisibile a uzurii pentru criteriul considerat. Aceste valori sunt normalizate (SR ISO 3685:2012), Mecanismele de uzurd ale sculei aschietoare. 1. Uzura datoraté soliciidrilor mecanice. Taisul este solicitat la incovoiere si compresiune, ceca ce duce la desprinderea unor mici particule din materiatul sculei, Rezistenta taisului este cu atit mai mica cu cat unghiul de ascutire B si raza de ascutire rg sunt mai mici, Fig. 7.3 Uzura datoraid solicitérilor mecanice, [43] 2. Uzura prin adeziune. Suprafetele sculei $i agchiei prezimta asperitayi, in zonele de contact presiunea este ridicati, formandu-se mierosuduri intre agchie gi sculi care sunt rupte in mod continun, antrennd si particule din materialul sculei. Uzura prin adeziune depinde de presiumea de contact aschie/scula, de caracteristicile materialului de prelucrat (duritate si ecruisabilitate), grosimea aschici, rigiditatea legdturii scula-piesd. Aceasti uzuri se manifest pregnant la viteze mici de aschiere (v-< 50 m/min). La sculele din carburi metalice, ferita din scmifabricat aderd la cobaltul din structura materialului seulei Fig. 7.4 Uzura prin adeziune, [43] 66 3. Uzura prin abraziune se datoreazi contactului agchie/faja de degajare gi fafa de agezare/suprafafa agchiatd. Incluziunile dure (carburi, nitruri) din materialul de prelucrat alunecd pe aceste suprafete producdnd santuri de uzura, Viteza uzirii abrazive creste cu cantitatea de particule abrazive si cu viteza de aschiere. Fig. 7.5. Uzura prin abraziune, /43] 4, Usura prin difuzie este 0 wzura progresiva si continua. La viteze mari de aschicre, temperatura la interfata sculiVagchie este mare. Elementele de aliere din materialul sculei difuzeaza in agchie. Viteza de difuzie in agchie este mai mare nd temperatura este mai ridicata gi elementele de aliere respective sunt absente in materialul de prelucrat, Fenomenul de difuzie duce la scAderea rezistenjei mecanice si termice a sculei, cresedind uzura acesteia. Aceasti uzura este specifica sculelor cu partea activa din carburi metalice. Fig. 7.6 Usura prin difucie, [43] 5, Usura datwraid depunerilor pe tdiy. Datorité fortclor exterioare si de frictiune, se produce un fenomen de lipire si sudare prin presare a unor parti ale materialului de prelucrat pe fata de degajare a sculei. Acest fenomen apare cfind legaiturile sunt rezistente, rupturile producdndu-se in masa aschici. Depunerile de material eresc gi, in final, vor fi indepartate de fluxul de material. Cu cat viteza acestui flux este mai mare, indepirtarea depunerii este mai rapid’. Odata cu distrugerea depunerii, de pe tais sunt indepartate si particule din materialul sculei. 67 Fig. 7.7 Uzura datorara depunerilor pe ts, [43] 6. Uzura datoratit oxidari se daworeaza fenomenului termic din procesul de aschicre. Fenomenul este specific sculelor cu partea activa din carburi metalice La temperaturi intre 700-800°C, oxigenul din atmosfera intra tn reactie cu cobaltul Si carburile de wolfram si titan, Acest fenomen duce la slabirea fiantului (cobaltului) si deci fa uznra pronunjata Acoperirea plcutei cu straturi de depunere CVD sau PVD previne oxidarea substratului din carburi. Oxidarea creste odati cu eresterea vitezci de aschiere. Fig. 78 Uzura datoraté oxidari, [43] 7. Deformatii plastice ale taisului. Ca efect al temperaturii si presiunii ridicate in zona de aschiere, tigul sculei poate suferi o deformatic permanenta Aceasia influenjeaz4 precizia dimensional a suprafejei prelucrate si duce la deteriorarca sculei Fig. 7.9 Uzura datorata deformantilor plastice ale téisului, [43] 8. Uzura prin oboseala mecanica apare ca efect al variatiei solicitarilor in timpul prelucrarii. Uzura prin oboseala este determinati de natura contactelor 68 elastice gi plastice, de procese de micro-agchiere si de fenomene de cavitatic, Ca urmare, se produce o deformatie plasticd in reteaua atomica din stratul superficial, ce conduce la aparitia de fisuri, ciupituri sau exfolier 9. Uzura totalé a sculei aschietoare. in procesul de aschiere, diversele tipuri de uzura apar rareori separat, de obicei concomitent, un tip sau altul de uzura avand rol preponderent in functie de conditiile de aschiere 7.2. INFLUENTA PARAMETRILOR PROCESULUI DE ASCHIERE ASUPRA UZURII SI DURABILITATII CUTITULUI DE STRUNG Factorii care influenteaz uzura sculei au o influen(& directi asupra durabilitatii, Prin cresterea intensit%{ii uzirii, durabilitatea scade. Ldnfluenta materialului prelucrat La ofelurile cu conjinut redus de carbon si aliaje neferoase uzura se produce prin adeziune. La ofelurile cu confinut ridicat de carbon (C > 0,9%) wzura se produce prin abraziune. Elementele de aliere (Cr, Mo, W, Ti) favorizeazi formarea carburilor complexe, deci mirese caracteristicile abrazive ale agchiilor. Capacitatea de eroziune a ofelurilor se poate micsora prin modificarea proprietitilor fizico-chimice in urma tratamentelor termice sau a introducerii unor elemente de aliere, La prelucrarea fontelor cementita favorizeaza fragilitatea, objinandu-se aschii scurte ce duc la uzura sub forma de prag pe fata de degajare Starea straturilor exterioare ale semifabricatului influenteazd wzura prin abraziune, cind acestea contin cementita liber datorat riciriibruste (semifabricate laminate sau forjate). Incluziunile dure, nisipul si pamantul de pe semifabricatele turmate intensificd procesul de uzura Influenta materiah a stérit s (elon. ve, Matcrialul sculei agchictoare influenteaza prin proprietatile fizico- mecanice: compozitie chimica, structura metalografica, tenacitate la solicititi dinamice gi stabilitate termica. Prezenja unor clemente cu tendinja de adeziune (cobaltul din aliajcle dure), a carburilor dure de Ti, W, Taete, oxizilor si carburilor de Si, Bo, Al (din materialcle tenace), conduce la cresterea uzurii 69 Asperititile suprafejclor active se netezese in perioada uzurii de rodaj (uzura inijiala). Pentru micgorarea intensititii uzurii este necesara o buni netezire a suprafetelor active Referitor la cele mai utilizate materialele de scule, se pot face urmitoarele precizani: + ofelurile rapide, datorita wolframutui (18-20%) ca principal element de aliere, au termostabilitate ridicata (550-650°C), rezistenfa la uzura la rece si la cald, deci durabilitate superioard, Se utilizeazii la scule ce ucreaza cu viteze de aschiere reduse gi la scule profilate - carburile metalice sinterizate, datorita confinutului ridicat de carburi de wolfram si titan, au stabilitate termica ridicati (100°C), rezisten{é mare la uzura si durabilitate ridicati. Se utilizeaz4 sub forma de plicufe la prelucrarea cu viteze de agchiere mari; + materialele — mineralo-ceramice au _termostabilitate foarte ridicata (1200°C), rezistenta la uzura foarte mare, deci durabilitate foarte bund. Se utilizeazi sub forma de plicuye la prelucrari de finisare si semifinisare, cu viteze de aschicre de 200-600m/min, 3.Anfluenta parametritor regimutui de aschiere ADANCIMEADE ASCHIERE Fig. 7.10 Influensa parametritor regimulul de aschiere asupra durabiluayit sculet aschieroare, [15] 70 Cresterea vitezei de aschiere v. duce \a cresicrea temperaturii si a energici de deformare a stratului aschiat, respectiv la cresterea intensitatii uzarii in timp (figura 7.10). Variatia durabilitatii in functie de viteza este mai complexa. in domeniul vitezelor mici(v.< 30m/min) se manifest influenja vitezei de agchiere prin intermediul depuncrilor pe taig gia forjclor de frecare si mai putin prin temperatura, iar in domeniul vy, > 50m/min sc manifesta influenta vitezei de agchiere prin intermediul temperaturii si coeficientilor de frecare Cercetarile efectuate, {8}, [20] au dus la concluzia ca marirea unghiului de degajare y duce 1a micsorarea coeficientilor de frecare, a forjelor de frecare, a incarcarii energetice unitare, deci la marirea durabilitayii, Odati cu cregterea unghiului de degajare scade gi oso Secaepils cildura —transferati —_sculei 100 2 veasam/min agchictoare (fig, 7.11). Cresterea —— wss0m/min exagerati a unghiului de degajare face ca gradientul de micsorare a masei dintelui si rezistentei sale termomecanice si fie mai mare decit cel de micsorare a forfelor de aschiere si fiecare, ceca ce conduce 1a 0 selidere a durabilitajii sculei (figura 7.12) Temperatura (°C) 0 2 4.6 8 10121416182022 Unghiul do dogaj Fig. 7.11 Influenfo unghiului de degajare asupra temperaturii taigului, [31] Valoarea unghiului de degajare, de la care este posibili sciderea durabilitatii, depinde in special de proprietijile materialului agchist. Prin imbunatafirea proprietatilor fizico-mecanice, scade atit valoarea Y4y la care se obine durabilitatea maxima, cit si valoarea de maxim pentru durabilitate, (figura 7.12) Unghiul de asecare a. influenleaza marimea fafetei de uzuri VB de pe fata de asezare. Pe baza unor argumente strict teoretice, cresterea unghiului de asezare conduce la cresterea durabilitatii sculei, ca efect al reducerilor frecarilor intre fata de agezare a sculei si materialul de prelucrat. La cresterea exagerata a valorii unghiului a, se constati o scidere a durabilitatii datorita scaderii capacitaii termice si mecanice a sculei (figura 7.12) a Fig.7.12 Influenga unghturilor y st « asupra durabilitayi sculeior, [8] Unghiul de atac principal z influcn{caz3 relativ mult durabilitatea sculei Cand valoarea unghiului x ereste, grosimea agchici (h = f sin x) va ereste, ca urmare, apisarea specific’ pe agchie scade, fiind necesara o forja de agchiere mai mic. Exercitarea unei presiuni de agchiere mai reduse asupra fetei de degajare a sculei conduce Ia micsorarea uzurii sculei, respectiv la cresterea durabilitatii acesteia. In schimb, odati cu cresterea unghiului %, unghiul la varf e, care preia caldura de aschiere, se reduce simfitor, cu efect direct asupra cresterii uzurii fetelor active, respectiv scderii durabilitayii T. Curbele de variatie a durabilitagii fiunctie de unghiul x au o alur ‘exponential conform fig, 7.13. In concluzie, unghiul y nu are o 30 £56075 S90 Kk” influena liniard asupra durabilitaii sculei. Fig. 7.13 Influenja unghiului de atac principal asupra durabilitayii seulei, [25] Din diagrame (fig. 7.13) se remare faptul c& unghiul de atae principal x influenfeaz4 durabilitatea mai intens in cazul operafiilor de degrosare (curba 1) decat in cazul operatiilor de finisare (curba 2). De asemenea, din diagrame se mai Temarca faptul ca, pentru sculele din ofel rapid (curbele 1si 2) scdderea unghiul de atae principal duce 1a o crestere continua a durabilitagii, pe cind ta sculele armate cu plicufe metalo-ceramice de tipul P sau K se constaté uncori puncte de maxim (vezi curba 3) dupa care, odati cu micsorarea unghiului x, durabilitatca T in loc si crease’, sead in cursul aschierii, apisarea cea mai mare rezulti la varful taisului, porfiunea care are consolidarea cea mai slabi dintre toate portiunile taigului, Din acest motiv, 0 razd la vdrf r,are un efect favorabil asupra uzuri taigului Rn Raza la varf are 0 mirime optima pentru uzuri (fig.7.14) care depinde de forma gi grosimea agchiei, respectiv de unghiul x, [29]. Cresterea razei la varf a sculei duce la miesorarea incdrcarii energetice unitare, la cresterea capacitatii termice si mecanice a zonei varfului sculei, deci la cresterca durabilitatii. Torodata, odatd cu cresterea rato tazei la varf, apare tendinja de scadere a durabilitiyii datoritacresterii __deformatiilor plastice si ficcdrilor, tendinti mai mici fata de prima. a0 ening r=a0 Aceasti influenti este. mai evident in domeniul valorilor mici pentru unghiul de atac 7. [3] pay) X Fig. 7.14. Influenta meirimii razet la wirf asupra uzurit, [29] ‘Alegerea unei valoti prea mari a razei la varf poate cauza 0 razuire a taigului secundar pe suprafata piesci si se produc rizuri de uzurd pe fata de agezare a tiigului secundar, [29] Cercetarile experimentale, {3] au aritat ci odat cu cresterea unghiului de inclinare al taisului activ 2, dc la valori negative la valori pozitive, durabilitatea tunci scule T la inceput creste datoritd micsoririi efectului termic, pan’ cand atinge un maxim, dupa care incepe si scad3. Valoarea unghiului de inclinare al thigului activ 2, pentru care durabilitatea este maxima, variaza functic de tipul sculei, materialul piesei, materialul sculei, regimul de aschicre si ansamblul celorlalti parametrii Cresterea razei de ascutire rp a taigului duce la mirirea lucrului mecanic de deformare plastica, a cantitatii de caildura gi la cresterca uzurii pe fata de agezare Acest efect este mai pronuntat la operatii de finisare efind sculele au unghiuri de asczare mici si cind mirimca razeiryeste comparabili cu grosimea agchici Influenta asupra durabilititii este dictati de capacitatea de taiere-deformare a taigului gi prin intermediul masei care preia cdldura la agchiere. 73 Durabilitatea Gradul de influent — Oy Gy WEG sk & ‘Bi py De a [Fata de degajare, cA Unghiul de inclinare _{ 3 \ : yA +h a lA’ beat ee | Unghiut de asezare PP Pi Fig. 7.15 Influenta geometrtel seulei asupra durabilitayii cutinlud de strung 74 7.3 MARIREA DURABILITATH CUTITULUL DE STRUNG Practica experimental’ a demonstrat ci Ia prelucrarea prin agchiere, durabilitatea sculelor variaz intr-un spectru foarte larg A aparut astfel necesitatea studierii acestui fenomen in vederea claborini unor metode si modele de estimare a durabilitatii. Acest lucru permite determinarea anumitor valori pentru factorii participanti la procesul de aschiere, valori care sa asigure o durabilitate optima in raport cu un anumit criteriu Mirirea durabilitiii sculclor aschictoare se poate realiza prin abordarea a doua categorii de probleme: - probleme privind proiectarea, executia gi alegerea sculei; - probleme privind exploatarea sculei aschietoare Tabelul 7.1 Variatia durabilitégii sculei la cresterea parameirilor procesului de aschiere Nr Parametrul Simbolizare | Sensul influentei Nivelul de ert (sensul de | asupra durabilitatii | influenta asupra variatic) sculei durabilitigii sculei 1. | Viteza principala de Te {7 pty, <80m/min mare aschicre, [m/min] Jpt. v>80m/min 2. [Material aschiat HB, Rat T mare 3. |Avans de aschiere, TF i mare [mm/rot} 4. |Raza ia varf, [mm] The TPL. F.~Leoge BOIL mare 5. [Unghial de atac th Th mare principal, [] 6. |Mediul de aschiere T tacire- + mediu LRU uungere 7. |Unghiul de degajare, TY TPL. <7 epapoid mediu im 8. |Raza de ascutire [pm] T tp T mediu 19. |Material agchictor THRC, HV 7 medi 10. |Adancimea de Tap 4 mic aschiere, [mm] TT. |Unghiul de inclinare, rz) tpt. 2a apoil mie rd — [Unghiul de asezare, [) ta pt @ 0°, se va alege o placura pozitiva cu unghiul 0 > 0, iar din ISO 1832 (fig, 10.2) se va alege valoarea unghiului 0 (valoarea cea mai apropiati de Voy.) placuta pozitiva placuta negativa \ 9=0° Sense rote s acute | 0 / <0" i ee Fig. 10.1 Ortentarea placutelor pozittve $1 negative in locasul corpului cufinului Fig.102 Valoarea unghiulut de asezare initial al placujei conform ISO 1832, [39] Alte valori ale lui 9 conform ISO 1832: A - (= 3°); D- (0= 15°); F-(0=25% G-(0= 30°); Dupé alegerea unghiului 0 trebuie recalculate unghiurile a si y 4. Alegerea unghiului de inclinare al plétcutei (i La degrosare se alege 2=-5* pentru a se proteja varful placutei si pentru influenja pozitiva asupra unghiului de degajare 7, in scnsul cresterit acestuia. La finisare se alege 2=5' pentru a proteja suprafata prelucrata de aschiile degajate (veri paragraful 3.4). 90 5. Alegerea unghiurilor de atac principal (x) si s A) La prelucrarea arborilor lungi si subjiri se rccomands minimizarea componentei radiale a fortei de agchiere Fy, in acest caz se resomanda 7-90". fn conditiile unui sistem tehnologic rigid, pentru a mani durabilitatea tligului, se recomanda alegerea unui unghi atac principal 30°-45°, De asemenea, forta principald de aschicre F, este minima pentru valoarea unghiului de atac principal z= 50°-60°. Fig.104 Alegerea formei placufei, [39] 91 Valoarea unghiului la varf al plicuei # determin urmitoarcle caracteristeristici de exploatare: ~ robustefea placuei, S; ~ universalitatea (utilizarea la ct mai multe tipuri de prelucrari), A ~tendinfa la vibrafii in timpul prelucrarii, V; ~ puterea necesard la prelucrare, P. Modul in care unghiul la varf c, pentru principalele tipuri de placute, influenteaz crescitor (+) sau deserescator (-) aceste caracteristici, este prezentat in figura 10.4. Unghiul de atac secundar se caleuleaza cu relatia’ Ma = 180- y- (10.3) unde: ¢ - reprezinti unghiul la varful placutei 6. Raza placuset (t,) Pentru determinarea razei plicutei r, trebuie respectat conditia: f<1 ) a,=0.25mm oe ¥ qa / BR ooo. (©) a;0.36 mm Fig.10.8 Influenfa adéncimii de aschiere asupra fragmentarit aschiei, [19] La aschicrea ofelului cu y=20" rezulté 0 agchie neteda cu spirala mare, iar Ja unghiul y=-20° agchia devine deformati neuniform si la atingerea suprafetci piesei, se va rupe in buciti. In mod analog se manifesti influenja vitezei_ de aschiere asupra formei aschiilor. Stabilirea unghiului de degajare 7 si a vitezei de aschiere v. mu se realizeazi ins dupi aceste considerente. Posibilitifi mari in privinta fragmentarii aschiilor ofera reglarea marimii avansului, 99 Adéncimea de agchiere poate influenfa solidar fragmentarca aschiilor (fig.10.8). Conditii de prelucrare: plicu}a P20, v.=60 nvmin, 0.2 mm/rot, ofel aliat cu 18% crom si 18% mangan. in scopul micsorarii forjelor de aschicre, pe fata de degajare se practic’ un canal pentru fragmentarea aschiilor, (fig. 10.9). Fafeta trebuie si fie suficient de mare astfel incat sa asigure formarea aschiei, Forma canalului din figura 10.9-b modifica direcfia fluxului termic care pomeste de la suprafejele de frecare si creste volumul de material care preia aceasta cfildura in cazul prelucririi materialelor cu aschii de curgere sc adopt un adaos wn suplimentar pe fata de degajare a sculei, denumit —_"spirgator’, "fragmentator" sau "sfiirimator” de agchii Fragmentatorii de agchii Sunt proiectati si controleze aschiile (conducere si rupere) cand semifabricatul produce aschii lungi, Forma pragului din figura 10.10-a consti intr-o scobituri similara celei de uzuri pe fata de degajare, asa cum rezulté la agchierea cu viteze ‘mari, avand lajimea b egal cu circa 3 pana la 5 ori grosimea de aschiere siadancimea t’ de cel putin 0.4 pana la 0.5 ori grosimea de agchiere, [30}. Fig. 10.9 Modificarea directiei flucului termic prin schimbarea unghiulu de degajare y, [17] Aceasta forma este mai dificil de realizat prin ascugire daci se doreste respectarea unghiului de degajare y. La placujele din carburi metalice se produce usor stirbirea tdisurilor, iar ascutirea scobiturii este mai dificila. Din aceste motive, forma din figura 10.10-a se utilizeazi numai la cutitele din ofel rapid care nu se stirbese asa ugor. La sculele avand taisul din carburi metalice cste mai rational utilizarea formei 10.10-b care produce o risucire mai accentuata a aschici decat formele din figurile 10.10-c gi 10.10-d care se pot realiza mai simplu. 100 a Fig. 10.10 Praguri pentru conducerea aschiilor, [30 Curbura elicelor de aschie depinde de dimensiunile pragului de conducere, caracterizat de parametrul de raza R, calculat |a formele din figurile 10, 10-b-c-d cu formula, [30]: (10.5) unde: b si f reprezinti lajimea, respectiv adéncimea treptei de conducere. Aschia se curbcazi clastic in pragul de conducere, iar in continuare revine putin, motiv pentru care raza R gi raza elicei de agchie nu rezulté egale. Elasticitatea este mai accentuati la grosimi mici de agchie gi descreste cu patratul grosimii de agchiere, de aceea, pentru grosimi de agchiere foarte mici, raza clicei aschici rezulti mai mare decdit raza R, iar pentru grosimi de aschiere mari va fi mai mica (fig. 10.8). Rezulta deci, c& pragul de conducere va avea efectul dorit in cazul cand latimea [ui 6'va forma un anumit raport cu grosimea aschici. La o lajime prea mic’, aschia se taseaza suplimentar in pragul de conducere, ccea ce conduce la o uzuri prematurd a tigului ca si in cazul folosirii unui unghi de degajare negativ, [30]. Importanja pragului de conducere iese mult in evidenta la prelucrarea materialelor tenace, cu alungire mare, caz in care, adancimea pragului trebuie si creasc& cu tenacitatea si alungirea materialului de prelucrat, [30]. La prelucrarea ofelurilor cu confinut redus de carbon, a ofelurilor de constructie si de scule, trebuie evitate pragurile de conducere mici daca nu se pot executa cu destuld precizic, pentru ci modificari mici ale conditiilor de agchicre pot s& genereze agchii nedorite. 101 (a) b'= 1.6mm (0) b'=2 mm (¢) 2.6 mn Fig. 10.11 Influenta lapimti canalului b' asupra distributtet tensiunii (o) $i.a ‘emperaturtt ’C) (condipii de hueru: opel cu 0.18% carbon, carburd P20, ¥e=100m/min, ay=0.25mm, fara réicire), [19] In figura 10.11 este reprezentata curbura aschici, distributia tensiunii gia femperaturii pe faja de degajare a sculei in functie de latimea canalului fragmentatorului de aschii. Cand lagimea canalului scade de la b'=2.6 mm la b'=1.6 mm, curbura aschiei, lingimea de contact gi temperatura fe{ei de degajare scad. schimb, amplitudinea tensiunilor normale ¢, care actioneazi asupra taigului creste datorita efortului suplimentar de rasucire a agchici Pragurile de conducere cu adancimi intre 0.5...1 mm au dat rezultate bune in practic, [30]. Prin marirea treptati a latimii pragului de conducere se objin, mai intdi agchii seurte, apoi agchii in elice si pe urma aschii in benzi in figura 10.12 se observa c odat cu cresterea lajimii pragului aferent fragmentatorului de agehii, raza agchici va creste, iar fragmentarea aschiei nu se” Mai produce. Dimensiunea acestuia trebuic alcasi in functie de tenacitatea materialului prelucrat Directia de evacuare a aschiilor este influentati de unghiurile de atac principal x i de inclinare 4. in cazul unui unghi de inclinare 4- 0°, spirala agchici copiazd directia muchici principale de agchiere inclinati cu unghiul y in raport cu directia avansului. Odaté cu eresterea unghiului de inclinare 2, axa spiralei agchiilor Se va orienta spre sensul avansului, protejand astfel suprafaa prelucrati de eventuale deterioriri datoriti contactului cu agchia ecruisata 102 00 000mm Larimea canatulut 6'=£.6 mm 09 $0 100mm | eee Latimea canalului b'=2.6 mm Fig.10.12 Influenga lagimtt canalulul de fragmentare asupra razei de “formare a aschiei, [19] pro e-0 <0 a) b) O) Fig.10.13 Unghiul pragului de conducere, [30] 103 In situajia in care unghiurile 4 si 2. mu pot realiza o traiectorie convenabili a Spiralei aschiilor pentru protejarca suprafejei prelucrate Ia finisare, se va recurge la modificarea unghiului pragului de conducere 2, astfel: pentru strunjirea exterioara Se recomanda unghiuri 7, intre +5° si 10° (figura 10.13,-a), iar Pentru strunjirea interioara intre -5° si -20° (figura 10.13,-c). 103.2 Alegerea pragului pentru fragmentarea aschiilor din catalogul producitorului Imediat dupa inventarea gi erearea primelor plicuye din carburi metalice in 1927, firmele produciteare din domeniu au fost nevoite si le ,reiaventeze” prin dczvoltarea in permanenji de geometrii si fragmentatoare de aschii inovatoare Aceste eforturi de reproiectare geometric sunt completate de activitatea de claborare = anor substraturi si acoperiri superioare, capabile sa Tealizeze prelueriri in conditii de duritate si tenacitate din ce in ce mai grele. Producerea nor volume mari de aschii genereazi, inevitabil, forje de aschiere impresionante si solicit un consum mare de energie. Scula hucreazi in conditiiextrem de dificile si trebuie sa faca fafa unor cresteri_ de’ temperaturd considerabile Fig.10.14 Praguri moderne pentru fragmemarea aschiilor, [39] Scopul urmarit este acela de a transforma o aschie lati in segmente de dimensiuni reduse, care pot fi usor evacuate si manipulate. in plus, fragmentarea aschiei reduce forfele agchictoare gi puterea consumatd, reducdind in final, caldura generat in agchiere. De asemenea, acest proces actioncazi si ca um amortizor de vibratil. Efectul de amortizare al vibrafiilor adus de plicujele cu fragmentator de agchii, este esenjial pentru comportarea dinamicd a sculei, astfel nefiind nevoic de reducerca parametrilor procesului de agchiere. 104 Gcometria pragului de fragmentare a aschiilor se alege din catalogul producitorului in functie de tipul materialului gi faza de prelucrare, dupa urmitoarele criterii: - pragurile concave au rolul principal de conducere a aschiilor, iar cele plane de rupere a agchiilor; ~ fafetele de protectie au rolul de a proteja taigul la faza de degrogare si de socurile cauzate de prelucrarea suprafetclor intrerupte, = la prelucrarca materialelor moi cu tendinfi de ecruisare se folosese muchii ascugite si unghiuri de degajare mari; = adancimea canalului trebuie si creased cu tenacitatea si alungirea materialului prelucrat; Combinafia unicd dintre muchia fragmentatoare modema si calitate, utilizati in producerea plicufelor, amplifica substantial productivitatea in operatiile de strunjire. Tabelul 10.4 Ghi ISCAR pentru alegerea fragmentatorului si a calitafii plécufe’ pentru ofeluri- 2. 5 Bl om 0018, vooots ea04s aq 8 Pin ionias e895 105 Tabelul 10.5 Ghid ISCAR pentru alegerea fragmentatorului sia caiitapi placujel pentra ofeluri-inox, 139) 180M - Inox 160 M- inox 150M - Inox Tabet! 10.6 Ghid ISCAR pentru alegerea fragmentatonilui ia calitayii placujet pentra fonte, [33] Pee eas ie cS ou co ra = 1ov007 8007 yy NH ot 7] | vox sous wre A Woe seserd 106 fn tabelele 10.4...10,6 este prezentat ghidul ISCAR pentru alegerea fragmentatorului de aschii si a calitajii placufei, in functie de tipul materialului prelucrat si faza de prelucrare. in functie de conditiile specifice de aschiere, se identifica si gradul necesar de tenacitae sau duritate al plicujci agchietoare. Apoi, din coloana aferenti fazei de prelucrare se alege tipul fragmentatorului de agchii (coloana din stinga) si calitatea placufei (coleana din dreapta) {fn catalogul ISCAR este prezentati geometria canalului de fragmentare a aschiilor in functic de faza de prelucrare si de tipul materialul prelucrat, (tabelele 10.7-10,9). Aceste praguri de fragmentare a agchiilor au fost dezvoltate pentru prelucrarea ofelurilor si fontelor, intr-o gama variati de condifii si realizeazi © aschiere uniforma, cu forte reduse si o evacuarea usoara si controlata a aschiilor. ‘Tabelul 10.7 Praguri pentru fragmentarea aschiilor la strunjirea de finisare, [39] . Fragmentator SK ‘Spargiior unic de superfinisare pentru ofeluri-carbon si inox ce controleaza aschia la avansuri si adancimi de aschiere foarte mici. Spargator SF pentru placute TNMG 2. Fragmentator NF Plicui negativa recomandat& Ia strunjirea de finisare a ojelurilor-earbon qi inox Fortele de agchiere sunt scizute datorita muchiei foarte ascutite si unghiului mare de degajare Spirgator SF pentru plicuje VNMG 107 3. Fragmentator RE/LF Spirgitor de finisare reetificat ce asigur’ o aschiere usoard, reduce vibrajile si asigurd objinerea unei suprafeje de calitate excelenta ——- 2.0 ~ al | BZ Je LE = A S/F) _ LLL Spargdtior RE/LE pentru placute VNMZ 4. Fragmentator WF Geometrie "Wiper" pentra prelucrari de finisare cu avans mare, adincimi mici de aschiere, pentru materiale moi cu plasticitate ridicati, Geometria de aschicre este pozitiva, cu un unghi de asezare 9=7" peniru realizarea unei prelueriri usoare, cu forte reduse, Tabelul 10.8 Praguri pentru frogmentarea aschiilor fa strunjirea medic, [39] 1. Fragmentator TF | Plicuta cu doua fete, unghi de degajare pozitiv pentru micsorarea areata Unghiul de degajare variazi de-a lungul muchiei aschictoare er neg hind 4 prevonirea spargerii plicuei. Gcometria diminucazi posi aa a raterelor, Utilizat la ofeluri-carbon si aliate, ofcluri-inox si aliate, pent temperaturi inalte. 108 | Spargetor TF pentru placure CNMG 2, Fragmentator PP Pidcufa cu doud fele, fais de degajare foarte pozitiva gi muchic radiala aseutiti. Pentru aliaje rezistente la temperatura, inox, aliaje de aluminiu gi ofel-carbon moale. Spargator TF pentru plécuge WNMG 3. Fragmentator GN Spirgitor cu doud feje penira aplicatii generale, Pentru prelucrari medii la ofel gi fonta. Wy, ML, LS ff WM Spargator TF pentru placuje ONMG Tabelul 10.9 Praguri pentru fragmentarea aschiilor la strunjirea de degrosare, 139) 1. Fragmentator NR Recomandat penira prelucrarea de degrosare a ojelurilor. Plicufele prevazute cu geometria NR sunt mono-fafi. Muchiile aschietoare sunt deosebit de robuste. Domeniul de utilizare: £=0.25-0,8mmvrot; a,=2-10 mm 109 Spargator TF pentru placuge SNMG 7. Fragmentator TNM. Pliccufi trigon cu dowd fete pentru aplicajii de degrosare. Domeniul de utilizare: F=0.25-0.65mnyrot; a,=2-7mm Spargator 'NM pentri pidicute WNMG Caleularea unghiulii locasului pléicutel Yiu, Daca la proiectarea cufitului de strung se opteazi penta o varianti de plicuta amovibili cu fragmentator de agchii incorporat, in detrimentul unei fetei plane de degajare, atunci trebuie micsorata inclinatia fejei de degajare (unghiul y - vezi fig. 3.8) cu valoarea unghiului de degajare atasat spargatorului 7, valoare conform tabelelor 10.7-10.9. Astfel, unghiul de inclinare al locasului_ phicutei, rezulta: cay => Yop (10.6) 10.4 CALITATEA PLACUTEL 10.4.1 Clasificarea calitatilor Calitatea plicufei indicd 0 clasificare din punct de vedere a rezistenfei la uzuri si duritate a acestora, dupa cum urmeaza: 110 neacoperite Calis Carburile metalice dure se obtin din pulberi de carburi de wolfram, cobalt, titan, tantal, niobiu, molibden etc, care rezults, in general, prin procedee de reducere 2 unor compusi in cuptoare inedlzite electric sau cu gaz, in atmosferd de hidrogen, CO, vid ct, a o anumita temperatura, in prezenta unui liant. Produsul obtinut este caracterizat prints-o temperatura’ mare de topire si duritate mare, ‘mentinuté chiar si in cazul unci temperaturi inalte de exploatare (900-1000°C). Confinutul de earburi de wolfram (WC) si de cobalt confers materialului duritate mare, rezistenta tdigului gi legaturi inteme stabile. Carbura de wolfiam posedi o rezistené superioara in comparafie cu carbura de titan (TiC) sau de tantal (TaC). Prin eresterea confinutului de liant (cobalt) intre 12-20%, aliajul dur isi pietde capacitatea de aschiere deoarece carburile nu mai ajung in contact si mu se mai sprijind reciproc, deformarea plastic sub actiunea fortei ajchietoare fiind foarte mare. Daca in timpul prelucrdrii rezulta agchii de rupere (prelucrarea fontei), cand solicitarca taigului este pulsatorie, este bine si se foloseasca aliaje wolfram- cobalt deoarece acestea sunt mai tenace. La prelucrarea ofelului, c€nd procesul de aschiere decurge mai linistit gi cand are loe © uzuri pronunjati a fefei de degajare datorita frecdrilor intense, se recomand’ utilizarea aliajclor wolfram-titan-cobalt care sunt mai dure gi mai rezistente la uzura decit aliajele wolfram-cobalt, ins’ au o tenacitate mai redusa. in functie de concentratia carburilor si a lianjilor (WC+TiC+TaC+Co), reaulta grupele de utilizare cu destinatii specifice: PO1-PS0, M10-M40, KO1-K40. ‘alitati acoperite Tehnologiile CVD si PVD constau in depuneri chimice sau fizice prin vapori, ce plascaza o peliculé din mai multe metale (Al, Ti, Cu) pe un substrat, prin descompunerca unei nitruri de gaz. 1 Depunerea PVD (physical vapour deposition) reprezinti o depunere de ‘material La temperatura sciizuti pentru a fragiliza cat mai putin stratul de carburs. Depunerea CVD (chimical vapour deposition) reprezintd 0 depunere de material in cuptoarc la 800-1000°C, Stratul de acoperire are o durabilitate mai mare decat depunerile PVD. Tiputi de material de bazi: WC+Co, WC+TIC, TaC+Co. Tipuri de acoperiti: TiC, TiN, TICN, AlOs. Stratul de TiC are un coeficient de dilatare foarte apropiat cu cel al aliajului dur si faciliteaz o buna aderenta a stratului de aliajul de baza. Stratul de TiC contribuic la reducerea uzurii feyei de asezare, [22]. Stratul de AIO; actioncazi ca o baricri termic’ intre agchie gi fata de degajare, marindwse astfel rezistenfa la uzuri In temperaturi inalte, precum si rezistenta la abraziune. Stratul de TiN reduce frecarea intre agchie si fata de degajare si uzura craterialt, [22]. Siratul de TiCN intruneste efectele benefice ale TiC si TiN. Siraturile acoperite prin depunere PVD sau CVD trebuie si. prezinte urmitoarele proprictiti: = duritate mare la temperaturi ridicate; - rezistentd ridicati la uzurd; ~ conductivitate termica ridicata, - rezisten{ mare la difuziune gi oxidare; ~ tendingi de aderenta scazuti. 3. Cormetul Uncermet este un material compozit format din ccramicd (CER) gi un material metalic. Un cermet este conceput, in mod ideal, s& aiba proprietitile optime conferite de ceramica (rezistenta la temperaturi ridieate si duritate), precum si cele ale unui metal (tenacitatea). Aceste materiale contin intre 60-80% TiC, 12% Ni, 12% Mo si in cantitati mici WC, Cermeturile posed’ o duritate inalti, o tendinta redusa de difuziune si adeziune gi o rezistenti ridicati la uzuri. Cermeturile sunt recomandate la prelucriri de finisare (viteze mari de agchiere combinate cu avansuri gi adiincimi mici de aschiere). 4, Alte materiale: = ceramica alba (AIO, ~ este destinata prelucrarii rapide a ofelurilor si a fontelor. Prin aditivare cu ZrO; se imbundtijeste duritatea si rezistenfa la uzura. 112 Oxidul de aluminiu este ieftin, fragil si are proprict3ti agchictoate 1a temperaturi cuptinse intre 1100-1200 °C, (fig. 10.16). in ultimul timp s-au diversificat sorturile de plicute realizate din Al;0, in combinafic cu carburi de titan, cu nitrari sau carbonitruri de titan, precum si in combinatie cu Si,N, (nitrura de siliciu) si SiC (carbura de siliciu) sub forma de monocristale filiforme, in scopul obtinerii unei tenacitaji cét mai mari, simultan cu refractaritate si rezistenfi mecanica ridicate, superioare placutclor din carburi metalice. Sunt indicate la prelucrarile de finisare si semifinisare ale materialelor ce produe uzura abraziva a sculelor, la regimuri Piri vibrafii gi socuri. Se folosesc la strunjire si mai rar la frezare, asigurind durabilititi relativ mari la viteze superioare celor din carburi metalice, Fig. 10.16 - Ceramica alba, [39] Fig. 10.17 - Nitrura de siliciu, [39] fin combinatic cu TiCN se recomanda la prelucrarea de finisare pentru ofeluri calite, ofeluri de scule, fonte cilite gi ofeluri aliate cu crom. in combinatie cu TiC se recomandi la prelucrarea de semi-finisare a fontei. -nitrura de siliciu (SisNJ Nitrura de siliciu (fig. 10.17) este recomandatd la prelucrari de degrogare a fontelor cenusii si pentru prelucrarea general a fontelor cu grafit nodular. ~ plaeuja brazatd din CBN (niirurit cubica de bor) Nitrura de bor este 0 sare obisnuiti a acidului azotic, supus& unei actiuni combinate de presare sub regim termic ridicat, CBN se objine in doua faze succesive: in prima faz se objine nitrura de bor hexagonala, iar in a doua faza, nitrura cubicd de bor hexagonala se transforma in nitrura cubic’ de bor. CBN se utilizeazd in special la prelucrarea materialelor cu grad scazut de prelucrabilitate deoarece are o rezistemta ridicatt la socuri termice, rezistemtd mecanic’ ridicati la solicitari de compresiune gi incovoiere, precum si o bund rezisten{a la socuri, 113 Proprietitile acestei nitruri (simbolizati NCB, CBN sau ACB) depagesc proprietitile similare ale diamantului, mai ales in ceca ce priveste stabilitatea termica gi rezisten{a la gocuri termice Fig. 10,18 Nitrura cnbicat de bor (CBN), [39] din catalogul producitorului 10.4.2 Alegerea calit Tabelul 10.10 Calitatt ISCAR cu stranurite de acoperire, (39] res Cyr 114 Tabelul 10.10 -Continuare Calitatca plicujei se alege in functie de faza de prelucrare si de tip matcrialului prelucrat conform tabelelor 10.4...10.6 si tabelului 10.1 115 11, BREVIAR DE CALCUL AL CUTITULUI DE STRUNG 11.1 CALCULUL REGIMULUI DE ASCHIERE 11.1.1 Addncimea de agchiere La strunjire, adncimea de agchiere este definiti ca marimea taigului Principal in contact cu piesa de prelucrat, misurati perpendicular pe planul de lucru, O definitie mai simpla pentru adancimea de agchiere esto, ca find, semi= diferenta dintre diametrul piesci prelucrat la faza de prelucrare precedent’ (d)) gi diametrul prelucrat la faza curenta (d): ay =(4)— d)/2 [rmm} ay Adancimea de agchiere a, se alege in functie de urmitorii factori: puterea masinii, material, forma placufei, raza la varf, fragmentatorul de aschii si calitatca placutei. Conditii restrictive: a,>r,, unde r, reprezinta raza plicutei: ap <2, unde | reprezinta lungimea taigului placuei 11.1.2 « Avansul de lucru Tabelul U1 Alegerea avansului la faza de degrosare exterioara, la prelucrarea cu placuye din carburi metalice, [27] Materialul | Diametral piesci Adancimea de agchiere a, [mum] prelucrat pana la [mm] 3 3 8 12 20 03.04, - > E _| Ofel carbon si 4 04.05] 03.04 = ofeluri aliate 60 05.09] 04.08 | 03.0.7 - 100 06.12] 05...1 | 05.09 | 04.08 400 08.12, O71 | 06.08 | 03.06 40 04..05[- z = Fonts si aliaje 60 06.09] 05.08 | 04.07 = de cupra 100 08-14] 07.12 [ 06.1 | 05.05 400 1.14 [| 112 [08.1 | 06.08 Valori mai mari ale avansului se vor Iua pentru valori mai mict ale ad@nciini a $1 pentru prelucrarea materialetor cu rezistenyé mecanicd mai redusé 116 Avansul f depinde de acceagi parametrii ca gi adincimea a,. In plus, la finisare raza plicufei r, este influentata de alegerea avansului. Condifie restrictiva: $60 yoo) | v<60 ] v6 | v<60 | vOOD = : = =__P.08..0.15}0.1...0.15 .02...0.04)0.03...0.06) 12.0.4 0,3..05] 0102 [.12..0.240,08..0.2[ 0.1..0.2 P.03...0.06).05..0.0 13.2 03..0.40.4.,.065 0.25.03 | 02.0.4 [01...0.25/0. 32 0-4...0.40.5..0.7] 0.25.04 [03.0.5] - = = = 1. Verificarea avansulut din punct de vedere al rugozitérit suprafetei prelwcrate Calculul de verificare se realizeaza cu ajutorul relatiei, [27]: 8= Coe RH (11.2) in care: R,—rugozitatea admisibil’ a suprafefei prelucrate, [ym]; 1— raza la varful plicufei, {um| iar valorile coeficientilor se gisesc in tabelul 113. Tabelul 11.3 Coeficientit Cox. es $i €4 [27] Unghiul de atac principal x Coe ¢ e (unghiul de atac secundar x1) 4S) 0.0909 [0487 | 0528 70° (20°) 0.0899 0.509 0.463 0S) 0.0893 0597, 0.297, 17 Tabelul 11.4 ofera recomandari privind rata maxima a avansului f pentru a atinge o valoare specificata a rugozitatii R,. Tabelul 11.4 Alegerea avansului in functie de raza la varf r, $i rugozitatea Ry, [36] Raza la vat, , (me) a fw pe | > [os Rata avansuli,ffmmirot) 06 05 oor 0,0 02 014 arr 16 08 0.12 a6 020 023 023 32 on2 016 OZ 929 033 a0 53 - 023 03 040 oar 087 80 = - 04 049 oT 68 inaljimea teoretic’ a profilului R, poate fi calculati cu relatia, [36]: fr er Lam) 13) Fig LL1 Forma teoretica a asperitépii R, datorata razei la vérf, [36] in practica, valoarea medie a rugozititii Ry este mai folosita si poate fi calculata cu relatia: Ra =< [um] a4) 118 2. Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei cozii cutitulul, (271 als) Fig 11.2 Soltettarea la incovoiere a cusitului de strung cu secfiune dreptunghintara unde: _L=1,Shdungimea cujitului in consol, [mm]; Se alege: h [mm] —indlyimea cozii cufitului, b [mm] — lifimea cozii cufitului; Cy = 35,7-coeficient de material pentru ofel; C.=51,4-coeficient de material pentru fonta; xi l: y=0,75 - exponent pentru ofel si fom, HB — duritatea Brinell a materialului preluctat; 1,=0,35- exponentul duritayii pentru otcl; 1.70.55 - exponentul duritajii pentru font 3 Verificarea avansulut din punct de vedere al rezistentet plécusei, [27] Pentru prelucrarea ofelului cu Rm > 600 Nimm’: 1s SAC is (L.6) aR, Pentru prelucrarea ofelului ct Re, < 600 Nimm*: Ls ¢ faa a7) unde: ¢ - grosimea placutei, [mm]; 119 Ra - rezistenja la rupere a materialului prelucrat, [daN/mm*]; k,~ coeficient de corectie al unghiului de atae principal: o71\* =) unde: X.=0.7 cdind Ry > 600 Nénm*, X= 0.87 cind R,, < 600 N/mm’. Pentru prelucrarea fontet, avansurile calculate cu relatiile (11.6), (11.7) se amplificd cu urmatorii factori de corectie C. C,= 3,2 - pentru fontd moale (HB=150....170); C,=2.7- pentru fontd cu duritate mijlocie (HB=180....200); C,=2.4-pentru fontd dura. (HB~210....230). (11.8) sult din punct. Pentru prinderea semifabricatului in universal si sprijin in varful papusii mobile, se calculeaz avansul maxim: 436Ep,.0( D) 1 Car HB" (1, unde: psun@0,25T ~ siigeata admisibila la incovoiere; T-toleranta la diametrul D, [mm]; Sealege: yaa 0,1mm - Ia finisare; Puser=0,2mm - la degrosare; 1*10°N/mm* ~ modulul de elasticitate pentru otel; D - diametrul minim al piesei, {mm]; L,~ lungimea piesei intre varfuri, [mum] (aL) f= in final, din gama de avansuri a strungului $N320 (tabelul 11.5) se alege avansul f, valoarea imediat inferioara celei stabilite pe baza tabelelor (11.1), (11.2) sirelatiilor de verificare (11.4), (11.5), (11.6), (11.7) si (11.9). Tabelul 11.5 Gama de avansuri longitudinale pentru sirungul SN320 11.1.3 - Viteza de agchiere si turatia in cazul strunjirii longitudinale viteza de agchiere poate fi exprimat cu relatia (11.10), [27]: unde: Coeficientii ki, v Cy, xv $i c Peaty® @ — HB 200 Kikgkakek sek kay ‘T - durabilitatea cufitului, {min}; T-=90 min, pentru prelucrarea ofclului (sectiunea cozii 25x25); T= 120 min, pentru prelucrarea fontei (sectiunea cozii 25x25), ).125 - pentru plicute P si M; 2 = pentru plicuja K; n-exponentul durititi, (tabelul 11.6); yw coeficienfi vitezei de aschiere, (tabelul 11.7), (L160) ko, ky si ke se caleuleazi cu relatiile (11.11), (11.12), (113) 3 (11.14) iar coeficientii ks...ks se aleg din tabelele (11.8...11.12) Exponentul duritagii "n"” Material ofel carbon cu HBS130 otel carbon cu HB=130 cz jel alia, fonta sialiaje de eupru [1.5 Coefictentit Cy xv sive Tabelul 11.6 Tabelul 11.7 Materalal | Materialul [~ Avansul Condifii de prelucrare parti de prelucrat | [mm/rot] Cu ricire Fara ricire aschietoare a Cy | ow y | Cv iy Ww seule Carburi Font gi fos | 133} 022 | 04 | 126] 0.22| 04 metalice | aliaje de Cu [03 | 123 [022 | 05 [112 | 0.22 | 08 Carburi | Ofel aliaje [__f<0.3 | 257] 0.18| 0.2 02 metalice | de Al siMg [ £03...0.75 | 294 | 0.18 [0.35 1.18 | 0.35) $0.75 | 285 | 0.18 | 0.45 [ 259 | 0.18 [ 0.45 ann, unde: gratia secfiunii transyersale a cozii cujitului, [mn }; 121 &=0,08 - pentru ofel; =0,04 - pentru font gi aliaje neferoase k, Fe x.- unghiul de atac principal, [°}; 3 = 0,3 - pentru carburi metalice P gi M; 5 =0/45 - pentru carburi metalice K. a= ey" pentru plicute dure; xj unghiul de atac secundar, [°]; (3) reraza la varful placufei, [mm]; 2= 0,1 -pentru prelucriri de degrogare: j= 0,2 - pentru prelucrari de finisare a ojelului si aliajelor de Al si Mg: }1= 0,08 - pentru prelucriri de finisare a fontei si aliajelor de Cu. (11.12) (1.13) a4) Tabelul 11.8 Valorile coeficientul ks Materialul de prelucrat | Materialul partii aschietoare a Valoarea ulel coeficientului ky Fonta gi materiale Kao 0.83 K30 1 dure K10 132 P30 07 P20 0.85 Orel PIO T POL 15 Tabelul 11.9 Valorile coeficientul ks Materialul de prelucrat Valoarea coeficientului ky _| | Otel carbon cu continut de C<0.6% 1 ‘Otel carbon cu continut de C>0.6% 0.85 Fonti cenusie, font maleabili gi aliaje de Cu 1 Otel aliat cu Cr, Cr-Ni 09 ‘Otel rapid de sculc, ofel inalt aliat, ojel inoxidabil 0.65 122 Tabelul 11.10 Valorile coeficientul ky Tipul semifabricatului ‘Valoarea cocficientului ke Laminat la rece 1.12 Taminat la cald, normalizat si imbunatiit I Recopt 09) Tabelul 11.11 Valorile cocficientul ks ‘Starea materialului Valoarea coeficientului Ky ‘Otel #rd under i Otel cu under 09 Fonti fir crust 1 Font cu crusti cu duritatea HB<160 09 Fontd cu erusti cu duritatea HB=160...200 Ox Fonti cu crust cu duritatea HB>200 07 Tabelul 11.12 Valorile coeficientul ke Forma suprafejei de degajare Valoarea coeficientului ke Forma plana 1 Forma concava 1.05 Cu fateti LAS Plana cu unghi de degajare negativ 12 Turatia se calculeaza cu relatia (11.15) 1000¥, (ui) mD, unde: D,-diametrul prelucrat la faza precedenta, [mm] Treptele de turafii directe ale strungului SN320 sunt: 31.5; 40; 50; 63; 30, 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; $00: 630; 800; 1000; 1250; 1600 [rot /min]. Din gama de turafii a strungului SN 320 se alege turatia imediat inferioara celei rezultate pe baza relatici (11.15). Dupa aceasta se recalculeazi viteza de agehiere: = 7DsMreat Ye ree = —Foq9 > Levin} (11.16) 11.1.4 - Fortele de aschiere Forta de aschiere are o miirime gi dircefie de actiune ce depind de: calitatea materialului prelucrat, marimea clementelor regimului de aschiere, parametrii 123 geometrici ai sculei aschictoare si lichidele de racire-ungere _utilizate. Fig. 11.3 Componentele fortei rezultante de aschiere in cazul strunjirit longitudinale $i secyiunea aschiei nedetasate Forfa de agchiere, din considerente de ordin practic, se considera prin componentele ci: -pe direcfia miscarii principale, F,; -pe direofia miscrii de avans, F,: -radiala fati de semifabricat, F,, (fig. 11.3) Forta rezultanta Fy are valoarea: Fy = (E+ +E quay) Parametrii goometrci: 1h grosimea agchie! nedetasate; 1b- litimea agchici nedetasate Aria aschiei nedetagate: A= hb=a,f,[ mm'} (IL18) Forja principal de agchiere se calculeazi cu formula : B=Ak, kes (aig) ‘unde: k, ~reprezinti forta specifica si se alege in functie de materialul prelucrat (tabelul 11,13), k;-reprezint’ coeficientul de corectic al forfei principale de aschiere gi se calculcaza cu relatia (11.20); 124 ‘Tabelul 11.13 ificet la, cuplticute din carburi metalice, diferite materiale, [11) Forra specifica k, [Num ) Masia ‘Adincimea de agchiore a [ro] oos Joos [oi Jois Jo2 for [03 Jos Jos [OS [1 [is | 2 S235 sy SSS [HOS INS fA [50 PRO is pe bas pais Bia poss CE Tr Halo pos 57s fsa si pss P70 pots pais Piss [toes [teas SGaareia [5130 sI90 Hoss HSS) fORS POS Pos PAS FSIS F200 PSS PROS Po40 Rowocwis iss pas [aos [RTS POS fs fS_ ONS Pio es piso 97 Fas) pis pioo fsa) [1730 [1650 [1550 [1500 feB0_|izos [i235 [ras floes aaa scaler mareste fora de aschiore specified cx apraximatty 3086 Valorile specifica in tabeil de moi sus include aceasié) majorare. eg = kykeykeyleuky (11.20) Cocticientii ky, ky, Ky» Kr si ky se aleg din tabelele 11.14.1118 Tabelul 11.14 Coeficientul de corecfie al vitezet de aschiere k, [11] ‘Viteza de agchicre [m/min] ky 10-30, 13 31-80 Li 81400 10 k, ~ coeficientul de corectie al vitezei de agchiere se alege pe baza considerentului c& cresterea vitezei de agchiere conduce la scaderea forjei de agchiere Tabelul 11.15 Coeficientul de corectie al unghtulut de atac principal ky, En Materialul prelucrat f 10 | 20 | 30 [45] 60 | 75 | 90 Orel, ofel tumat, aliajede AL_| 1.32 | 1.16 | 1.08 | T | 0.98 [ 1.03 | 1.08 Fonta - : 1.05 | 1 | 0.95 | 0.94 | 0.92 ‘Tabelul 11.16 Coefictentul de corectie al lichidulut de racire ky [34] Lichidul de aschiere Sciiderea forfei de agchiere in % ky Prelucrare useati 0 Ti ‘Apa cu soda 3 097 Emulsie 10 0.9 Ulei mineral 15 0.85. Ulei sulfonat cu baz mineral 20 0,8 Tilei sulfonat cu baza vegetal. 25 0,75 | 125 Tabelul 11.17 Coeficientul de corectie al unghiului de degajare ky, (34) Materialul prelucrat 6; (daNimm"] Yel a a <0 < =| 106 [1 | 094 30...80 > [it [tt fosy - Ofel, ofel tumnat 80...100 toe | 1 fost - [| - 100...120 1 [oor - -[- HB - <150 = iT 1 L Font 150.200 106 | T 7 E 200...260 1 | 094 [094 [ Tabelul LIS Coeficientul de corectie al razei la vérf ky, [34] Materiahul prelucrat Razala vir, fmm] Os 1 2 3 5 Orel, ofel wurnat 087 os [1 [_io i Fonta 091 095 L 1,03 107 La stumjire se poate considera [13] F,~(02..03) F, $i Fy~(025..0,4) F, (2p 11.1.5- Puterea efectiva Puterea efectiva se calculeaza cu relajia: fev Ne = 2 [kW] (11.22) unde: F, - forta principala de aschiere, [daN}; Se verifica conditia: Ne < Psysxo (3KW) (a.23) Daca conditia 11.23 nu este satisficut’, se va alege un strung cu un motor electric mai putemic. 126 11.2 STABILIREA GEOMETRIEI TEHNOLOGICE PENTRU TAISUL PRINCIPAL {in scopul ascutirii cufitului (in cazul cutitelor din ofel rapid sau cele cu plicufe brazate) se foloseste un dispozitiv care are 2 grade de libertate: rotajie in jurul axei XX gio rotatie in jurul axei YY. Ca urmare, pentru pozitionarea cutitului la ascutire sau reascufire sunt necesare unghiurile: Jin seetiunea XX: @, ~ unghiul de asezare lateral; 7, — unghiul de degajare lateral: jin sectiunea YY: a, ~ unghiul de asezare posterior; 7, ~ unghiul de degajare posterior. Fig. 1.4 Unghiurile tehnologice ale enpitului de strung Calculul parametrilor constructivi necesari tehnologiei de ascutire a cutitului, pe muchia taigului principal, se face pe baza relatitlor: ey, =cosy-tgytsinz-(ga ctga, = 00s x-ciga tsin x-1gd (11.24) ley, =sing “Igy F 00s xg ctga, =sin x-clgaF cos x-Wgh fn relafiile 11.24 se utilizeaza semnele de sus cénd unghiul de inclinare al tiigului 2 gi unghiul de degajare au acelasi sens (pozitiv sau negativ) sau semmele de jos end aceste unghiuri au sensuri opuse. 127 11.3 CALCULE DE DIMENSIONARE $I VERIFICARE. in timpul aschierii, asupra cutitului de strung actioneazi componentele forci de aschiere F,, F, si F,. Aceste forte produc solicitiri la compresiunc, incovoiere, forfecare si risucire. in general, solicitirile la forfecare gi risucire se neglijeaza, determinindu-se sectiunea necesari a cutitului in incastrare doar din conditia de rezistenta la compresiune si incovoiere Fig. 11.5 Componentele forfei de aychiere la strunjire 1. Calculul sectiunii cozii enfitului Litimea corpului cutitului se calculeazi pe baza relatici, [13]: (oF 02+ 6F.qiG2—2Fy 1 Fai b 1.25) unde: qi=h/b @=Uh=15 L-lungimea de la varful cugitului la suportul port-cutit; 6, =9 daN/mm? - rezistenja admisibila la incovoicre pentru OLC4S. in final se verificd conditia: b << 25 mm (latimea cozii cufitului) 128 2. Calculul sdgepit maxime a cusitulni Dupa ce se determina prin calcul seciiunea necesara a corpului eufitulut din conditia de rezistengi, cujitul se va verifica la rigiditate. in practicd, este suficient si se calculeze sigcata produsi de componenta principala a fortei de agchiere. Marimca sigetii la varful sculei se determina cu relatia, [13]: =k p=; [mm]