Sunteți pe pagina 1din 13

MINISTERUL EDUCATIEI I CERCETARII

coala cu cls. I-VIII Pietrari


CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

Programa scolara
Literatura. Teatru. Film
1 ora/ saptamana clasele V-VIII

Prof. Diaconu Eliza

An scolar 2008/ 2009

Argument
Literatura, teatrul si filmul reprezinta forme de comunicare artistica deoarece, asemenea
obiectului estetic, sunt destinate n primul rand sa placa. Pentru a-si atinge scopul, fiecare
prezinta particularitati care transcend limbajul specific.
Modul de preluare a mesajului vizual, auditiv sau audio-vizual impus de tipul de
imagine artistica, se defineste n functie de relatia cu dimensiunea temporala a receptarii. Lessing
facea o clasificare a artelor, n studiul Laocoon, publicat n 1765, n arte ale succesiunii si arte ale
simultaneitatii. Mesajul poetic, realizat n cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este
formulat oral, sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se ntampla n cazul
literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca n cazul caligramei, mesajul poetic este destinat
exclusiv unei receptari vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca n situatia cantecului, este
destinat receptarii auditive.
Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capata o structura
complexa, complicand totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat n
cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile nonverbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o
receptare audio-vizuala care, ca si n situatia filmului, presupune un alt mod de participare la
actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica la imaginea
vizuala dinamica. Desfasurarea vizuala a miscarii a facut posibila o perspectiva epica,
cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua
forma de comunicare a schimbat atat structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printro reorganizare a situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs
colectiv, indirect si instrumental.
Cursul de fata isi propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica, intelegerea
punctelor de interferenta intre acestea si a modului de transmitere a mesajului sensibil.
In egala masura, urmarim cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin
oferirea unor proiectii audio-vizuale a operelor literare pe care acestia vor trebui sa le lectureze
in prealabil.
Consideram, de asemenea ca acest curs optional, prin felul cum este conceput, poate
dezvolta dorinta elevilor pentru lectura.

OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIOVIZUAL


2. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE ARTISTIC
3. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
4. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE SCRIS

CLASELE V-VIII
OBIECTIVE DE REFERIN I EXEMPLE DE ACTIVITI DE NVARE
1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTATE
A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi
capabil:

Exemple de activiti de nvare


Pe parcursul anului colar, se recomand
urmtoarele activiti:

s identifice informaiile eseniale dintr-un - exerciii de ascultare a unor mesaje audiomesaj audio-vizual
vizuale diverse, cu scopul de a desprinde
esenialul i de a exprima acest lucru la
s neleag semnificaia global a schimbarea rolului de receptor cu cel de
mesajului audio-vizual
emitor
sa-i concentreze atenia pentru a recepta - participarea la interaciuni n care s
mesajele audio-vizuale
dovedeasc nelegerea replicilor i
capacitatea de continuare a dialogului
s depisteze diferenele dintre opera literar - exerciii pentru dezvoltarea ateniei
i ecranizarea ei
distributive i a capacitii de a urmri
mesajul audio-vizual
s manifeste curiozitate pentru mesajul - exersarea ascultrii mesajelor orale n
audio-vizual
diverse situaii de comunicare, n scopul
formarii unui comportament de asculttor
activ
- exerciii de selectare a unor informaii,
idei, opinii n funcie de
substana
mesajelor receptate

1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE ARTISTIC

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi
capabil:

Exemple de activiti de nvare


Pe parcursul anului colar, se recomand
urmtoarele activiti:

s povesteasc justificnd i explicnd - situaii diverse de dialog, povestire ,


ntmplri personale, evenimente etc.
relatare, explicare a unor situaii i
ntmplri personale sau pe baz de imagini
sau benzi desenate;
- exerciii de dialog pe teme date;
s relateze amnunit sau succint, corent, - simularea de convorbiri telefonice
prin cuvinte proprii, fr ticuri verbale i - povestire n lan, intrare n comunicare,
pauze nejustificate ntre cuvinte i idei
continuarea comunicrii, previziunea unui
s se exprime natural pronunnd corect i final neateptat;
contient articularea cuvintelor i sunetelor - exerciii de intervenie n convorbire
s aplice n dialog salutul, formulele de - antrenament pentru exprimarea opiniilor
politee, toleran fa de prerile i atitudinilor proprii;
partenerilor
- antrenament de utilizare a formulelor de
s recite expresiv
adresare, de meninere i de nchidere a
unui dialog ( conversaie n grup ).
- exerciii de exprimare a prerilor i
sentimentelor personale;
- compararea i clasificarea unor obiecte
prezentate n imagini pe baza unor criterii
stabilite de nvtor;
- memorarea de poezii i fragmente de
proz.
2. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

La sfritul anului colar, elevul va fi


capabil:

Pe parcursul anului colar, se recomand


urmtoarele activiti:

s deosebeasc elementele de ansamblu de


cele de detaliu n cadrul textului citit
s identifice modurile de expunere ntr-un
text epic i procedeele de

- exerciii de identificare a problemei


principale abordate ntr-un text literar
(identificarea elementelor descrise i a
trsturilor obiectelor descrise, ntr-o
descriere, identificarea aciunilor, a
participanilor la aciune, a timpului i
spaiului n care se petrec evenimentele
ntr-o naraiune; identificarea ideilor
eseniale dintr-un anun sau dintr-o tire i
sesizarea inteniei comunicative din spatele
acestora);
- exerciii de identificare a caracteristicilor

s manifeste curiozitate pentru lectur

operelor epice (n proz sau versuri):


naraiunea la persoana a III-a i la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul i spaiul n
naraiune, autor, narator, personaj;
- exerciii de sesizare a rolului dialogului i
al descrierii ntr-o naraiune; sesizarea
rolului descrierii n realizarea portretului i
a tabloului;
- observarea rolului dialogului n
caracterizarea personajelor;
- identificarea i comentarea rolului
figurilor de stil nvate n diferite
texte;
3. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE SCRIS

Obiective de referin

Exemple de activiti de nvare

La sfritul anului colar, elevul va fi


capabil:

Pe parcursul anului colar, se recomand


urmtoarele activiti:

s redacteze texte cu destinaii diverse


s utilizeze un lexic diversificat, recurgnd
la categoriile semantice studiate i la
mijloacele de mbogire a vocabularului
s nlnuie corect frazele n textul redactat,
utiliznd corect semnele ortografice i de
punctuaie
s alctuiasc rezumatul unui text literar
sau nonliterar

- exerciii de recunoatere a destinaiei unui


text;
- exerciii de selectare a informaiei
solicitate;
- exerciii de structurare a detaliilor n jurul
ideii principale;
- exerciii de redactare a unor scrisori i a
unor anunuri;
- Exerciii de rezumare, n scris, a textelor
citite; prezentarea unor informaii
privitoare la realitatea nconjurtoare;
- exerciii de relatare a unor fapte/
ntmplri;
- exerciii de motivare a opiniei, pornind de
la diverse teme discutate n clas/ aprecieri
personale referitoare la textele epice i
lirice studiate
- exerciii de povestire a unor texte
narative/filme vzute etc.; exerciii de
redactare a unor descrieri de tip tablou i de
tip portret
- exerciii de valorificare a posibilitilor de
exprimare nuanat oferite de utilizarea
sinonimelor, a antonimelor i a omonimelor
adecvate n contexte date;
- utilizarea corect, n propoziie i n fraz,
a semnelor de punctuaie (punctul, virgula,
punctul i virgula, linia de dialog, linia de
pauz) i a semnelor ortografice (cratima,

punctul)
- exerciii de aplicare a topicii normale n
propoziie i n fraz;
- exerciii de identificare i ordonare a
secvenelor narative dintr-un text dat, n
vederea rezumrii acestuia;
- exerciii de transformare a textului
dialogat n text narativ
- exerciii de rezumare a textelor narative
- exerciii de povestire a unui film, a unei
piese de teatru

VALORI SI ATITUDINI

Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.


Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, pin lectura textului sau vizionarea
spectacolului.
Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.
Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului,
filmului.

COMPETENTE GENERALE

Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in


literatura, teatru, film.
Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de
comunicare artistica.
Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de
teatru sau film.

COMPETENTE SPECIFICE

intelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a literaturii, teatrului


si cinematografiei;
cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului universal si
romanesc;
formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde
este posibil, la nivelul textului original);
compararea valorilor estetice in evolutia acestora;
formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si
capacitatea de stabili analogii;
integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor
(teatru, cinematograf);
largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica;
realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte
arte;
cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare;
desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea;

sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;


integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale;
dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume;
stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITATI DE INVATARE
Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in
grupuri de lucru, activitati de invatare asa cum sunt:
analiza de text/ film/ spectacol de teatru
comentariul de informatii (stiri, articole, cronici)
simulare
jocul de rol
studiul de caz
portofoliul
brainstorming
redactarea de articole pentru revista scolii etc.
EVALUARE
Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului
optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de
evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte);
ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii).
In acest context, evaluarea vizeaza:
elaborarea unor eseuri;
realizarea unor portofolii pe teme date;
construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi;
observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor;
autoevaluarea;
elaborarea de proiecte pe teme date.
transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.

CONINUTURILE NVRII

Clasa a V-a
Semestrul I 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I.
Momente si schite de I.L. Caragiale
Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale.
Vizionarea schitelor Bubico, Vizita, Caldura mare
Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate.
Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia
II.
Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Lectura integrala a operei
Vizionarea ecranizarii dupa Amintirile lui Creanga
Amintirile din copilarie Romanul copilului universal
III.
Basmul
Lectura integrala a 5 basme.
Filmul de desen animat Praslea cel voinic si merele de aur
Ecranizarea basmului Aleodor Imparat
Ecranizarea basmului Sarea in bucate
Filmul de desen animat Povestea porcului
Trasaturile basmului
IV.
Snoava
Lectura unor snoave avndu-l ca personaj pe Pcal
Vizionarea filmului Pcal
Pcal omul din popor
V.
Romanul pentru copii
Lectura integral a romanului Cirearii
Vizionarea ecranizrii dup romanul Cirearii
Romanul cu personaji copii
Semestrul II 17 ore
VI.
Personajul istoric
Documentarea selectiv cu privire la viata lui Mihai Viteazul
Vizionarea filmului Mihai Viteazul
Creionarea portretului eroului istoric
VII. Romanul de aventuri
Lectura romanului Toate pnzele sus
Vizionarea filmului toate pnzele sus
Realizarea succesiv a planului de idei i rezumatului
VIII. Romanul de aventuri cu personaje imaginare
Istoria lui Pinochio
Vizionarea filmului Pinochio
Realizarea unui portret
IX.
Romanul de ficiune
Vizionarea filmului Fabrica de ciocolat
delimitarea realitii de ficiune
Evaluare

Clasa a VI-a
Semestrul I 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I.
Momente si schite de I.L. Caragiale
Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale
Vizionarea schitelor Dl. Goe, Un pedagog de scoala noua, Lantul slabiciunilor
Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate
Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia
II.
Romanul copilriei
3.1. Lectura integral a Amintirilor din Copilrie de Ion Creang
3.2. Vizionarea filmului Amintiri din copilrie
3.3. Romanul copilului universal
III.
Romanul universal pentru copii
3.1. Lectura romanului Tom Sawyer
3.2. Vizionarea ecranizrii Tom Sawyer
3.3. Rezumatul romanului
3.4. Lectura romanului Huckleberry Finn
3.5. Vizionarea filmului
3.6. Copilrie aventuroas
Semestrul II 17 ore
IV.
Haiducul personajul baladei
2.1. Lectura baladei Pintea Viteazul
2.2. Vizionarea filmului Pintea Viteazul
2.3. Realizarea portretului haiducului
V.
Fabula
Lectura selectiv a unor fabule
Ecranizarea unei fabule cu Toma Caragiu
Greierele i Furnica, personajele fabulei universale
Dramatizare Greierele i Furnica
VI.
Romanul de aventuri
5.1. Lectura romanului Toate pnzele sus de Radu Tudoran
5.2. Vizionarea filmului toate pnzele sus
5.3. Realizarea succesiv a planului de idei i rezumatului
Evaluare

Clasa a VII-a
Semestrul I 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I.
Povestirea n ram
Lectura selectiv din 1001 de nopi, aventurile Sheherezadei
Ascultarea a dou povestiri
Structura povestirii n ram
II.
Romanul copilriei
Lectura integral a Amintirilor din Copilrie de Ion Creang
Vizionarea filmului Amintiri din copilrie
Romanul copilului universal
III.
Prietenia a doi scriitori
ntocmirea fielor biografice pentru Ion Creang i Mihai Eminescu
Vizionarea filmului Un bulgre de hum
ntocmirea fielor bibliografice ale celor doi scriitori
IV.
Personajele istorice in literatura romn
Documentarea istoric despre Mihai Viteazul
Vizionarea ecranizrii Mihai Viteazul
Oglindirea imaginii personajului istoric n literatura romn
Semestrul II 17 ore
ntocmirea fiei biografice a lui tefan cel Mare
Vizionarea filmului tefan cel Mare
Ctitoririle marelui domnitor
V.
Lumea lui Caragiale
Lectura integral a nuvelei Dou Loturi
Vizionarea ecranizrii Dou Lozuri
Destinul personajelor
VI.
Nuvela istoric
Lectura integral a nuvelei Alexandru Lapuneanu
Vizionarea ecranizrii Intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu
Oglindirea adevrului istoric n opera literar
VII. Caractere umane n literatur
Lectura nuvelei Hagi Tudose
Vizionarea dramatizrii Hagi Tudose
Lectura romanului Avarul de Moliere
Vzionarea filmului Avarul
Imaginea avarului n literatura universal

Clasa a VIII-a
Semestrul I 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I.
Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Dou loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvel
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizrii Dincolo de nisipuri
1.7. Trsturile nuvelei
II.
Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard Omul foarfec
2.3. Literatura SF literatur de anticipaie
III.
Romanul
3.1. Lectura integral a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei
Semestrul I 17 ore
IV.
Romanul
4.1. Lectura integral a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriei
V.
Drama
5.1. Lectura integral a dramei Npasta
5.2. Vizionarea dramatizrii Npasta
5.3. Ana i Vitoria Lipan dou personaje dramatice
VI.
Comedia
6.1. Lectura integral a comediei O scrisoare pierdut
6.2. Vizionarea dramatizrii O scrisoare pierdut
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice n literatura romn
7.1. Intocmirea fielor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului tefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad epe

Bibliografie

***
Alin Cristea
C. Corciovescu,
V. Rapeanu
Calin Caliman
Calinescu, G.
Calinescu, G.
Drimba, Ovidiu
Gheorghiu, Mihnea
Gheorghiu, O.
Jean Louis Leutrat
Marian Tutui
Pippidi, D.M.
Savel Stiopul
Vianu, Tudor

Film critic. Revista de cultura si informatie


cinematografica
Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj,
2001
Cinema un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956
Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala,
Bucuresti, 1967
Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973
Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958
Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960
Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc
Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti,
1956
Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet,
2002
Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti,
1963