Profesori indrumatori:
Prf. Dr. Ing. Seghedin Nicolae
Prf. Dr. Ing. Gherghel Nicolae
Tema proiectului
Sa se proiecteze un dispozitiv SPECIAL in faza de documentatie de executie , pentru
prinderea unei piese din figura de mai jos , la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate , in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G 25 , iar programul annual
de fabricatie este de 60000 buc/an.
Din programul anual de producie specificat rezult c producia are caracter de serie i prin
urmare se justifica concepia si proiectarea unui dispozitiv tehnologic de complexitate mare.
Piesa face parte din cartegoria bucse, avand o complexitate scazuta ;
Din desenul de executie al piesei reiese toate detaliile referitoare la la precizia de fabricatie ;
Desenul de executia al piesei are toate cotele, nu are o rugozitate ridicata dupa burghiere ne fiind
necesara alta prelucrare.
1.
Mecanism de
centrare i
strngere cu
prghii, pan
multipl i 2
flci de
prindere
[Conceptia si proiectrea
reazemelor
dispozitivelor
tehnologice]
Pg. 770
2.
3.
4.
Mecanism de
centrare i
strngere cu
canal n
spriral
Arhimede i
flci radiale
glisante
Dorn cu pene,
cuprindere pe
flansa si
actionare
pneumatica
[Construcia i
exploatarea
dispozitivelor vol. III.]
Pg. 311
[Construcia i
exploatarea
dispozitivelor vol. III.]
Pg. 327
[-GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 68
5.
Mechanism de
tip bolt
asamblat prin
presare
[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 273
6.
7.
Prisme mobile
cu surub
Bolt rigid
obisnuit cu
guler
[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg.266
GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006
Pg. 273
8.
9.
10.
Mecanism de
centrare i
strngere
Mecanism de
centrare i
strangere care
are si
dispozitiv de
divizare
Mechanism de
tip mandrina
cu strangere
fina
http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx
http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx
http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx
10.
11.
Mecanism de
centrare i
strangere care
are si
dispozitivizare
la 90
Dorn
autocentrant
cu
buc
elastic
pentru piese
scurte.
http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx
[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 281
piesa face parte din familia de piese 2 (bucse), clasa 2 (cu flansa), grupa 1(cu gauri axiale)
[Indrumar de proiectarea adispozitivelor vol. 2. An 1992]
Piesa poate indeplini rolul de ghidaj la o anumite operatii
material OLC 45 STAS 88080 STAS 3611-88, [extras STAS 880-80]
Proprietatile fizico-mecanice a materialului OLC45
Marca
16
Otelului
Rp0,2
[N/mm2]
Rm
[N/mm2]
A5
[%]
Duritatea
HB
OLC45
Min. 400
Min. 660
Min. 17
220
r
[daN/mm2]
65
50
30
Carbon
de
calitate
Clasa
Imbunatatire
Marca
OLC45
Mn
0.420.50
0.50
0.80
Compozitie chimica in %
Si
P
S
Cr
Ni
max max max ma
x
0.17 0.04 0.04 0.3
0.3
0.37
Cu
ma
x
0.3
As
ma
x
0.3
Marca
Forjarea
OLC45
850
1100
Recoacere de
inmuiere
C
Racire
680 Cuptor
700
Normalizarea
Calirea
C
830
850
C
830
850
Racire
Aer
Revenirea
Racire
Apa
ulei
C
450
510
Racire
Aer
Caracteristicile sculei :
Tip Unghi
Unghi la
elicie
varf
N
normala
Tip
ascutire
Grosime
miez
Normala
Ingrosar
e miez
Normala
Arie
canale
Normala
Material
Normala
Recomandari
de utilizare
Otel aliat si
nealiat , fonta
in care :
L este lungimea totala a burghiului
l lungimea danturi burghiului
b diametru burghiului
L= 117 [mm]
l= 15 [mm]
d=8[mm]
[Institutul romn de standardizare Scule achietoare i portscule pentru prelucrri metalice, vol
I, (Colecie STAS), Ed. Tehn. 1986]
a.
b.
U.M.
G25
mm
25
mm
32
mm
49,5
mm
mm
--mm
mm
mm
224
280
STAS 1659-50
Morse 4
224
315
710
mm
1120
mm2
--mm
---
425x530
3
12 STAS 1385-70
560x560
2
18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224;
316; 450; 630; 900; 1250;
1800;
0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
0.53; 0.75; 1.06; 1.50
3
rot/mi
n
rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kg
mm2
1500
0.15
3000
1100
2680x1487x660
subler;
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran;
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre
planele adiacente n limitele lungimii de referin
D- diametrul burghiului
KS= 0.8 ; Cs= 0,063; D= 8 mm; sub
S = 0.8 0,063 80.6 = 0,175 mm/ rot
Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul:
S= 0,19 mm/rot.
- viteza de aschiere
-Turatie:
n=
V=
Cv d q HB
360 80.65 210
k
=
1 0.56=38.83 m/min.
m
1
T m t x s y
100.2 4 0 0.170.75
Fax=CFDXFsYFKF
KF=K1K2K3K4
K1=1(tab.6.35); K2=1.22 (tab.6.36); K3=1 (tab.6.37); K4=1 (tab.6.38)
KF=11,2211=1,22
Fax=746.410.140.71.22144.44[daN]
pentru momentul de aschiere la gaurire :
Mas=CMDXMsYMKm
KM=K1K2=1.22
Mas=29.66.41.90.190.81.22=319.41320[daNmm]
pentru puterea necesara gauririi:
P=
M n
320 1250
=
=0.51 [kw]
974000 974000 0.8
In care: = 0.8
Pentru ca regimul de aschiere calculat sa poata fi utilizat pe masini-unelte trebuie
indeplinita conditia: P PME
PME puterea motorului electric de antrenare a M.U
Este indeplinita conditia, deoarece PME = 3 KW; atunci avem:
P< PME
0.51 kw < 3 kw
- masa 1.082 kg
- forta =m g =10.614 N
g forta gravitationala
g= 9.81
- moment de inerie 0
tb t a t dt t do t on
15
0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,545 min
50
NT = n
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
s
n
0
,
3
400
tb =
(S.T.-
2.
Prelucrarea
succesiva, fara
divizare dupa
sablon a unei
piese din aceeasi
prindere, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare
precizie
scazuta;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;
3.
Prelucrarea
simultana cu
divizare, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;
4.
Prelucrarea
simultana a unei
piese din aceeasi
prindere, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
nu necesita
trasare-punctare;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor
5.
Prelucrarea a
doua piese din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor
6.
Prelucrarea a
doua piese
simultana din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
nu necesita
trasare-punctare;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu translare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;
7.
Prelucrarea a
patru piese
simultana din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU
nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu translare
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;
Criteriul
Precizia suprafetelor prelucrate
Gradul de uniformitate a strangerii
pieselor
Precizia ceruta suprafetelor de strangere a
pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a
MU
Necesitatea trasarii-punctarii
Necesitatea cap multiax
Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei
Timpi ajutatori de OP si S
complexitatea dispozitivului de prindere
a pieselor
Durabilitatea sculei
Total
2
5
10
3
10
10
4
10
10
10
10
10
10
0
10
10
0
10
0
10
0
0
9
10
10
0
4
8
10
0
0
5
10
55
49
67
69
Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 1: Prelucrarea succesiva, a unei piese
din aceeasi prindere, piesa este orientata si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind
elemente si accesorii ale M-u
1.
2.
3.
4.
Orizontala
Numarul posturilor
de lucru
Dispozitiv demontabil
Numrul,
forma, poziia i
mri-mea
suprafee-lor,
muchiilor i
punctelor de
ori-entare ale
piesei
Nota-rea
con-form
schiei
operaiei
sau fazei
2
E
O suprafata
cilindrica plana
Bazele de
ori-entare
determinate de
suprafeele,
mu-chiile i
punctele de
orientare
ale piesei
3
Baza de
orintare
Reazemele
utilizate pentru
ma-terializarea
bazelor de
orientare
4
O suprafata
intinsa
exterioara sau
interioara
3 reazeme
simple cu
suprafata active
Bazele de
orientare
materi-alizate
de reazeme
5
Un plan de
actionare a
reazemului
Gradele de
libertate
nlturate
piesei
6
3g
2r+1t
plana redusa
O suprafata
cilindrica
cuprinzatoare
(interioara )
scurta
Baza de
cotare
O muchie
circular plana
interioara
Baza de
cotare
O suprafata
cilindrica
cuprinsa
interioara scurta
Baza de
cotare
O suprafata
cilindrica
curinsa
exterioara
scurta
Baza de
orintare
O muchie
circular
exterioara
O suprafata
cilindrica
interioara scurta
Baza de
orintare
Baza de
orintare
O suprafata
cilindrica
cuprinsa
exterioara
scurta
Planul
determinat de 3
pct pe supraf
active ale
reazemelor
Dorn Sau bolt
de reazem
cilindric scurt
rigid
Dorn , bolt de
reazem nerigid
cu mobilitate
lineara
Mechanism de
orientare fixare
cu elemente
mobile sau cu
elemente
elasice tip dorn
O bucsa de
reazem
cilindrica scurta
O suprafata
cilindrica
interioara
2t
O suprafata
cilindrica
interioara
O suprafata
cilindrica
interioara
`Un punct pe
2t
axa de
simetrie a
suprafeti
active
Baza de
orintare
O bucsa conica
scurta auto
reglabila liniar
O prisma de
reazem ingusta
O dreapta in
panul de
simetrie al
supraf active
Centare si
sprijin
transversal
Un punct
continut in
directia
determinate
de ints
actiuni ale
reazemului
Mechanism de
orientare fixare
cu elemente
mobile altele
decat prismele
sau cu elemente
O suprafata
cilindrica
exterioara
2g
2t
Doua suprafete
plane exterioare
Baza de
cotare
elastic tip
mandrina
O suprafata
plana exterioara
O suprafata
plana
exterioara
2g
1t+1r
C5.
Suprafata
B
Suprafata
B
Suprafata
A
explicit
85/2
C4.
C3.
Conditia de precizie:
dimensionala(cota) ,de poz. Relativa,
C2.
Generatoar
ele
suprafeti B
Suprafata
B
C1.
Notarea conditiei
0.0
35
DIN
STAS
DA
implicit
a
0.0
3
Din
STAS
DA
explicit
Din
STAS
Din
STAS
DA
implicit
a
0.0
3
0.0
3
NU
implicit
a
0.0
3
Din
STAS
NU
Conditii de precizie
determinate (CD)
Conditii
suplimentar
e
Rz
Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei
Daca este
sau nu
suprafata
det. a bazei
de cotare
(DA , NU )
Daca se alege
sau nu ca
suprafata de
orientare
(DA , NU )
justificare
DA
DA
DA
NU
DA
NU
DA
Da
NU
DA
inelara
O suprafata
cilindrica
interioara
O suprafata pana
inelara
Axa de simetrie
NU
Da
NU
NU
DA
NU
orientare
Sigura stabilirea piesi pe element fiinf
considerata baza de orientare
Introducerea piesei pe suprafete de
orientare
-
Toleranta in
Dconditia C
TCD
[mm]
0.03
0.03
1
oa TCD
2
1
oa TCD
2
0.015
0.015
Nr crt
1.
2.
3.
4.
5.
6..
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Uik
Criteriu
Uik
Uik
Ujk
Uik
Ujk
Ujk
Ujk
5
9
6
40
11
49
6
7
7
8
13
15
6
6
6
40
12
46
6
7
7
8
13
15
6
9
5
6
6
12
5
7
12
21
10
13
8
9
6
5
8
7
3
8
16
16
9
13
3
5
8
3
6
12
5
7
9
17
13
10
8
9
6
5
8
7
3
8
16
16
9
13
3
4
6
8
5
5
4
7
3
8
8
8
13
9
13
8
3
5
7
8
2
2
8
6
6
10
5
13
13
14
9
7
3
9
9
5
4
7
3
8
14
11
10
12
17
8
3
5
7
8
2
2
8
6
7
10
5
13
13
15
8
3
5
6
8
5
14
11
10
7
7
4
5
5
9
12
12
13
6
6
9
6
8
5
12
14
14
7
7
4
3
8
6
10
15
10
6
8
96
6
5
133
12
13
23
9
8
7
105
8
6
98
16
13
203
3
9
101
6
5
133
9
14
23
4
8
7
105
8
5
96
16
13
201
Cepuri
1.2
Placute (placi)
Inel
1.3
1.4
Corp dispozitiv
2.1.1
2.1.2
Cu bile
2.1.3
Cu role
2.1.4
Cu plunjire
2.1.5
Cu parghii
2.1.6
Cu pene (lamele)
2.2.1
2.2.2
2.2.3
2.2.4
Cu inele elastice
2.2.5
Cu membrane elastic
Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;
Dezavantaje:
D1=95 mm
l1= 42 mm
l2=45 mm
l3=100mm
=35
d2 = 89 mm
d = 70 mm
L = 132 mm
d1 = 83 mm
D = 112 mm
Faza 3.4.5Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor
limitValoarea abaterii
Condiii de precizie
Cmpuri de tolerane
reazemelor
H7
0 , 018
0
STAS 8100/2 88
h6
STAS 8100/2 88
12
0,01
0,01
0,01
0,005
Elemente componente:
1. corp
2. membrana
3. disc
4. rulment
5. stifturi
6. pahar
7. bucsa elastica
8. suport
9. bucsa
10. resort
11. arbore
12. bucsa elastica
13. cama
14. maner
15. clichet
16. disc divizor
17. racord
18. fixator
19. arc
20. piesa
21. burghiu
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
STRNGERE
38.
40.
41. Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n
regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare
(montare);
fore i momente masice;
fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu
reazemele);
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:
principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:
dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;
cursele de strngere (slbire) Cs;
elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.Faza 4.1 Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)
52.
53.
Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a
forelor de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare,
suplimentare) care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de
prelucrare.
54.
57.
N
60.
55.
56.
58. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
61.
67.
Si
S
844.974
=
=
=3.842
2
A0i D
70
daN/mm2
68.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
69.
78. K0=1.5
79. K1=1.2
80. K2=1
81. K3=1
82. K4=1
83. K5=1.3
84. K6=1.5
85.
0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51
87.
88.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
N
104.
Scheme de strngere tehnic posibile
(SS-TP)
106.
105.
Fore de strngere
118.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
119.
=
z a
3.51 144.44
=633.730 [daN]
4 0.2
120.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
107.
121.
Si
S
633.730
=
=
=2.881
2
A0i D
70
daN/mm2
122.
2.881
daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
123.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
Z= 4 puncte de strangere
0=0.2
K0=1.5
t =0.2
K1=1.2
r =0.2
K2=1
K3=1
P=144.44
K4=1
Me=320
K5=1.3
K=3.51
K6=1.5
124.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
125.
=
z t d
2 3.51 320
=40.114
4 0.2 70
126.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
127.
Si
S
633.730
=
=
=0.0411
2
A 0 i D2
70
daN/mm
128.
0.0411
daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
129.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la
rezisten
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
N
152.
TP)
154.
155.
153.
Fore de strngere
158.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
159.
=
z a
3.51 144.44
=422.487 [daN]
6 0.2
160.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5
0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51
161.
Si
S
422.487
=
=
=1.921
2
A0i D
70
daN/mm2
162.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
163.
164.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
165.
=
z t d
2 3.51 320
=53.4857
6 0.2 70
166.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
167.
Si
S
422.487
=
=
=0.027
2
2
A0i D
70
daN/mm
168.
0.027
daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
169.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
170.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
N
206.
Scheme de strngere tehnic posibile
(SS-TP)
207.
Fore de strngere
208.
209.
212.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
213.
=
z a
3.51 144.44
=316.865 [daN]
8 0.2
214.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
215.
Si
S
316.865
=
=
=1.440
2
A0i D
70
daN/mm2
216.
3.842 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
217.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5
0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51
218.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
219.
=
z t d
2 3.51 320
=53.4857
8 0.2 70
220.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
221.
Si
S
316.865
=
=
=0.020
2
A 0 i D2
70
daN/mm
222.
0.020 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
223.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
224.
235.
236.
T.A.)
237.
238.
Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic
posibile (SS-TP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic
prin:
sr (c) sa (c)
239.
242.
definitoriu al
247.
suprafeei de Suprafaa/elementul
246.
243.
Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de
precizie c (determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
1
sa (c) Tc
3
244.
245.
Tc tolerana la condiia c
248.
Condiia de precizie
250. T
olerana
249. T
la
ipul
condiia
condiiei
251. [
mm]
252. De
unde s-a luat
tolerana
253.
sa
254. 255. Su
C1 prafaa B
256.
257. E 258.
xplicit
03
0, 259. Din
STAS
260.
,015
261. 262. Su
C2 prafaa
F,G
268.
269.
263.
264. E 265.
xplicit
03
0, 266. Din
STAS
267.
,015
270.
271.
Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive.
Acestea apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare,
asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:
=45
272.
273.
274.
275.
276.
1.
2.
s
1 844.974
cos
cos 90 0
j0
5000
s
1 633.730
cos
cos 0
j0
5000
3.
4.
s
1 422.487
cos
cos 90 0
j0
5000
s
1 316.865
cos
cos 90 0
j0
5000
277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.
287.
308.
309.
307.
310.
sr
322.
323.
325.
326.
324.
327.
sr
328.
338.
339.
340.
s
cos
j0
297.
Este SS-TA [DA
296.
[mm]Valoarea lui
[mm]
295.
calcul a
erorii de
s
cos
j0
311.
312.
313.
0
sau NU]
305.
306.
reale
294.
Relaia de
strngere
298. 304.
299.
300.
301.
302.
303.
1.
293.
Condiia de
precizie
292.
SS-TP
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic
sa ( c )
de precizie exprimat prin relaia: sr ( c )
289.
290.
291.
288.
314.
315.
316.
0,015
317.
318.
319.
DA
329.332.
333.
330.334.
0,015
331.
0
335.
336.
337.
DA
341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.
349.
350.
351.
Nr.
crt
354.
352.
355.
353.
Fore de strngere
356.
361.
Si
S
844.974
=
=
=3.842
2
A0i D
70
daN/mm2
362.
daN / mm 2 Pa=10
3.842
2
daN/mm
363.
372.
373.
374.
375.
376.
377.
378.
0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51
K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5
379.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
387.
388.
ce pot fi utilizate:
390.
391.
392.
strngere
393.
394. 395.
Nr.
crt
Criterii
401.
1
405.
2
409.
3
413.
4
417.
5
421.
6
425.
7
429.
8
433.
9
437.
10
441.
11
445.
12
449.
13
453.
14
402.
406.
410.
457.
414.
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa
de suprafaa de orientare sau nu
418.
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
422.
426.
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa
de reazeme sub aciunea forelor de strngere
430.
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de
strngere
434.
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub
aciunea forelor de strngere
438.
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
442.
446.
450.
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de
orientare
454.
TOTAL
396.
i
399.
1
403.
5
407.
9
411.
8
415.
5
419.
9
423.
9
427.
3
431.
0
435.
0
439.
7
443.
5
447.
0
451.
10
455.
74
Utilit
400.
2
404.
7
408.
9
412.
9
416.
6
420.
9
424.
9
428.
3
432.
0
436.
0
440.
8
444.
6
448.
0
452.
10
456.
81
458.
459.
strngere
460.
461.
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min
= 0,2-0,4mm
467.
468.
469.
470.
471.
472.
473.
474.
475.
476.
477.
478.
d = 70 mm
L = 132 mm
d1 = 83 mm
D = 112 mm
D1=95 mm
l1= 42 mm
479.
480.
l2=45 mm
l3=100mm
=35
481.
482.
d2 = 89 mm
483.
484.
485.
487.
488.
486.
strangere
489.
490.
491.
492.
493.
494.
495.
496.
497.
498.
de strngere
499.
C a=C s=2.2
[mm]
500.
501.
502.
de strngere
503.
Q=
( S2 + R ) tg ( + )( S2 + R ) tg ( + )+ S=844.974
b
daN/mm
504.
505.
506.
507.
508.
509.
510.
511.
512.
Etapa 5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I
PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
513.
514.
516.
517.
Reprezentarea grafic a elementelor i mecanismelor de acionare se numete schem de
acionare. Aceasta conine schema optim de strngere la care se adaug mecanismul de strngere sau de
centrare-strngere precum i elementele i mecanismele de acionare
518.
519.
520.
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de
cu acionare manual;
cu acionare mecanizat.
521.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este
acionarea mecanizat.
522.
523.
cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd
se cere creterea productivitii prelucrrii.
524.
525.
pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromecanic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.
526.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de
acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
527.
528.
Acionarea pneumatic
529.
c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
530.
Avantaje:
realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;
motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;
531.
Dezavantaje:
532.
Acionarea hidraulica
533.
c fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor
motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
534.
535.
Avantaje:
forte mari;
grautate regusa;
aerul care a efectuat lucrul m ecanic nu necesita instalatii speciale pentru evacuare, fiind trimis
direct in atmosfera si poate fi utilizat pentru indepartarea aschiilor;
asigura autofranarea;
uzura redusa;
536.
Dezavantaje:
viteze mari de deplasare a pistoanelor , sa sfarsitul cursei aparand o lovitura puternica a acestuia ce
poate deteriora motoarele , sau dauna sanatatii operatorului;
randament relativ sacazut , mai ales, in cazul utilizari unor conducte lungi , cu multe coturi si
schimbari de sectiune si in cazul unor etansari necorespunzatoare;
complexitate constructiva;
cursa limitata;
cost ridicat
537.
In mare parte aceste dezavantaje pot fi combatute prin proiectarea unor noi solotii de
actionare
538.
539.
Motoarele cu simpl aciune ai n general curse de lucru limitate, iar forele de acionare dezvoltate
scad cu creterea cursei ca urmare a comprimrii elementelor elastice utilizate la readucerea
pistoanelor n poziie iniial.
540.
541.
542.
543.
544.
547.
548.
549.
551.
552.
556.
557.
559.
558.
Motor pneumatic cu membrana cu simpla actiune
560.
561.
563.
562.
Motor pneumaric cu membrana cu dubla actiune
564.
568.
565.
566.
567.
Motor pneumatic cu membrana cu simplu efect
569.
571.
573.
572.
Supapa de siguranta
574.
D=10
575.
Dfilet=M16*1,5
576.
D=31
577.
D1=30
578.
d1=23
579.
h=100
580.
h1=14
581.
Simbol:17-3,10
582.
583.
Qmax=4mcub/h
587.
584.
585.
586.
595.
596.
597.
Masa=0.55kg
588.
Dn=10
589.
D=74
590.
D1=64
591.
Dfilet=M16*1,5
592.
T=14
593.
H1max=162
594.
H=25
599.
Ungtor
600.
601.
598.
608.
T=14
609.
Masa=0.75kg
Simbol:17-1,15
602.
Dn=10
603.
B=78
604.
Dfilet=M24*15
605.
D1=60
606.
H=167
607.
H1=118
610.
611.
612.
613.
614.
Dnom=10
615.
B=78
620.
616.
D=78
621.
H1=15,2
617.
D= m16 1,5
622.
R=5.5
618.
D1=60
623.
Masa=0.52kg
619.
H= 145
624.
Simbol filtru:13-10
625.
626.
627.
628.
629.
630.
631.
Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu membrana cu simpla actiune
632.
633.
634.
635.
Dimensionarea motorului se face in functie de cursa si de forta de actionare , dupa rapurtul
intre forta de actionare si cursa sa obtinut urmatarele dimensiuni:
636.
D =405
d1=40
637.
D1=286
d2=138
638.
639.
640.
641.
642.
643.
Rugoziti:
644.
645.
dup rectificare:
646.
cilindrice:
647.
650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.
Ra 0,2 6.3m
Ra 0,4 1.6m
Ra 25m
648.
649.
Ra 125m
660.
661.
662. Corpul dispozitivului
663. Corpurile reprezint una din categoriile importante de elemente de dispozitive, care reunesc
intr-un tot, celelalte elemente ale dispozitivelor i preiau toate forele ce apar att n procesul fixrii ct i
n cel al prelucrrii. Forma, dimensiunile i complexitatea corpurilor dispozitivelor sau de metoda de
asamblare a motoarelor pe corpurile dispozitivelor, dar i de soluia de realizare.
664.
665. Materiale i soluii tehnologice pentru realizarea corpurilor dispozitivelor
666. Materiale utilizate n mod curent la realizarea corpurilor dispozitivelor sunt fonte cenuii,
oelurile carbon obinuite, aliaje de Al i unele materiale plastice, iar ca soluii tehnologice se utilizeaz
turnarea, forjarea, asamblarea.
a) Turnarea din font: se justific tehnic i economic cnd se cer corpuri mai complexe, cnd se cere
executarea unui numr mare de corpuri de acelai tip, i cnd se cer corpuri rezistente si rigide.
b) Forjarea din oeluri carbon obinuite: poate fi utilizat la realizarea corpurilor de dimensiuni mici i
simple.
c) Asamblarea din elemente normalizate sau de construcie special: se recomand pentru corpurile de
dimensiuni relativ mici i form relativ simpl.
667. Elemente pentru orientarea i fixarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali ai m.u.
668.
669. Pentru orientarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali se utilizeaz urmtoarele
elemente de orientare: suprafee conice exterioare, suprafee cilindrice exterioare sau interioare, combinate
cu suprafee plane sau dou suprafee conice coaxiale opuse ale corurilor dispozitivelor.
670. Fixarea dispozitivelor de captul arborelui principal se face cu o serie de elemente cum
sunt: uruburi, tije filetate i piulie, rozete, speciale filetate.
671.
n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
672.
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/
obinuite);
673.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
674.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i
strngere (reazemele autocentrante), i
675.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
676.
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
677.
678.
679.
680.
681.
682.
683. Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.
684.
693. manson
694. Elemente specifice/ speciale
696. Mecanism de divizare indexare
698. clichet
700.
701.
702.
703.
704.
705.
706.
707.
D= 120 mm
D= 30 mm
45
708.
709.
710.
711.
712.
713.
714.
715.
716.
717.
718.
721.
722.
723.
732.
733.
735.
Nr.
crt
738.
739.
740.
741.
742.
1.
737.
749.
N/mm2
744.
754.
755.
773.
774.
844.974
=0.0599
F1=
d2
4
422.12
=0.109
F2= d 2
4
750.
daN/mm2
751.
752.
757.
758.
759.
760.
761.
762.
763.
764.
765.
766.
767.
768.
769.
770.
771.
772.
9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
775.
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au
in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
776.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii
preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si
de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite
acum.
777.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul
nostru se poate trece la analiza economica.
778.
779.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
780.
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
781.
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
782.
783.
784.
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
785.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a
echiparii cu dispozitive
pm
pm
786.
NT 0 N T 1
100%
NT 1
N
787.
In care T 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
N
N
dotarea masini-unelte si T 0 =9.545 min iar T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu
ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min
t pi
788.
15
0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,54 min
50
NT0 = n
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
0,3 400
tb = s n
789.
790.
ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,42+1+0,15 = 1,57 min
791.
Tn = Tb + Ta + Ton + Td + Tpi/n (min) unde:
Tn - timpul normat pe operatie (min)
Tb - timpul de baza sau de masina (min)
Ta - timpul auxiliar sau ajutator (min)
Ton - timpul de odihna si necesitati firesti
Td - timpul de deservire tehnica si organizatorica (min)
Tpi - timpul de pregatire - incheiere
n - lotul optim de piese care se prelucreaza la aceiasi masina in mod continuu
Tb + Ta = Tef (To) - timpul efectiv sau operati
Timpul de baza se calculeaza cu formula:
Tb = Lc/vs i = L + L1 + L2 i/n s (min) in care:
Lc - lungimea de calcul (min)
vs - viteza de avans (mm/min)
i - numarul de treceri.
799.
802.
795.
796.
797.
tpi = 15min
ta1 = 0,52 min
ta2 = 1,1 min
800.
t pi
798.
801.
15
0.81 1,02 2,1 0.80 2.5 7.48 min
60
NT1 = n
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
0,3 400
tb = s n
803.
804.
805.
806.
808.
809.
807.
812.
813.
814.
815.
819.
820.
821.
822.
810.
811.
pm=
816.
817.
818.
N T 1N T 0
9.547.48
100 =
100 =27.54
NT0
7.48
NT 0 NT 1
823.
O conditie este ca
>
824.
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza
825.
826.
827.
829.
828.
11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A
NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
830.
1. corp
835.
13. cama
2. membrana
836. 3.Date tehnice :
14. maner
3. disc
837. - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03)
15. clichet
;
4. rulment
838. - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata
16. disc
; divizor
5. stifturi
839. - numarul pieselor prinse este de o piesa ;
17. racord
6. 840.
pahar
18. fixator
7. bucsa
841. elastica
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului
19. arc :
8. 842.
suport
20. piesa
9. bucsa
21. burghiu
10. resort
843.
11. arbore
844.
12. suport
845.
Dispozitivul este un dispozitiv divizor cu bucsa elastica actionat pneumatic. Aerul
comprimat intra in racordul 17 in camera pneumatica din corpul 1 si actioneaza asupra membranei 2, care
transmite forta mai departe discului 3, rulmentului 4, si celor 3 stifturi 5. Acesta ridica paharul 6 (ghidat de
bucsa 9), care strange bucsa elastica 7, fixand asfel semifabricatul. Bucsa elasica inpreuna cu
semifabricatul se poate roti cu ajutorul manerului 14. Actionand manerul ,cama 13 libera pe ax, extrage
fixatorul 18 din degajarea discului divizor 16. Iar clichetul 15, sub actiunea arcului 19, intra in degajarea
urmatoare. Rotind manerul in sens invers , clichetul actioneaza discul divizor, si suportul 12, bucsa
elastica si piesa de prelucrat, pana cand fixatotul 18 intra in locasul urmator al discului de divizat rotit cu
90
846.
847. 5. Instructiuni de transport.
848. Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si
va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu
o hirtie impregnata cu diverse grasimi
849.
850. 6.Instructiuni de conservare :
851. Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.
852.
853.
7. Instructiuni de depozitare.
854. Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
855.
856.
8. Instructiuni de intalare.
857.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
858.
859.
9. Instructiuni de reglare.
860.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
861.
862.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
863.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la
30 zile lucratoare.
864.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute
sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
865.
866.
867.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
868.
Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi
Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.
Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai
sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului, aceasta
trebuie facuta cu masina-unealta oprita
Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice. Aceste
dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot sari de la
procesul de prelucrare.
Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masinii-unelte
Sa se curate bine dispozitivul de aschii
Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial. Sa se
supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung despletit rezinta
pericol de acidentare
Locul de munca sa fie corect iluminat
Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie pentru a
se lua masuri urgente
Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi transportat
imediat la punctul sanitar sau dispensar.
Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra
Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu-se, de
fiecare data, fisa de instructaj
Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii
869.
870.
871.
872.
873.
874.
875.
876.
877.
878.
879.
880.
881.
882.
883.
884.
885.
886.
887.
888.
889.
890.
891.
892.
893.
894.
895.
896.
897.
898.
Lista bibliografica: