Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial

Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

Profesori indrumatori:
Prf. Dr. Ing. Seghedin Nicolae
Prf. Dr. Ing. Gherghel Nicolae

STUDENT: Pintilie Petru-Daniel

GRUPA: 4401 B1
2010-2011

Tema proiectului
Sa se proiecteze un dispozitiv SPECIAL in faza de documentatie de executie , pentru
prinderea unei piese din figura de mai jos , la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate , in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G 25 , iar programul annual
de fabricatie este de 60000 buc/an.

Tolerante STAS 12712-79

Material OLC 45
Scara 1:1

Etapa I Analiza temei de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea

datelor initiale.
Faza 1.1 Analiza temei de proiectare:

Din programul anual de producie specificat rezult c producia are caracter de serie i prin
urmare se justifica concepia si proiectarea unui dispozitiv tehnologic de complexitate mare.
Piesa face parte din cartegoria bucse, avand o complexitate scazuta ;
Din desenul de executie al piesei reiese toate detaliile referitoare la la precizia de fabricatie ;
Desenul de executia al piesei are toate cotele, nu are o rugozitate ridicata dupa burghiere ne fiind
necesara alta prelucrare.

Faza 1.2 Informerea initiala:

Informarea iniial are drept scop punerea de acord a proiectelor elaborate cu normele n
vigoare, precum i obinerea din literatura de specialitate a unor soluii constructiv-funcionale ce
ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare. Ea ne ofer i sprijinul necesar unei
analize critice a acestor soluii n raport cu condiiile impuse n tema de proiectare.
n conceperea proiectului s-au analizat urmtoarele lucrri de specialitate (bibliografia) :
Nr.
Denumirea
Schia soluiei constructiv-funcionale
Sursa
Crt.
soluiei

1.

Mecanism de
centrare i
strngere cu
prghii, pan
multipl i 2
flci de
prindere

[Conceptia si proiectrea
reazemelor
dispozitivelor
tehnologice]
Pg. 770

2.

3.

4.

Mecanism de
centrare i
strngere cu
canal n
spriral
Arhimede i
flci radiale
glisante

Dorn cu pene,
cuprindere pe
flansa si
actionare
pneumatica

[Construcia i
exploatarea
dispozitivelor vol. III.]
Pg. 311

[Construcia i
exploatarea
dispozitivelor vol. III.]
Pg. 327

[-GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 68

5.

Mechanism de
tip bolt
asamblat prin
presare

[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 273

6.

7.

Prisme mobile
cu surub

Bolt rigid
obisnuit cu
guler

[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg.266

GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006
Pg. 273

8.

9.

10.

Mecanism de
centrare i
strngere

Mecanism de
centrare i
strangere care
are si
dispozitiv de
divizare

Mechanism de
tip mandrina
cu strangere
fina

http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx

http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx

http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx

10.

11.

Mecanism de
centrare i
strangere care
are si
dispozitivizare
la 90

Dorn
autocentrant
cu
buc
elastic
pentru piese
scurte.

http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
oriiproduse/dispozitive-deprindere.aspx

[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 281

Faza 1.3 Stabilirea datelor initiale:

Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
Date legate de pies:

piesa face parte din familia de piese 2 (bucse), clasa 2 (cu flansa), grupa 1(cu gauri axiale)
[Indrumar de proiectarea adispozitivelor vol. 2. An 1992]
Piesa poate indeplini rolul de ghidaj la o anumite operatii
material OLC 45 STAS 88080 STAS 3611-88, [extras STAS 880-80]
Proprietatile fizico-mecanice a materialului OLC45
Marca

16

Otelului

Rp0,2
[N/mm2]

Rm
[N/mm2]

A5
[%]

Duritatea
HB

OLC45

Min. 400

Min. 660

Min. 17

220

r
[daN/mm2]
65

50

30

Compozitia chimica a materialului OLC45:

Otel

Carbon
de
calitate

Clasa

Imbunatatire

Marca

OLC45

Mn

0.420.50

0.50
0.80

Compozitie chimica in %
Si
P
S
Cr
Ni
max max max ma
x
0.17 0.04 0.04 0.3
0.3
0.37

Cu
ma
x
0.3

As
ma
x
0.3

Tratamente termice si termochimice ale otelurilor carbon de calitate:

Marca

Forjarea

OLC45

850
1100

Recoacere de
inmuiere
C
Racire
680 Cuptor

700

Normalizarea

Calirea

C
830

850

C
830

850

Racire
Aer

Revenirea
Racire
Apa
ulei

C
450
510

Racire
Aer

caracteristici fizice: masa specifica =7810kg/m3, conductivitatea termica

= 29,41 W/m C la temperatura T = 1000 C caracteristici mecanice: Duritatea dupa recoacere
este maxim 197 daN/mm2, dupa calire intre 62-65 HRC, iar dupa revenire intre 58-62 HRC;
dimensiuni: masa 2,465 kg; volumul = 307090,682 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat

2. Date legate de scula:

-

doua burghie elicoidale cu 8 mm

[Colectie STAS (Scule aschietoare si port scule pentru prelucrarea modelelor VOL I)]

Caracteristicile sculei :
Tip Unghi
Unghi la
elicie
varf
N
normala

Tip
ascutire

Grosime
miez
Normala

Ingrosar
e miez
Normala

Arie
canale
Normala

Material
Normala

Recomandari
de utilizare
Otel aliat si
nealiat , fonta

in care :
L este lungimea totala a burghiului
l lungimea danturi burghiului
b diametru burghiului

L= 117 [mm]
l= 15 [mm]
d=8[mm]

[Institutul romn de standardizare Scule achietoare i portscule pentru prelucrri metalice, vol
I, (Colecie STAS), Ed. Tehn. 1986]

Faza3. Date legate de masina-unealta:

masina de gaurit G25 Infratirea Oradea [Indrumar de proiectarea adispozitivelor vol. 2
din1992]
a. Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b. Arborele principal al masinii de gaurit G25

a.

c. Masa mansini unelte

b.

d. Forma canalelor la masa masini unelte

CARACTERISTICA
Diametrul de gaurire conventional in otel cu
r=60daN/ mm2
Diametrul de gaurire conventional in fonta cu
r=18daN/mm
Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu
regimul de aschiere
Adancimea de gaurire
Cursa maxima a pappusii pe coloana
Capul arborelui principal
Conul arborelui principal
Cursa maxima a arborelui principal
Distanta intre burghiu si coloana
Distanta maxima intre arboreal principal si masa
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de
baza
Suprafata mesei
Numarul de coloane T de pe masa
Profilul canalelor T de pe masa
Suprafata placii de baza
Numarul de coloane T de pe placa de baza
Profilul de coloane T de pe placa de baza
Gama de turatii a arborelui principal
Gama de avansuri
Puterea electromotorului principal
Turatia electromotorului principal
Puterea motorului pompei de raciere- ungere
Turatia motorului de raciere-ungere
Greutatea masinii
Gabaritul masinii

U.M.

G25

mm

25

mm

32

mm

49,5

mm
mm
--mm
mm
mm

224
280
STAS 1659-50
Morse 4
224
315
710

mm

1120

mm2
--mm
---

425x530
3
12 STAS 1385-70
560x560
2
18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224;
316; 450; 630; 900; 1250;
1800;
0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
0.53; 0.75; 1.06; 1.50
3

rot/mi
n
rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kW
rot/mi
n
kg
mm2

1500
0.15
3000
1100
2680x1487x660

Faza 4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):

-

subler;
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran;

ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm

Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre
planele adiacente n limitele lungimii de referin

Faza 5. Date legate de accesorii:

Masina poate fi dota si cu un dispozitiv de divizare, acest element auxiliar ce intra in ansamblul
dispozitivul este indexorul. Acesta permite divizarea celor patru poziii ale dispozitivului .

FAza 6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat

Piesa nu are gabarit mare avind dimensiuni mici , piesa se poate manipula cu mana.

Faza 7. Date legate de regimul de lucru:

-

adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi;

scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;
adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare t = D/2 = 4;
avansul de aschiere

S= Ks Cs D0,6 [ mm/ rot]

In care: KS- coeficient de corectie Cs- coeficient de avans

D- diametrul burghiului
KS= 0.8 ; Cs= 0,063; D= 8 mm; sub
S = 0.8 0,063 80.6 = 0,175 mm/ rot
Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul:
S= 0,19 mm/rot.

- viteza de aschiere

-Turatie:

n=

V=

Cv d q HB
360 80.65 210

k
=
1 0.56=38.83 m/min.
m
1
T m t x s y
100.2 4 0 0.170.75

1000 v 1000 38.83

=
=1544 rot/min. Se adopta ca fiind n= 1250 rot/min
d
8

- Conditii de racire ungere

- Forma aschiei

Faza 8. Date legate de solicitarile la prelucrare, control ansamblare etc.

 pentru forta axiala:

Fax=CFDXFsYFKF
KF=K1K2K3K4
K1=1(tab.6.35); K2=1.22 (tab.6.36); K3=1 (tab.6.37); K4=1 (tab.6.38)
KF=11,2211=1,22
Fax=746.410.140.71.22144.44[daN]
pentru momentul de aschiere la gaurire :
Mas=CMDXMsYMKm
KM=K1K2=1.22
Mas=29.66.41.90.190.81.22=319.41320[daNmm]
pentru puterea necesara gauririi:
P=

M n
320 1250
=
=0.51 [kw]
974000 974000 0.8

In care: = 0.8
Pentru ca regimul de aschiere calculat sa poata fi utilizat pe masini-unelte trebuie
indeplinita conditia: P PME
PME puterea motorului electric de antrenare a M.U
Este indeplinita conditia, deoarece PME = 3 KW; atunci avem:

P< PME
0.51 kw < 3 kw
- masa 1.082 kg
- forta =m g =10.614 N
g forta gravitationala
g= 9.81
- moment de inerie 0

- centru de masa x = 0.00mm

y = 0.00 mm
z = 26.63 mm
- Volumul: V = 138748.44 mm3

Faza 9. Date legate de norma de timp

t pi

tb t a t dt t do t on

15
0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,545 min
50

NT = n
l l1 l2 80 15 3

0,81 min
s

n
0
,
3

400
tb =

ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,42+1+0,15 = 1,57 min

Tn = Tb + Ta + Ton + Td + Tpi/n (min) unde:
Tn - timpul normat pe operatie (min)
Tb - timpul de baza sau de masina (min)
Ta - timpul auxiliar sau ajutator (min)
Ton - timpul de odihna si necesitati firesti
Td - timpul de deservire tehnica si organizatorica (min)
Tpi - timpul de pregatire - incheiere
n - lotul optim de piese care se prelucreaza la aceiasi masina in mod continuu
Tb + Ta = Tef (To) - timpul efectiv sau operati
Timpul de baza se calculeaza cu formula:
Tb = Lc/vs i = L + L1 + L2 i/n s (min) in care:
Lc - lungimea de calcul (min)
vs - viteza de avans (mm/min)
i - numarul de treceri.
L - lungimea semifabricatului (mm)
L1 - lungimea de angajare a sculei (mm)
L2 - lungimea de iesire a sculei (mm)

n - numarul de rotatii pe minut

ton = 3,5 min
tpi = 15min
ta3 = 0,15 min
tdt = 2,5 min
ta1 = 0,52 min
tdo = 1,2 min
ta2 = 1,1 min
[Pico C . a. Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere (2), Ed. Tehn.,
Bucureti, 1982]

Faza 10. Date legate de volumul productivitati

-

Volumul anual de prooductie este de 60.000 buc./an.

Productia este de serie mare
Numarul pieselor din lot n 50
Piesa se prelucreaza intr-un singur schimb
Timpul disponibil pentru proiectare: 7 3+ 6 3=39 ore;
7 numarul de laboratoarelor de proiectare
1.5 2=3 numarul de ore pe sedinta
6 numarul de etape progamate
3- ore de lucru pentru fiecare etapa

Etapa 2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC

(S.T.-

E). STABILIREA SOLUIEI DE principiu (ANASAMBLU) A

DISPOZITIVULUI
Faza 2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare
etc.), ce va sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:
Nr.
Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)
Avantaje
Dezavantaje
crt.
Deumirea
Schita
0
1
2
3
4
1.
Prelucrarea
nu necesita cap
necesita
succesiva, a unei
multiax ;
trasare
piese din aceeasi
nu necesita in
punctare;
prindere, piesa
general dispozitiv timpi ajutatori
este orientata si
de prindere a
de orientare
stransa cu
piesei;
strangere
ajutorul
ridicati
dispozitivelor de
grad foarte
pe MU sau
scazut de
folosind
utilizare a puteri
elemente si
masinii unealte;
accesorii ale MU
timpi de baza
ridicat;

2.

Prelucrarea
succesiva, fara
divizare dupa
sablon a unei
piese din aceeasi
prindere, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;
nu necesita
trasare-punctare

precizie
scazuta;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

3.

Prelucrarea
simultana cu
divizare, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;

4.

Prelucrarea
simultana a unei
piese din aceeasi
prindere, piesa
este orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

nu necesita
trasare-punctare;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor

5.

Prelucrarea a
doua piese din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor

6.

Prelucrarea a
doua piese
simultana din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

nu necesita
trasare-punctare;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu translare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;

7.

Prelucrarea a
patru piese
simultana din
aceeasi prindere,
piesa este
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale MU

nu necesita
trasare-punctare;
timpi de
divizare scazuti;
precizie
ridicata;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu translare
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare ;

Faza 2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare.

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Criteriul
Precizia suprafetelor prelucrate
Gradul de uniformitate a strangerii
pieselor
Precizia ceruta suprafetelor de strangere a
pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a
MU
Necesitatea trasarii-punctarii
Necesitatea cap multiax
Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei
Timpi ajutatori de OP si S
complexitatea dispozitivului de prindere
a pieselor
Durabilitatea sculei
Total

Unitati partiale pentru SP-TP numarul:

1
0
10

2
5
10

3
10
10

4
10
10

10

10

10

10

0
10
10
0
10

0
10
0
0
9

10
10
0
4
8

10
0
0
5
10

55

49

67

69

Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 1: Prelucrarea succesiva, a unei piese
din aceeasi prindere, piesa este orientata si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind
elemente si accesorii ale M-u

Faza 2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n

1.

2.
3.
4.

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

timpul disponibil i poate fi folosit;

Pozitia piesei
Modul de prelucrare
al suprafetelor de
acelasi tip sau de tip
diferit
Cu o
Numarul
scula
pieselor
Cu mai
prelucrate
multe
simultan
scule
Pe un
Numarul
rand
pieselor
prelucrate Pe mai
din aceeasi multe
prindere
randuri

Orizontala

Numarul posturilor
de lucru

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate

Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util si
poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

Dispozitiv demontabil

Special cu actiune macanizata

(semiautomat)

Etapa 3. Elaborarea schemei optime de orientare-pozitionare si proiectarea

elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare pozitionare si
strangere (rezemelor)
Faza 3.1 Elaborarea schemelor de orientare si pozitionare tehnic posibile (SOPTP)
Faza 3.1.1 Elaborarea schitei fazeipentru care se proiecteaza dispozitivul

Numrul,
forma, poziia i
mri-mea
suprafee-lor,
muchiilor i
punctelor de
ori-entare ale
piesei

Nota-rea
con-form
schiei
operaiei
sau fazei

2
E

O suprafata
cilindrica plana

Bazele de
ori-entare
determinate de
suprafeele,
mu-chiile i
punctele de
orientare
ale piesei
3
Baza de
orintare

Reazemele
utilizate pentru
ma-terializarea
bazelor de
orientare

4
O suprafata
intinsa
exterioara sau
interioara
3 reazeme
simple cu
suprafata active

Bazele de
orientare
materi-alizate
de reazeme

5
Un plan de
actionare a
reazemului

Gradele de
libertate
nlturate
piesei

Simbolurile bazelor de ori-e

reazemelor

6
3g
2r+1t

plana redusa

O suprafata
cilindrica
cuprinzatoare
(interioara )
scurta

Baza de
cotare

O muchie
circular plana
interioara

Baza de
cotare

O suprafata
cilindrica
cuprinsa
interioara scurta

Baza de
cotare

O suprafata
cilindrica
curinsa
exterioara
scurta

Baza de
orintare

O muchie
circular
exterioara
O suprafata
cilindrica
interioara scurta

Baza de
orintare

Baza de
orintare

O suprafata
cilindrica
cuprinsa
exterioara
scurta

Planul
determinat de 3
pct pe supraf
active ale
reazemelor
Dorn Sau bolt
de reazem
cilindric scurt
rigid

Dorn , bolt de
reazem nerigid
cu mobilitate
lineara
Mechanism de
orientare fixare
cu elemente
mobile sau cu
elemente
elasice tip dorn
O bucsa de
reazem
cilindrica scurta

O suprafata
cilindrica
interioara

2t

O suprafata
cilindrica
interioara
O suprafata
cilindrica
interioara

`Un punct pe
2t
axa de
simetrie a
suprafeti
active

Baza de
orintare

O bucsa conica
scurta auto
reglabila liniar
O prisma de
reazem ingusta
O dreapta in
panul de
simetrie al
supraf active

Centare si
sprijin
transversal
Un punct
continut in
directia
determinate
de ints
actiuni ale
reazemului

Mechanism de
orientare fixare
cu elemente
mobile altele
decat prismele
sau cu elemente

O suprafata
cilindrica
exterioara

2g
2t

Doua suprafete
plane exterioare

Baza de
cotare

elastic tip
mandrina
O suprafata
plana exterioara

O suprafata
plana
exterioara

2g
1t+1r

Faza 3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C/CPG) impuse suprafeelor de

C5.

Suprafata
B

determina BCSuprafata sau suprafete care

sau nu (DA, NU)Daca este conditie determinanta CD

Suprafata
B
Suprafata
A

Baza de cotare BC (punct sau centru,

dreapta sau axa, plan)

explicit

conditie in mm Toleranta (abat max. Admisa) la

85/2

cupr. Sau cu ce t se aprox.De unde sa luat toleranta (din desen

sau din STAS 2300-88) in ce t este

C4.

Tipul preciziei explicita, implicita

C3.

Conditia de precizie:
dimensionala(cota) ,de poz. Relativa,

C2.

Generatoar
ele
suprafeti B
Suprafata
B

de forma (cote simboluri)

C1.

Suprafata sau elem. definitoriu (punct

sau centru, dreapta sau axa plan de
simetrie)al supraf de prelucrat

Notarea conditiei

prelucrat, controlat, asamblat etc

0.0
35

DIN
STAS

DA

Da pozitia relativa a supraf

influenteaza precizia de pre

implicit
a

0.0
3

Din
STAS

DA

Da pozitia relativa a piesei

conditii piesa nu se conside

explicit

Din
STAS
Din
STAS

DA

implicit
a

0.0
3
0.0
3

NU

Da pozitia relativa a supraf

procesul de orientare
Da pozita relativa dar supra
cu conditia C2

implicit
a

0.0
3

Din
STAS

NU

Da pozitia relativa dar este

Faza 3.1.3. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare

pozitionare
Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei

Translatii
Rotatii
Tx
Ty
Tz
Rx
Ry
+
+
+

Conditii de precizie
determinate (CD)
Conditii
suplimentar
e

Asigurarea inchideri fortelor de

aschiere, centrifugale, de inertie si de
strangere prin elementele de orientare
sau de orientare si strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor
aschietoare (a cursei avansurilor),
pentru cresterea productivitatii
prelucrarii
Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Rz

Orientare cu motivatie tehnico-economica,

incompleta

Faza 3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor

Numarul,tipu,
forma, si
marimea
elementelor
geom. ale piesei
ce ar putea servi
ca suprafete de
orientare
O suprafata pana
inelara
O suprafata
cilindtica
interioara
O suprafata
cilingrica
exterioara
O suprafata
cilindrica
exterioara
O suprafata pana

Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei

Daca este
sau nu
suprafata
det. a bazei
de cotare
(DA , NU )

Daca se alege
sau nu ca
suprafata de
orientare
(DA , NU )

justificare

DA

DA

DA

NU

DA

NU

DA

Da

Sigura stabilirea piesi pe element fiinf

considerata baza de orientare

NU

DA

Asezarea piesei pe suprafata de

Introducerea piesei pe suprafete de

orientare
Are o lungime mica
Nu asigura stabilirea piesei pe element
de orientare
Are lungime mica
Nu asigura stabilirea piesei pe element
de orientare

inelara
O suprafata
cilindrica
interioara
O suprafata pana
inelara
Axa de simetrie

NU

Da

NU

NU

DA

NU

orientare
Sigura stabilirea piesi pe element fiinf
considerata baza de orientare
Introducerea piesei pe suprafete de
orientare
-

Faza 3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOPTA

Faza 3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Abaterile de orientare pozitionare admisibile Aopa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor
de precizie ce trebuie asigurate prin orientare pozitionare sau conditiilor de precizie determinate (CD),
afectate abaterilor de orientare pozitionare a pieselor din dispozitiv.
In spatiul actual al cunostintelor abaterile de orientare pozitionare admisibile Aopa se pot
determina cu relatia:
1 1
Aopa TCD
2 3
Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta in
Dconditia C
TCD
[mm]
0.03

0.03

Relatia de calcul a Eroarea maxima de

oa(CD)
orientare la conditia
CD oa [mm]

1
oa TCD
2
1
oa TCD
2

0.015

0.015

Faza 3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop

Abaterile (erorile) de orientare-pozitionare ,,reale Aopr sau, pe scurt, abaterile (erorile)
de orientare-pozitionare Aop se definesc ca fiind componente ale abaterilor (erorilor)
de prindere (orientare-pozitionare si strangere) , cauzate de necoincidenta bazelor de orientare-pozitionare
materializate de reazemele dispozitivului (BOPMR) cu bazele de cotare BC (bazele de referinta
constructive; bazele de proiectare) aleconditiilor de precizie determinante CD impuse suprafetelor de
prelucrat (controlat, asamblat etc.) ale pieselor, la orientarea-pozitionarea acestora in dispozitive integrate
in sisteme tehnologice reglate la ,, dimensiune (cota).

Nr crt

Utilitati partiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (SO-TA) nr:

1.
2.
3.
4.
5.
6..
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

Uik

Criteriu

Grad de normalizare a reazemelor

Complexitate constructiv a
reazemelor
Uurina asamblrii
Tehnologicitatea
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la supraf.
de prelucr.
Uurina evacurii achiilor
Uurina curirii dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la schimbarea
prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i reparrii
Timpii de introducere i de scoatere
a pieselor de pe reazem
Timpul necesar proiectrii r
Timpul necesar execuiei r
Utiliti totale (globale)

Uik

Uik

Ujk

Uik

Ujk

Ujk

Ujk

5
9

6
40

11
49

6
7

7
8

13
15

6
6

6
40

12
46

6
7

7
8

13
15

6
9
5
6

6
12
5
7

12
21
10
13

8
9
6
5

8
7
3
8

16
16
9
13

3
5
8
3

6
12
5
7

9
17
13
10

8
9
6
5

8
7
3
8

16
16
9
13

3
4
6
8
5

5
4
7
3
8

8
8
13
9
13

8
3
5
7
8

2
2
8
6
6

10
5
13
13
14

9
7
3
9
9

5
4
7
3
8

14
11
10
12
17

8
3
5
7
8

2
2
8
6
7

10
5
13
13
15

8
3
5

6
8
5

14
11
10

7
7
4

5
5
9

12
12
13

6
6
9

6
8
5

12
14
14

7
7
4

3
8
6

10
15
10

6
8
96

6
5
133

12
13
23
9

8
7
105

8
6
98

16
13
203

3
9
101

6
5
133

9
14
23
4

8
7
105

8
5
96

16
13
201

Faza 3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de

orientare-poziionare
Faza 3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu flci (bacuri);
2.1.2. cu bile;
2.1.3. cu role;
2.1.4. cu plunjire (tije);
2.1.5. cu prghii (bride);
2.1.6. cu pene (lamele);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1. cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.2. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.3. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
2.2.4. cu inele elastice (arcuri-disc; arcuri-taler; arcuri-farfurie; aibe elastice);
2.2.5. cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci.
Nr. crt.
1.1

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

Reazeme plane

Cepuri
1.2

Placute (placi)

Inel
1.3

1.4

Corp dispozitiv

2.1.1

Mecanism de centrare-strangere tip dorn

Cu elemente de centrare-strangere rigide
Cu pene

2.1.2

Cu bile

2.1.3

Cu role

2.1.4

Cu plunjire

2.1.5

Cu parghii

2.1.6

Cu pene (lamele)

2.2.1

Cu bucse elastic netede

2.2.2

Cu bucse elastic sectionate

2.2.3

Cu bucse elastice cu nervure

2.2.4

Cu inele elastice

2.2.5

Cu membrane elastic

Faza 3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;

 intretinere usoara;
Dezavantaje:

strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;

suprafata activa se uzeaza usor;
Pentru reazem tip dorn vom folosi elemente elastice de tip bucsa elastica sectionata

Avand doua tipuri de bucse pe care le pot alege.

Una dintre ele este Bucsa elastica sectionate unilaterala, cu guler, pentru dornuri prezentata in
figura urmatoare :

pe care o voi modifica pentru piesa de prelucrat, prezentata in figura urmatoare

Voi opta pentru bucsa bilaterala cu mecanism de deblocare pentru ca aceasta bucsa
se poate mecaniza usor si va putea mateariliza bazele de cotare ale piesei cerute de
conditiile determinante.

Faza 3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 40-032
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

Faza 3.4.4 Dimensionarea reazemelor

D1=95 mm
l1= 42 mm
l2=45 mm
l3=100mm
=35

d2 = 89 mm

d = 70 mm
L = 132 mm
d1 = 83 mm
D = 112 mm
Faza 3.4.5Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active

fa de suprafaa conic
Rugoziti:

STAS ul din care

sau extras abaterile
limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active

Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

limitValoarea abaterii

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Buc elastic secionat pentru mandrinare

strngereElement de orientare-

reazemelor

H7

0 , 018
0

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

0,01

0,005

Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;

Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;

Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;

Suprafee frontale, Ra = 1,6 m

Faza 3.4.6 Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

Faza 3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de

amplasare a reazemelor

Elemente componente:
1. corp
2. membrana

3. disc
4. rulment

5. stifturi
6. pahar
7. bucsa elastica
8. suport
9. bucsa
10. resort
11. arbore
12. bucsa elastica
13. cama

14. maner
15. clichet
16. disc divizor
17. racord
18. fixator
19. arc
20. piesa
21. burghiu

22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.

Etapa 4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE

STRNGERE
38.

(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I

MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREpoziionare (CENTRARE)-STRNGERE

39.

40.
41. Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n
regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare
(montare);
fore i momente masice;
fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu
reazemele);
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:
principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:
dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;
cursele de strngere (slbire) Cs;
elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.Faza 4.1 Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)
52.
53.
Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a
forelor de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare,
suplimentare) care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de
prelucrare.
54.

57.
N
60.

55.
56.
58. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
61.

59. Fore de strngere

64. a) Piesa s nu se deplaseaz pe
direcia axial datorit forei P
K P
65. S=
=
z a
3.51 144.44
=844.974 [daN]
3 0.2
66. Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere

62. Mecanism de centrare strngere tip mandrin

63. Z=3 puncte de strangere

67.
Si
S
844.974
=
=
=3.842
2
A0i D
70
daN/mm2
68.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
69.

78. K0=1.5
79. K1=1.2
80. K2=1
81. K3=1
82. K4=1
83. K5=1.3
84. K6=1.5
85.

0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51

70. b) Piesa nerezemat frontal sa nu

se roteasc datorit momentului
Me
2K M
71. S=
=
z t d
2 3.51 320
=53.4857
3 0.2 70
72. Verificarea condiiei la rezistena
la strivire
73.
Si
S
844.974
=
=
=0.054
A 0 i D2
702
daN/mm
74.
0.054 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
75. Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete
condiia la rezisten
76.

87.
88.

89.Se adopta S= 844,974[daN]

90.
91.
92.
93.
94.

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
N

104.
Scheme de strngere tehnic posibile
(SS-TP)

106.

105.

Fore de strngere

118.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
119.
=
z a
3.51 144.44
=633.730 [daN]
4 0.2
120.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere

107.

121.
Si
S
633.730
=
=
=2.881
2
A0i D
70
daN/mm2
122.
2.881
daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
123.

108.Mecanism de centrare strngere tip mandrin

109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.

Z= 4 puncte de strangere
0=0.2
K0=1.5
t =0.2
K1=1.2
r =0.2
K2=1
K3=1
P=144.44
K4=1
Me=320
K5=1.3
K=3.51
K6=1.5

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

124.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
125.
=
z t d
2 3.51 320
=40.114
4 0.2 70
126.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
127.
Si
S
633.730
=
=
=0.0411
2
A 0 i D2
70
daN/mm
128.
0.0411
daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
129.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la
rezisten
130.

131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
N

152.
TP)

154.

155.

Scheme de strngere tehnic posibile (SS-

153.

Fore de strngere

158.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
159.
=
z a
3.51 144.44
=422.487 [daN]
6 0.2
160.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere

156.Mecanism de centrare strngere tip mandrin

157.Z=6 puncte de strangere

172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.

K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5

0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51

161.
Si
S
422.487
=
=
=1.921
2
A0i D
70
daN/mm2
162.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
163.

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

164.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
165.
=
z t d

2 3.51 320
=53.4857
6 0.2 70
166.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
167.
Si
S
422.487
=
=
=0.027
2
2
A0i D
70
daN/mm
168.
0.027
daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
169.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
170.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
N

206.
Scheme de strngere tehnic posibile
(SS-TP)

207.

Fore de strngere

208.

209.

212.
a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
S=
213.
=
z a
3.51 144.44
=316.865 [daN]
8 0.2
214.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere

210.Mecanism de centrare strngere tip mandrin

211.Z=8 elemente de strangere

215.
Si
S
316.865
=
=
=1.440
2
A0i D
70
daN/mm2
216.
3.842 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
217.

226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.

K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5

0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

218.
b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
2K M
S=
219.
=
z t d
2 3.51 320
=53.4857
8 0.2 70
220.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
221.
Si
S
316.865
=
=
=0.020
2
A 0 i D2
70
daN/mm
222.
0.020 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
223.
Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
224.

235.

236.

Faza 4.1 Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S.

T.A.)
237.
238.
Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic
posibile (SS-TP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic
prin:
sr (c) sa (c)
239.

 sr (c) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant

240.
cs sau de form)
sa (c) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.
241.

Faza 4.1.2 Determinarea erorilor de strngere admisibile sa

242.

definitoriu al
247.
suprafeei de Suprafaa/elementul

246.

243.
Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de
precizie c (determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
1
sa (c) Tc
3
244.
245.
Tc tolerana la condiia c

248.

Condiia de precizie

250. T
olerana
249. T
la
ipul
condiia
condiiei
251. [
mm]

252. De
unde s-a luat
tolerana

253.

sa

254. 255. Su
C1 prafaa B

256.

257. E 258.
xplicit
03

0, 259. Din
STAS

260.
,015

261. 262. Su
C2 prafaa
F,G
268.
269.

263.

264. E 265.
xplicit
03

0, 266. Din
STAS

267.
,015

Faza 4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr

270.
271.

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive.
Acestea apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare,
asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:
=45

272.
273.
274.
275.
276.

1.
2.

Rigiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia:

s (c ) f max cos f min cos

s
1 844.974
cos
cos 90 0
j0
5000

s (c ) f max cos f min cos

s
1 633.730
cos
cos 0
j0
5000

3.
4.

s ( c ) f max cos f min cos

s (c ) f max cos f min cos

s
1 422.487
cos
cos 90 0
j0
5000

s
1 316.865
cos
cos 90 0
j0
5000

277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.

287.

Faza 4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA

308.
309.

307.

310.

sr
322.
323.

325.
326.

324.

327.

sr
328.

338.
339.
340.

s
cos
j0

297.
Este SS-TA [DA

296.
[mm]Valoarea lui

[mm]

295.

calcul a
erorii de

s
cos
j0

311.
312.
313.
0

sau NU]

305.
306.

reale

294.

Relaia de

strngere

298. 304.
299.
300.
301.
302.
303.
1.

293.
Condiia de
precizie

292.
SS-TP

Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic

sa ( c )
de precizie exprimat prin relaia: sr ( c )
289.
290.
291.

288.

314.
315.
316.
0,015

317.
318.
319.
DA

329.332.
333.
330.334.
0,015
331.
0

335.
336.
337.
DA

341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.

Faza 4.3 Stabilirea schemei optime de strangere

349.

Se consider ca schem optim schema care conduce la un consum minim de energie

pentru acionarea mecanismului de strngere sau centrare-strngere (cost minim al exploatrii

dispozitivului) i se poate materializa cu elemente i mecanisme ce satisfac anumite cerine
economice de optim.

350.
351.
Nr.
crt
354.

352.

Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)

355.

353.

Fore de strngere

358. a) Piesa s nu se deplaseaz pe

direcia axial datorit forei P
K P
S=
359.
=
z a
3.51 144.44
=844.974 [daN]
3 0.2
360.
Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i strngere

356.

Mecanism de centrare strngere tip mandrin

357.Z=3 puncte de strangere

361.
Si
S
844.974
=
=
=3.842
2
A0i D
70
daN/mm2
362.
daN / mm 2 Pa=10
3.842
2
daN/mm
363.

Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

372.
373.
374.
375.
376.
377.
378.

364. b) Piesa nerezemat frontal sa nu

se roteasc datorit momentului Me
2K M
S=
365.
=
z t d
2 3.51 320
=53.4857
3 0.2 70
366.
Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
367.
Si
S
844.974
=
=
=0.054
2
A0i D
702
daN/mm
368.
daN / mm 2 Pa=10
0.054
daN/mm2
369.
Concluzie:
SS-TP
2
ndeplinete condiia la rezisten
370.

0=0.2
t =0.2
r =0.2
P=144.44
Me=320
K=3.51

K0=1.5
K1=1.2
K2=1
K3=1
K4=1
K5=1.3
K6=1.5
379.

381.
382.

383.
384.
385.
386.
387.
388.

Faza 4.4 Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de

centrare-strngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

389.

Faza 4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere

ce pot fi utilizate:
390.

Cu motor Pneumatic cu membrana

391.

392.

Faza 4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de

strngere
393.
394. 395.
Nr.
crt

Criterii

401.
1
405.
2
409.
3
413.
4
417.
5
421.
6
425.
7
429.
8
433.
9
437.
10
441.
11
445.
12
449.
13
453.
14

402.

Nr. forelor de strngere principale

406.

Mrimea forelor de strngere

410.

Gradul de descompunere a forelor de strngere

457.

414.
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa
de suprafaa de orientare sau nu
418.
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
422.

Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu

426.
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa
de reazeme sub aciunea forelor de strngere
430.
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de
strngere
434.
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub
aciunea forelor de strngere
438.
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
442.

Presiunea de contact reazem-pies

446.

Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare

450.
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de
orientare
454.
TOTAL

396.
i
399.
1
403.
5
407.
9
411.
8
415.
5
419.
9
423.
9
427.
3
431.
0
435.
0
439.
7
443.
5
447.
0
451.
10
455.
74

Utilit
400.
2
404.
7
408.
9
412.
9
416.
6
420.
9
424.
9
428.
3
432.
0
436.
0
440.
8
444.
6
448.
0
452.
10
456.
81

458.
459.

Faza 4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de

strngere
460.
461.

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.

462.
463.
Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele
de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o
deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
465.

Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm

464.
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare

corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere

466.

Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min

= 0,2-0,4mm
467.

P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;

468.

d cursa de degajare a elementului de strngere.

469.

Faza 4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

470.

471.
472.

473.
474.
475.
476.
477.
478.

d = 70 mm
L = 132 mm
d1 = 83 mm
D = 112 mm
D1=95 mm
l1= 42 mm

479.
480.

l2=45 mm
l3=100mm

=35

481.
482.

d2 = 89 mm
483.

484.

485.
487.

488.

486.

Faza 4.4.6. Alegerea celorlante conditii tehnice ale mecanismelor de

strangere
489.
490.

Se tesesc muchiile ascutite,

Rugoziti:

Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;

Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;

Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;

Suprafee frontale, Ra = 1,6 m

491.
492.
493.
494.

495.

Faza 4.4.7. Definitivarea schitelor mecanismelor de stangere

496.

497.
498.

Faza4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor

de strngere
499.

C a=C s=2.2

[mm]

500.
501.
502.

Faza 4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor

de strngere
503.

Q=

( S2 + R ) tg ( + )( S2 + R ) tg ( + )+ S=844.974
b

daN/mm

504.
505.
506.
507.
508.
509.
510.
511.
512.
Etapa 5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I
PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
513.

514.

Elementele i mecanismele de acionare au rolul de a realiza cursa de acionare C a i fora

de acionare Q a mecanismelor de strngere i de centrare-strngere, sau de a transmite direct

asupra pieselor Ca i Q, sub form de curs de strngere Cs i for de strngere S.
515.

516.

Faza 5.1. Elaborarea schemei de acionare

517.
Reprezentarea grafic a elementelor i mecanismelor de acionare se numete schem de
acionare. Aceasta conine schema optim de strngere la care se adaug mecanismul de strngere sau de
centrare-strngere precum i elementele i mecanismele de acionare

518.

Faza5.1.1. Alegerea modului de acionare

519.
520.

n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de

centrare i fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.

521.

Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.

522.

5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat

523.

Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere,

cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd
se cere creterea productivitii prelucrrii.
524.

Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.

525.

n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.

526.

Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
527.
528.

Acionarea pneumatic

529.

Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea

c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
530.

Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a

semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.

531.

Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.

532.

Acionarea hidraulica

533.

Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea

c fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor
motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
534.
535.

Avantaje:

forte mari;

grautate regusa;

suporta supraincarcari fara pericol;

posibilitati largi de reglare a vitezei si fortei dezvoltate;

pericol redus de accidentare;

aerul care a efectuat lucrul m ecanic nu necesita instalatii speciale pentru evacuare, fiind trimis
direct in atmosfera si poate fi utilizat pentru indepartarea aschiilor;

spatiu disponibil mic;

intretinere usoara chiar de catre operator;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;

536.

Dezavantaje:

viteze mari de deplasare a pistoanelor , sa sfarsitul cursei aparand o lovitura puternica a acestuia ce
poate deteriora motoarele , sau dauna sanatatii operatorului;

randament relativ sacazut , mai ales, in cazul utilizari unor conducte lungi , cu multe coturi si
schimbari de sectiune si in cazul unor etansari necorespunzatoare;

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat

537.

In mare parte aceste dezavantaje pot fi combatute prin proiectarea unor noi solotii de

actionare

538.

5.1.3 Alegerea variante de acionare

539.

Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrare-

strngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Motoare pneumatice pentru dispozitive staionare sau deplasabile

Motoarele cu simpl aciune ai n general curse de lucru limitate, iar forele de acionare dezvoltate
scad cu creterea cursei ca urmare a comprimrii elementelor elastice utilizate la readucerea
pistoanelor n poziie iniial.

540.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu simpla actiune

541.

Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-

semifabricat este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

542.
543.
544.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de

strngere sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

545.
546.

547.

Faza 5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

548.

Faza 5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate

549.

Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau

ataate pe corpul dispozitivului.

550.

Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

551.
552.

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

553.
554.
555.

556.
557.
559.

558.
Motor pneumatic cu membrana cu simpla actiune
560.
561.

563.

562.
Motor pneumaric cu membrana cu dubla actiune

564.

568.

565.
566.
567.
Motor pneumatic cu membrana cu simplu efect

569.

570. Motor special cu membrana

571.

573.

572.

Supapa de siguranta

574.

D=10

575.

Dfilet=M16*1,5

576.

D=31

577.

D1=30

578.

d1=23

579.

h=100

580.

h1=14

581.

Simbol:17-3,10

582.

Pres de lucru reglata,bar:4

583.

Qmax=4mcub/h

587.

Regulator de presiune cu arc

584.
585.

586.
595.
596.
597.

Masa=0.55kg

588.

Dn=10

589.

D=74

590.

D1=64

591.

Dfilet=M16*1,5

592.

T=14

593.

H1max=162

594.

H=25

599.

Ungtor
600.

601.

598.
608.

T=14

609.

Masa=0.75kg

Simbol:17-1,15

602.

Dn=10

603.

B=78

604.

Dfilet=M24*15

605.

D1=60

606.

H=167

607.

H1=118

610.

611.
612.

613.

Filtru de aer Simbol:14-10

614.

Dnom=10

615.

B=78

620.

616.

D=78

621.

H1=15,2

617.

D= m16 1,5

622.

R=5.5

618.

D1=60

623.

Masa=0.52kg

619.

H= 145

624.

Simbol filtru:13-10

625.

626.
627.

Conducte pentru aer comprimat

628.
629.
630.

Faza 5.2.2 Alegerea variantei optime

631.

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu membrana cu simpla actiune

632.
633.

Faza 5.2.3 Dimensionarea componentelor motorului hidraulic

634.
635.
Dimensionarea motorului se face in functie de cursa si de forta de actionare , dupa rapurtul
intre forta de actionare si cursa sa obtinut urmatarele dimensiuni:
636.
D =405
d1=40
637.
D1=286
d2=138
638.

639.
640.
641.

Faza 5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

642.
643.

Rugoziti:

644.

suprafee active plane: nainte de rectificare

645.

dup rectificare:

646.

cilindrice:

647.

suprafeele guri uruburi de fixare:

650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.

Ra 0,2 6.3m

Ra 0,4 1.6m

Ra 25m

648.
649.

Ra 125m

660.

Etapa 6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I

MECANISME COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI

661.
662. Corpul dispozitivului
663. Corpurile reprezint una din categoriile importante de elemente de dispozitive, care reunesc
intr-un tot, celelalte elemente ale dispozitivelor i preiau toate forele ce apar att n procesul fixrii ct i
n cel al prelucrrii. Forma, dimensiunile i complexitatea corpurilor dispozitivelor sau de metoda de
asamblare a motoarelor pe corpurile dispozitivelor, dar i de soluia de realizare.
664.
665. Materiale i soluii tehnologice pentru realizarea corpurilor dispozitivelor
666. Materiale utilizate n mod curent la realizarea corpurilor dispozitivelor sunt fonte cenuii,
oelurile carbon obinuite, aliaje de Al i unele materiale plastice, iar ca soluii tehnologice se utilizeaz
turnarea, forjarea, asamblarea.
a) Turnarea din font: se justific tehnic i economic cnd se cer corpuri mai complexe, cnd se cere
executarea unui numr mare de corpuri de acelai tip, i cnd se cer corpuri rezistente si rigide.
b) Forjarea din oeluri carbon obinuite: poate fi utilizat la realizarea corpurilor de dimensiuni mici i
simple.
c) Asamblarea din elemente normalizate sau de construcie special: se recomand pentru corpurile de
dimensiuni relativ mici i form relativ simpl.
667. Elemente pentru orientarea i fixarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali ai m.u.
668.
669. Pentru orientarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali se utilizeaz urmtoarele
elemente de orientare: suprafee conice exterioare, suprafee cilindrice exterioare sau interioare, combinate
cu suprafee plane sau dou suprafee conice coaxiale opuse ale corurilor dispozitivelor.
670. Fixarea dispozitivelor de captul arborelui principal se face cu o serie de elemente cum
sunt: uruburi, tije filetate i piulie, rozete, speciale filetate.
671.
n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
672.
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/
obinuite);
673.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
674.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i
strngere (reazemele autocentrante), i
675.
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
676.
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
677.
678.
679.
680.

681.
682.
683. Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.
684.

685. Elemente comune

686.
687. Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului
688.
689. Bucsa elastica
690.
691. pahar
692.
4
695.
5
697.
6
699.

693. manson
694. Elemente specifice/ speciale
696. Mecanism de divizare indexare
698. clichet
700.

701.
702.

Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (2 bucati)

703.

704.
705.
706.
707.

D= 120 mm
D= 30 mm
45

708.
709.
710.

Mechanism de divizare indexare cu clichet

711.

712.
713.

Suruburi pentru canale T

714.

715.
716.

717.
718.

X1 conform STAS 3508/1-80

719.
720.

721.

Etapa 7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL

DISPOZITIVULUI

722.
723.

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele

componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul

dispozitivului de orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:2
724.
725.
726.
727.
728.
729.
730.
731.

732.

733.
735.
Nr.
crt
738.
739.
740.
741.
742.
1.

Etapa 8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII

DISPOZITIVULUI
734.
736.

Schema fortei de strangere

743.

737.

Calculul fortei de strivire

746. a) bucsa elastica este solicitata la

stivire cu forta maxima
F 1 F 2
Fmax=
747.
=
2
0.0599 0109
=0.084 [daN]
2
748.
Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i strngere

F imax Fmax 0.084

=
=
= da
2
2
A 0i
D
70

749.
N/mm2
744.

754.

755.

773.
774.

Mecanism de centrare strngere tip mandrin

745.Z=3 puncte de strangere

844.974
=0.0599
F1=
d2
4
422.12
=0.109
F2= d 2
4

750.

0.005 x 103 /mm 2 Pa=10

daN/mm2
751.

Concluzie: bucsa ndeplinete condiia

la rezistena la strivire

752.

757.
758.
759.
760.
761.
762.
763.
764.
765.
766.
767.
768.
769.
770.
771.
772.
9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT

9.1 Analiza tehnica

775.
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au
in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
776.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii
preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si
de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite
acum.
777.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul
nostru se poate trece la analiza economica.
778.
779.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
780.
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
781.
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
782.

783.

9.2 Analiza economica

784.
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
785.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a
echiparii cu dispozitive

pm
pm
786.

NT 0 N T 1
100%
NT 1

N
787.
In care T 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
N
N
dotarea masini-unelte si T 0 =9.545 min iar T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu
ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

t pi
788.

tb ta tdt tdo ton

15
0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,54 min
50

NT0 = n
l l1 l2 80 15 3

0,81 min
0,3 400
tb = s n

789.
790.
ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,42+1+0,15 = 1,57 min
791.
Tn = Tb + Ta + Ton + Td + Tpi/n (min) unde:
Tn - timpul normat pe operatie (min)
Tb - timpul de baza sau de masina (min)
Ta - timpul auxiliar sau ajutator (min)
Ton - timpul de odihna si necesitati firesti
Td - timpul de deservire tehnica si organizatorica (min)
Tpi - timpul de pregatire - incheiere
n - lotul optim de piese care se prelucreaza la aceiasi masina in mod continuu
Tb + Ta = Tef (To) - timpul efectiv sau operati
Timpul de baza se calculeaza cu formula:
Tb = Lc/vs i = L + L1 + L2 i/n s (min) in care:
Lc - lungimea de calcul (min)
vs - viteza de avans (mm/min)
i - numarul de treceri.

L - lungimea semifabricatului (mm)

L1 - lungimea de angajare a sculei (mm)
L2 - lungimea de iesire a sculei (mm)
n - numarul de rotatii pe minut
792.
793.
794.

ton = 3,5 min

tdt = 2,5 min
tdo = 1,2 min

799.
802.

795.
796.
797.

tpi = 15min
ta1 = 0,52 min
ta2 = 1,1 min

800.

t pi

tb ta tdt tdo ton

798.

ta3 = 0,15 min

801.

15
0.81 1,02 2,1 0.80 2.5 7.48 min
60

NT1 = n
l l1 l2 80 15 3

0,81 min
0,3 400
tb = s n

803.
804.

ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0, 01+1+0,01 = 1,02 min

805.

806.

808.
809.

807.

812.
813.
814.
815.

ton = 2.5 min

tdt = 2.1 min
tdo = 0.80 min
tpi = 15min

819.
820.
821.
822.

810.
811.

pm=

816.
817.
818.

ta1 = 0.01 min

ta2 = 1 min
ta3 = 0,01 min

N T 1N T 0
9.547.48
100 =
100 =27.54
NT0
7.48
NT 0 NT 1

823.
O conditie este ca
>
824.
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza

825.

826.

10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE

827.
829.

828.
11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A
NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
830.

831. 1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI

STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA
832.
833. 2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea a 4 gauri pe o masina de gaurit de tip G25
programul anual de fabricaie fiind de 60000 bucai pe an.
834.

1. corp
835.
13. cama
2. membrana
836. 3.Date tehnice :
14. maner
3. disc
837. - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03)
15. clichet
;
4. rulment
838. - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata
16. disc
; divizor
5. stifturi
839. - numarul pieselor prinse este de o piesa ;
17. racord
6. 840.
pahar
18. fixator
7. bucsa
841. elastica
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului
19. arc :
8. 842.
suport
20. piesa
9. bucsa
21. burghiu
10. resort
843.
11. arbore
844.
12. suport
845.
Dispozitivul este un dispozitiv divizor cu bucsa elastica actionat pneumatic. Aerul
comprimat intra in racordul 17 in camera pneumatica din corpul 1 si actioneaza asupra membranei 2, care
transmite forta mai departe discului 3, rulmentului 4, si celor 3 stifturi 5. Acesta ridica paharul 6 (ghidat de
bucsa 9), care strange bucsa elastica 7, fixand asfel semifabricatul. Bucsa elasica inpreuna cu
semifabricatul se poate roti cu ajutorul manerului 14. Actionand manerul ,cama 13 libera pe ax, extrage
fixatorul 18 din degajarea discului divizor 16. Iar clichetul 15, sub actiunea arcului 19, intra in degajarea
urmatoare. Rotind manerul in sens invers , clichetul actioneaza discul divizor, si suportul 12, bucsa
elastica si piesa de prelucrat, pana cand fixatotul 18 intra in locasul urmator al discului de divizat rotit cu
90
846.
847. 5. Instructiuni de transport.
848. Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si
va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu
o hirtie impregnata cu diverse grasimi
849.
850. 6.Instructiuni de conservare :
851. Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.
852.
853.
7. Instructiuni de depozitare.
854. Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
855.
856.
8. Instructiuni de intalare.
857.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
858.
859.
9. Instructiuni de reglare.
860.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
861.
862.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
863.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la
30 zile lucratoare.

864.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute
sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
865.
866.
867.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
868.

Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi
Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.
Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai
sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului, aceasta
trebuie facuta cu masina-unealta oprita
Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice. Aceste
dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot sari de la
procesul de prelucrare.
Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masinii-unelte
Sa se curate bine dispozitivul de aschii
Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial. Sa se
supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung despletit rezinta
pericol de acidentare
Locul de munca sa fie corect iluminat
Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie pentru a
se lua masuri urgente
Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi transportat
imediat la punctul sanitar sau dispensar.
Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra
Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu-se, de
fiecare data, fisa de instructaj

Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii

869.
870.
871.

872.
873.
874.
875.
876.
877.
878.
879.
880.
881.
882.
883.
884.

885.
886.
887.
888.
889.
890.
891.
892.
893.
894.
895.

896.
897.
898.

Lista bibliografica:

1. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
899.
2. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
3. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
4. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992

5. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai,

1983.
6. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982
7. WWW.CRAMPO.COM
900.
8. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1, Inst. Politehn. Iai, 1981
9. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
10. Pico C . a. Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere (2), Ed. Tehn., Bucureti, 1982;
11. Institutul romn de standardizare Scule achietoare i portscule pentru prelucrri metalice, vol I,
(Colecie STAS), Ed. Tehn. 1986
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de
orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i
metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1982.
901.
STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.