Sunteți pe pagina 1din 93
AFré — Materiol pe ‘try bacalawnat + v0 Lbutrs CUPRINS ‘Capitolul I, EUROPA $I ROMANIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA..... ‘Spatiul european si spatiul roménesc ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORI ALE EUROPEL $1 ROMANIEL so... Relieful Clima . 26 Apele en 36 invelisul biopedogeogratic... B Sinteza caracteristicilor biopedoclimatice 4 Resursele naturale a7 PLEMENTE DE GEOGRAPIE UMANA A EUROPE ‘ST ROMANIEL ... Harta politica a Europei . Populatia si caracteristcile ei seodemograice . 38 Sistemul de orase _— cE ee ee n MEDIUL INCONJURATOR $I PEISAJE = 75 Regiuni geografice: Carpatii TARILE VECINE ROMANIEI ‘Capitolul II. ROMANIA $I UNIUNEA EUROPEANA 0.0.0.0... 90 Formarea Uniunii Europene si evolufia integrarii europene 0.0.0.0 90 Caracteristicile geografice, politice si economice ale Uniunii Europene 90 ‘arile Uniunii Europene........ 1 Capitotut | EUROPA $1 ROMANIA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA ‘SPATIUL EUROPEAN $I SPATIUL ROMANESC 41. Europa este penultimul continent ca suprafata (10 170 340 km?) al trelea continent din punct de ‘vedere demografc (740,2 mil oc) ‘Agezarea geograficé: este situat In intregime In emistera nordica, avand ca (tig. 1) + vecini: N - Oceanul Arctic; $ - Marea Mediterana gi marlle marginale (Marea Tireniand, Marea Adriaticd, Marea lonica, Marea Egee), Marea Neagra, Munji Caucaz; E - Munti Ural Fluviul Ural, Marea Caspicd; V - Oceanul Atlantic; * puncte extreme: N - Capul Nord (Norvegia): $ ~ Capul Tarifa (Spania); € - NE-ul Munglor Ural (Rusia); V - Capul Roca (Portugala) Prezinta tarmuri festonate, cu numeroase: + peninsule: Pen. Ibericd, Pen, Itaica, Pen. Balcanic’, Pen, Scandinava, Pen. Kola, Pen. Yutlanda; ‘+ insule: Arhipelagul Brtanic (format din insulele Marea Britanie, anda, Hebride, Orkney). Islanda, Ath. Azore, Madeira si Canare (aflate In Oceanul Atlantic), Baleare, Corsica, Sica, Sardinia, Malta, Creta, Cipru (afate in Marea Mediterana); CCuprinde doua grupari regionale de state: una miltaré (NATO) 51 alta economica (UE) $i un numar de. 46 de state, dintre care cel mai mare ca suprafafé este Rusia gi cel mai mic este Vatican. (Givens OCEANUL ARTIC Europa a ira ieee a wpe AFRICA Fig. 1= Europa: vecini, insule$/poninsule 2 Roménia inregistreaza o suprafaté de 238 391 km® gio populate de 21.3 mil loo, ‘Agezarea goografica: 5 ~ pe glob este situata In emistera nordic, la intersect dintre paralela de 45° latN (ce o situeazé la jumatatea distanfei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meriianul de 25° long, (ce o situeaza la jumatatea distanfel dintre Oceanul Atlante gi Munfi Ural) 6 - pe continent, Romania este situaté In Europa Centrala, avand ca vecini urmatoarele state: Bulgaria (6), Serbia (SV), Ungana (NV), Rep. Moldova (E) gi Ucraina (N gi). Romania este defini ca o fara carpato-dunéreané-pontics ‘© este fara carpaticd pentru c8 2/3 din lungimea Carpatlor se afld pe teritorul Romaniei gi ‘ecupa 28% din suprafata tari, ‘+ este fara dundreand pentru cd 1075 km din lungimea Dunari se afla pe teritriul Romanie! la granitele sale, ‘este fara pontied pentru cA are iesire la Marea Neagr& tn lungulIitoralului de 244 km; Roménia este un stat central european de marime milocie, att ca suprafatd, cat si ca populatie. Din punct de vedere geopoltic, Romania este membru NATO din 2004 gi membru UE din 2007. EVALUARE | Incercuit litera corespunzétoare réspunsulul corect: 1, Punctul extrem nordic al Europe’ este situat pe teritoriul statulul numit ‘a.Suedia —_b, Norvegiac.Rusia. —d.Finlanda In sud, Romania se Invecineaza cu statul numit @.Ucraina Bulgaria. c. Ungaria.—_d, Rep. Moldova Insula Cipru se afla in Marea: ‘a.Baticd —_b. Nordulul¢. Mediterana_d. Neagra 4, Romania este situata in Europa: a.Nordicd —bSudica =. Esticd ©, Central 5, Romania este traversata de meriianul de: : a.25°latN b.26'long.E c.45°long& . 25°latS 1. Completati spatile ibere cu réspunsul corect: 41 ln nord, Romania se tnvecineazé cu statul numit 2. Punctul extrem vestic al Europe’ este 3. Teritoriul Romaniei este traversat de paralela 4 5 Pentru cd are iegre la Marea Neagra, Romania este consideratd o tara Romania este membru al UniuniiEuropene din anul Ii, Po baza hértii de mai jos, precizafi denumirea peninsulelor notate, pe harté, cu litere de la A Ia E sia insulelor notate, pe hart, cu cifre de la 1 la 5: an a OE 0 Ogat 4 a ra Seer = c D E 1 2 3 . ‘ 5 ELEMENTE FIZICO - GEOGRAFICE DEFINITORII ALE EUROPE! $! ROMANIE! RELIEFUL EUROPE! tere qonerale al 21 > din punct de vedere altimetric, releful Europe! inegistreaza altitudinea maxima de 4807 m Tn VE. Mont Blane gin Munji Alpi gi alttudinea minima sub 0m in Olanda (in regiunea ppoldereior = uscat obtinut de sub apele mari prin Ingiguire gi desecare); > ‘treptele de relief cuprind: campi gi dealur joase (85%), mun gi dealuri nate (16 %): > din punct de vedere geologic, elieful Europe! cuprinde: unitafi de platforma (reprezentantele unui vechi uscat’precambrian, situate In partea de nord si nord-est Piatforma Est-Europeana 51 Scutul Baltic) si unitafi de orogen (formate prin Increfrea scoarie terestre In orogeneze diferit: caledoniana, hercinica si alpina) ice do relief: 2 relief gfaciar ‘+ este rezultatul actiunii ghetarlor (de calota gi montani) care s-au format In peroada glaciara cuaternara (pleistocen) In Europa Nordica gi in munti cu alttudini mai mari de 2000 m: ‘+ este reprezentat de: aliniamente de morene, depresiuni lacustre (In nordul Europei) gi crcur, val, morene glaciare (In masivele montane} ‘In prezent, existé ghefari tn Islanda, tn munfi care depagesc 3000 m alttudine gi tn Alpi ‘Scandinaviei(datonta situari lor la latitudine mai mare de 60° i attudinii mai mari de 2000 m, calota glaciaré pleistocend a creat platour, pe care ghetari actuali sunt situa la cele mai mari alttudini. + reliful carstic: este format pe roc! carstiicabile (calcare, sare), find reprezentat de pester si che este reprezentatv In Podigul Karst, din Slovenia, unde a fost studiat pentu prima oara + relief vulcanic:este format in urma eruptilor vulcanice §\ este reprezentat de: ¥- wleani activi: Vezuviu, Etna, Strombol (in Italia) Santorini (Grecia), aflai In zona de contact dintre piaca tectonica arcana si placa tectonic euro-asiaticd gi vulcanul Hekla (in Islanda — insula vulcaniea, stuata la contactul dintre placile tectonice euro-asiaticd gi americana) ¥_un lang de vulcani sting, cu restur de conuri gi cratere vulcanice (In Carpati Romanesti + relieful eolian: este reprezentat de dunele de nisip din Campia Romana (Baragan si Campia Otteniei), Campia de Vest (CAmpia Carei) gi Delta Duna, = relief tora este reprezentat de mai multe tipuri de farm: farm cu flodurl (Norvegia);tarm cu eanale sau daimatic (vestul Croatia’); farm cu delte (Volga, Dunare, Pag); farm cu estuare (formate datorita amplitucinilor mari ale mareelor): Elba, Tamisa, Sena; farm cu lagune (lagunele sunt foste golun barate de cordoane de nisip) aemurle Mari Balice (nordul Germaniel, Polonie), tarmul Mari Negre {sistemul lagunar Razim - Sinoie) farm antropic(polderele olandeze), 3. Unitati malore de relief (ig. 2) ‘Muntii Alpi prezinta urmatoarele caractere generale ale reliefului: + Modul de formare: s-au format prin incretirea scoartelterestre In impul orogeneze' apn + Tipari de roci: sunt alcatuij predominant din roci metamorfice, dar § din calcare (in est), = Altitudint: depasesc 4000 m (vf. Mont Blane 4807 m); + Fragmentare: sunt putin fragmenta (se caracterizeaza prin mas\itate); =. Tipuri de relief: prezinta relief glaciar, ghetar actual g relief carstic, Muntii Caucaz: = au format prin inereirea scoarfeitereste sl erupi vulcanice In timpul orogenezel alpine: ‘sunt alcatu! predominant din roci metamorfice, la care se adauga calcare i roci vuleanice; alttudinile depasesc 5000 m (vt Elburs 5642 m), ‘sunt putin fragmentat (se caracterizeaza printr-o masvitate remarcabil) prezinta relief glaciar. ghetar actual, relief carstc §: vuleancc. Muntit Pirinet: ‘-au format prin ncrefrea scoarfe terestre In timpul arogenezei alpine: = sunt aledtuiti predominant in roci metamorfce: = _alttudinile depagesc 3000 m (vi. Pic d'Aneto 3404 m); sunt putin fragmentatl (Se caracterizeaza print-o masivitate remarcabil) =. prezinté relief glaciar§i ghefari actual, ‘Muntii Apenini: = Sau format prin increitea scoarel terestre tn timpul orogenezel alpine, dar si prin eruphi vulcanice; 8 = sunt aleatuit din roc! metamortice g din roci vulanice; = alitudinile sunt de aproape 3000 m (vf. Gran Sasso ditala 2912 m); = prezinté relief vulcanic $glaciar, ‘Muntii Carpati: = sau format prin incretrea scoartel terestre In orogeneza alpina, dar si prin erupti vulcanice: = sunt aleatuit dintr-o varietate de roc: metamorfce, vulcanice, sedimentare: * alltudnile depagesc 2500 m (vf. Gherlachovka 2855 m, din Muni Tatra, pe teritoiul Slovaciel) sunt fragmenta (aproape un sfert din supcafata lor find reprezentatd de depresiun i culoare de vale) © prezinté relief glacar, vulanic, carsic. Alpli Dinarici: =" s-au format prin ncretrea scoarfe terestre In timpul orogenezei alpine; ‘sunt alcatut predominant din calcare, alttudinile depagesc 2500 m (vf. Jezerski 2694 m, situat la granita dintre Albania si Muntenegru); prezinta relief carstc $i glacia. Muni Baleani (Stara Planina): ‘sau format prin Incretirea scoartelterestre In tmpul orogenezei alpine; sunt ale&tulj predominant din rocile metamorfce alitudinle depagesc 2000 m (vf. Botev 2376 m) prezints relief glaci Masivul Central France: 's-a format prin Increirea scoartelterestre In impul orogenezei hercinice si prin erupti vulcanice: © este alcdtuit din roc! vulcanice, dar gi caicare; © ate alitudini sub 2000 m (vt. Mt. Doré 1886 m); = prezinta relief wuicani gi carstic; ‘Muntii Ural: este cel mai lung lant muntos din Europa, peste 2000 km, orientat nord ~ sud; = Sau format prin increirea scoartl terestre in timpul orogenezel hercinice; + sunt aleatuit predominant din roci metamorfce; * alttuin sub 2000 m (vf. Narodnaia 1894 m); = exist relief glaciar in nor. Munti Penini, Muntii Grampian si Muntii Scot ‘sau format prin Tncrafirea scoarfeitereste in timpul orogenezei caledoniene; ‘sunt aloatuj din sisturicristaline, dar gi ain calcare; = altucnie sunt in jur de 1000 m (vf. Ben Navis 1383 m -M, Grampian vf. Cross Fell 883 m -M. Peni) ‘sunt fragmenta tectonic, avand un aspect rmbatranit = prezinta relief carstic self glaciar(culmirotunjte modelate de calota glaciara cuaternara), Alpit Scandinaviel ‘s-au format prin Increfrea scoarfe terestre In timpul orogenezei caledoniene: sunt ale&tulf din roci metamorfce; alttudinile sunt n ur de 2500 m (vf, Galdhopiggen 2469 m): prezint rele glaciar gi gear actual. spre vest vale au versan} abrupt care se termina prin forur caracterizeaza prin masivtate Moseta Spaniold (Podigul Castile) ‘sa format prin Increjirea scoarfe! terestre in orogeneza hercinica gi ulterior a fost intens erodat; fundamentul este alcatut din roci metamorfice, peste care s-a depus ulterior 0 cuverturé ‘sedimentars; altitudini $00 - 600 m: are aspectul unui platou valurt gi pletrs gi este dominat de culmi numite siere, aparute tn urma retnalriunor blocur eristaline in tmpul orogenezei alpine Podigul $i Campia Finlandei ‘sau format prin sedimentare peste un fundament precambrian ce apartine Scutului Baltic, find ‘modelate de calota glaciara cuatemara: fundamentul este alcatuit din sisturi crstaline, peste care sunt situate depozite glaciare; alttudini de 400 ~ 500 m (In nord) gi 80 ~ 100 m (in sud): ‘exist relief glacar formal din suri de morene, intre care se ala lacur Campia Europel de Est: ‘este 0 cémpie fluvio-glaciara, care s-a format prin sedimentare peste un fundament precambrian, ‘ce apartine Platformei Est - Europene, find modelaté de calota glaciara cuateraré ‘este alcatuita din roci sedimentare: arg, nisipur,pietrigui loess, atudini medi in jur 200 m, dar depageste 200 m in anumite sectoare (Colinele Timan 468 m, in nor); prezintd interuvinetede si morene glaciare, Campia Nord - European ‘este 0 cémpiefluvio~ glaciard care s-a format prin sedimentare peste un fundament vechi, ce ‘aparfine Scutului Baltc, find modelaté de calota glaciaré cuatermard, = _ este alcatuta din roci sedimentare: argile,nisiour, pietrguri, bess; = _alitudin medi tn jur de 200 m: Prezintainteriuvi netede gi morene glaciare; ‘campia Padi ‘+a format prin depunere de sedimente int-un vechi golf al MariiAdriatice; = est alcatuita din roci sedimentare; = are attudin tn jur de 100 m, dar la contactul cu munti atinge 300 m = aspectul reliefului este neted sau usor Incinat,caracterizandu-se prin exstenfa interfuvilor netede gi larg. ‘Cimpia Panonicé: ':a format prin depunere de sedimente int-un bazin tectonic, peste un fundament crstalin fli | ccazut in trepte; = este alcatuita din roc! sedimentare; = _prezinté comparimente mai oase (Cu altudini sub 150 m) si compartimente mai Tnalte (150-300 m); + aspectul reliefulu este neted, caracterizandu-se prin existenfainterfluvilornetede gi larg. Alte unitati de relief: hercinice (Muni Vosgi-Pédurea Neagra, Masivul Sistos-Renan, Muntii Jura, Masivul Harz, Podigul Boeri) gi alpine (Cordiiera Betica, Munfi Rodopi, Ril, Prin, Pind. = Oveanul Artic Pod wie Fig. 2 Europa: unitéy! majore de rliot EVALUARE |. Incercuit litera corespunzétoare réspunsului corect: 4, Cel mai inalti muni din Europa sunt: ‘. Munti Prinei b. Muni Alpi _¢. MuntiiCarpayi ——_d. MuntiApenini 2, Pesterle gi cheile sunt forme ale reliefului ‘avuleanic — b.glaciar —c. carstic dd itoral 3. Vuloanul Hekla este situat in insula: a, Creta b.lslanda—_¢. Cipru 4 Siclia 4. Circurile, vale gi morenele sunt forme ale reliefulu acatsic! —b.wulcanic —c.glaciar —d.eolian ‘5.Tarmul dalmatic este prezent pe tertorul statu a. Italia 'b. Croatia c. Nonvegia_d. Germania 1. Complotati spatile bere cu réspunsul corect: Polderele sunt specie statului numit Flordurle sunt specifice statului num Meseta Spaniola -a format In orogeneza Ghetarii montani actual sunt prezenf la alttudini mai mari de Marea Baltca si Marea Neagra prezinta tatmuri cu |. Explicay prezenta vulcanismulu in Marea Mediteran gi menfionati doi vulcani din acest spa IV. Completatitabelul de mai jos, bifénd cdiguta corespunzatoare flacarei unitati de relief: Unita de orogen ‘Unita de relief ealedonione hhereinice alpine ‘Muni Caucaz. Muni Alpi ‘Muni Prrine? ‘Masivul Central Francez ‘Muni Perini I ‘Muni Ural ‘Muni Carpai Mungi Apenini ‘Alpi Scandinavel Muni Scotie ‘Alpi Dinarich ‘Uniti de platforma Unitati de relief Platforma Est-Europeand ‘Seutul Baltic ‘Campia Nord-Europesra Podigul Finiandei (Campia Est-Europeand V. Realizaji urmatoarele comparatiiprivind relieful Europei. Noté 1: Deosebirle si asemannle se pot referi la oricare dintre urmatoarsle caracterstci ale reliofului: mod de formare, orogenez8,altitudin, tir de roc, tipuri de relief, fragmentare, alte aspecte specifice. ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca unitstie de relief vor fi tratate comparativ si nu ‘soparat. Pentru tratarea separaté a celor dous untae relief se acord& jumatate din punctaj 1. Precizati doua deosebirig!o asemanare inte relieful Munfior Alpi gi relleful Munjlor Scandinaviel 2, Precizafi dou asemainar gio deosebire inte reliful Munflor Prine g relieful Munjlor Carpat. Asomandri: Deosebiri: 3, Precizat) doua asemanari gio deosebire Inte relieful Cémpici Europei de Est gi relieful Cémpiei Europe! de Nord. Asomindri: Deosebiri 4, Precizat! rei deosebir Inte relieful Munfjlr Penin gi elieful Munflor Caucaz, RELIEFUL ROMANIE! > din punct de vedere altimetric, reieful Romaniei se desfagoara intre 0 m gi 2544 m (VE Moldoveanu din Munfi Fagaras); > troptole de relief cuprind: cdmpit (30%), dealur (25%), podiguri (17%), muni (28 24); > din punct de vedere geologic, reliful Romani! cuprinde: unitafi de platforma (care constitu fundamentul reliefului de la exteriorul Carpatilor) si unitéti de orogen, formate prin cutare in orogeneze diferte; > relisful romanesc este variat, proportional, cispus in trepte concenttice si simetrice fata de Depresiunea Colinara a Transivaniei,situata In centrul ari 2.Unitati majore de relief (fig. 3) CARPATII ORIENTALI cuprind: 1. Grupa Nordic’ a Carpatiior Orientall (Carpatii Maramuresulul $1 Bucovinel) prezintd urmatoarele caractere generale ale rellefului: = Mod de formare: s-a format prin erupfi vuleanice (In partea de vest) si prin Incretrea scoarfe| terestre (in partea centrala g| de est) In timpul orogeneze’ alone, + Altitudini peste 2000 m (vt Pietrosul Rodnei 2303 m ain Munfii Rodnei = Tipuri de roci (alcdtuire petrografica): este alcatuits din tei fagi paraiele de roci, ce determina gi ln paralelism al culmilor montane: in vest sunt roci vuleanice, In cent sunt roci metamortce (sist cristaline) gi In est sunt roci sedimentare cutate (ls) = Tipuri genetice de relief: ree glaciar (In Muni Rode) gi reli vulcanc (In Munfi Oag, Gut, Tes); Fragmentare: este fragmentata de depresiuni si vai (cea mai mare find Depresiunea Maramures) + Directia de orientare a culmilor montane este de la NV spre SE: 2. Grupa Centralé a Carpatilor Orientali (Carpatit Moldo-Transilvani) ‘'s-a format prin eruphi vulcanice (In partea de vest) gi prin Incretirea scoarfel terestre (In partea Centra gi de est) In timpul orogenezei alpine Iitudini peste 2000 m (vf. Pietrosul Calimanilor 2100 m din Munti Calimani) + este alcatuta din tel fagi paralele de roci, ce determina un paraleism al culmior montane: In vest ‘sunt roci vulcanice, in centru sunt roci metamorfice (sstur cristaline) gi In est sunt roci sedimentare cutate (fis) « prezinta: relief vulcanic (in Munfi Calimani, Gurghiu, Harghita), relief carstic (Cheile Bicazului din Muni Hasmagul Mare) si relief ruiniform, pe conglomerate (In Muni Ceahlau); este fragmentata de depresiun * direcia de orientare a culmilor montane este de la NV spre SE; 3. Grupa Sudica a Carpatiior Orientali (Carpatii Curburi) *-a format doar prin Incrajrea scoarfei tarestra, In impul orogenezei alpine; + alttuini sub 2000 m (vf. Ciueag 1954 m, din Munfi Ciucas) “este alcatuta doar din roci sedimentare cutare (tig) + prezinta: relief ruiniform, pe conglomerate (Munji Clucas) gi relief carstic (Muni Piatra Mare, Postavary) + este fragmentaté de depresiuni gi vai (Depresiunea Brasov este cea mal mare depresiune intramontana din fara find strabatuté de raul Ot) CARPATII MERIDIONALI cuprind: 1. Grupa Muntilor Bucegi: -5-a format prin increfirea scoarfelterestre tn tmpul orogenezel alpine: + prezinta alitudini de peste 2000 m, maxima In vi. Omu (2505 m), din Mungi Bucegi; + este aleatuité din calcare, conglomerate gi sistur cristaline, + prezinta: relief glacar, relief carstc si reef ruinform, pe conglomerate (,Babele” si .Sfinxul” din Muntii Buceg)) este fragmentata de Culoarul Depresionar Ruc&-Bran; B 2. Grupa Muntilor Fagéras: + 5-2 format prin Increfirea scoarfeiterestre In tmpul orogenezei alpine: + reprezinté cel mai Inalt sector carpatic, inregistrénd alttuginea maxima In varfurle Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), din Mungi Fagarag (cele mal nate varfun din tara); + este alcdtuita, In principal, din roci metamoric; + prezinta relief glaciar, foarte bine dezvoltat ~ 8e caracterzeaza printr-o masivtate accentuata (este nefragmentata de depresiuni) ‘3. Grupa Muntilor Paréng: =s-au format prin Incrfrea scoarfe tereste In timpul oragenezei alpine, + prezintd alttudini peste 2000 m, maxima in Vf, Parangul Mare (2519 m), din Mungi Parang: este alcatuits din roci metamorfice gi calcare; = prezinta relief glaciar gi relief carstc; + Se caracterizeaza prin masivitate 4. Grupa Muntilor Retezat-Godeanu: format prin incretrea scoarte terestre in timpul orogeneze! alpine; + prezintaalttudin peste 2000 m, maxima In VF. Peleaga (2509 m), din Munti Retezat + este alcdtuitd din roci metamorfce gi calcare; = prezinta relief glaciar si relief carstic, + 8e caracterizeaza prin masivitate; CARPATII OCCIDENTAL! cuprind: 1. Muni Banatului: + S-au format prin Incretjrea scoarfi terestre In timpul orogeneze! alpine itudini sub 2000 m (vf. Semenic 1446 m, din Mungii Semenic); sunt alcatuitj din gistuncrstaline gi caleare Prezinta relief carstic «Sunt fragmentati de depresiun’ gi vai 2, Muntii Poiana Rusca: =s-au format prin ncrefrea scoarje terest In timpul orogene: ~aliudini sub 2000 m (varful Pades 1374 m); += sunt alcatuii din sistur cristaline, sunt masivi; ‘3, Muntil Apuseni: « s-au format prin ncrefrea sooarfe terestre gi prin erupt vulcanice in timpul orogeneze! alpine; + alttudini sub 2000 m (VF. Blnor 1849 m, din Mungi Binor; + sunt alcatui din toate tipurie de roci (metamorice, vulcanice, sedimentare - mai ales caleare) dispuse dezordonat, ceea ce determina un .mozaic petrogratic’ = prezinta relief wuicani gi relief carstc (foarte bine dezvoltat); - Sunt foarte fragmenta de depresiuni i vai: depresiun intramontane $i depresiuni-gol; + culmile montane sunt dispuse radiar; SUBCARPATII cuprind: 1. Subcarpatii Moldovel: + s-au format prin increirea scoarfel terestra, la sfargtul rogenezei alpine: + prezintaaltitudini intre 300-900 m, maxima In Culmea Plegului (812 m) + sunt aledtuit din roci sedimentare (arg, nisipur,pietrigur, sare), = relieful este reprezentat ce: ‘© unssingur gir de depresiuni submontans ‘+ carst pe sare la Tg.Ocna: ‘© alunecari de teren, . Inchise in partea de est de dealun subcarpatice: 2 Subcarpatii Curburit: + s-au format prin Increirea scoarfel terestre, ia sfargitul orogenezei alpine, * prezint® alttudini tre 300-800 m, maxima tn Magura Odobest (997m), = sunt aleatuit din roci sedimentare (arg, nisipur,pietrigun, sare); + relieful este reprezentat de: ‘© doua giruri de depresiuni: depresiuni submontane (regiuni joase situate la poalele muntior si intracolinare (regiun joase situate Intre dealur) i dou giuri de dealuri subcarpatice, ‘+ catst pe sare la Signi, alunecai de teren fe cel mai complex sector subcarpatic deoarece: prezinté doua siruri de depresiuni si dou Sirun de dealun subcarpatice: patrund pinteni de munte (Pintenul Ivanetu); au forma curbata; fac trecerea de la o regiune montana la una de campie. 3. Subcarpati Getici: Masivul Dobroge! de Nord s-a format prin tneretea scoarfei terestre in orogeneza ccaledoniana (Podigul Casimcei - este cea mai veche unitate de relief a tari) si In orogeneza hercinica (Munti Macin); >» _Podigul Dobrogei de Sud s-a format prin sedimentare; + Tipuri de roci > Masivul Dobrogel de Nord este alcatuit din grant In Munfii Macin, caloare, sisturl verzl_ In Podigul Casimee!(sisturle verzi sunt cele mal vechi roc! din fara); > Podigul Dobrogei de Sud este alcatuit din calcare acoperite cu loess; + Alttudini de 300-400 m (Masivul Dobrogei de Nord), maxima in VF. Greci 467 m (Muni Macin) gin jurde 200 m (Podigul Dobrogei de Sua), + Tiputi de relief ‘+ relief carstc reprezentat de pester i chel ‘+ muntj vechintens erodat in Masivul Dobrogei de Nor ‘+ relief itoral (reprezentat de falezé gi plaja) gi crovuri in Podigul Dobrogei de Sud. PODISUL GETIC (Piemontul Getic): + s-a format prin sedimentare la poalele uni unitati alte, de aceea se numeste gi piemont; + este aleatuit din roci sedimentare (nisipur.pietrgun,argile) + Inregistreaza alttudini de 600-700 m, In nord gi 200-300 m, In sud, maxima este de 745 m (Dealul Perio), n nordul Podigului Candest + tpuri de relief: relief piemontan putemic fragmentat de valle rautilor, ‘+ interfuvi netede, sub forma de platforms = _alunecari de teren; += Inclina de la nord fa sud PODISUL MEHEDINTI: Este cea mai mica unitate majord de relief a {ari Caractere generale ale reiefulu ~=s-a format prin inerefirea scoarteltereste, la sfargitul orogenezel alpine; este aleatut din sistur cristaline gi calcare + Invegistreaza alttudini de 500 ~ 700m; «= prezints relief carstic; Este 0 unitate de relief aparte deoarece se aseamana cu ™ungi prin mod de formare (incre), oct (sisturicristaine gi calcare) gi tiour de rele (relief carstic); = dealur Prin atitudini (500-700 m). CAMPIA ROMANA: Este cea mai intinsd unitate majord de relief a tari Caractere generale ale relifulu: + 5-a format prin secimentare peste o unitate de platforms, 16 este alcatulta din roc! sedimentare: argle,nisipur,pietriguri acoperite cu Ioess (a carei grosime este ‘mai mica In vest gi mai mare In est, depagind 20 m in Campia Baraganulu), “ integistreaza alttudini medi In jur de 100 m, maxima este de 300 m In Campia Pitesti gi alttudinea ‘minima 6 m In Campia Siretului Inferior, + tipuri de reli: ate, piemontane, cu alitusin de 200-300 m, state la poaele deaunor, fer de (Ex Campia Pits) + campiijoase, de subsdenta (Ex Cémpla Buzdului, Cémpia SiretuliInfero + campiorzontale, tabular, ca aspectul unor eémpuri ininse si netede (Ex. Campa Baraganclu + dune'de nisip n sudul Campiei Otenie gi tn Campia Bérganulul (In ungul valor lalate, Calmatui i Buzdu) reli pe loess reprezentat do crow (excavaiu’ formate prin tasarea loessulu); -incina dela nod la tud(n area de vest) g dela vest la est (Im parte dees), ~cuprinde + SectorulVestic (Cémpia Otte, svat in vest, inte Olt gi unre, strabatuté de Jiu) 2. Sectorul Central (situat intre Olt si Arges); 3. Sectoru Este (siuat la est de Arg subdivizine a Campiei Romane): unde se afta Cémpia Bérdganulul - cea mai extinss ‘CAMPIA DE VEST: 5-2 format prin sedimentare peste un fundament cristalin, puternic faliat gi c&zut in trepte; “este aleatulta din rocisedimentare: argile,nisipurl,petrigur, Idess: * Inregistreaza alttudini medi tn urde 100 mm, maxima este de 174 m tn Campia Vingai; + tipuri de reli: ‘+ cAmpi Inalte, piemontane, cu alttudin! de peste 100 m, situate la poalete dealutilor, ferite de inundati (Ex: Campia Vinga) ‘+ cmpi joase, de subsidenta, cu alttudin’ de 80-90 m, unde réurile au cursuri divagante, producdind frecvent inundai si inmiagtinir, de aceea unele au fost indiguite si canalizate (Ex. Campile Timigului, Somegulu, Criguilor); ‘+ cmpiitabulare (orizontale) (Ex. Campia Aradulul, CAmpia Care); ‘+ dune de nisip in Campia Care’; relief pe Ides reprezentat de crovur -incina de ia sta vest, DELTA DUNARII: - este cea mai noua unitate majord de relief a tari, care s-a format prin umplerea cu sedimente a ‘unui vechi golf al Marii Negre, In urmatoarele condi: canttate mare de sedimente transportata si, depusa de Dunare, platform continentala neteda gi extins8, maree reduse gi curent circular in apele ‘Mairi Negre; este 0 cimpie In formare prin procese de sedimentare; este cea mai joasa unitate majoré de relief a faril, Inregistrand alitudini medi de 0,5 m si alitudinea maxima de 12,4 m in Grindul Letea: este aleatuitd din roc sedimentare (nisipur petriguri, maluri); + tipur de relief: grindur (constituie uscatul din deta), Braet rina: a Patiageance,Dunea se deste n2 bate Chia: situat In nord, este cel mai mare si mai adanc brat al dette (- 39 m),transporta cea mai ‘mare cantitate de apa din volumul apeior Ounaii gi Isl formeaza la gura de varsare o delté secundara numita Delta secundaré @ Chili + Tulcea, care la est de oragul Tulcea se desface in bratele: ‘2 Sulina: situat in centr, cel mai scurt si singurul navigat (maritimey, © Sf Gheorghe: situat in sud, la a care! gura de varsare se afl Insula Sacalin, ‘eu nave de tonaj mare Pruewoy of 39901 9p oulenunans 18 ayienun - ¢' Os EVALUARE | Incorcuif itera corespunzétoare rispunsulul corect: 1. Cel mai nal mung din fara sunt: ‘a. Munji Rodneib. Munti Fagarag —c, MungiCalimani_d. Munti Bucegi 2. Domurie gazeitere sunt tpuri de relief prezente tn: a. CAmpia Moldovei b, Podigul Getic. CAmpia Transiivaniei d. Munfi Retezat 3. Este 0 unitate de relief aparte, care se aseamana cu munfi gi cu dealurile 4. Podigul Bérladulul b. Podigul Dobrogei de Sud. Podigul Mehedingi d, Dealurile de Vest 4. Formele de relief rezultate din tasarea ldessului se numese: a.dune b.crowuti —c.crcuri_ pester 5. Uscatul din Delta Dunari este reprezentat de a.grinduri b.crovuri —c.domuri—_d. dune de nisip, 1. Completati spatile bere cu raispunsul corect: ‘Cea mai noua gi mai joasa unitate majora de relief afar este Relieful vulcanic este prezent In vestul Carpatior ‘Sfinxul si Babele sunt forme de relief din Munti Cea mai mare depresiune intramontand se numeste "Mozaicul petrografic" este specif Mungior Pe baza hértii de mai jos precizati denumirea unitatilor sau subunitafilor de relief notate cu Mitere deta Aa J: _ Romania - unit de reli, e-zrormooa> |V. Explicati urmétoarele afirmatil mentionand doud argumente pentru flecare: 1. Relieful glaciar este foarte bine dezvottat in Carpatii Meridional 2. In Subcarpati Curburi se produc frecvent alunecdri de tere. 20 \V. Realizati urmatoarele comparatiiprivind caracteristicie reliefulul Noté 1: Deosebinie si asemandrie se pot referi la oricare dintre urmatoarele caracteristci ale reliefului: mod de formare, attudin, tipur de roci,tipur de relief, fragmentare, alte aspecte specifics, ‘Nota 2: Punctajul complet va fl acordat numai daca unitaile de relief vor fi tratate comparativ si nu separat. Pentru tratarea separaté a celor doua unita de relief se acorda jumatate din puncta. 1. Precizat} doud deosebiri gi o asemnare Intre relieful Grupei Muntilor Fagaras gi relieful Muntilor Banatuli Deosebiri: ‘Asoménare: 2. Precizati o deosebire si doud aseménari Intre relieful Subcarpajlor Moldovei gi relieful ‘Subcarpatior Getic. Deosebiri: ‘Asomanéri: 3. Precizaljtrei aseméndri Inte relieful Campiel de Vest g relieful CAmpiei Baraganulul Asemanari: 4, Precizai rei deosebir intre relieful Masivului Dobrogei de Nord gi elieful Podigului Bariadulu Deosebiri: 2 Teste sumative Tost ‘Subiectu | (45 puncte) EURO # eae ‘ inal 9 pena é No py Se ‘A. Pe baza hart de mai sus, precizal 1, Denumirea insulelor notate, pe harta, cu numerele 4 11 2. Denumirea peninsulelornotate, pe harta, cu numerele 3 si 7; 12 puncte B. Completatispatilelibere cu réspunsul corect: 1. Mungi Apenini sunt situa in peninsula notata, pe hart, cu numa, 2, Masivul Central Francez s-a format in timpul orogenezei 3. Tarmul cu fiorduri este specific peninsuleinotate, pe harta, cu numarul ‘4, Munfi Balcanitnregistreaza alttudini de peste. 8 puncte ©. Precizal 1, Doua deosebiri so asemanare inte relieful Muntior Alp g relieful Muntlior Ural, 2, Doud asemanari gio deosebir intre relieful Campiei Est-Europene gi relieful Campiei Panonice, Not 1: Aseménérile si deosebinle se pot referi fa oricare dintre urmatoarele caracteristic! ale rolicfului: mod de formare, orogenez8,altituin,tipuri de roci,tipuri genetice de relief, fragmentare, alte aspecte specie, ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca untafile de relief vor fl tratate comparativ $i nu ‘separat. Pentru tratarea separatd a celor doua unit de relief se acorda Jumatate dia punctaj 18 puncte D. Mentionat: 1. O cauza a vulcanismului din Marea Mediterana si un exemplu de vuloan activ din aceasta regiune. 2. O cauzi a prezentei ghetarilor actual in Muni Pine! T puncte 2 ‘Subiectut i! (45 puncte) Romania - unt de oet ‘A. Pe baza haiti de mai sus, precizali denumirea unitaflor sau subunitaior de relief notate, pe hart, cu iterele A, D, Js Fe 12 puncte B. Completatspatilelibere cu réspunsul corect 1. Dune de nisip exista In unitatea de relief marcata, pe harta, cu itera 2. Cea mai joasa unitate de relief din ard este cea notata, pe hart, cu litera 3, Unitatea de relief notata, pe hart, cu litera B Inregistreaza alttudini de peste 4, Relief Ital exist In untatea de relief marcata, pe hart, cu litera 8 puncte ©. Precizal 4, Doua asemanar gio deosebire Inte relieful unitatlor marcate, pe hart, cu literele A si C; 2, Doud deosebir go asemanare Intrerelleful unitaflor marcate, pe hart, cu lterele J iF Noté 1: Asemandile $1 deosebirile se pot referi la oricare dintre urmatoarele caracterstci ale reliefulu: mod de formare, alttudin,tipuri de roci, tipuri genetice de relief, fragmentare, alte aspecte spoaiice. ‘Nota 2: Punctajul complet va ff acordat numai daca unital de relief vor f tratate comparativ si nu ‘separat. Pentry tratarea separata @ color doug uniti de relief se acorda jumetate din puncta. 18 puncte D. Menyonati 4, Doua argumente care s8 sustind afrmatja: “Unitatea marcatd, pe harta, cu litera G este o unitate de relief deosebits® (4 puncte). 2, Do’ factori care au dus la forms Lnitai de relief marcate, pe hart, cu litera | (3 puncte) T puncte 2B Test 2 ‘Subjectul | (45 puncte) EUROPA ya isle penis é ‘A. Pe baza hari de mai sus, precizal: 1. Denumirea insulelornotate, pe hart, cu numerele 6 gi 15; 2, Denumirea peninsulelor notate, pe hart, cu numerele 2 i 8; 12 puncte 8. Completa spatile bere cu réspunsulcorect 4. Peninsula Ibericé este notata, pe hata, cu numarul 2. Muni Perini s-au format in timpul orogenezel 3. Poldere sunt spectice statuluinumit 4 Muni Ural nreistreaza attudini de 8 puncte ©. Precizat 1, Doua deosebiri gio asemnare inte relieful Muntlor Caucaz gi releful Alplor Scandinaviei 2, Doud asemanari gio deosebire intr relieful Campiei Nord-Europene gi relieful Cémpiei Padulu Noté 1: Asominanle si deosebinle se pot referi Ia oricare dintre unmétoarele caracteristic! alo ‘lisfului: mod de formare, orogenez8, atitulin,tiuri de roci,tipuri genetice de elie, fragmentare, alte aspecte specie, ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca unitaile de relief vor fi tratate comparativ si nu separat 18 puncte. D. Mentionat: 1. 0 cauza a vulcanismului din Oceanul Atlantic gi un exemplu de vulcan actv din aceasta regiune. 2. O cauza a prezentei ghetarior actual! In Munti Alp. T puncte Pry ‘Subjectul 1! (48 puncte) ‘A. Pe baza hari de mai sus, precizali denumirea unitajlor sau subunitajior de relief marcate, pe harta, cu iterele A, C, E, 1 12 puncte B. Completa spatilelibere cu raspunsul corect: 4. Piemontul (Podigul) Getic este mareat, pe harta, cu itera. 2, Sistur verzi exist Tn unitatea de relief marcata, pe hart, cu itera 3. Unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera E inregistreaza altitudini de 44. Domuri gazeifere existé In unitatea de relief marcat, pe hart, cu litera, 8 puncte ©. Precizat 1. Doud deosebir gio asemanare intr relieful unitailor marcate, pe hart, cu lterele H gi B: 2, Trei asemanariInre relieful unitajlor marcate, pe hart, cu iterele J si F Noté 1: Asemanérile si deosebirle se pot referi Ia oricare dintre unmatoarele caracterstci ale reliefulu: mod de formare, alttudin,tipur de roc, tipuri genetice de rele, fragmentare, alte aspecte specific. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca unital de relief vor f ratate comparativ $i nu ‘separal. Pentru tratarea separati a celor doud unitati de relief so acorda jumatate din puncta). 18 puncte D. Mentjonat) 1. Dou’ argumente care s8 sustné afimmatia: “Unitatea marcatd, pe harté, cu litera | este cea mai veche unitate de relief in fara" (4 puncte) 2. Un factor care determina lipsa reliefulu glaciar in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A (@ puncte. T puncte 25 CLIMA EUROPE! tim ‘a. Poaiia geograficd: Europa este situata Inre 35° si 71° latN, destaguréndu-se in zona de clima temperaté si doar in partea sa nordic cima este rece. ». Radiaja solard: datorta formei sferce a péméntului gi desfigurdrilattudinale a tertoriull Europe, radiata solard Inregistreaza valori mai mari in partea sudicd (coa 140 kcallem*) si mai ‘ict Tn extremtatea nordicd (70 kcal), ceea ce determina scéderea temperaturi medi anu: de la sud (18°C) la nord (-4°C); © Oceanul Atlantic inluenjeaza cimatu prin: moderarea regimului termio (jeri blande gi veri placute ‘In partea vestica), existenta Curentului cald al Aianticull de Nord (scalda farmurile nord-vestice ale continentulu) gi reparttia descrescétoare a preciptafior care scad de la vest spre est (1000, mmmdan Tn vest gi sub 500 mm/an In est) 4. Girculatia general a maselor de aer determina existenta unor vanturi dominante (Vanturle de Vest, Crivajul, Vanturle Polare) 1 vanturi locale (Austrul ~ in Peninsula Balcanica, Mistral - in sudul Franfel, Bora ~ tn Croatia, Siroco ~ In sudul Spaniei, Italie, Greciei, brize itorale, brize montane}, @. Roleful influenteaza elementele climatice prin alttudine (determinand etajarea climaticd) 5) slispunerea lanturlor de munti (care sunt bariere in calea maselor de aer) Regionarea climatica: Climatu! mediteranean (subtropical) este r&spandit In sudul Europe ~ lemile sunt blande gi ploicase, ir verle foarte tore gi secetoase (din cauza maselor de aer tropical) - temperatura medie anualé 15-20°C; = preciptafle sunt de 500-1000 mmy an; sunt predominant sub forma de ploate g|lapovit = bat Mistrafu (In sudul Franfa), Bora (pe coasta dalmaticd) gi Siroco (In sudul tale, Spaniei, Grecie'), Austrul (In Peninsula Baleanica) Climatu! temperat oceanic este rispandit in Europa Vesticé (pe férmul Oceanului Atantic, din Potugalia pana tn Norvegia); + iemile sunt blande (ipste de gerur), verile récoroase, iar precipitafile sunt abundente, repartizate uniform de-e lungul anului; temperatura medie anuaia 10-15°C, + precipiafile medi anuale sunt in jur de 1000 mm/an; tn zona literal, depasesc aceasta valoars “bat Vanturile de Vest CClimatu! temperat continental de tranzitie este raspandit In Europa Centrala (din estul Frantel pana {in Romania); + temperatura medie anualé 10-15°C (In vestul Europel Centrale) g§-10°C (In estul Europei Centrale) + precipitaile scad de la vest (800 mm/an) la est (500 mmian): + bat Vanturile de Vest (In vestul Europei Centrale) si Crvajul (In estul Europei Centrale): Climatul temperat continental este raspandit In Europa Esticé (regiunile stuate la est de Polonia si Romania); = iemile sunt geroase iar vere, c&lduroase; + temperatura medie anuala 5-10°C; = precipitaji sub 600 mmian; bate Crivatl; ‘Climatul temperat continental rece este prezent in Europa de Nord: = eile sunt geroase gi veri récovoase; - temperatura medie anuala 0-5°C; = preciptaji 600 mmian; = bat Vanturile polare; Climatul subpolar este raspandi in extremitatea Europe’ de Nord; ~ erie sunt lung! (pana la 9 luni) gi foarte geroase, iar verile scute gi relat rei - temperatura medie anualé cuprinsa inre O° gi-5°C; ~ precipitaile sunt reduse (sub 500 mmian); sunt dominant sub forma de 28pada bat Vanturile polare ‘Temperatura medie anuald so calculeazé facand media artmetica a temperaturlor medi unare Amplitudinea termicd reprezinté diferenta dintre temperatura medee @ luni ilie (considerata una cea mai calda) si temperatura medie a luni ianuarie (considerata luna cea mai rece), Precipitatile medii anuale so calculeazé facand suma preciptailor medi lunare, 26 EVALUARE |. Graficul de mai jos prezinté evolutia tomperaturii medit lunare la Atena (Grecia). viv VIL XX Lani Pe baza acestui grafic mentionat!: 4, Valoarea cea mai mare a temperaturil medi lunare g luna tn care se Inregistreaza 2. Valoarea cea mai mic& a temperaturii medi lnare gi luna In care se Inregistreaza 3, Valoarea ampltudintermice anuale 4, Temperaturle medi ridicate din lunle de varé sunt 0 consecinfé a influenfel maselor de aer Tipul de clima in care se Incadreazé acest grafic este 1. Graficul de mai jos prezinté evolutia temperaturii medit lunare la Murmansk (Peninsula Kol Pe baza acestui grafic mentionati: 1. Valoarea cea mai mare a temperaturii medi lunare gi luna in care se inregistreaza 2. Valoarea cea mai mica a temperaturii medi lunare guna tn care se Inregistreaza 3. Valoarea ampliudini termice anuale 4, Tipul de cima in care se Incadreaza acest grafic este 2 ML Graffcul de mai jos prezinté evolutia precipitatillor medil lunare la Bordeaux (Franfa). 120 ° s Viv vit 1x. Lani Pe baza acestui grafic mentionati: 1. Valoarea cea mai mare a precipltatilor medi lunare gi luna In care se tnregistreaza 2, Valoarea cea mai mica a preciptajlor medi lunare gi luna In care se Inregistreaza 3. Evoluja preciptatjior medi lunare este influentaté de ciculalia maselor de aer 4. Tipul de clima tn care se incadreaza acest grafic este 'V. Explicati urmatoarele afirmatii mentiondnd doud argumente pentru fiecare: 1. Temperatura medie anuala scade la nivelul Europel de la sud a nord 2. Precipitaile medi anuale scad la nivelul Europei de la vest la est. \. Realizati urmétoarelecomparafiprivind caracterstcle climatic Noté 1: Aseménérie si deosebinio privnd clma se pot refer la: pul de clima, temperaturd| modo anvale preci medi anvale, vintu, ate aspect climate Nota 2: Punetajul compet af acordat numal dacs unttie googrefie vor fatale compara nu separa 4. Precizati o asemanare si doua deosebiri Intre clima Peninsulei Iberice gi clima Peninsulei ‘Scandinave. Asomandri: Deosebirl: 2, Precizaijtrei deosebir intr clima Insuiei Iranda gi clima Insule! Creta. Deosebiri: 3. Precizati tei deosebir Inte clima Europei de Vest gi clima Europei de Est. Deosebiri: 4, Precizatj tre asemanari Inte clima Peninsuiel talice g! clima Peninsulei Balcanice Asoméinari: 5. Precizatitrei deosebiri Ine clima Insule nda gi clima Insulei Sicilia. Deosebin: 6, Precizati doua asemanari gio deosebire ntre clima Europei Centrale si clima Europei Estice. Asomanari: Deosebiri: 7. Precizali rei deosebiriInre clima Peninsulel Kola gi clima Peninsulei Balcanice. Deosebiri CLIMA ROMANIE! |. Factorii genetic 4. Pozitia geograficd pe Glob $/ in Europa determina climatul temperat-continental de tranzie: ~ temperat: deoarece Romania este siuaté la jumatatea distant dintre Ecuator gi Polul Nord, find strabatuté de paraiela de 45'at.N: = continental: deoarece Romania este situata In Europa Central la jumétatea dstanfel intre Oceanul Atlantic si Munfi Ural, find strabatuta de meridianul de 25'Iong. E; + de tranzite: deoarece pe teritorul Romaniei se interfereaza infuenfele clmatice oceanice cu cole estice, nordice si sutice (se face trecerea de ja climatul temperat-ocaanic, specific Europel Vestice, cel continental-excesiv, specfic Europel Estice), ». Latitudinea: Romania se desfasoara pe aproximativ 5° de lattudine ceea ce determina valor ale ‘adiajei solare mai mari tn sud decat tn,nord si 0 diferenfa de temperatura medie anuala de ‘proximativ 2 - 2,5°C Intre sudul tani (10-11°C) si nordul fri (8,5°C). © Cireulatia generala a masolor de aer determina infuentele climatice exterioare gi regimul eolian: Vanturile de Vest (bat in certrul gi vestul fi), Crivaful (bate in estul si sud-estul jar), Austrul (bate in sud-vestul {Sri}, fSehnul (este un vant caldut ce bate primavara, determinand cresterea brusca a temperaturi, In Subcarpail, Podigul Meneding, sudul gi sud-vestul Depresiunii Transilvanie), bbrize litorale si brize montane; 4. Reliful determind etajarea climatic: 8. Marea Neagré determina 0 moderare a caracteristicilor climatice (veri placute gi ieri blande), dar influenta ei se manifesta doar in lungul Itoraulu onarea L climat |. Etajul climatic de litoral $1 delts: se caracter'zeaz’ prin temperaturi medi anuale de peste 11°C §/ precipita sub 400 mmian; 2. Etajul climatic de cémple (sub 300 m): se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 10- 41°C §1 peste 11°C 1n sudul Campiei de Vest si sudul CAmpiei Romane; precipita de 600-700 mmian In Campa de Vest §1 500-600 mmian In vestul gi centrul CAmpiei Romane, 400-500 mmian tn estul CCampie! Romane. 3. Etajul climatic de dealuri si podiguri (300 - 1000 m) cuprinde: ‘+ Etajul climatic al dealuror $i podigurior joase (sub 500 m) se caracterizeaza prin temperatui ‘medii anuale de 8-10°C $i precipitati de 500-700 mmian; 400-500 mmn/an in sudul si estul Pod. Moldove ‘+ Etajul cimatic al dealunior si podigunior mate (peste 600 m) se caracterizeazé prin temperaturi ‘medii anuale de 6-8°C $i precipita de 700-800 mm/an; ‘+ Exceptie Podisul Dobrogei. temperatura medie anuald de 10-11°C si peste 11°C gi preciltaii de 400-500 mmian: 4. Etajul climatic montan (1000 - 2544 m) cuprinde: ‘+ Etajul climatic de munte (1000-2000 m) se caracterizeaza prin temperaturi medi anuale de 6-0°C $1 precipita de 800-1200 mm/an; ‘+ Etajul climatic alpin (la peste 2000 m) se caracterizeazé prin temperaturi medii anuale sub 0°C gi precipita peste 1200 mmian; ‘+ Etajul climatic al deprosiunior intramontane se caracterizeaza prin inversiuni de temperaturd (pastrarea aerului rece pe fundul depresiuni cea ce determina persistenla geruror gi a temperaturlor scazute): aga se explicd inregistrarea temperaturi minime absolute de ~ 38,5°C, la Bod, In Depresiunea Brasov, rioare: pe fondul climatuui temperat-continental pe tertoriul far noastre {jung urmatoarele influente (nuante) clmatice exterioar: 1. Influengele oceanice: se resimt In vestul gi centrul ari 2.Influente submediteraneene: se resimt in sud-vestl far 3. Influente de tranzitio de fa cole submediteraneene 1a cole continentale: se resimt in partea Centrald a Campie! Romane gi a Podigulu Ge 4. Influente continentale (ast-europene, de ariaitate): se resimt in estul si sud-estul fai; 5. Infiuenfe scandinavo-baltice: se resimt In nordul tari (nordul Carpatlor Oriental, Posigul Sucevei): 6. Influente pontice: pe litoral sn Delta Duna (se resimt pe cca 15-20 km de la linia 8m) gi determina un climat cu temperaturi moderate (arna itoralul este cea mai cald@ regiune a far), 30 EVALUARE LP baza hart alaturate, procizat: 4.0 cauza a preciptatilor medi reduse n= i din untatea de relief marcata, pe hart, cu ere et litera A 2.0 influent cimatcd extericard care se fesimte In unitatea marcata, pe hart, cu litera B 3.Doua cauze care determina diferentele de temperatura medie anuala Inte Lnitajle de reliet marcate, pe hart, cu lterele A gic 4.0 influenta cimatica din unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera D S.Nantul care bate in unitatea de relief marcaté, pe hard, cu itera E 1 Explicajvariatia temperaturii medi anu nivel ari noastre menjionand dous argumente: MW. —Explicaii variajia”precipitaiior ‘meaii anuale la nivelui tari noaste menfonand dova argumente: WV. Pe baza hartil de mai sus, realizati urmatoarele comparatii privind caracteristicila climatice: Noté 1: Aseménarie si deosebinie privind clima se pot refer la: etajul climatic, temperaturé medie anual, precipita medi anuale, vanturi, infuene cimatice, alte aspecte climatice; ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac& untétile de relief vor fi tratate comparativ si nu ‘soparat 1. Mentionati o asemanare $i doua deosebiritntre clima unitalor de relief marcate, pe harta, cu literele K gi J. Asemanari: Deosebiri: 2. Mentionati doud asemanari gi 0 deosebire Intre clima unitajlor de relief marcate, pe harta, cu terete H gi ‘Asoménari: 3. Mentionati o asemanare | doua deosebir intre clima unitajor de relief marcate, pe harta, cu Iiterele F gi. Asemanari: Deosebiri: 31 Test 1 ‘Subjectut 1 (45 puncte) uron ee wk tis (AFRICA A. Pe baza haji de mai sus, precizalj denumirea insulelor notate, pe hara, cu numerele 5, 12, 13 gi 6 12 puncte B. Completat! spatilelibere cu réspunsul corect: 4: In insula notata, pe harta, cu numarul 6 se intregistreaza o temperaturd medie anuala de 2. Insula notata, pe harta, cu numaiul 15 se Incadreaza tipului de cla 3. Peninsula notata, pe hart. cu numarul 3 se numeste 4. In insula notata, pe harta, cu numérul 10 bate vantul numit, 8 puncte ©. Precizat 1. O aseménare si doua deosebire intr relieful Muntlor Caucaz gi refieful Alpior Dina. Nota 1: Asemanarie si deosebinle se pot referi la oricare dintre urmatoarele caracteristic! alo ‘elifulu: mod de formare, orogeneza, alttudini,tipuri de roci,tipuri gonetice de relief, fragmentare, alte aspecte specifce. 2. Trel deosebir privind clima peninsulelor notate, pe harta, cu numerele 2 §18 ‘Nota 2: Deosobirie se pot refer la oricare dintre urmatoarele caracteristci ale ome: tip de clima, femperaturé medio anuala, preciptati medi anuale, vantun. ato olemente climatice. ‘Nota 3: Punctajul complet va fi acordat numai daca unitjie geogratice vor fi ratate comparati si nu ‘soparat. 18 puncte D. Mentionat 1, Doua argumente care s& explice influenta Oceanului Atlantic asupra cml din vestul Europel (4 puncte. 2. 0 cauzd a prezentel estuarelor pe farmul Oceanulul Atlantic g! un exemplu de fluviu care prezinta festuar (3 puncte) 7 puncte ‘Sublectul (45 puncte) Roménia- until de relief AS Qo A. Pe baza haji de mai sus, precizali denumirea unitaior sau subunitatlor de relief marcate, pe hata, cu iterele A, B, C, D. 12 puncte B. Completa spatile bere cu raspunsul corect: 1, Gea mai joasa unitate majoré de relief din jar este marcat8, pe harta, cu itera 2, Cueste existé In unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera 3. In unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera G se Inregistreaza o temperaturé medie anuala de 4. In untatea de relief marcata, pe harta, cu itera A, precpitajle medi anuale Inregistreaza valor de 8 puncte ©. Precizal 1._Doua deosebir gio asemanare intre reliful untajlor marcate, pe hart, cv lterele D si E; Nota 1: Aseminarile $i deosebirie se pot refer a oricare dntre urmatoarele caracteistc ale relief: ‘mod de formaro,alttudin, fori de roc, tiuri genetce de rele, fragmentare, alte aspecte speciice 2, Doua asemanari gio deosebire Inre cima unitailor de relief marcate, pe hata, cu lterele H iF. ‘Nota 2: Asemanarie $i deosebirile se pot refer la urmatoarele caracteristic cimatice: etajul climatic, temperaturé medle anuals, precipita medi anuale, vantur, intuente cimatice exterioare, ‘Nota 3: Punctajul complet va fi acordat numai dac& unitie de relief vor fi tratate comparativ $i nu ‘soparat. Pentru tratarea separaté a celor dua unite de reli se acorda jumatate din punctaj. 18 puncte D. Mentionat 1. Doua argumente care s& sustina afirmatja: “Carpati influenteaza clima Romaniel,” (4 puncte. 2. Doi factor care determina producerea alunecarilor de teren Tn unitatea marcata, pe hart, cu litera | (@ puncte), 7 puncte 33 Test 2 ‘Subiectul 1 (45 puncte) EUROPA i isle penile: 6 ‘A. Pe baza harji de mai sus, precizal 1, Denumirea insulelor notate, pe hart, cu numerele 10 1 14; 2, Denumirea peninsuletor notate, pe harta, cu numerele 1 si 8: 12 puncte 'B. Completatispatile bere cu rdspunsul corect: 4, Munti Penini sunt situati pe tertorilinsuleinotat®, pe hart, cu numarul 2. In insula notata, pe hart8, cu numarul 6 bat vanturile numite 3. Peninsula notata, pe hart, cu numéiul 9 se Incadreaza In tipul de lima 4. Vulcanul Hekla este situat pe tentoriu!insuleinotat®, pe harta, cu numarul 8 puncte ©. Precizat 1. Dova deosebiri gio asemnare Intrerelieful Muntlor Apenin gi relieful Munflor Pisin Nota 1: Asemanérile $i deosebirle se pot referi la oricare dintre urmétoarele caracteristici ale reliefului: mod de formare, orogenez8, altitudini, tipuri de roc, tipuni genetice de relief, fragmentare, alte aspecte specifce. 2. O aseméinare si doua deosebirintre clima peninsulelor notate, pe harta, cu numerele 4 §i7. ‘Notd 2: Asemanarea si deosebirile se pot refer la urmatoarele caracterstci climate: tipul de clima, temperaturé medio anual, precipitati medi anuale, vanturt, alte elemente climatice; ‘Nota 3: Punctajul complet va fi acordat numai dacé unitajle goografice vor fi tratale comparatv $i nu ‘Soparat 18 puncte D. Mentonati 1. Doua argumente care s& explice scadere preciptailor pe teritorul Europe! de la vest la est (4 puncte). 2, Doua cauze ale prezente tarmuluicu deite la Marea Neagra (3 puncte) T puncte a4 ‘Subiectul 1! (45 puncte) Romania -untat de reli A. Pe baza hartii de mai sus, precizati denumirea unitatilor sau subunitailor de relief marcate, pe hharta, cu iterele C, 1,H, J. 12 puncte B. Completa spatile bere cu rdspunsul corect 4 Influente climatice pontice se resimt In unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera 2. Carst pe sare exista In unitatea de relief marcatd, pe hart, cu litera 3. Etajul climatic alpin este prezent in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera 4, Domuri gazeifere existé In unitatea de relief marca, pe hart, cu litera. 8 puncte ©. Precizat 1. Dova deosebir gio asemanare intr relieful unitajlor marcate, pe hart, cu lterele F gi E; Nota 1: Asemanarile si deosebinle se pot referi la oricare dinte urmatoarele caracteristci ale reliefului: mod de formare, attudin,tipun de roc, tipuri genetice de rele, fragmentare, alte aspecte spectic. 2. Doud asemanari gio deosebire Intre clima unitailor marcate, pe hart, cu lterele C 3iD. Nota 2: Asemanarie si deosebinie privind clima se por refer la: etajul climatic, temperatura medio anual, preciptafi medi anvale, vantur,infuente climatice exterioare. Nota 3: Punctajul complet va fi acordat numai dacé unitétile de relief vor fi tratate comparativ si nu ‘separat. Pentru tratarea separaté @ celor doug unit de relief se acorda jumetate din puncte. 18 puncte D. Mentionati 1. Doua argumente care sa sustind afirmatia: “Temperatura medie anuala scade pe tertoriul Romaniei de Ia sud la nord” (4 puncte). 2. Doi factori care au determinat existenfareliefuluiglaciar in unitatea marcata, pe hart, cu litera A ( puncte. T puncte 35 HIDROGRAFIA EUROPE! EUROPA dispune de resurse importante de apa, avand o distribute neuniforma (Fg. 4), Principal factor care infuenteaza hidrografia Europei sunt: relieful (care determina reparttia apelor curgatoare si statatoare) si clima (care influenteazd regimul hidrologic prin variata preciptatilor 31a temperatunion). Componentele hidrografice 1. Qcoane si mart: = Oceanul Ailantic (In vest), Oceanul Arctic (in nord); - Marea Maneci (in NV), Marea Nordulul, Marea Baltica, Marea Norvegiel, Marea Barents (in nord), Marea Mediterana, Marea Adriaticl, Marea lonica, Marea Tireniané, Marea Egee (In sua), Marea ‘Neagra (In SE). 2. Fluvil gi rauri, ‘Cel mai mare fluvu al Europei (ca lungime, bazin hidrografc si debit) este Volga, In functje de regimul de scurgere a apelor (variatia debitulu) fuvile Europel se Incadresza Uurmatoarelortipur + Tipul nordic: cuprinde fuvii a céror scurgere este redusd In sezonul rece (din cauza ‘nghetul) gi prezinté debite mar ia sfargitl prmaveri gi vara: Peciora, Dvina de Nord (nordul Rusie) ‘+ Tipul vestie (atlantic): curpinde rauri a céror scurgere se caracterizeazé prin ape bogate tot timpul anului: Loara, Sena (Franfa), Tamisa (Marea Britanie); ‘+ Tiput sudic (mediteranean): cuprinde rauri care prezinté scurgere bogata lama si debite reduse vara: Rhon (sudul Franfei), Pad, Tbru (Italia), Ebro (Spania); ‘+ Tipul central ~ european: cuprinde réuri care se caracterizeaza print-un regim de scurgere ‘complex, cu ape mari primavara, viturl vara gi ape mici toarna gi lara: Vistula (Polonia), Rhin (Germania), Ounare ‘+ Tipul est ~ european: cuprinde rauri care se caracterizeazé print-un debit osclant, foarte mic vara (din cauza climatul continental excesiv) dar gi iarna (din cauza Inghetulu) gi debite bogate primavara: Nipru (Ucraina), Volga, Don (Rusia) Debitul mediu anual se caleuleaza facand media aritmetica a debitelor medi lunar. ‘Se masoara In ms, 3. Lecurite: ‘Cel mai mare lac al Europel, ca suprafata, este Marea Caspic (situat la limita cu Asia), ‘Dupa modul de formar, lacurile Europel sunt. + lacuri tectonice: Marea Caspica, Balaton (in Ungaria + lacuri glaciare: sunt prezente atdt in Peninsula Scandinava (pe tertorul Finlandel, Suede’ gi ‘Norvegie’), in nordul Rusiei (Ladoga gi Onega), in nordul Poloniel (Lacurile Mazutiene) find rezultate in urma retrageri si topini calote! glaciare cuatermare, cat gi In regiunea montana situate fn circur gi vai glaciare: Garda, Como, Maggiore (In Alpi italien); ‘+ lacuri vuleanice: Bolseno, Albano in italia), tn Islanda: agune, limanuri: pe yarmurie Mari Negre, Mari Baltce; ‘+ lacuri hidroenergetice (de acumulare): pe Volga (Samara), pe Dunare (Pore de Fier ete Europel sunt HIDROGRAFIA ROMANIEI RAURILE INTERIOARE: Apartin in proportie de 98 % bazinului Dunari, Sunt dispuse concentric, pe margin, si ral {in interior. Importanté:.transportur, hidroenergie, igali, piscicultura, allmentarea cu apd a localitajor turism. Sunt organizate, n functe de rBul colector principal, In grupe hidrografice (ig. 5) 1. Grupa hidrograficé de nord $1 vest cuprinde rauri colectate de Tisa: Somesul (format 4B eudie ‘atieiabon tunjosopods | -osoyuca ap unped eoupmae no | — eaupmye dye cunpsiaqueg | -Beepunpeg | ouewow smug _| giepoosaig | nowepopess | uevoulewro | _euewow iewun opus tedouna e goipiou pum ap ai6en, epuny arejod awmuen | 006 ans 9,0 sejodang wane WOKS (e5e) umozpcd | avejuoa 9p unped | axejod qumuen | uenuw oog 9,60 9081 ewvaunveD eledway {2:p10N edouna Ten eweurues unjosiow | edarsoms 6 eda | _iniemo _|_oos ang 2,08 ered ‘vonsa edoung 189 ur len1g 90 ivzuen, umjosiquies sn Ut ujuejuius 99s | 389u19,01-3 | 9p jeusunUoS unesimBiy | aso epunped | wen apoumugn | san | ysanudysi-01 | eladwoy rene edoing vera 008 emus unjosiquieo 0001 aised unjesinitay | ase00; ap.unped | ison op owmuen | Suen ooo: | o,s1-01 | aueeoorereduey | gonsen edoung eoues}eg eueds-sovenwo, | ensuuacinsny eneip-euebus| e089 ‘eel elves | ‘eweds-os00us | venu (ere1dongns) ‘e501 Bua) cetueséanben |“ eienigeeg | 0001-005 9,021 eueauereipow | eaipng edosng ued ens meus ‘rene peu umuen iendroaig | _umeseduo, | euuyo op aus yolavaino39 smnm0s viivaz0an = WAITS ‘vaNnioaa Jodoun3 & poneun20pedorg easeuoyBoy - 4 “su ymoqeL oun ep _areuoinnje junjos + ‘Bap Ul goUN| ap atierabon TRAE OOY ans HeNdoad = ‘pbb eisod ew = snyesowr 16 wpung 18, aupwoy eidiwed imsa ul eds = mse uj ueyws 005-007 18 ouguioy teidwed innUsD IE ImIsON 789A ap eIdWED unworzou100 uy wens 991-009 Wewdoand suqwoy acueg + op wevozaidos Yeon op ewe + Unjosiow ese « edoions + “due ‘ue6oIR0p sued unos eae iS unuotroueo ‘gh-O4 ew - Jsboq0q néipod + ap eyevaraidas Unjosiow ese + ininpevee indipou 6 rnopon eceD edaysoniis © UEAUW 00S-00b @P WWeYdiood - J@AOPIOW INSIPOG* ‘amnped ap ayeosou ‘unuq unos 2p gewazeidas lunjosiani6ie ese) + ‘ung unjos 2p eretusza.day Uunjosiquieo ese (w 009-002) s8fa1s + (w 0021-009) 88)» ‘258010} 0p unped_ ‘uemwus 009-009 Hecioasd - lupaueni infipod ‘299 {unéipod 18 unjeog unyoxped ap aIea7aNIar as | lunjosopeds esea a reel Sal (0081 - 0021) exeyuco op unped + | oozi - 008 anut sieudoosd lunjos ap eiewuezesdas ‘unjesopods ese + (ugdeou) rudeaqns nsnaue (us (00020081) eurcreans aieaban + __| 0002 1 0004 anu wipmgre no wiuniy auidie lunos ep ayeiuazeides ‘9,076 ew) - | so4ledeg e gOIION ed + unjosopods esep> + auiclenéed “eure afeyo60n + rote anew fe10 ws go0z arsed wun, sTRINI0s vilviaoan ‘wana Yolvw039 VaHVNOISTY ep oz a¥sed iheyctoosd — yevOIpueW Wiedieg «= yewouo, ojupwso.s @ poneuuysopadorq eoseuo!Boy - z su jmoqe, 45 EVALUARE |. Incercuit litera corespunzitoare rispunsului corect: 1. In Europa Sudica se dezvotta vegetatia mediteraneana reprezentata de: a. stepa b.taiga c.maquis siganiga 4. tundra 2. Talgaua este reprezentata de: a ferburi xerofle . padure de conifere c.frigana —_.arbustisubalpin 3. Tundra este prezenta tn Pen, Iberica Pen. Baleanica Ins. Ifanda Ins. Islands \Vegetatia alpina este prezenta In Muni Retezat ‘b, Munti Macin . SubcarpaiiiGetici d. Delta Dunari 5. Vegetatia din Depresiunea Colinaré a Transiivaniei este reprezentata de: a.stepa ib. pduridefoicase —c.silostep d. vegetatie alpina 1. Completati spatile ibere cu réspunsul corect: 1. Solurle de tip tera rosa sunt prezente in Europa 2. In zona stepei sunt solur din clase, 3. In Subcarpay vegetatia este repezentala de p&duri 4. Sub pédurile de conifere sunt solur de tip 5. Soluri cu fertitateridicata sunt I, Pe baza hartt alaturate, procizay: 1. Un tip de sol din unitatea de relief | marcata, pe arta, cu itera. 2. 0 zona de vegetate din unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A 3. O zona de vegetatie din unitatea de relief marcata, pe hana, cu itrea F 4. Un tip de sol din unitatea de relief marcata, pe arts, cu itera B 5. Un tip de sol din unitatea de relief marcata, pe hata, cu litera A. 6.In unitaile de relief marcate, pe harta, cu iterele E si F sunt solur in clasa 7. Doua cauze care determina ipsa padurilor din unitatea de rellef marcata, pe harta, cu ltera 8. Doua cauze care determina lipsa padutilr la altitudini mai mari de 2000 m, din unitatea de rele marcata, pe harta, cu tera C: RESURSELE NATURALE + Resurse energetice: - e&rbuni: Ucraina (bazinul carbonifer Donek - Donbass), Germania (bazinele carbonifere Ruhr gi Saar), Rusia (bazinele Peciora, Moscova), Marea Britanie (Yorkshire, Wales), Polonia (Bazinul Silezia ‘Superioars), Cehia (Boemia), Spania (Asturia) = hidrocarburi (petrol si gaze naturale): se extrag din platforma continentala a Mairi Nordulu (In special Marea Britanie, Norvegia, dar gi Olanda, Danemarca, Belgia, Germania), Campia Est-Europeana, (Campia Precaspica (Rusia); ~ uraniu: Franta, Rusia, Germania, Ucraina, Spania © Minereuri de fier: se extrag din Rusia (Kursk), Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallvare), Franta (Lorena), Germania, Marea Brtanio; + Minereuri neferoase: bauxité (Rusia, Ungaria, Franfa, Italia, Grecia), cupru, plumb, zinc, aur (Rusia, Germania, Marea Britanie, Norvegia); © Sarea: Germania, Marea Britanie, Spania © Roci de constructie: marmura (Grecia, Italia, Portugalia), granit, bazalt, calcar, risipur Pietrigurl etc. Rosurso de suprafa = resurse vegetale: p&dur (ocupa suprafete mari in nordul Europei gi In regiunile montane), paguni, fanete; = resurse de sol: terenuri cu solur fer; + resursele de apa: raur,fuvi,lacur ete ROMANIA |. Resurse de subsol: 1. Resurse energetice: < cdrbuni: ‘© hull: Depresiunea Petrogani (cel mai mare bazin hulfe al tari) si Munfi Bantu ‘© lignit: Bazinul Motru ~ Rovinari(stuat in Podigul Getic, cel mai mare bazin de ignit dn fara), ‘Subcarpatii Curburi si Getci, Dealurile de Vest, Grupa Centrala a Carpatior Oriental ‘© c&rbune brun: Bazinul Comanesti (Grupa Centrala a Carpatior Oriental), Munti Apuseri, NV-ul Depresiuni Colinare a Transivani = petrol: Campia Romana, Subcarpal, Podigul Getic, Dealurile de Vest, Campia de Vest platforma continentala a Marii Negre; = gaze naturale + gaze asociate (aflate In 2acamant cu petrolul): se extrag din aceleag! regiuni cu petrolul * gaz metan (afl singur in zScdman) se extrage din domurle gazeifere din Depresiunea Colinara a Transivaniei (CAmpia Transivaniet gi Podigul Tamnavelor; 2. Resurse metalifere: = minereuri de fier Munti Poiana Rusca (cele mai mari z&caminte din ar8), Munti Apuseri, Mungii Banatulul, Grupa Centrala a Carpatiior Oriental ~ _ minerouri neferoase: + minereuri neferoase complexe (cupru, plumb, zinc): Grupa Nordica gi Centrala a Carpatilor Oriental, Carpati Occidental, ‘+ minereuri aro ~ argintfere : Grupa Nordica a Carpatilor Oriental gi Muni Apuseni ‘© bauxite: Muni Apuseni; 3. Alte resursé - _sarea: Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transivaniel; = raci de construgti: grant (Podigul Dobrogei), calcar (Carpati si Podigul Dobrogei), marmura (Munti Poiana Rusca - cele mai mari carere din ard), gresi,argile,risipur, petrigun; = ape geotarmale: Campia de Vest Il Resurse de suprafata: pdurl pagun’ si fanete, ape curgatoare, terenurile arabile, a7 EVALUARE |. Incercuit litera corespunzatoare réspunsulul corect: 1, Bazinul carbonfer Ruhr se aft In a.Suedia —b. Germania. Polonia, Ucraina 2. Importante zcaminte de petrol se extrag din platforma continentala a Mati a.Nordului —_b. Egee Barents, Jonic’ 3. Importante zcaminte de rinereu de fier existé In a Albania §i Ucraina . Suedia gi Monaco ¢, Ucraina gi Suedia 4, Grecia g Albania 4, Cel mai mare bazin hullifer din Rom@nia se aff In: ‘a. Depresiunea Petrogani —b. M. Apuseni c. CarpafiCurburi_ 4. M. Macin 5. Bauxita se extrage din Munti ‘a.Relezat —b. Bucegi —¢. Apuseni 4, Fagarag |. Completati spatile libere cu réspunsul corect: Bazinul carbonifer Donetk-Donbass se afd in statul numit |n Romania, ape geotermale existd In subsolul unit de relief numite ‘Cel mai mare bazin catbonifer de lignt din Romania este In unitatea de relief numita Cele mai mari cariere de marmura din Romania se afd tn Muni Din platforma continentala a Marii Negre se extrage IM, Pe baza hartialaturate, precizati: 1 Minereuri neferoase complexe se extrag ‘din subsolul unitate relief marcate, pe arta, cu Itera 2. Huila se extrage din unitatea de relief marcata, pe hart, cu itera 3. Petrol gi sare se extrag din unitates de relief marcat’, pe hart, cu litera 4. Gaz metan se extrage din unitatea de relief marcaté, pe arta, cu itera 5. Minereuri de fer se extrag din unitatea de relief marcata, pe harta, cu itera 6. Importante resurse energetice (petrol, gaze naturale, carbune) exista In unitatea de relief marcat, pe harta, cu litera 7. Terenuri arable $i solurifertie (cermoziomur) existé in unitatile de relief marcate, pe hata, cu terete 8, Pasuni gi fanete naturale exists In unitaile montane marcate, pe harta, cu Iterele |v. Explica diversitatea resurselor naturale din Muni Apuseni, mentionand doua argumente: ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA A EUROPE! $! ROMANIE! HARTA POLITICA A EUROPE! Harta politca a Europel are caracteristoric, pentru cin timp a cunoscut modificari cauzate de numeroase evenimente (obtinereaindependenjei nor state, cderea_comunismulu, reunifcarea/destramarea unor state, conficte miltare etc). Evenimentele din Europa Centrala si de Est, manifestate dupa anul 1989 au produs schimbri mari pe harta polticé a Europel, dar gia lumi din dezmembrarea URSS-ului au rezultate 15 state najionale, dintre care 6 pe tertorul Europel: Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Republica Moldova; + din dezmembrarea RSF iugoslavia au rezultat urmatoarele state: Siovenia, Croatia, Bosni Herfegovina, Macedonia, Serbia gi Muntenegru (in anul 2008 Muntenegru gi-a obfinut independenta); ‘din dezmembrarea Cehoslovaciel au rezultat: Cehia si Slovacia; + unificarea celor dou Germanii: Republica Federalé Germania (RFG sau Germania de Vest) #f Renublea Democrat Gemmand (RDG sau Germania de Et) in prezent harta politic a Europe! cuprinde 46 de state gi 6 teritori dependente, care se pot clasifica dupa mai multe criteri 1. Dupa mérimea suprafefel: Rusia — partea europeand (cel mai mare stat ~ 4 002 650 km*) gi Vatican (cel mai mic stat - 0,44 km’); 2. Dupa marimea demograficd: Rusia (148 mil. locuitor s| Vatican (880 locutor) 3. Dupa forma de stat. monarhii constitutionale (Regatul Unit al Mari Britanit $i Iriandel de Nord, Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Monaco, Andorra), republic! parlamentare gi prezidenjale, un stat papal independent (Vatican). 4, Dupa nivalu de dazvoltare economicd: {ari dezvoliate, cu PIB ridicat gl {8rin dezvoltate, cu un IB mai redus; 5. Dupa agezarea geograficd pe continent (tabelul nr. 3 si fg. 6): Tabelul nr. 3- Statole Europe! $i orasele-capitala Wr ‘Siatul ‘Capitala Neen] Statur Tapia on. i Europa de Nord Europa de Est i 7 [stenda Reyijawk [35 Ueraina Kev 2—[Novegis sia 26 Bears Minsk 3_| Sued Siookrom [27 Rusia Mosoova, 4 | Finland Helsinki ‘Europa de | estonia alin 2, Porugaia_— | Usabona 6 [ Letonia Riga 23, ‘Spania Maaeia 7 [titania ni 30. ala ‘Roma 8 Danemarea [Copenfiaga [31 ‘Slovenia Uubana Europa de Vest 32 ‘Croapa Zagied ] Regatul Unt al Mar Bran | Londra 33. Bosnia- Sarajevo landel de Nord Hertegovina 70 [Wanda Dab Es ‘Serb Beira 71 [ Fanta Paris 36 Bulgaria Sofia 12 [Bela Bruxeles | 38. Muntenegra | Poogoris 13. | Olenda ‘Anstertam —| 37 ‘Albania Tiana’ 14 [tuxembarg Luxemburg [38 ‘Macedonia | Skopje Europa Central 38, Grecia aiena: 75__| Germania Barn 40, [ora Nicosia 16 | Polonis Vargovia 41 Mata Valet 17 —[ Cea Praga a2, ‘San Marino —| San Marino 18 | Sovacis Braise | 43. Vatican Vatican 19. [Evel Boma a. ‘Monaco Monaco: 20. | Liechtenstein Vaduz 7% “andor fAndora Te Vali. | Rasta Viena % Turia Pana [- european [Ungar Budapest 73.—| Romania Bucuresti 24| Rep Movdova Chigingu 49 Pe teritoriul Europel exista: enclave: San Marino si Vatican (Italia); + exclave: Kaliningrad (Rusia): - teritori dependente: Gibratar (Marea Britanie), Insulele Svalbard gi Insulele Jan Mayer (Norvegia), Insulele Man g! Insuiele Normande (Marea Britani), Insulele Feroe (Danemarca), Fig. 6~ Harta politics a Europei ROMANIA - STAT AL EUROPE! Pozilja geografica a Romani! In Europa este complex’, flind considerat stat central sud - est european; - este traversata de componente ale cadrulu! natural european: Munfi Carpatj, Dunarea gi are iogie la Marea Neagrs; este 0 enciava orientala a romanitai; = este 0 unitate administrav ~ polticd suverana gi independenta, cu granite ofciale, recunoscute Internayonal; - este 0 republca partamentara ~ este membra UE si NATO; 50 EVALUARE |. Pe baza hart de mal jos, precizati: + | numiree orapeor-cepialé marcets, pe ca 10... 3, Dous enclave situate pe teitriul statului marcat, pe hart, cu litera J: 4, Cinci state-monarhii consttuyjonale: Celine arte core ax ch sparen, opera aux medicare arial anareite europene: sl Teste sumative ‘SUBIECTUL | (30 puncte) arta de mai sus 88 reer la subictu AE. Po hart sunt marcate state cu tere i orase-captalé cu numere, A Precizat 41. Numelestatelor marcate, pe hart, culterele J s 2. Numele oragelor-caitalé marcate, pe hart, cu numerele 4 gi7, 4 puncte B, Scrif. pe foaia de examen, rispunsurle corecte care completeaza propositile de mai jos: 1. Bazinul carbonifer Rhur se afi pe tertorilstatului marcat, pe hart, cu itera 2 Statul marcat, pe hart cu itera F se numeste 3. ln nord-estulstatlui marcat, pe hart, cu itera € se aid Muni Spuncte C. Sci, pe foaia de examen tera corespunzitoae rispunsuli corect pentru fecare cntreafrmatile de majo: 1: Importante resurse de minereu de flr exsté In subsolul statelor marcate, pe hata, cu lterel: aAgs DESH cGgiD a.DSiA. 2, Capitalastatull marcat, pe hart, cu itera H se numeste: a. Riga . Minsk alin ‘dMinius 3. Alena este oragul-apitalé marcat, pe harta, cu numarul a3 BB 4 15 4. Dundrea strabate capitaa statului marcat, pe hart, cu itera ac ba cA oe 5. Vergovia este oragul-captalé marcat, pe hata, cu numérul att bag 4 15) 40 puncte D. Precizat rel deosebir Inte clima statului marcat, pe hart, cu itera C gi elima statuul marcat, pe hata culitera D. ‘Nota 1: Deosebinie so pot refert fa orcaredintre urmatoaree elemente de lima: tip de cla, temperatur ‘modi anuale, preciptati medi anuale, vantur, facto care influenteazs clime, amplitude tormicd, "Nota 2: Punctajul complet va f acordat numai daca deosebinle vor N prezentate comparaiv $i nu separa. puncte . Mentionalio cauzé a prezenfe! vulcanismului tn statul marcet, pe hart@, cu litera I gi un exemplu de vulean activ din acest stat. 4 puncte 2 ‘SUBIECTUL II (30 puncte) Romdnia-nii de relies riur ES ree Harta de mai sus se refera la subject I! A-D. Pe harta sunt marcate unitat de rei cu itere si Buri cu numere do fa 7 la 12. 1A Preciza 1: Numele unitatior de relit marcate, pe harta, cu terle B $i G: 2. Numele rdurlor marcate, pe harta, cu numerele 7 $19: 4 puncte B. Scrie, pe foaia de examen, rAspunsurie corecte care completeaza propoztile de mal jos: 1. Lacul Vidra este amensjat pe raul marcat, pe hart, cu numirul 2. Vegetatia alpina este prezonta in unitatea de relief marcata, pe hart, cu itera 43. Crovus (bine reprezentate) exista In unitatea de rlie marcata, pe hart, cu litera 6 puncte . Scrape foala de examen, itera corespunzatoare raspunsuui corect pent fecare dintreafrmatile de mai os: 1, Podigul Bétadulul este strsbatut de r@ul marcat, pe hart, cu numarul: a8 10 8 4.12 2. Bann carbone Mor-Rovinar 8 ain nao de rele! mara, pe ha, cu ara a8 DH oc J 3, Solur in clasa molsolur sunt Tn untates de relief marcaté, pe hart, cu litera ae b.G oc dA 4, Importante resurse de sare exist In unitatea de relief marcata, pe hata, cu ters: ae B.C. ed oF 5. Relief glaciar exist In unitatea de relief marcata, pe hart, cu tora: ac BA. ec ae 10 puncte D. Precizati doua asemanaii i o deosebire Inve relieful unitati marcate, pe hart, cu litera D i relieful Uniti marcate, pe hart, cu itera H. ‘Nota 1: Aseméndnle $i deosebirea se pot refer orcare dire urmétoarele aspecte ale relief: mod de ormare, tour de roc, altitudin, fragmentare, tur genetice de rele, ncinare, alte aspecte; ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca asemanénle si deasebirea vor fprezentate comparativ simu separa puncte . Mentionat 1 Un factor care determina varitatea infuenfelor clmatce pe tertoriu fall noastre; 2. Dous tipuri de influente cimatce, precizand § areal unde se manifesta : puncte 3 ‘SUBIECTUL Ill (30 puncte) Reprezentarea graficd de mal jos se referé la sublectul Ill A‘B si prezinta evolujia ‘temperaturior medi lunare gi canttatior medi lunare de preciptai la Budapesta, 38 as mEmmPrecpitagi —e-Temperatura ‘A Precizat 1. Valoarea maxima a temperaturii medi lunare, precum gi luna tn care se Inregistreaza, 2. Cantitatea minima de precipita Inegistrat inr-o lun8, precum luna In care se Inregistreaza, 4 puncte B. Scriet) pe foaia de examen, litera corespunzétoare raspunsulul corect pentru flecare dintre afirmatile de mai jos 1. Valoarea minima a temperaturi medi lunare se Tnregistreaza in luna: ‘a. mai '. decembrie c.februarie— . ianuarie 2, Valoarea maxima a precipita se Inregisteaza In una ‘a.august —_. februarie tune 4. septembrie 3. Tipu de clima tn care se tnregistreaza valorile mentionate In diagrama climatic de mai sus este: ‘a. subpolar”—b. mediteranean (subtropical). ecuatorial J, temperat 6 puncte . Penitu italia, recizat 4. doua state vecine; 2. dowd unitati de relief; 3. tipul de cima; 4 doua fuvi 5. oragul-capitala: 6. doua enclave situate pe teritriul acest stat 410 puncte . Avef In vedere urmatorultabel: ‘Oragul Pozitia geografici | Temperatura m {coordonate geografice) | _iernli (luna ianuarie) verii (luna iulio) ‘Sofia [42°42'tat N 23°20" long. E 14°C 201°C [Tisabona | 38°42" fat N 9°11 long. V BBC 198°C. ‘Sursa datelor climatice: hiipivavw .worldclmate.com’ 4. Calculatj amplitudinea termica medie anualé Inregistrata In fiecare oras, 2. Precizal) 0 cauza care explica amplitude termice anuale dferteIntre cele doua orage, desi sunt situate fa tattudini apropiate. 6 puncte E. Mentionati doua cauze care explicd existenta ghetarilor actual n Alpi Scandinaviel 4 puncte st TESTUL2 ‘SUBIECTUL | (30 puncte) EUROPA- harta politica Legenda oraycapitals Harta de mal sus so refer la sublectu A.C, Pe hart sunt marca sate cu ltere $i orage-captalé cu numere. A. Precizai 41, Numele statelor marcate, pe hart, cu iterele B si D. 2. Numele oraselor-capitald marcate, pe hart, cu numerele 1 $110, 4 puncte B. Serif, pe foaia de examen, rSspunsunlecorecte care completeaz& propoziile de mal js: 4. Capital statuui marcat, pe hata cu litera | se numeste 2. Asociab vegetale de tip maquis compun vegetatia status iberic marcat, pe hata, cu litera. 3. Are iesire la Marea Adriatic statul marcat, pe hart, cu litera, 6 puncte . Sori, pe foala de examen, tera corespunzitoae réspunsui corect pent flecare dite afrmatile de mal os: 1, Capita statuiui marcat, pe hata, cu litera J se numeste: ‘@. Bratislava b.Budapesta Praga 4. Viena 2. Oragul Ljubljana este marcat, pe hart, cu numaul at b.5 8 a4 3. Tarmurile cu fordur sunt caracteristicestatului marcat, pe hart, cu itera aA bd cE a 4. Oragui-capitala marcat, pe hart, cu numarul 13 este traversat do ru ‘a, Don ib. Niprs .Dundrea 4, Volga 5, Bazinul carbonier Silezia Superioard se ald In statul marcat, pe hart, cu litera aA bc ed oe 10 puncte . Precizati doua asemdnar gi o deosebire inte relieful Muntlor Carpati i relieful Muntior Alp ‘Nota 1: Asemanarle $i deosobirea so pot refer la orcare dine urm&toarele aspecte ale relist: mod de Tormare, tour de roc, elttudin,fragmentae,tipur genetice de rele, alte aspecte; ‘Nota 2: Punctaju! complet va fi acordat numai daca cele dou asemanan si deosebires vor Ni prezentate ‘comparatv $nu separat 6 puncte E, Precizali dou argumente care s@ evidenteze importanta economicd a axei de ravigatie fuviala Rhin- Main-Dunare la nvelul continentulul european, puncte 55 ‘SUBIECTUL II (30 puncte) Romnia-unitii de relief sirauri Se ES Sem Harta de mai sus se referd la subiectu I AE, Po hartd sunt marcate unite de relief cu itere si rauni cu ‘mumere de fa 1186 A Preczat 41. Numele untitior de relief marcate, pe harta, cu terle B gi H: 2. Numele rduilor marcate, pe hart, cu numerele 2 g 3 A puncte B. Scr, pe foaia de examen, réspunsutile corecte care completeaza propozitile de mal os: 1. Domur gazeifere se gasesc in unitatea de relief marcata, pe hata, cu itera, 2. Lacul Rogu (de baraj natural) este sitvatn unitatea de relief marcat8, pe hart, cu itera 3. Lacul Viraru este construit pe raul marca, pe hart, eu numaeul 6 puncte . Sofie, pe fala de examen, tera corespurzétoar réspunsuiu corect pert fecare dite afrmatile de ma jos: ‘1 Spodosolurle sunt specrice unitati de rellef marcata, pe nara, cu liters aA b.B cE 4.6 2, Stabate un bazin carbonierrdul marcat, pe harta, cu numérul at b.2 3 a4 3. Releful vulcanic este bine reprezentat in untatea de rliot marcata, pe hart, cu itera: aA b8 OF aH 4. Vegetatia alpina este specifica unitai de relief marcata, pe hart, cu iter: ad be cA. 4G 5. Inluentele cimatice de aiditate se resimt tn unitatea de relief marcata, pe hat, cu itera: a8 bD 6G ac 40 puncte D. Precizaf tel aseménari intr relieful untati marcate, pe hart, cu litera D si reliful unitai marcate, pe hart, cu itera 6, ‘Nota 1: Aseménanie se pot refer fa orcare dintre urmatoarele aspecte ale reliefului: mod de formeare,tpurh de roc, alttuain,agmentare, tour genetice de reli, inlinare, alte aspecte ‘Nota 2: Punctalul complet va fi acordat numai daca cele tri asaméndi vor fi prezentate comparativ si nu ‘separa. 6 puncte E. Precizalj doua cauze care s& expice aferenta de precipita medi anualeInregistrate intr untae de ‘lief marcate, pe hart, cu Iterele A $i B. 4 puncte 56 ‘SUBIECTUL Ill (30 puncte) Reprezentarea grafica de mal jos se refera la subiecul Ill A-B i prezinta evoluja debitului mediu lunar al fuvulu: Dundrea, la Viera. 2500 2000 mils 1500 1000 | 500 | | | A Precizali 4, Valoarea debituui maxim guna In care se tnregjstreaza, 2. Valoarea debitulu minim gi luna tn care se inregistreaza, 4 puncte B. Scie pe fosia de examen, Iter corespunzatoae réspunsuii corect pent fecare ante afrnafile de mai jos 4, Fluviul Dundrea nu strBbate tetorilstatului numit ‘a.Ungara .Ausvia 6. Polonia 4. Germania 2. Debtee mai bogate ale fuviuui Dundrea dn peioaéa mai-iule sunt o consecini a: '.almentari subterene ®.pantaiorline ©. plolor bogate si topii pez 4 femperatutorriicate 3. Fuvul Dunrea se vars Tn Marea 3, Alba b. Balica e-Nowuii — d.Neagra 6 puncte ©. Pentru Germania, preczat 1. dou state vecine 2 doud ui de rel, 3 oresursé de subsol 4 tina de cima, 5. o mara la care are isi 6: doua Nuvi, 7 oragubcapiala 10 puncte . Se dau urmatoarele date Capiala | Temperatura medio | Temperatura medie | —Ampitudinea | ‘in funa ianuarie ‘luna lle | tormicd media onda 5c. 10 Bucuresti 3 25 I 1 Raspundet umatoarelo cexnfe, poring de a informatie dn tab 1. Caluly amplitudinestermicd medie anual Inregistrat in fecare orage: 2 Menionao eau28 are expicd ampltudinie tormice anuale ciferte ine cele dous oage 6 puncte , Procizaidoud cauze care expict dezvotarea vegeta de step In estul Europe. 4 puncte st POPULATIA $I CARACTERISTICILE El GEODEMOGRAFICE 1.Evolutia. numeric’ a populate! In Europa numarul populate a evoluat lent pana In sec. XVII din cauza epidemilr, razboaielor si lipsei hranei. Oupa aceasta perioada, numarul populatiel Incepe $8 creasca datorité industralizari si Imbunatatiri conditilor de viatd, asttel c& din sec.XVill se Inregistreaza o explozie demografcs. In prezent populatia Europel numa. 740,2 mil ocutor. In prezent, Romania numara o populate de 21,3 mi. locuitor (populata stabil este de 19 mil Joc.). Maximul populatiei Romane a fost inregistrat In anul 1989, find de 23,3 mil, locutor. Din 1992 ‘numarul populate’ Romaniei a Inceput s& scad& din cauza bilan{ului natural negatv g! a numeroaselor emige 2 la spatiall a ponulatel sie evideniiaid de densitatea populate, care reprzintsrapocul inte numullecuitolor $i suprafaja pe care acesia 0 ocupa la un moment sat (locikm:). Densitatea populajei este infuentata de: facto natural (cima, rele, ape, solun, vegetape), factori economic (resurse de subso), nvelul de dezvotare economica) gi factor socal (nvelu de tral al populate, nivel cultural, educational, santa Densitatea medie a Europe) este de = 70 lockm si a Romanisi este = 80 folk’ Reparttia densitat populate! In Europa: + Regiuni cu densitate mare (peste 200 lock’): Olanda, Belgia,regiunea Rhin-Rhur (Germania), partea centalé gi de sud-est a Mari Bian, nordul ali Regjuni cu denstate mecie (inte 60 gi 200 lock’); Europa Cental g Vesti Regiuni cu denstate mie (Inte 10 si 60 lock’). Europa Estca, Peninsula Balcanica, partea central a Peninsuleilbence: ‘+ Regiun cu densitate foarte mica (sub 10 lock: Ilanda, nordul Peninsulei Scandinave, nordul Rust! Ropartitia densitatil populafel in Romania: > Regiuni cu densitafiman (pesto 100 logkm) sunt + Muntenia Centala(datorta dezvotari industrale si agricole, importante resurse de subsol + In apropierea marlor orage (Gatorta dezvotari acestora din punct de vedere econome, stntfe. cura; + Podigul Suceve! gi Culoarul Siretulu (datorit natalia man); + Depresiunes Brasov, Depresiunea Petrogai, trail (condi de rele, elim, resurse de subsol facial de transport, concentrarea activtatior industiale + Judeful eu cea mai mare densitate a popuaje este Prahova (176 lock") > Rgiuni cu density mie (sub 25 toctkm’) + Delia Dunari (cin cauza intinderlorreduse de uscat, posibilti minime de transport din cauza infrastructuri imitate, eesurse resus, iolarea social ‘+ regiunea montana (din cauza relefului cu alitudni mar si pante abrupt, climatului umed gi rece solur netert) + unele poriuni din Podigul Dobrogei si Campia Bardganulul (din cauza climatului secetos, cu precipita gi resurse de apa reduse); + Cémpia de Vest (in cauza unor regiun inundabile): Judejul cu cea mai micé denstate a populate este Tulcea (29 locikm*} 3.Misean Pepulatol Este evidentiata de Bilantul natural care reprezenita diferenfa dine nataltate $i moraltate (BeNM) ‘in Europa Occidentalé majortatea sttelr prezintsblant natural negativ sau cu valor reduse din cauza procesului de Imbatranite demografica, determinat de nivelul de trai ridcat al popula, condifjile santae foarte bune, reducerea natal, emanciparea femei. In unele site din vestul Europe, bantu natural este pozitv datorité imigrangiortinen care vin din Yarle Europei de Est si contribue fa eresterea natalia sau a poticlorpronatalste ale unor state. In fale Europe! do Est, incusiv Romania, bilanful natural este negabv, determinat de degradareariveluli de tral, scdderea natalia, emigrerea popula tinere Consecinole bilanjului natural negativ sunt: scdderea numarulil populatei, imbétréniea acesteia, scéderea forfel de mune, modifcarea raporiui cintre numarul pensionarlor cel al salariflor (n prezent sunt 35 de pensionar la 100 de salar, dar se preconizeaz& cA tn 2050 vor fi 75 de pension la 100 de salarat), cresterea varstei de persionare, cresterea taxelor pentru salar) 38 aioriu care reprezia deren dine numaru imigrantior numérul emigranjlor (Bu=+E), Este inluentata Ge factor economic! si social, de ordin educational sau sanitar ‘in Europa: emigrar puternice s-au Inregistrat In ulti ani dinspre farle Europei de Est spre cele ale Europei Vesti. determinate in special de cauze economice (degradarea niveluui de trai al popula ipsa locurlor de munca), dar si cauze sociale. de ordin sanitar, educational, standarde de Vita, conficte In Romania s-au invegistrat migrai extome ale populate. dupa anul 1989, in fale Europei de Vest ‘Maratite interne s-au caracterizat prin - un exod dinspre mediul rural spre cel urban in perioada comunista, determinat de dezvoltarea industria a oragului Bucuresti sia manlor orage, situate care se pastreaza gi dupa 1989 dar In limite mai reduse; - in prezent se constatd o reorientare spre sate a unei pa din popuiata oragelor (indeosebi someri si populatia in varsta), fenomen numt migraie de reintoarcere. Cauzele acestui fenomen. sunt escentraizarea industriel, Inchiderea unor unit industiale $i retrocedarea proprietor (terenuri ‘zgrcole, suprafete cu pduri, pésuni et) Struct emenraticn ald este reprezentaté de rasa europeana, In cadrulcarea se pot dstnge subgrupe rasile(scandinava, mediteranean8, alpina) ». Structura etnolingvisticé cuprnée doua fami ingvistce ‘© Familia indo-europeand: grup germanica (german, avsreci, danezi, suedezi, norvegieni islandez, englezi, clandezi, elvejeni), grupa bated (letoneni gi Iituarieni), gripa romarica (alien, romani." spanioli, portughe2i,francezi), grupa slava (polonezi, rusi, belarugi, uerainieni, slovaci, cei, sarbi, bulgari), grupa celtic (Scofenil, tandezi); ‘+ Familia fno-ugred: felandezi,estonieni, maghiari, laponi (raiesc In nordul gi Scandinave). ¢. Structura confesionalé cuprinde populatia de relgie: romano-catoica (Europa Sudiea, Vestica, Central, protestanta (Europa de Nord), otodoxa (Europa de Est g Sud Es), islamica (Abania). €. Stuctura pe grupe de varsta. este reprezontata de popula tanara (sub 18 ari) 17 %, popula. ‘adultd 65 ~ 70% 91 populatia varstic& (peste 65 ani) 13-18%: @. Structura socialé a populate indica o evidentd inegaltate a socetatior actuale: Europa de Vest Unde populaja.ocupata in sector terjar deine 70% si Europa de Est unde populaja este preponderent ocupata in industne, agrcultura, miners siveutura. Sectoarele de activate sunt: + sector primar agricultur, miner, exploatarea lemnuli, sector Secundar:industre, construct; + sectoral teriar (de servici): comer, turism, tensporur, cultura, cercetare, educaie, sandtate activa junsice, fnanciare, administrative. f. Structura pe medii de viata: predomina populata urbana: tan care ponderea popula urbane este depagté de ponderea populate! rurale sunt Albania, Bosnia-Herjegovina, Republica Moldova 5.2, [n Romani 2: Structura etmolingvistca:grupa romaricé, 5, Structura pe grupe do varsta reda marmea sau proportile difertelor grupe de varsta: populate ‘anaré (0 - 20 ani a cdrei pondere este recs), populaie adulta (20 — 60 an), populafe varsinica (peste 60 ani, a cérei pondere este riicata,existind tendinfa de fmbatranire demografca, tendinia species inregi Europe). ¢. Structura nationalé: romani ( 89 % din totalul populate), maghia (6,5 % majortar In judetele Harghita gi Covasna), rom (3.3%), german’ (0.2% traiesc In sudul Transivania —judetele Bragoy | ‘Sibiu gin Banat) gl alte natonalit 4. Structura pe medi: populate urbana 64% si populate rurala 46% ©. Structura confesionala: predomind populaiacresin~ otodoxa 1. Stuctura socialé a populatoi Populaia activa repreziniacea parte a popula care desfésoard o anumité actvtate economia si sociale Grupete de populate ocupata sunt th sectorul primar (agricultura !sivicutura): lucreaza 35 % din total populate in sectorul secundar (industre gi constucii): 32%: © In sectorl tear (serve: turism, comer, transpor.culturs, Invajamant, natate): 33%. 9 tul Peninsulei EVALUARE |. Mentionati: 1, Dova cauze care determina distrbutia spatial inegala a populate pe teritoriul Europei 2, O cauza a valori negative abilanfului migratoru in file Europei de Est: {3 Dou consecinte ale bilanfulu natural negativ din unele state ale Europet 4. 0 cauza care determina necesitatea forjel de munca exteme (imigrant pentru unele state vest- europene 5, Doua cauze care determina densitatea redus a populatiel in Islanda: 6, Dou’ cauze care determina densitatea populate foarte ridicata in Olenda: 7. Doua cauze care determin’ densitatea redusé a populatel In Muni Fagarag 1. Se da urmatorul abel: { Statul | “Suprafata (xm) | Populafia (nrjoc,) Belgia 30.528 0.373.067, ‘Suedia | 449.964 9.016.596, 1. Calculai densitatea medie a populatioi perivu fiecare stat din tabel 2, Precizatio cauza care s& explice diferentele care densitati media populate ar Inte cele doua state, referitor la valoarea MW. In tabetul atéturat sunt reprezentate rata (—anul | Natalitatoa (We) | Moraltatea Ga] nataltéti si coa a mortaltat populatiel din T9856 2a 29 Romania. 1977 198 86 1998 70.5 720 2004 70,0 143 4. Calculatjbilantul natural pentru anul 1956 gi pentru anul 2004: 2. Mentonat un factor care a determinat cresterea mortalti In fara noastr: IV. Se da urmétorut tabe: Statul | —_Imigranfi nrioc) | Emigranti (arte) Letonia 1627 7131 Norvegia a 176 I 22.085 4. Calcuiat bilanful migratoru, n valor absolute, pentru cele doua state 2, Precizatjo cauza care sa justice faptul c& Norvegia este un stat cu flux imigrationist mare: 60 SISTEMUL DE ORASE EUROPA COragele Europel se pot clasitica astfe: 4, Dupa pozitia geografica: oragele sunt situate fe pe ioral, fle in interorul continentelor, strabatute de fluvi: Paris-Sena, Londra-Tamisa, Roma-Tibru, Vargovia-Vistula, Kiev-Nipru, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad-Dundre, Lisatona-Tejo etc. 2. Dupa vechime: “orage din perigada antica: Roma (cel mai mare orag al antchitati), Alena, Paris, Londra, Viena: if: Madrid, Moscova, Amsterdam, Kiev, Praga, Budapesta etc. aderna si contemporand: sunt orage mici aparute In regiuni industrial 3. Dupa mérimea demografica: = cele mai mari orage sunt: Moscova (10,2 mi. lacuitor), Paris (9,8 mil, Iocultor), Londra (7,6 mil locuitor), Madrid (5,4 mil locuitor: ~ exist trel aglomerar urbane cu specific de megalopolis: ‘© Middiand: este situat in Marea Britanie, find format din oragele Londra, Birmingham, Manchester, Liverpool, Sheffield, Nottingham, Leeds; ‘© Rhin-Rhur: este situat In Germania, find format din oragele Kbin, Essen, Bonn, Duisburg, Disseldort, Dortmund, Bochum; ‘+ Randstad-Holland: este situat in Olanda, find format din oragele Rotterdam, Amsterdam, Haga, Utrecht ROMANIA 41. Dupa vecime: + Orase ante: - din perioade elena (construe de grec): Tomis - Constanta, Callatis ~ Mangala, Misia ~ fara continuate: cele mal vechorage de pe tertril Romarie Gin perloada daco ~ romand: Napoca (Chj-Napoca), Drobeta (Orobeta Tumu Severn), Apullum (dba lia), Potaissa (Turda), Aegyssus (Tuces). + Orase medievale: Sibiu, Bragov, lag Suceava etc. + Orage modems sicontemporane: Regia, Petrogani etc. 2, Dupa repartifia goograficé (‘abel rv. 4 179.7) Tipuri de sate Dupai structuré (modul de aranjare a gospodérillor): ate risipite : sunt specifce regiunilor montane (gospoderile sunt Imprstate printre paguni,fanete palcuri de padure; vatra se suprapune cu magia); in Munfi Apuseni se numesc crangur * sate rasfirate : sunt specifice regiunilor colinare (de deal si podis); gospodarile sunt situate printre vezi, vi, paguni, fanete «sate adunate: sunt speciice reglnilor de campie; gospodarile sunt grupate In vatra satull, pentru 2 lésa loc terenurlor agricole; * sate compacte: sunt specitice depresiunilor submontane din sudul Transivaniei; casele sunt lipite perete in perete: = sate lineare: gospodarile sunt situate de o pate gi de alta a unei val, @ unui drum, pe grindurile detaice: . Dupé marime (numérul locuitorilor): sate micl (sub 500 locuitori) - specfice regiunior montane: sate miloci (500 ~ 1500 locuitori) - specifice regiunlor de deal gi podis; sate mari (1500 - 4000 locutor) gi foarte mar (peste 4000 locuitor) - specfice regiunilor de cémpie g| depresiuni Dupd funcfl: sate cu functi agricole: cerealiere (ia c&mple), pomicole gi viicole (la deal si pods), Zootehnice (la munte); sate cu functi agro-industrale, sate cu Tuncfi forestere; sate cu functii agro- turisticg; sate cu functipiscicole (In deltd); sate cu functi mixte 61 Mores a Cie Neamt ‘StGnearghe | Of. Gavasna fl — Ones —| Trot Brasov Fin. Vaiooa | — ott Vaiose Maramures Rene - Sala) [Hunedoara "DEPRESIUNEA COLINARA A ‘Suceava | Suceava | Suceava TRANSILVANIE! iu-Napocs | SomesurMic Botosani 5 Botosani Bisa 7 Roman | Wotdova Nass | sie Tara : : Becky) Bisriay | Bacau | ‘Sret Ta. Mares | Wires Vasiol | ~Bavad Vast ‘Abeta Mures Baring Bavad Meciag Tamava "PODISUL GETIC, Mare Sibir Cibin ‘Sibiu Drosets Turns ISU DOSROGE! ‘Constanta Doce Captala ar Craiova iu Dol latina ‘on ot Post ‘Age Arges. “Targovigie | Taloria | Dambovia Pioest Prahova [Oradea | — Crqul Bihor Repede Bizau Baz Baa ‘Duna Bra Stab Hoa Telomia tf sragow' din Carpayi Craiova: de pe Jiu Galarasi ‘Bunare | Galaras! —f Timigora: dn vetul ri lagen Moldova ‘Gurgis Sunare | Giurgiu I Galati: port dunreanRim.Valeea: pe Olt ‘Alexandia | Vedea | Teleotman ff Gontanon soneresnm Tabelul nr. 4 ~ Repartitia geografica a principalelor orage din Roménia EVALUARE. |. Pe baza hari de mai jos, precizat: 41. Denumirea fuvilor care strabatoragele-captala marcate, pe 4 mea 2 orore tes 3 Tee 4 5 8 10 2. Cel mai mare orag ca numar de locuitori este mareat, pe arta, cu numérul 3. Oragele notate, pe hart, cu numerele 5 917 dateaza din perioada 4. Oragul marcat, pe harté, cu numarul 8 face parte din aglomerata urbana numita 1 Pe baza hartii de mai jos, precizat!: 1. Denumirea oragelor marcate, pe harts, cu numerele: 2. Oragul marcat, pe harta, cu numarul 14 dateaza din perioada ‘3, Numele raunlor care strabat oragele marcate, pe hartd, cu numerele: 13 14 7 18 . 19 20 ‘4, Numele judetelor a cdror regedinfe sunt oragele marcate, pe harta, cu numerele: 2 18 18 7 19 7 20 65 Teste sumative TesTUL1 SUBIECTUL 1 (30 puncte) Legenda cetonay-capitalé = Harta de mai sus se refed a subloctl|-D, Pe hat sunt marcate state u ere si orase-captalé cu numero. A. Precizat 1. Numelestatelor marcate, pe hart, cu Iterele B gi H; 2. Numele oragelr-capital marcate, pe hata, cu numerele 3 i 14. puncte B. Scrit, pe foala de examen, raspunsurile corecte care completeaza propozitile de mai jos: 1, Este traversat de luvul Sena orasul-capiala marcat, pe hart, cu numa... 2 Lacul Balaton este sitvat in statul marcat, pe hart, cu itera - 3, Vulcan activ se gases tn statul insular marcat, pe hart, cu itera S puncte C. Sci, pe foaia de examen tea corespunzitoare rispunsului corect pent fiscare cntreafimatie de ma jos 1 Resurse importante de minereu de fer se exploateaza din subsoll statului marcat, pe hari, cu litera! a8 b.G cH On 2. Ate iegire la Marea Meciterand statul marcat, pe hart cu itera a8 bc cE dt 9, Bal atonter Dane af pe err ttl cru capital ote raga pe har cu nurse a2 8 aa 4 ste o mnarhieconitlonal stat marca, e hart, tr ae bB cH dA 5. Oragul european cu cel mai mare numar de locuitor este cel marcat, pe hart, cu numa 10 b.3 et5 38 10 puncte D. Precizat tri deosebir inre clima statului marcet, pe hata, cu litera F 5 elima statull mareat pe hart, cu itera J ‘Nota 1: Deosebirle se pot refer la orcare dintre urmatoarele element do cima tip de clima, temperaturl ‘medi anuale, preciptafi medi anuale, vantur,facton care infuenfeazs clima, ampltudine tenmica. ‘Nota 2: Punclajul complet va ff acordat numai daca deosebirle vor f prezentate comparatv $i nu soparat. puncte E. Precizalj doud cauze care determina necesttatea forel de munc& externa (imigranti pentru unele stato ‘europene. 4 puncte 66 ‘SUBIECTUL II (30 puncte) ‘Rominis-unitii de ie, uri gi rage ene — ES Seer Harta de mai sus se referd fa subject I! A-D. Pe harts sunt marcate unitti de reli cu Mtere,ur cu rnumere do fat la 6 i orage cu numere de a 7 fa 12. A Preczat 41, Numele untalor de relia? marcate, pe hart cu iterele F gi A 2. Numele rurlor marcate, pe harta, cu numerele 4 i 5. 4 puncte B. Scrii, pe foala de examen, rAspunsurie corecte care completeaz& propozitile de mai os: 1. Cele mai mar altudini dine untied relief existente, pe hart, se InregistreazA in cea marcata cu litera 2. Lacul vuleanic St Ana se afi in untatea do reli! marcata, pe hart, cu tera ‘3 Oragul marcat, pe hat, cu numarul 10 este regedintajudetulu num... S puncte C. Sori, pe foala de examen, tera corespunzatoae rispunsuLi covect pent fecare dnt afimatile de mal jos: 1, Releful eolian este prezent In subunitatea de relief rarcata, pe hart cu Iter: aH bE cD ac 2. in unitatea de relief marcata, pe har 1 litera D cea mai numeroasa minoritate nationala o formeaz ‘a.germanii —b.greci .palonezii —d.turco-titari 3. Inunitatea de relief marcaid, pe hata, cu itera F exist resurse de ‘a. aur bibauxita "fer ‘.ignt 4. Regediniajudefului Binor este oragul marcat, pe hart, cu numa at b8 ett 4.10 5, Este strabatut de raul Somegul Mic oragul marcat, pe hart, cu numarul: 10 BB oT? att 10 puncte D. Precizati dou asemandri so deosebire Inte relieful unt marcate, pe hart, cu litera B si relieful Unita marcate, pe hart, cu itera G. Nota 1: Aseminanla $i deosobiroa se pot refer la oricare dint urmatoarele aspecte ale relefulu: mod de formare, tui de roc, alitudin,fragmentare, tur genetice de relief, inciinare, alt aspect. ‘Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac’ asemandire si deosebirea vor fi prezentate comparativ $/nu separa. 6 puncte . Prin pozitia sa geografica Roménia este o fard dundreand. Mentionaij dou avantaje economice care decurg din aceasta situafe, 4 puncte 0 ‘SUBIECTUL III (30 puncte) Reprezentarea grafica de maijos se referd la subiectul Il A-B si prezinté evolutia preciptailor ‘mediiunare la o state meteorologica din Europa, Preciptati (mm) tom om wo ovo ovowm vm ow x MMW | ani | A Precizal 1. Valoarea maxima a preciptatilor medi unare, precum si luna in care se Inregistreaza, 2.Vealoarea minima a preciptailor medi lunare, precum guna In care se inegistreaza, 4 puncte 8B. Satie pe foaia de examen itera corespunzatoarerspunsull coret, pentru fecare dntreafmatla de mals 1. Anotimpul cu cele mal mici canta de preciptai est: a.iama . primévara c.toama vara 2, Anatimpul cu cele mai mari cantta de preciptai este a.iama . pimavara’ ctoamna va 3. Dferenta inte valoarea maxima si valoarea minima a canta de precipita medi lunare este 2.26mm b. 76mm 84mm 6. 98mm 6 puncte C. Pentru Grecia, preciza 1. numele peninsula n care este stuat; 2: daua state vecine 3. untip de clmd go caracterstica @ acest tp de cla; 4. un tip de vegetatie species 5. oragul-capitala, 6.o insu care aparine acest stat 7, doua mari la care are iegire 10 puncte D. Se dé urmatorutabe! ‘Siatul Supratata Gy Populafia (miLioe.) Islands 102 819. 03 Ungaria 93 032 10.1 1. Numi statu care tnregistreaza o valoare a densitii medi a populate! mal redusa 2, Precizali dou cauze care explcd dferenta dine valorie densitaii media populate dntre cele doua state, 6 puncte E. Precizati doud argumente care explicd scdderea numeric a populatel Roméniei dups anul 1980. 4 puncte 68 ‘SUBIECTUL | (30 puncte) Harta de mal sus seroer la subictu|A-C. Pe hart sunt marcate stat cultere $i orase-capitall cu numer A Precizat: 1 Numelestatelor marcate, pe arta, cu lterele C 3G. 2. Numele oragelor-captalé marcate, pe hart, cu numeree 8 s 15. puncte 3. Soft, pe ona de examen rdopuourle orci care completeaza ropanie de mao 4. Statul marcat, pe hart, cu itere B este situat In Peninsula 2.Statul marcat, pe hart, cu Itera H are deschidere la Marea - 43. Gapltala statulu marca pe hata, cu itera J se numeste 6 puncte . Sort, pe faia de examen, itera corespunzatcareréspUunsului corct pentru fecare cite afrmale de mal js: 1. Este monarnie consitujonala statul marcet, pe hata, cu itera: ac B.D oF a6 2. Fluviul Dundrea strabate oragele-captalé marcate, pe harté, cu numerele: a2si4 bTg10 ize 13 didgia 9. Campa Paci ete wat pe tron sal marca pe Nari cu er: or) ce. 4 Tero statu mara pe har cu tra este svablut de fv hin ’b. Rhon cTamisa —— d. Volga 5. Capitala marceta, pe hart, cu numarul 8 este strsbatuta de fuviul 3. Sena Vistula ‘e.Duntread.Tamisa 10 puncte ©. Precio asemdnare do dosed ne rl Mule Pai lf Munir Cauca Nats 1: Deceoito 9 esemanarea so ptr forcae dite umstosr aspects eri mod de formare,erogones, tour do oc atu regretare tau genetic de rele ate aspect Nota‘: Punta Compl! vf ecoat mune doc cle COW dooce esomaree vor f prozotte oe) 6 puncte E. Precizaj dol factor care au determinatformarea relieflu glaciar In Mun Alp. 4 puncte 8 ‘SUBIECTUL Il (30 puncte) Romnio-unitai de elie, luis ora Harta de mai sus se refers la subioctul II A-E. Pe har ‘numere de a 1 le 6 srduri cu numero do la 7 la 12. ‘sunt marcate unit’ de relief cu Iitere, orage cu A. Preciza 1. Numele unitajior de relief marcate, pe hata, cu lterele A sD. 2. Numele oragelor marcate, pe hart, cu numerele 3§ 6, 4 puncte BB. Scrie, pe foaia de examen, rAspunsurle corece care completeaza propozitile de mal jos: 1 Oragul marcat, pe har, cu numérui 5 este regediniajudetului 2. Este 0 cAmpie In curs de formare unitatea de relief marcata, pe harté. cu itera 3. Laculhidroenergetic Vidraru este constr tn unitatea de relief marcata, pe hart, cu litera, 6 puncte C. Scie, pe foaia de examen, tera corespunzatoare rispunsui corect pentru fecare dine afimatile de mal jos 1" Unitatea de relief marcaté, pe hata, cu itera H este delimitata la nord de Bul a.Trougb.Bistila '¢. Moldova. Suceava 2. Cele mai mari alttudin in tard se nregistreaza In uritatea de relief marcata, pe hat, cu litera a B.C 2D oH 3, Padutile de conifere ocupa spati extinse n untatea de relief marcata, pe hart, cu litera a bc 8 6D 4, Este strabatut de raul Bega oragul marcat, pe harta, cu numarul 23 be ct a4 5, Pagun alpine extinse exist tn unitatea de relief marcata, pe hat, cu Itera ag BH 6c oe 10 puncte . Precizati doud asemanati gio deosebire Ine clima unit de relief marcata, pe hart, cu litera D lima units de relief marcata, pe hata, cu itera ‘Nota 1: Asomanarile si deosebirea se pot refer la oricare dintre urmatoarele elemente de clima: eta) ‘climatic, temperatur medi! snuale, precipita medi anual, vantur, influente chmatce. ‘Nota 2: Punctajul complet va fl acardat numai daca asemandie $i deosebirea vor 7 prezentate comparativ simu Separat 6 puncte . Precizati dou argumente care si explice densitiile recuse ale populayjel, sub media pe far8, din Uunitatea de relief marcatd, pe hat, cu itera C, puncte 0 ‘SUBIECTUL III (30 puncto) Reprezentarea graficd de mai jos se refera la subiectul ill A ~ B si prezinta gradul de urbanizare in cdteva judete din Romania. Procentul de urbanizare | 0 70 0 50 30 20 0 = A. Precizat! 41. Judetul cu cel mai mare grad de urbanizare gi valoarea acestuia; 2. Judeful cu cel mai mic grad de urbanizare gi valoarea acestua. BB. 1, Mentionayi numele a doua orage din udetul Constanta, 2. Mentional! numele a doua orage din judetul Hunedoara, 43. Mentionali numele a doua orage din judetul Clu ©. Pentru Germania, precizat 1. doud unital de relief 2. doug resurse de subsol 2. dou réuri sau fuvi, 3. oragul-capitala; 4, doud mari la care are iesire; 5 un ti de clima. D. Se da urmatorul tabet ‘Statul ‘Suprafata (km) Populatia (nrloe.) Finlanda 338 145; 5231 372 ‘Bulgaria 110 810 7385 367, 1, Numi statu care inregistreaz& o valoare a densitati media populaiei mai redusa. 4 puncte 6 puncte 10 puncte 2, Precizati doua cauze care explcd aiferenta dintre valorile densiti medi a populafe dintre cele doua state. 6 puncte E, Mentionaii doua argumente care sa sustind afirmata “Populaja Italie! a crescut de la 22.182.000 locutor tn anul 1861 la 87.634.000 locuitor tn anu 2000" n 4 puncte ACTIVITATILE ECONOMICE Dezvoltarea agricuturi este infuentaté de: factor! natural (relief, clma, ape, solur), factori tehnologici si economic! (gradul de mecanizare, dezvottarea economic’): ‘Ramurile agriculturii sunt: cultura plantelor §\ cregterea animalelor. Cultura plantelor: cereale (vestul gi centrul Europel), foarea soarelui (estul Europe!) sfeclé de zanar si cartof (partea central-nordic’ a Europe)), legume (apropierea marilor orage), viticulturd, maslin, citrice (sudul Europe), pomicultura (pruni, meri) (egiunile de deal din Europa Centrala); Cresterea animalelor: ovine, bovine (In regiunile montane, pe baza pagunilor § ‘anejelor naturale). ROMANIA: Conditile naturale din Roménia favorizeaza dezvoltarea agriculturi: + cémpii: relief neted, cu atttudini sub 300 m, cima favorabilé (unde se inregistreaza secete se practic irigaile), soluri fertile (cemoziomur), se practicd atat cultura plantelor, cat gi cresterea animalelor; + dealuri $i podiguri: rete ugor accidentat, cu alttudini de 300-1000 m, cima favorabila, soluri cu fertitate medie (argitvisolun); se practea pomicutura g viticutura; + munte: relief accidentat, cu alttudini peste 1000 m, cma rece $i umedd, soluri nefertie (podzolur); se dezvolté cregterea animalelor, datorité intinselor suprafefe cu paguni gi faneje naturale; Cultura plantelor: = cereale gi plante tehnice: se cultva in regiunie de c&mpie, dealuri gi podigurijoase; CAmpia Romana este cea mai importanta regiune agricola a tai += vt de vie: se cultiva In regiunile de dealur gi podiguri, Subcarpafi Curburi reprezinta cea mai Importanta regiune viticold a fai, unde se afla podgora Panciu-Odobesti Alte padgori importante sunt: Cotnari in Podigul Moldovei, Murfatiar in Padigul Dobroge! + pom fructferi(pruni, meri): se cultva Tn regiunile de dealuri gi podiguri; Subcarpatii Curburi gi Getic reprezintS cea mai importanta regiune pomicola a fai Cregterea animalelor: ovine, bovine (se cresc in regiunile montane), sericicutura (se practic Th Banat g Oltenia),piscicultura (Delta Dunari), Industri 41, Industria energiei electrice utiizeazé ca materil prime: combustibili minerali fos (cérbune, petrolpacura, gaze naturale), forfa apelor, combustioli radioactivi (uraniu), surse energetice altemative (solar, eliand, mareemotica, geotermala), ‘este reprezeniaté de: + Termocentrale: Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, Romania (cele mai mari sunt n Pod. Got, tntre care se remarca termocentrala de la Turceni) ‘Avantaje: costuri mic de instalare,ritmictate In functionare, capacitaf mari de product; Dezavantaje: poluare, epuizarea resurselor, costuri mari de produce. + Hidrocentrale: sunt amengjate de obicel in regiunile montane deoarece relieful prezinté pante accentuate, aurile au debite mari, rocle sunt dure si permit amenajarea barajulu sia lacului de ‘acumulare, Norvegia (igi obtine energia aproape 100% din hidroenergie), Austria, Evel, Suedia, Romania {hidrocentralele Porjle de Fier | gi Il construte pe Dunare, in colaborare cu Serbia; Lotru-Ciunget, ‘construta pe raul Lot; Vidraru pe Arges; Stejaru-Bicaz pe Bistita; Stanca-Costesti pe Prut; cele ‘mai mute sunt pe Ott © Avantaje: sunt nepoluante, costuri mai mici de produetje,lacul de acumulare poate avea alte utlizar (rigati,piscicutura, agrement), resursa este inepuizabila, © Dezavantaje: costuri mari de instalare, fuctuafi ale producfei In functie de variatile debitulu, pericolul colmatai lacului de acumulare + Centrale nucteare: Franta, Lituania, Belgia (au dezvottat acest tip de energie deoarece resursele lor energetice sunt insuficiente, consumul de energie este foarte mare, iar atomocentralele au avantajul capacitator mari de productie), Rusia, Suedia, Romania (centrala nucieara de la Cemavoda din Podigul Dobrogel) © Avantaje: capacitatj man de productie,rtmicitate In functionare; 2 Dezavantaje: urmari catastrofale in cazul unor accidente; Centralele mareemotrice: Franja (centrala mareemotricd La Rance); Centrale geotermale: Island, tala; Centrale solare: Franta, Italia, Spania Centrale eoliane: Marea Brtanie, Danemarca, Olanda, Germania, Austria, Spania; IL Industria siderurgie&: utlizeaza ca materi prime minereurile de fier, manganul, cocsul siderurgic = tar cu Industrie siderurgica dezvoltata: Germania, Marea Britanie, Ucraina, Franta: = Romania: combinate siderurgice sunt la Gala, Resita, Hunedoar IM, Ind, metalurgiei neferoase: Germania, Belgia, Franta, Norvegia, Romania (Baia Mare ~ cel mai ‘mare combinat de metalurgie neferoasa; alumina se obtine la Oradea g Tulcea, iar aluminiy la latina); IV. Industria chimica gi petrochimica: utizeazé ca materie prim petrol, gaze naturale, sare; = Franja, Marea Britanie, Germania, Rusia, Romania (Rm Valoea, Tg. Mures - ind.chimica: cele mai ‘multe rafindri sunt la Ploiest, combinate petrochimice sunt la Poiest si Ptest) \V. Industria constructoare de magini: autoturisme (Germania, Franja, Italia, Spania etc.), nave (Danemarca, Olanda, Franja, Germania), avicane (Franja, Marea Britanie, Germania), Romania (Pitesti, Craiova-autoturisme de orag, Arad-vagoane, Craiovalocomotive, Constanja-nave maritime, Galaf-nave fuviale, Ploiegt-utla petroie) Vi. Industria lemnului este dezvotiata In regiunile cu p&durl (Finlanda, Suedia, Rusia), Romania (cele ‘mai multe centre de exploatare gl prelucrare a lemnului sunt In Carpatii Oriental), Vil Industria materialelor de constructie: Franta, lalla, Spania; in Romania industria ‘materialelor de constructie este dezvoltata datorité: varietati' mari a rocilor de constructie, rnecesarulli tot mai mare de materie prima pentru construct g lucr&ri publice,investitor stain Transporturile si caile de comunicatie sunt reprezentate de. Transporturile feroviare = densitatea refelel feroviare este mai mare tn Europa Vesticé si Centralé (datorité dezvoltan ‘economice) §| mai mica In extremitatea nordic& (din cauza climatului rece gi @ solului inghetat) Peninsula Baleanica (din cauza nivelului de dezvottare mai redus) gi Peninsula Scandinaviei (4 ‘cauza relefului montan, accidentat, acoperit cu ghetari, substratului inghefat in cea mai mare parte @ anului, densitati reduse a agezaiilor umane care ar trebui deservite de refeaua feroviara), Transporturile rutiere = disthibuija cailor rutiere este influenfatt de: formele de relief (relietul de cémpie favorizeaza Construirea soselelor, pe cénd cel montan este restritv), tipul de clima, suprafetele forestiere, resursele fnanciare, impuse de gradul de dezvottare economica: + densitatea refelei rutere este mai mare in Europa de Vest si Centrala gi foarte mic in nordul continentulu ‘Transporturile fluviale «80 realizeazé pe: Dundre (porturile Vier Budapesta, Belgrad gi porturile romanest: la Dunérea fluvialé (Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Calaragi) sila Dundrea maritima (Bréiia, Gala) ~ cel ‘mai mare por fluvial din fara, Tulcea), pe Tamisa (Londra), pe Rhin (Diisburg in Germania ~ ce! mai ‘mare port fluvial ca volum al trafcului de marfu); “"canalele Dunare — Marea Neagra (Romania) si Dunare - Main ~ Rhin (Germania) realizeazé legatura intre Marea Neagra si Marea Norduli (inte porturle Constanta gi Rotterdam), ‘Transporturile maritime + portur: Rotterdam ~ cel mai mare port maritim ca volum al trafcului de marfuri (Olanda), Anvers (Belgia), Marsila (Franta), Hamburg (Germania), Constanta (cel mai mare din bazinul Mari Negre) ‘Transport iene: aeroporturi sunt In toate capitalele Europei, cele mal mari find la Londra, Paris, Amsterdam, Frankfurt pe Main, Madrid, Roma, Moscova, Barcelona, Bucurest. Turismul este reprezentat de urmatoarele tipuri de turism: > Balnco-maritim: ‘+ Litoralul Mari Mediterane: cu statiuni importante in Spania (pe Costa Blanca, Costa Brava, Costa de! Sol), in Franja (pe Coasta de Azur), Rivierele taiene, in Turcia (statiunea Antalya); + Insule: Baleare ~ Palma de Mallorca (Spania), Sicila, Cape (Italia), Creta, Rodos, Corfu (Grecia): + Litoralul Mari Negr, torall atlantic. > Turism montan: drumefi montane in Munti Alpi, Carpatl, Prine, Balcani et, > Turlsm montan si sporturi de larné: stajunile Davos (Elvetia), Innsbruck (Austria), Chamonix (Franta), Cortina d'Ampezzo (Itala), Zakopane (Polonia), Poiana Bragov, Predeal, Sinaia, Busteni Paltnig, Semenic, Borga (Romania), > Turlsm de curd baineard (ape minerale i termale): staiunile Vichy (Franja), Baden-Baden (Germania), Karlovy-Vary (Cehia), Bale Herculane, Vatra Dornei, Bale Felix, Baile Olanest, Calimanesti, Caciviata, Slanic Moldova, Balle Tugnad (Romania); > Turism cultural-istoric: ,orage-muzeu" Roma, Atena, Venetia, Madrid, Barcelona; monumente de arta istorice; manasti (in Moldova, nordul Oltenie! B EVALUARE. |. Completati spatile ibere cu réspunsul corect: 4. Cel mai mare port fluvial este in oragul . Sat pe fuvul 2. Cel mai mare port maritim este in oragul . din statul numit 3. Port pe Tamisa este oragul 4. Cel mai mare port fluvial din Romania este oragul 5. Cel mai mare port martim din bazinul Marli Negre este oragul 6. Cea mai importand regiune viticola din Romania este reprezentata de UN, Pe baza hérti aléturate, precizati © ramurd industrialé reprezentativ pentru orasele marcate, pe harti, cu numerele: ML, Explicay! urmatoaree afirmati, mentionand céte doud argumente pentru fiecare: 4. Turismul este dezvoltat in Europa Mediteraneana: 2. In Podigul Getic sunt cele mai mari termocentrale din Romania: Tn regu montane nv ete dezvotat cultura pail: 4. Infrastructuraferoviard si rutieré este mai putin dezvolata in Europa Nordic 5. In Podigul Dobrogei nu exists amenajari hidroenergetice 6. Cele mai importante regiun! agricole din Romania sunt cdmpille " ‘Mediul inconjurator 51 peisajele din Europa gi Romania ‘Mediu! inconjuratorreprezinté spatiul geografc In care omul este elementul central gi tn jurul lui sunt elemente naturale (relief, ape, aer, solur, viefuitcare) gi elemente modificate sau create de ‘oameni (ferenur agricole, agezari umane, unity industrale et). Influenta cameniior asupra mediului Inconjurétor se numeste impact antropic. Acesta so manifesta prin urmatoarele activtaj: detrigéri gi despadurir, pagunat excesiv, practici agricole necontrolate gi activtai agricole intensive, dezvoltarea industriel, transportuilor, turismulu, activi) turistice necontolate, exploatarea resurselor de subsol etc Efectele Impactulul antropic asupra mediului sunt: poluarea apei, aerului, soluilr, degradarea terenurilr gi a mediuiu In general, restrangerea suprafeelor forestiere gi disparia unor ‘specii de plante si animale, producerea alunecdrior de teren, a inundatjlor, eroziunea si degradarea soiurior. Regiuni googratice in Europa gi Romania Carpatit- studiu de caz Asezarea goografics: se destagoara pe o lungime de 1300 km, tntre Valea Dun&ri (Bazinul Viene!) $i \Valea Timokulu, pe teritorul a gase state: Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Romania gi Serbia, Diviziuni: 1. Carpatil Nord - Vestici (siuati pe teritriul Slovacie, Poloniei gi Ungariei)cuprind: Munti Tatra (pe teritorul Sovacie’, cel mal inal din Carpat., cu alstudinea maxima in VF. Gerlachovka 2655 m); Munfi ‘Beskiai (Polonia), Muni Matra — BOkk (Ungaria) 2. Carpatll de Sud ~ Est cuprind: Carpatii Padurosl (Ucraina); Carpatii Romanesti [Carpatli Oriental, Carpatii Meridionali (cei mai naif! din Romania, cu VF. Moldoveanu ~ 2544 m, din Mungi FAgéras), Carpafi Occidental; Munti Serbiel. TARILE VECINE ROMANIE! UNGARIA (fig) ‘Agozarea geografic&: este stuala In Europa Central, In nord-vestul Romane: Relief: este predominant de cémpie, find reprezentat de Campia Panonica (cu subdiviziunea numita ‘Cémpia Tisei, care ocupa peste 2/3 in suprafata Ungariei. Muntii sunt prelungii ale Carpatior: Mungi Matra (ait. max. din Ungaria — vf. Kekes 1015 m), Muni Bakk, Muni Bakony, Clima: este temperat-continentala de tranzte (cu influente oceanice gi continentale) Hidrografia: age curgatoare: Dunarea, Tsa (cu alueni si Somes, Cig, Mures);lacuri: Balaton (ac tectonic} \Vegetatia: predomina stepa (numta “pusta) gi slivostepa; (Orage: Budapesta (capitala, strabatutd de Duna), Szeged, Debrecen, Pecs, Veszprem, Gyor. Resurse naturale: cArbune, minereuri neferoase (bauxit), terenuri arab “dupa Atasul geograte general, Edita Corin Fig. 7- Harta Ungariet 5 BULGARIA (ig. 8) ‘Agezarea geograficd, este siuaté In Europa Sudicd, in nordul Peninsulel Balcanice sin sudul Roméniei; Rolie: este varatreprezentat de mun, podgur gi c&mpl, dar predominant tna: + Mung: Muni Balcan (Stara Plaina), Muni Rla (2825 m In vf, Musala ~ alt. max. gin Bulgari), Muni Rodopi gi Muni Prin; ‘+ Podisuri: Podigul Prebalcanic + Cémpit: Campia Inata a Dun&ri, Cémpia Tracei Superioare (Campia Marte), drenalé de raul Marta; Clima: temperat continentala, la nord de Muni Balcani si mediteraneana, la sud de Munfi Balcani Hidrografia: ape curgatoare: Dunérea (o deimiteaz& la nora), Marija, Tuna, Lom, Iskar are iegire la Marea Neag \Vegetatia: predomina péduie (focase, conifer), iar in sud, plante mediteraneen Orage: Sofia (capitala); Varna, Plovdiv, Ruse, Vidin, Burgas; Resurse naturale: céroune ign), minereuri neferoase g, In cantta mic, pet i gaze naturale; Economia: industria energie electrce (40% energie nucleara asigurala de centrala Kosiodu), cult e trandafr (Bulgaria asiguré % cin productia mondial de ulei de trandafir;turiem montan gi balneo- mariim (pe eral Mari Negre, unde sunt statunie Albena, Nsipurile de Aur, Balck): Actvtijle economice care ar putea contrbul fa cresterea PIB ~ uli Bulgari sunt dezvotarea—_unel pictur ecologice $i dezvotarea tursmulul ‘dupa Manual de Geogr, casa a-xiLa, Eitura CO Press Fig. 8 Harta Bulgarle! SERBIA (fig. 9) wean ‘Agezarea geograficd: este situala in Europa de sud, in Peninsula Balcanica gi In sud — vestul Romainiei Relieful este variat: camp (Campia Voivodinel, Campia Moravei - sectoare ale Campiei Panonice), mun) (Muni Serbiei Alii Dinarii. Clima: este temperat continentala (Alpii Dinarci reprezinta 0 barierd orograficd pentru masele de aer mediteraneene ‘dinspre Marea Adriatic’) Rauri: Dundrea cu afluenti sai: Tisa, Timis, Sava, Morava, Timok; Vegetatio: siivostep’; padurile de foloase gi conifere: Orage: Belgrad (capitala, strabatutd de Dundre), Novi Sad, Nis, Bor, Pancevo; Resurse naturale: cérbuni inferior, cupru, magnezi, Fig. 9 Harta Sorbie! “dup Manual de Geogr, clasa alla, Edtura CD Press 16 UCRAINA (fig. 10) ‘Agezarea geografica: este situatd In estul Europel, In nordul gi estul Romaniel; este al doilea stat european, ca suprafata Rolieful este variat: cémpii (Cémpia Niprulul, Campia Marii Negre), dealuri gi podisuri _(Pocigul Podbole § Colinele Done{kului), muntl: Carpafi Padurosi (alt. max. 2061 m in vf, Hora Hoveria), CClima: este temperat continental, iar pe Iitoralul sudic al Peninsulei Crimeea, clima este subtropicala (mediteraneans), Hidrografia. ape curgatoare: Nistru, Nipru, Bugul de Sud, Donetk; are iegie la Marea Neagra si la Marea Azov; \Vegetatia: predomina stepa si sivostepa: paduri de foioase gi conifere la munte. Populatia: cea mai redusd rat a natalia din Europa (7,7 %) din cauza Tmbatraniri demogratice,