I.

I. U.
fI

idn

ercul Studentilor Macedo-Rornani

CALEA RAHOVEI, 29

" -^1,.." -

-w--

bimetal* firominilor
pentru Romania
Conferintii Omuta let Cercul Studentilor Macedo-Romdni
edinta publicd din 14 Martie 1910
DE

N S T. N 0 E

\X
a 4

ALIIINIII
44%/C/1

rermst

BUCURESTI

Tipografia DOR. P. CUCU, Str. Lipscani No. I

1910

www.digibuc.ro

Gercul Studentilor Macedo-Romni

CALEA RAHOVkI, 29
VYVYVYVVVVVYVYVVVVY'YVVYVVVVVV I'VVYVYY

IIIIPORTANTA AROMNILOR

PENTRU ROMANIA
CONFERINTI TINUTI LA CERCUL STUDENTILOR MACEDO-ROMINI

fN SEDINTA PUBLICk DIN 14 MARTIE 1910

DE

CONISm. N 0 E

f.

081

At II

14,01

/al POPII;lat

BUCURESTI

Tipografia DOR. P. CUCU, Str. Lipscani No. I

1910

www.digibuc.ro

0000

1111

oos,

14.4

11 Point

Curentul sinatos de indrumare pe calea muncii,.

.,ce a luat in steipanire pe colegii din Tara si care
tinde sd inlocuiascei peste tot activitatea geileigioaset

de altei data, nu a reimas feird efect asupra elemetelor studioase aromane care treiesc in zilnic contact cu clansii.
Acestui nou spirit se datoreste constituirea Cer,cului Studentilor aromani
fiivteazei de doi ani
in Capitalei avand 'de scop!:

A indruma pe membrii sdi pe calea muncii serioase i apregeitirei teineinice in vederea chestiunilor - ce vor fi chemati, s serveascei in viitor, si a contri-

bui la cunoasterea mai deplina a vietii si a chestiunii aromdnesti de ceitre colegii si publicul din
arei.

Pentru aceasta s'a luat iiitiativa a se tine anual

cede o serie de sezatori literaro-artistice, la care intre'altele sd aibe loc si ,lucreiri si conferinte cu subiecte referitoare la chestiunea i viata Aromanilor.
Aceste conferinte se vor tipeiri succesiv de eatre
Cerc dvdnd a se desface in beneficiul seiu, spre a sa
injgheba un, fond, cu ajutorul ceiruia set se poate

face excursii, cerceteiri, studii la fata locului, in diferitele domenii ale vietii aromcinesti.
In speranta cci pablicul ne va incuraja incepe m ,
cu eonferinta de asteizi.
www.digibuc.ro

COMITETUL

Onorat Auditor,
Unul din scopurile, care au determinat constituirea
-*Cercului nostru studentesc; a fost acela de a studia sub toate raporturile chestiunea aranneasca,
spre a contribui la cunoasterea i larnurirea mai de

aproape a ei sub diferitele sale fete.

Pentru aceasta s'a hotrt tinerea unei serii de
sezatori in care, intre altele, sa se faca i diferite expuneri asupra vietii si a milcarii nationale a aromnilor.
Inaugurndu-se astazi aceast activitate, s'a crezut

nimerit s se inceap printr'o incercare -de a se lmuri importanta aromeinilor pentru Romeinia.

S'a gsit de cuviint &A se &ea aceast introducere, intru cat credem ca este necesar s fim Minnatt noi ct i fratii nostri din lark asupra utilittii elementului aromn in ce priveste interesele
Romniei.

Trebue sd fie lmuriti Romnii din Tara, de oare

miscarea aceasta se tine prin jertfele lor patriotice. De ei tlepinde in ultim analiz buna sau
reaua ei indrumare i dacd dnsii nu vor putea
formeze in chip lamurit o convingere asupra
utilitatii sale, ce ar fi mai natural de cat s inceteze cu aceste sacrificii ?
Caci e drept ea' sentimentalismul poate face mult prin

puterea cu care provoaca anumite actiuni inteun anume moment, dar zaracteristica sentimentului este
aceia c nu poate dura mult i c, pe el nu se pot

baza actiuni cu caracter de durabilitate. Vine o

-epoch' cand gefieratli mai pozitive si mai realiste se riwww.digibuc.ro

died i acestea nu s mai multumesc cu- fraze si cu decla--

-ratii. de frtie, ele voesc s vazfi lmurit pe ce cheltuese banul. Pentru acest Inotiv suntem datori sd le
spunem clar, ce pot astepta de la noi.

Dar mai mult de at fratii. din Tara avem noi

Aremnii nevoe s fim luminati asupra viitorului si

a valoarei noastre.
Nu existd demoralizare mai mare si mai primej7
dioasd pentru un popor de ct atunci, cand, fie din
ignorarea fortelor sau a situatiei sale, fie din sentiment de neputintd, ajunge la cnstiinta injositoare
a propriei sale nimicnicii.
Forta de coheziune, care sustine via ta unui organizm ethic ca i a unei, clase sociale, rezid in actiunea de indeplinire a unei functii esentiale in viata

neamului sau a socientii din care face parte i in

contiinta ce o are despre acest rol. and acest or-

ganizm etnic sau social, perde increderea in sine, cnd

ajunge la convingerea inutilittii sale, aceast putere
de coheziune se transform inteo putere do, dzagregare, prin trezirea tendintelor materialiste de ordin pur egoist ale indivizilor ce-1 fOrmeazd. In vir-

tutea fortei de inrtie, care tine unele lucruri incd.

cat-va timp, dupd ce viata s'a retras din ele ; un
asemenea element va mai putea dura o bucat de
vreme, dar seva e secatd i mai curnd San mai"
trziu va trebui s caz, cum cad frunzele vefejite,
fcnd loc altor elemente care stiu ce vor si au in-

credere in sine.
WA de ce gsim cd este trebuincios, att peirtru
Romnii din Tara cat si mai ales pentru noi, ca sd'

ne lmurim asupra rolului ce l'am putea avea fatil

cu viitorul neamului si al statului romnesc.
Aceasta cu att mai mult, cu ct vorbirid in general, nici fratii din Tara, nici noi nu prea suntem 1Amuriti asupra acestei utilitti a elementului aromn.
De cte ori vorbind cu prieteni din regat, nu se
www.digibuc.ro

intmpl s auzim aceasta intrebare : Tara face

acolo sacrilicii, ai putea..sd-mi spui care e folosul
nostru in aceast risipA ?
nu rare ori cel interpelat rmne incurcat nestiind ce s rdspund sau incercnd s scape in chip
oare cum lturalnic prin fraze ca aceasta : De sigur, Statul romn trebue s stie de ce cheltueste de
impus de bun Toe aceste sacrificii.
vreme ce
Ori cht de abil ar fi ins, acest rspuns, ca si intrebarea fratilor nostri, dovedeste c vorbind in general, nici ei nu stiu de ce fac aceste sfortri, nici

noi nu stim care este tinta real fie si indeprtat

a sbuciumrilor noastre.
In cele ce urmeazd voiu cuta s dau un rdspuns
la aceastrt intrebare, avnd in yedere, nu at:At rezultatele ce se pot astepta astzi, cat cele la care se
poate ajunge in viitor printr'o alt indrumare.
*

Mai intaiu ins imi veti permite s insist un mo-

ment asupra cauzelor acestei nedumeriri dintr'o parte

si dintr'alta.
Cauza acestei nedumeriri st in conceptia gresit,
simplist, veche, care stpneste mintele noastre, chiar

ale celor cu pretentie de a judeca mai rational asemenea miscri, cnd ne gndim la actiuni ca cea aromiineasc.

Dup aceast conceptie ori ce miscare trebue-s

aib o tendint, fie si ascunsh de revendicatiuni politico-sociale, o nzuint de a se inltura prin ajutorul ei nedreptti adnc simtite.
MiscArile care nu se pot preta la asemenea interprethri, cum este actiunea noastr cultural nationa-

list, apar ca o agitatie zadarnic, ca un capritiu

trector si MI% fond.
Dup acest criteriu popular judecm i noi. Zadarnic cheltueste Tara parale cu aromnii, ei sunt
prea putini, prea resfirati, prea departe de noi, penwww.digibuc.ro

tru a spera avantagii teritoriale de pe urma lor, zic

fratii din Tara.
Si tot asa zic si multi Aromni : Noi n'avem nici
un viitor, Macedonia cu Epirul inteun viitor, mai
mult sau mai putin apropiat, vor fi ale tdrilor limitrofe, noi in zadar facem sfortdri.
Tot pe aceast conceptie simplist se baseazd
prerea unora dintre prietenii i dusmanii actiunii
noastre, care ne cred ca un viitor obiect de schimb,
pentru nu stiu ce avantagii teritoriale viitoare, cum
rtcirea cu exagerarea i micsorarea numrului
nostru de catre statisticianii prieteni i neprieteni.
Si tot aci st explicatia pesimismului acelora dintre
fratii din lard care declard eh' in Macedonia se face
o politica de sentiment.
Ei bine, d-lor, aceste judecati pornesc dintr'un te-

meiu fals. Impotriva acestui- mod de a judeca, se

ridicd constatarile trase din observarea focalai fortelor

care constitue puterea statelor.

M rirea fortei brutale a unui popor, prin addugiri
a sine a altor prti, nu este singura cale pe care un'
stat se poate folosi de fratii si de peste granit, in
timpurile de ast-zi.
Elementul aromn, cu toatd resfirarea sa, cu tot numdrul su redus, cu toat deprtarea s'a de trunchiul
principal al neamului, poate avea pe altd cale o valoare incalculabild pentru viitorul acestei tari.
In ce consta aceast valoare `.)

Onorat auditoriu
Dintre fortele care constitue superioritatea unui
popor asupra altui popor cea mai vizibil i, pentru

multe popoare, cea mai insemnat a fost puterea brutal a nunadrului care-si are expresiunea in armata.
Armata corespunde instinctului de conservare materiald a popoarelor.
Ea aprd pe popoare de atacuri ce s'ar putea aduce
www.digibuc.ro

ilintei lor materiale. Prin armat se afirm puterea

.fizic a unui pupor asupra altuia, cnd fortele sale
'brute, sporite

dau sensatia necesittii unei expan-

-siuni in afar. Dar pe msur ce statele s'au inItat

dela instinctul de simpl conservare la scopuri mai
ideale, au apfirut forte noi, care rspund la noi nereesitki.
Secolul nostru cunoate dou din aceste forte, care,
dac nu sunt aa de drastice in actiunea lor, dau

in schimb nastere la rezultate incalculabil mai dura-bile dect ale fortei armate.
Aceste forte sunt vechi. Ele dateazd dela primele
iriceputuri de civilizatie pe pmnt, dar secolul nostru
este acela care le-a scos din rnclul puterilor naturale, le a definit, a studiat legile lor i a dat statelor
;putinta, de a le mAnui cu aceiasi preciziune cu care
se mnueste forta armatei.
Prima dintre aceste forte este puterea sufleteasc
care-si are expresia coneret in cultura unui popor.
Aceasta este puterea prin care nearnuril care dispun de ea, pot pune stpfmire pe fiinta moral a
neamurilor care nu o au, WA a fi nevoie de vre-o
sfortare militar in acest scop.
Este puterea care a fcut ca Imperiul Roman de
R Asfirit s se transforme in lmperiu grecesc, lsand
lumii cultur si o civilizatie greceascii in loc de

una romand in Orient. Este aceea prin care Slavii

frA s aibe asupra poporului rornn nici o stpnire
politick fiind ei insi-si robiti pe timpul acela au MA-

husit sub haina greoaie a spiritului si a limbei lor

viata sufleteasc a acestui popor tocmai in momen-

tele cele mai striilucite ale expansiunii sale militare.

Este puterea care a fcut ca elemeutul deczut al
grecolevantinilor dela Fanar s imbolnveasc organismul trilor romne, pArr la o treapt cum nici
codat n'ar fi fcut o cele mai inversunate rzboaie.
A doua putere este cea economic. Dnsa constitue
www.digibuc.ro

10

in buni parte insli temelia pe care se sprijinil marile civillzatii ale popoarelor moderne.
,

Istoria ne invat cui civilizafiasi cultura omeneasca

au la bazh ca conditie neaprat bunul trai al unei,

clase sociale sau al unui popor in dauna altei clase
sociale sau a altui popor.
Progresul este fiu al acestei exploatri.
Intr'o societate patriarhal poate fi mult mai multd

fericire, ca inteo tar rzimat pe dominatia unora

asupra altora dar nu poate exista oper de cultur
si de civilizatie.
Luati rand pe rand toate popoarele care au lsat
mostenire omenirei si veti vedea rezemndu-se cand

pe sdavie, cnd pe spinarea claselor de jos ale statului, cnd pe apsarea altor neamuri supuse prin
rzboi.

Aceasta dovedeste cfi inteo tar egalitar Care arsemna cu o Areadie fericit, in care nirneni nu se
gandeste la exploatarea cetkeannlui su in nuftlru,
si care nu voeste sui oprime alte neamuri din afar*
cultura nu poate s existe. Socialitii
cozmopoliti ne promit pentru viitor o asemenea minune dar pang la prob, noi vom phstra convingerea.
care rezultd din intreaga dezvoltare a omenirei.
Dar cu dezvoltarea ideilor de ast-zi, cnd statele
in interior find din ce in ce spre mai mult egalitate social i cand dreptul de tucerire nu mai permite exploatarea direct a celui cucerit, s'a simtit
nevoia ca formele de exploatare direct de panfi acum
ca sclvie, serbie s. a. s fac loc actiunii economice.

Prin aceast, actiune statele moderne tind sui dea

un obiectiv in afar de granitele lor, nazuintelor de.
exploatare din nfiuntru. Tind cu alte cuvinte s
terenul lor.
Prin actiVitatea economic un popor destoinic se'
toloseste de munca altor popoare, de produsele si de
bogkia solului lor, far% a face nici o sfortare pentrui
a le cuceri itine sub ascultare militar.
www.digibuc.ro

11

As.a. dar prin intluenta cultural te faci stpAn pe

finta moral a unui popor, prin forta economic ajungi

stpn pe munca lui. Nici una nici alta nu reclama

sfortri militare.
Amndou isi pregtesc reciproC terenul exaltnd

constiinta de sine a poporului care dispune de ele.

contribuind la ridicarea civilizatiunii sale victoriase.
De aceea statele care nu vor s-si lase viata in voia

soartei i tin s-i imprime o directie constient, in

conformitate cu invatatura tras din experienta po-

poarelor, se silesc din rsputeri s-si creeze aceste

dou forte, fcnd pentru acest sfArsit jertfe tot asa

de mari ca i pentru aimat.
Dar s resflectm un moment asupra gituatieigeografice a Rornniei i s vedem in contro este
pentru dnsa terenul de exercitiu al acestor dou forte
al caror obiectiv frece de hotarele trii.
Asezat la limita Apusului si a Rsritului, intre
popoarele apusane stpAne pe toate resursele intelectuale si tehnice a-le civilizatiei de azi i popoarele
mai nepregtite ale Orientului, dintr'o parte nu poate
astepta de ct exploatare economicd i tiranie cultu-

ral, in vreme ce de ceal'alt parte i se deschide un

intins cmp de cucerire economicd i cultural.
Acest cmp este Sud-Estul european.
Popoarele accidentale i centrale a-le Eufopei, asezate la distantele cele mai deprtate, fac toate jertfele
spre
constitui in aceste parti, fie pe cale de colonizare, fie pe alte ci, elemente simpatice, prin ajutorul cArora s-si poat desffisura activitatea ior economicd.

Orice piat cAstigat, mice coneesie industrial sau

comercial obtinut, orice articol nou introdus, este-

pentru ele o victorie mult mai apreciat decAt biforta militar

ruintele militare. Ba vedem c
de la o Vreme, nu serveste la altce-va, decht a deschide drumul acestei
www.digibuc.ro

12

Providenta a Mutt ca tara si neamul nostru sh

-aibe in toath Peninsula Balcanica i pnii pe coastele

Egiptului, in toate centrele comerciale, pe toate drumurile curentelor de activitate conomica si intelectual, sute de mii de frati, de acelas neam, de aceiasi
limba, frati oteliti in lupta economic, avnd calitati
practice cum nici un neam nu le posed. Acesti frati
sunt ca i dela naturii meniti sa inlesneasch expansiunea economica si cultural a Romniei.
Lsand la o parte ori ce consideratiune de soli-

daritate national de ordin sentimental, nu ar fi o

totald lips de intelegere a intereselor superioare ale

prei si ale Neamului, ca s fie lasati peirei acesti

frati, aceste admirabile organ e de inltare a prestigiului cultural si a influentei economice a Trii ?..,
Timp de sute de ani am hrnit cultura bastarda
-si parasit a Grecilor si a Bulgerilor. Timp de sute
de ani in fata pagnittii, trile romne au aprat
.cu piepturile lor cultura i civilizatia greco i bulgaro-crestin, salvnd rmsitele ei de peire.
A venit timpul sa dam i noi msura spiritului
,nostru asupra lor. Este timpul s afirmam, ca rasa
eminamente civilizatoare spiritul nostru latin si puterea
noastra de vieat in acest Sud-Est european ale carui
traditii culturale, alt data noi le-am aparat si a
caror mostenire nona ne revine.
Aceast afirmare a vie-lei romanesti, ins,- nu se
poate face de cat prin ajutorul Aromanilor.

Aci in stnga Dunrii, imprejurrile au permis

desvoltarea in chip compact a neamului romnesc,
asa ca sd se poat forma si desvolta in toata plenitudinea sa un snflet specific romnesc.
Aci taranul roman prin.imobilitatea sa, prin acea
neinvins fort de inertie a sa, a elaborat in ciuda
tuturor vijeliilor, in ciuda pervertirilor succesive ale
-clasei dirigente, acea simtire i cugetare specifica

meamului care caracteris creatiunile noaStre intelecctuale si artistice.

www.digibuc.ro

13

Tot aci destinul a fcut sd se desvolte statul politic romn, care va constitui focarul activittii nationale sub toate raporturile.
Noi insd cei din dreapta Dunrii, in schimb, prin
alte vicizitudini istorice, am cdpiltat usurinta de mobilitate, capabilitatea de a ne misca, care este indispensabil pentru a impune aceast activitate.
In stnga Dundrii este laboratorul natural al cul.

turei O. al civilizatiei romnesti, misiunea de a le im-

pune insd va fi a fratilor din dreapta Durfirii.

De aceea ni nu trebue, nu putem fi lsati peirei.
Asa inteleas misiunea noastr, cade de la sine si
una din obiectiunile de cpetenie ce dusmanii nostri,
in virtutea conceptiei politice pe care am analizat-o,
le ridic impotriva noastr spre a ne contesta dreptul nostru la existent, spre a ne descuraja in lupta
ce am intreprins pentru desteptarea noastr.,
Surtteti prea putini, zic (Fairish, in zadar v lup-

,tati, voi sunteti menitia fi prada altor neamuri si

trebue s v resemnati a pritni aceastd soart.
La aceast obiectie rspundena :

Valoarea unui popor nu se msoard dun nnmdrui su ci dup energia, duPd miscarea a. Un munte
incremenit de veacuri, in locul uncle natura l'a tintuit, poate fi nemsurat mai mare de t bolovanul
Pus in miscare, dar lumea nu tine in searnd nemiscara granitului ci forta bolovanului in miseare.
Populatia urband dintt'o lard poate in proportie
infim fat de cea rural, totusi, in toate tdrile, orasele au cuvntl hotrtor in conducerea ca si in
manifestarea unui stat.
Aceasta din motivul c populatia oraselor desfsur
mai mult fort, se raised mai mult.
N se poate cOntesta insemndtatea claselor
ea este de ordin fundamental, pe (Musa se sprijinh
www.digibuc.ro

14

conservarea popoarelor. Prin forta staticA care zace

in ele, clasele rurale prezervA flinta nationald a neamului de peire, atunci cnd pAturile suprapuse stint
inlocuite prin pAturi strAine de neam sau se allfi pe
calea colorArii cu vopsea strAinA. Dar este iarAsi incontestabil ca privind lucrurile din punctul de vedere
al fortei economice i culturale, o populatie obis-

nuitA eu miscarea, avnd putinta de a se adapta

curentelor culturale i economice, este superioarA unei
populatiuni inerte.

Domnilor, s'au fcut asupra noastrA diferite

unele de cAtre prieteni complezenti, altele de
dusmani indrjiti.
Unii ne-au ridicat la peste un milion, altii ne reduc pdd la douA sute de mii
SA facem placere dusmanilor nostri, s zicem cA
suntem numai 200.000.
Un lucru nu se poate contesta.
.

CA suntem poporul cel mai mobil din Pen. Bal-

canicA, c desfAsurAm cea mai multA activitate, cA

ne gfisim arnestecati in tot si in toate, cd nu e o singurA manifestare intelectualh i materialA in care sA

nu avem o parte covrsitoare.
Sub acest raport dinamic suntem printre cei dinti.
Ei bine, poi sub acest raport dinamic suntem chemati sA fim de folos neamului. Si sub acest raport
dinamic, ori eta s'ar reduce numrul nostru, rAmnem
totusi destui ca sA ne implinim misiunea de propagatori ai culturei nationale romne in Sud-Estul european si de mijlocitori ai expansiunei economice a
neamului.

Dar s'ar putea face o altA obiectie.

Acestea sunt utopii, s'ar putea zice, nimic nu ne
IndreptAteste a ne astepta cA tara s ajungA in situatia culturald i economicA necesarA, pentru a exersa o asemenea influent dincolo. Asa cd actiuwww.digibuc.ro

15

-nea noastr din Macedonia rfimne o risipfi zadarnica.

Din capul locului tin s declar ea un roman adevarat, nu cred s &ea o asemenea obiectiune. Daca
totusi ar exista romni care sfi fi perdut 'Ana intfatta credinta in viitorul i in puterea de vialfi a

neamului lor, o scurta comparalie a Ora noastre

cu statele vecine, ii va face sa constate ca pesimis-

mul lor nu e fundat.

Donmilor, studiati mai de aproape viala Bulgariei

pe care zelul nostru de patrioli, ca si megalomania
lor zgomotoas, ne fac s o vedem in culori cu mult
mai trandafirii de cum este in realitate.
Au mostenit Bulgarii o lara fara contraste sociale.
Aceasta o datoresc Turcilor care prin stapanirea lor
directa au nimicit clasa boereasc bulgara, lsand la
-plecarea tor dupa emanciparea Bulgariei o populatie
in care averea era foarte normal distribuita.
Dar in schimb ce le-a rfimas ca traditie si ca continuitate culturala ?
In viola lor, politica exist un politicianism cum
tam noastr de mult vreme nu-1 cunoaste. Iar intru
cat priveste incercarile literare i artistice nu MUMnesti nici unul din acele caractere care fac o opera
durabil si care o impun in afar. Ca cultura si ca
stiinta sunt Inca in acea epoca fericit, band cine-va
dacti-si pune ochelari, dac are plele marl si bail*

e. considerat ca savant.
LTitati-va, la poporul srb care de un secol se zbate
intre cele doua dinastii, ne avand un moment de li-

niste si de sigurant. Ce poate insemna mai buna

stare material a masei poporatiei lor fala eu. aceasta

nesiguranta ?

Ultati-va, la Grecia, unde o banda de ofiteri, dintre

aceia care mergeau ca antarli in Macedonia, intorsi
de acolo cu gloria asasinatelor de femei si de copii
nevinovali, au crezut ea e bine sa se joace de-a Juwww.digibuc.ro

16
nu Ttirci, (land lara lor prada anarhiei
tocmai cnd iMprejurri externe cereau ca aceast&
armata s dea pilda disciplinei i a ordinei celei mai

perfecte.

Apoi examinali cu obiectivitate desvoltarea lrei

noastre si vedeli, daca e unul singur intre aceste state-

care s ne poat disputa inthietatea economied si

culturald in Balcani.
De multe ori, domnilor, in nerbdarea de a ne vedea cat mai sus, gsim ca nimic nu s'a fcnt, ca totul e putred, ca mergem spre peire.'
Totusi sub raportul politic, aceasta este singora
lard din Sud-Est, uncle mecanismul guvernamental
este solid stabilit, mergnd fr sbuciumdri si unde
dinastia este intemeiat in chip neclintit.
Sub raportul cultural, aezamintele noastre culturale, colile noastre superioare i universittile noastre cal:4M- din ce in ce mai mult prestigiu. Somitlile medicate impun tiinla romn in toat Peninsula Balcanie. colile superioare de Inginerie, de
Architecturk se bucura de mare faimfi. Nu este departe timpul cnd Romania va l. centrul de cultura

spre ,care va gravita intreaga vial intelectual a

Peninsulei Balcanice.
Sub raportul economic, an cu an producliunea Tarn
crete, industria se organizeaz, produsele romne se
ingramfidese pe pielele Orientului european.
Fina romneasc, sarea, petrolul, cheresteaua, za-

hrul, hrtia i alte produse, ii fac loc din ce in

ce mai mult.
Nu ne trebue de cat sa curlim orizontul economic al Tarei de elementele strine care l'au acaparat
1 vom vedea indata producdtorul roman intinindu-se cu distribuitorul aromn. .
In aceasta opera de eliminare a strainilor, pe langa
sfortrile mari si pline de izband, ce se fac in Tar,
avem si noi Aromanii un rol. Arzarea noastra in.
Tara, nu trebue s sperie pe nimeni.
www.digibuc.ro

17

Statistica dovedeste
aceast asezare nu este mai
mare de at emigrarea Arnmnilor in Serbia si Bulgaria si mai dovedeste eh' dintre Aromnii asezati in
Tar, abia 40 50 de persciane au functii publice.

Restul de peste 2000 au ocupatii economice mai ales

dintre cele practicate de strini, ca arendsit, misitie,
bcnie, hotelerie, crsmrie 1 diferite mestesuguri
industrii. Prin urmare dnsii, prin asezarea lor,

iau locul unor elemente strine, contribuind astfel

la nationalizarea vietei economice a Trii.

Dar mai au si alt. important. Dnsii sunt aceia
cari intretin si desvolt legturile cu -viitorul cmp
influent economica si culturald a Romniei. Fr
Aroinnii si Albanezii asezati aici, de signr e contiinta
interese ar slbi mult.

Revenind la cele ce spuneam asupra strii Rom-

niei fat cu idealul acesta, nu mai riimne de al

o singur obiectiune ce ni s'ar putea face. Aceasta

este slbiciunea ce provine din marea chestiune soclan intern a Roniniei, Starea taranului romn.
Totusi reflect:and mai bine, domnilor, vedern
chiar aceast slfibiciune din prezent, va fi pentru vii-

tor una din imprejurrile. de apetenie care vor

provoca avntul industrial si comercial al Trii.

ttomnilor, intreaga suflare cugetttare a Tarei este
ptruns de nevoia transformeirii marii proprieteiti in

capital mobiliar, prin desfacerea ei in micd proprietatel.

Pentru realizarea acestei idei, se duce de o bucat

vreme actiufiea cea mai intins, la Care vedem
raliindu-se tot ce simte in aceast tat* Acest cnrent
tinde s devie fapt prin msuri legislative din ce in
ce mai hotrtoare.
'Trecnd treptati in* aceste mosii in minile tranului, este natural c clasa care tria din venitul lor,
s caute a tri din exploatarea capitalului numerar
ce va obline prin desfacerea lor, plasndu-1 in nitreprinderi coinerciale i industriale.
www.digibuc.ro

18
Aceasta este singura form, sub care , va putea tri
clasa de sus a acestei ri, care a avut un rol att
de covritor n civilizaia i cultura noastr naional din trecut.
'
'Cu chipul acesta ncetarea exploatrii interne, va
aduce n chip necesar i nemijlocit expansiunea comercial i industrial a rii pe care suntem chemai s o 'sepvim noi Aromnii.
G aceast epoc nu este departe, ne dovedete, pe
lng cele artate pn aci, i fenomenul puternicului
-curent nationalist-democrat ce se manifest dela o
bucat de> vreme n ar.
Acest curent care a cuprins ntreaga ltinerime i~
telectual ce este alta de ct functiunea vizibil a
proce's ului de asanare ce 'se petrece in organizmul social i politic al rii?
- Din concepia ca i din manitestrile sale vedem
c acest naionalizm, care se deosebete att de mult
de naionalismul Bulgarilor i mai ales al Grecilor;
vedem c este un fenomen de nsntoire.
Contrar naionalismului de coala veche, care ve'dea trecutul i prezentul acestei ri ca ceva des
vrit ce nu merit dect exalta:re, naionalismul nostru de ast-zi const tocmai n analiza i critica cea
mai nemiloas a strii actuale.
In locul frazelor goale dusul opune aciunea de'
-chirurgie moral a societii, n locul sentimentalismului vag i zgomotos aduce un ntreg concept de soluiuni a cror aplicare trebue s aduc binete de
mine.
1

!f

*
Din toate aceste vedei, domnilor, c aspLraillnile
acestea nu sunt visuri dOI)chioteti, ci lucruri foarte
realizaDile spre care ne duce cu necesitate viaa insntoit a Regatului.
'
'Iat ' d,ar c, ori-ct de mari sunt sacrificiile ce se (ac,

www.digibuc.ro

19
.da~

ar fi just ntrebuinate, vor fi neasemnat mai

mici dect rezultatele ce se pot obine.
Nu avem deci a roi in faa ntrebrii asnpra uti- .
litii noastre pentru ara Romneasc i niciiraii no.tri nu au a fi ingrijai de zadarnicia jertfelor ce fac.
In glorioasa opera de expansiune economic ee
incepe ast-zi i care se va desvri mine, aceti
aromni sunt chemai s aibe rolul cel mai plin de
abnegaie i mai gren .
.
Dar pentru a ,servi acest ideal spunem deschis, c
ttrebuete dus o all aciune de ct cea , de pn
acum.
_ Pn 'acum fraii din Regat au procedat cu noi, cum
procedezi cu o rnd inoportun de care te leag
,anumite conveniene ce nu le poi nesocoti.
. Ia'r noi am dus o aciune de sentimentalism ro'm antie, o agitaie vag fr scop pre~is, un fel de
'naionalism de vorb. ,
RezuUatul a fost perderi zadarnice dintr'o parte i
,dintr'alta. Zic dintr'o parte i dintr'alta, pentru c n
.aciunea semisecular ce se duce, am avut i noi Aromnii perd eri mari.
Fraii din ar ap avut perderi ' m'ateriale. Noi
ns am sacrificat vechia solidaritate aromneasc
introducnd dumnia de moarte inte frai, noi am
sacrificat prosperitatea noatr economic, sustr
gnd attea elemente de la munca productiv spre
a le asvrli ntr'o steril lupt~ fra~ricid, noi acum
'suntem pe cale s jertfim credina i moralitatea
tlloastr strmoseasc.,

Suntem pe cle s perdem moralitatea, cci clasa

.comercianilor i meteugarilor notri a cror cinste

,era dat de pild n toat Pen. Balcanic, astzi se
-transform ntr'o clas de ageni.
Suntem pe cale s perdem credina, cci biserica
protectoare i adpostitoare a cretinilor alt dat,
.este acum pentru noi o satan, a crei pgn prigo-

www.digibuc.ro

20

nire leceste iilfiic in sufletul poporului nostru pu..terea credintei.

Curn vedeti i noi avem de fcut plangerii dar in

vederea marii idei ce avem de realizat, perderile de'
pit acuma le suportrn cj.i plcere. Atata. cerem nu-

mai, s se schimb drumul urmat pn acum.. In

conferintele ce vor urma, se va arta in ce credem
consista o dreaptii indrrimare.

Aci ne marginim a spune, si cu aceasta. vom ineheia, c tinerimea studioas aromana, nu se d Iti
laturi de la munca unui nou inceput.
Daca i fratii din Tara cred c acest ideal merita .o
reihoire de sfortare, s inceapd a introduce -un nou
spirit in sacrificiile ce le fac, interesndu7se de a-,
proape de aceia pentru cari le fae.
Iar dae cred c acest ideal nu merit sforlri,,
spunem lmurit e un altul nu poate exista,
Noi nu putem ofen avantagii teritoriale, nu putern fi marfd de schimb i de compensatii, ilici instruMent pentru Ingle combinatii politice.

00T
CADIMIti

\":1141st4.'

www.digibuc.ro