Sunteți pe pagina 1din 49

LISTA DE SUBIECTE

1. tiina. Caracteristici i tendine actuale


Stiinta este un fenomen definitoriu,dominant al lumii contemporane.Apogeul stiintei
contemporane il reprezinta descifrarea si relevarea precisa a legilor alcatuirii si dezvoltarii
materiei,a diferitelor ei stari si modificari,precum si producerea eficienta de substante si bunuri
care nu exista in natura.
Stiinta a adus cunoasterea,revolutia stiintifica devine adanc implicata in implinirile umane.Este
o sursa hotaratoare de optimism pentru toti locuitorii planetei
Stiinta reuseste in zilele noastre sa anticipeze nevoile productiei si ale societatii in ansamblul
ei.Procesele generate in interiorul stiintei au generat integrarea ei verticala cu
productia,apropiindu-se considerabil de aceasta in practica,teoria stiintifica acumulata sporindusi astfel contributia la solutionarea problemelor economice si sociale.
Stiinta si-a afirmat cu pregnanta calitatea de componenta de baza a productiei
Stiinta este neofactor de productie
Ramurile noi ale stiintei genereaza ramuri industriale speciale
Stiinta in ansamblul ei devine o ramaura economica de importanta vitala cu fonduri
sporite,efective tot mai mari de personal
Structura factorilor de productie,aportul lor la cresterea economica se schimba substantial
astfel incat criteriul bogatiei fiecarei natiuni tinde sa devina tot mai pregant,stiinta si progresul
stiintific.
Datorita nivelului atins,stiinta este si sursa de ingrijorare si teama,in anumite conditii putanduse crea mari pericole pentru civilizatia umana.
2. Definirea tiinei
Stiinta - un fenomen complex- apare ca:
- un ansamblu de cunostinte despre lume
- baza a conceptiei despre lume
- forma a constiintei sociale
- componenta a culturii spirituale
- componenta esentiala a factorilor de productie
- fenomen biologic
- instrument de adaptare
- latura a cunoasterii
- mijloc de productie
stiinta este orice cunoastere care s-a maturizat suficient de mult pentru a putea fi predata ca
disciplina in invatamantul superior
stiinta este incercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastre senzoriale sa
corespunda unui sistem de gandire uniform din punct de vedere logic
stiinta este un ansamblu de cunostinte sistematizate verificate de practica
stiinta este un tot unic,o structura cu mai multe laturi:
- materialul faptic acumulat de-a lungul intregului proces de dezvoltare a stiintei
ipotezele confirmate si neconfirmate

- rezultatele observatiilor si experientelor,generalizarile teoretice facute pe baza materialului


faptic si confirmate de practica
- modelul de cercetare a realitatii (metodologia)
dinamica specifica a stiintei in timp si spatiu se reflecta in urmatoarele sensuri:
- stiinta este cunoastere exprimata si fixata intr-un sistem determinat de semne,constituit pe baza
unor reguli precise
- stiinta este formulata intr-un limbaj de comunicare,avand o determinare maxima
- stiinta este un sistem de cunostinte despre legile functionarii si dezvoltarii obiectelor
- stiinta este o cunoastere care poate fi verificata si confirmata in mod empiric
- stiinta este un sistem de cunostinte care cresc si se completeaza continuu
- stiinta este o cunoastere exacta,universala si verificabila,exprimata prin legi
componentele stiintei sunt:
- obiectul
- structura
- metoda
- limbajul
3. Legitile i procesele interne ale tiinei
In dezvoltarea stiintei actioneaza legitatile:
- Stiinta se realizeaza treptat,prin acumulari sistematice in domeniul cunoasterii, se descopera
mereu noi legi,teorii,axiome.
- Succesiunea,folosirea si imbogatirea continua a cunostintelor acumulate de generatiile
precedente
- Trecerea de la fenomen la esenta,de la o esenta mai putin profunda la alta mai profunda,in
apropierea asimptotica de adevarul absolut.
- Stiinta isi organizeaza procesul de la simplu la complex
- Stiinta are menirea sa aduca cunoasterea stiintifica cat mai aproape de original,de realitatea
obiectului de studiu.
- Actioneaza lupta intre idei vechi si idei noi,este ostila spiritului conservator
- Stiintele se dezvolta in legatura unele cu altele,ca urmare a legaturii dintre diferite forme de
miscare a materiei
In dezvoltarea stiintei actioneaza procesele interne:
- Diferentierea stiintei - procesul de separare a unor domenii dintr-un sistem teoretic si
constituirea lor ca domenii specializate,de sine statatoare cu obiect,metoda si limbaje
separate,proprii
- Integrarea - proces opus diferentierii,bazat pe interconexiunile dintre stiinte,consta in
imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in scopul aplicarii acestora in cercetarea
obiectului altei stiinte.
- Procesul de disparitie intre stiintele deductive si cele inductive
- Procesul de reconsiderare a rolului gandirii teoretice in miscarea cunoasterii stiintifice spre noi
rezultate
- Imbogatirea arsenalului stiintei cu notiuni,termeni instrumentali care vizeaza direct cunoasterea

obiectului de studiu,crearea de metateorii si metastiinte.


- Tendinta de creare de teorii fundamentale care sintetizeaza cunoasterea din diferite domenii ale
stiintei
- Tendinta de dezmembrare a obiectului studiat si crearea de relatii mai simple studiate cu
ajutorul analizei sistemice.
- Matematizarea si formalizarea cunoasterii stiintifice,eliminand momentul intuitiv al cunoasterii
stiintifice.
- Eliminarea elementului intuitiv din continutul teoriilor stiintifice si diminuarea imaginii
intuitive a stiintei,ca urmare a dezvoltarii a sistemelor de limbaj artificial-matematic
- Se manifesta inca tendinta de includere a momentului intuitiv ca instrument de miscare spre noi
constructii teoretice
- Reconsiderarea rolului experientei,mai ales rolul de veriga in verificarea constructiilor teoretice
4. Schimbri n sistemul corelaiilor tiinei
Stiinta se manifesta in special ca factor de productie care se manifesta atat direct cat si indirect
Stiinta este principalul neofactor de productie al societatii al innoirii si perfectionarii
productiei,al progresului economic si social
Stiinta nu poate fi abordata separat de tehnica
Stiinta in raport cu arta:in timp ce arta reda generalul in simbioza cu individul,stiinta reda
generalul in forme cat mai indepartate de individ in notiuni,concepte si teorii cat mai abstracte
Stiinta in corelatie cu filozofia:filozofia nu mai poate fi sustinuta ca stiinta stiintelor.Filozofia
este obligata sa se restructureze in corelatie cu stiinta
Stiinta in corelatie cu stiintele sociale:revolutia stiintifica contemporana, savarsita in domeniul
stiintelor naturii,ridica probleme similare cu filosofia
5. tiina economic n progres
Economia este stiinta legilor productiei,distributiei si consumului bogatiilor
Principii ale stiintei economice sunt:
- Rationalitatea
- Eficienta
- Echilibru-dezechilibru
- Concurenta
- Concepte si teorii noi ale stiintei economice:
- Noua economie clasica
- Noua macroeconomie
- Keynesismul
- Postkeynesismul
- Institutionalismul
- Structuralismul
- Teoria organizatiilor
- Economia conventiilor
- Teoria incitatiei

- Teoria echitatii
- Teoria justitiei
- Teoria jocurilor
- Teoria haosului
Pe baza noilor conceptualizari si teoretizari ale economiei,se contureaza si o tendinta de
reconstituire a stiintei economice prin accentuarea pluralismului teoretic,constituirea unui statut
de stiinta pozitiva si extinderea dimensiunii sale normative.
Au sporit atat capacitatea stiintei economice de cunoastere cat si capacitatea ei de influentare si
de previziune a fenomenelor economice
6. Procese eseniale n tiina economic
Stiintele economice s-au dezvoltat in stransa relatie cu celelalte domenii ale stiintei,in special
cu stiintele naturii.
Predictia perfecta - obiect unic al stiintelor inclusiv al stiintelor economice
Se accepta in fapt transformarea stiintelor economice in stiinte exacte,ca orice stiinta a naturii
Se face apel din ce in ce mai des la teoria haosului
Cresterea aplicarii matematicii in cercetarea fenomenelor economice - proces major
Matematica este un instrument esential,indispensabil in elaborarea de modele,analiza,
explicarea proceselor si fenomenelor economice
Promovarea matematicii in procesele de cunoastere si previzionare a fenomenelor economice
contribuie substantial la apropierea economistului de adevar,accentuarea caracterului si statutului
stiintei economice
Stiinta economica nu este o disciplina,ci o teorie particulara de tip external si deci prin natura
sa,matematizabila - Alexander Rosenburg
Economia nu este totusi domeniul suprematiei absolute a instrumentului matematic,problemele
zilelor noastre nu pot fi exprimate doar cantitativ.
Extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise
Nu se poate experimenta pe oameni sau in laborator
Economia este o stiinta morala
Teste econometrice
Anchete si sondaje de opinie
Simularea
Regula de aur care domina orice disciplina stiintifica este experimentarea
Promovarea cercetarilor interdisciplinare si multidisciplinare
Se confirma ca metoda nu este altceva decat structura intregului
Stiinta economica pune accent deosebit pe aspectele sociale,psihologice,istorice, antropologice
Stiinta economica a devenit mai capabila sa evite simplificari si largi fenomene reductioniste
concluzii si solutii sterile pentru practica economica
Dezvoltarea cercetarilor inter si multidisciplinare rezulta din nevoia stiintelor economice de
verificare a teoriilor,conceptelor si metodelor sale de cercetare

7. Controverse teoretice i metodologice n tiina economic


Stiinta economica are 2 slabiciuni majore:
Include un deficit de realism
Constituie un ajutor limitat pentru practica
Explicatii ale acestor neajunsuri:
Economia nu se bazeaza pe existenta de legi numerice precise
Stiinta economica este fondata pe postulatele legilor naturii
Comportamentul uman nu este reductibil la o ecuatie sau factor de nedeterminare
Stiinta economica implica 2 particularitati organice
Functionarea sistemului economic include instabilitatea relatiilor variabilelor economice si
caracterul neliniar,putin predictibil al comportamentului uman
Formularea concluziilor si recomandarilor,in ciuda incertitudinii ambientale implica o
subiectivitate rezonabila
Posibilitatea erorii este inclusa in stiinta economica
Riscul este dominanta majora a universului economistului,sursa principala de conflict cu
guvernul,firma,colegii
Economistul poate oferi recomandari si indicatii de tendinta,schite si solutii pentru eliminarea
si prevenirea dezechilibrelor
Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate,osciland intre stiintele naturii si
stiintele umane
Dominatia gandirii pure si a modelului fizicii in stiinta economice are doua consecinte:
Excludere a altor curente si teorii care nu se incadreaza in liniile de gandire vechi care domina
stiinta economica de la nasterea acesteia
Tendinta de integrare in stiinta economica a noilor conceptualizari,curente sau teorii- stiinta
economica s-a imbunatatit continuu prin:
- teoria jocurilor -analiza relatiei conflict-cooperare
- teoria incitatiei - care confera contractului intre parti o valoare superioara relatiei simple de
vanzare-cumparare
- Se contureaza o tendinta de accentuare a pluralismului teoretic si reconstruire a stiintei
economice
Stiinta economica este caracterizata deci prin:
Deficit de realism
Slaba contributie la rezolvarea problemelor practicii
Pluralism teoretic
Eterogenitate
Lipsa de unitate
Lipsa de coeziune stiintifica
Consecinte:

unele recomandari ale economistilor sunt arbitrare


unii dau prioritate eficientei asupra echitatii,apara libera concurenta si incitatia veniturilor
capitalului
altii considera ca bazele economice sunt false mai ales cand se considera numai fenomenul
economic si se desconsidera fenomenul integral economic si social
8. Insuficiene practice i nevoia reconstruciei tiinei economice
stiinta economica ajuta foarte putin la solutionarea unor probleme practice actuale
se apreciaza ca economia ar fi subordonat societatea omeneasca
in practica,economia produce saracie,marginalizare si excludere sociala in randul atat al
indivizilor cat si al natiunilor
provocarile stiintei economice
asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata,conform cu demnitatea
umana
asigurarea,pentru lumea dezvoltata,tranzitia de la cresterea economica modica,la o crestere
economica mai accentuata,similara primelor decenii postbelice
trecerea de la sistemul economiei planificate centralizat,la un nou tip de economie, prin
intermediul economiei de piata pentru tarile ex-socialiste
Conditii complementare in reconstructia stiintelor economice
Sa se revina la continutul descriptiv puternic,char daca aceasta se face cu pretul abandonarii
unor teorii generale
Sa se prefere investigatii empirice fata de ipotezele generale de rationalitate
Sa se conceapa o alta maniera de a articula dimensiunile normative si pozitive ale stiintei
economice
Clarificari ale omului de stiinta in abandonarea ideii ca se poate determina in mod stiintific un
ideal,un optim definit pentru totdeauna:
In amonte - pentru principiile implicite si explicite pe care se construiesc rationamente
In aval - pentru clarificarea consecintelor diferitelor ipoteze asupra firmei,economiei si
societatii in ansamblu
Conditia esentiala a progresului stiintei economice este perfectionarea spatelui empiric al
acestei stiinte,acumularea de date si fapte suficiente pentru generalizare,matematizarea sa nu fie
astfel prematura.
Actualizarea pe baza faptelor reale a stiintei economice este demonstrata de economistii
practicieni
Realismul si eficienta stiintei economice este dobandit si de evitarea excesului matematizarii
daca aceasta matematizare nu are la baza acumularea de fapte economice
Modelarea economica este necesara,indispensabila in cadrul cercetarilor fenomenelor si
proceselor economice reale si nu pentru a steriliza stiinta economica
Este nevoie sa se acorde o mai mare consideratie facultatilor de observare decat celor de
abstractizare,perspicacitatea istoricului sa fie plasata inainte de rigoarea matematicianului.

Reconstruirea stiintei economice se poate realiza prin:


Corijarea si completarea teoriilor curente,ca urmare a largirii bazei sale factuale
Acordarea unei atentii marite studiului structurilor economice concrete,factorilor ce
influenteaza functionarea economiei,obiectivelor,mijloacelor si consecintelor diverselor tipuri de
actiune practica
Sub aspect metodologic se propune completarea principiului studierii comportamentelor
individuale si a interactiunii lor prin prelevarea notiunilor de rationalitate si de echilibru cu
analiza reactiilor grupurilor socio-economice,adaugandu-se categoriilor socio-profesionale
caracteristicile de varsta,sex,statut etc
Se cere parasirea simplismului si mai ales a excesului de abstractizari sau de modelare a
economiei
Abordarea interdisciplinara ar intari considerabil forta stiintei economice,ar ameliora formarea
economistilor,apropiindu-i de realitati,ar spori incidenta teoriei economice asupra cresterii
economice
Programele analitice trebuie sa prevada:
Transmiterea de cunostinte
Studiul legaturilor dintre analiza teoretica si practica economica
Probleme de politica economica
9. Perfecionarea metodologiei de cercetare tiinific - o necesitate stringent
Reguli de aur in cercetarea stiintifica moderna
o Compatibilitatea legilor gandirii cu legile naturii
o Compatibilitatea gandirii si metodei cu legile realitatii obiective
o Flexiunea regulilor metodologice cu legile realitatii obiective
o Identitatea gandirii abstracte sa se supuna identitatii concrete
o Metoda nu este altceva decat structura intregului
o Elaborarea unor norme logice-metodice cuprinzatoare de care depinde insasi progresul stiintei
10. Contribuii la dezvoltarea metodologiei cercetrii tiinifice economice
Contributia profesorului A. Rugina
Stiinta economica inca nu este despovarata de balastul ideologic
Nici un progres durabil nu este posibil - nici in teorie nici in practica-pana cand acest
handicap,aceasta dilema metodologica mostenita din trecut nu este rezolvata in mod real si
corespunzator
Principia Oeconomica - schiteaza o solutie originala pentru iesirea din impasul metodologic in
care se afla stiinta economica.
Tabela de orientare pentru stiinta economica demonstreaza dezechilibrul si echilibrul si ca
scolile clasica si moderna nu sunt contradictorii ci complementare
Metoda integrala de cercetare stiintifica economica N.Constantinescu
Metoda de cercetare in stiinta economica trebuie sa fie integrala si sa inglobeze tot ce s-a
obtinut pozitiv pana astazi,evitand unilateralitatea si supeficialitatea
Se recomanda recurgerea la forta abstractiei stiintifice:adica eliminarea a tot ce este

neesential,secundar si accidental,concomitent cu pastrarea mintala,in forma generalizata a


caracteristicilor esentiale ale fenomenului economic
Cercetarea stiintifica-economica trebuie sa tina seama ca forta motrice a miscarii
o constituie contradictiile interne ale fenomenelor si proceselor economice
Caracteristica esentiala a metodei integrale o reprezinta exigenta examinarii,pe cat posibil a
totalitatii faptelor si datelor reale vizand problema cercetata,impletirea gandirii logice cu evolutia
istorica
Metoda integrala include cerinta cunosaterii profunde,continue a mecanismelor care stau la
baza tuturor proceselor si fenomenelor economice
Metoda integrala precizeaza,nevoia impletirii organice a analizei cantitative cu analiza
calitativa
Metoda integrala presupune utilizarea de procedee statistice si matematice care trebuie sa
serveasca la cercetarea cantitativa si studiului conexiunilor decurgand din calitatea procesului
Se mai include si cerinta promovarii interdisciplinaritatii ca o caracteristica fundamentala
pentru evitarea unor concluzii simpliste
Contributii la masurarea fenomenului economic E.Dobrescu
Componenta metodologica a operei stiintifice a econometristului este realizata pe fondul
capacitatii sale speciale de observare si cunoastere a fenomenului economic cu ajutorul
metodelor statistico-matematice.
Crearea macromodelului economiei romanesti in tranzitie
Contributia la afirmarea stiintei economice T.Postolache
- Capitalismul contemporan si categoriile economice
- Geneza si tranzitie a tensionarilor din sistemul national al economiei politice
- Analiza comparativa a economiilor nationale contemporane
- Tratat de economie contemporana
- Restructurari in economia politica
- Un project ouver - priveste Romania anilor 2020
11. Informaia tiinific economic
Produsul specific al stiintei este informatia stiintifica.Ea este adanc implicata in productia
sociala si in general,in societate,pe toate treptele ierarhice,pentru toti agentii economici,sociali si
politici.Valoarea informatiei economice conditioneaza in cel mai inalt grad decizia economica la
nivel microeconomic, mezoeconomic si macroeconomic
Functii ale informatiei economice:
- Informatia este instrument de munca si deci de productie
- Informatia este capital al materiei cenusii,mostenire si patrimoniu cultural-stiintific viu
- Informatia este instrument de pregatire si calificare profesionala
- Informatia este un factor de schimb intre oameni,agenti
- Informatia este motor al creatiei
Particularitati ale informatiei:

. Cunostintele stiintifice se acumuleaza si se multiplica necontenit


. Informatia stiintifica este o resursa a societatii cu caracter inepuizabil care se automultiplica si
se amplifica
. Prin utilizare,informatia stiintifica se consolideaza,se perfectioneaza si se completeaza
. Cunostiintele stiintifice acumulate apar ca o sursa gratuita de putere de creatie a oamenilor
. Atunci cand intr-o furma sau alta sunt transmise altor persoane,cunostintele stiintifice nu se
instraineaza
. Informatia stiintifica ramane de regula in posesia celor care au creat cunostintele stiintifice
Directii de valorificare a informatiei stiintifice:
- Asigurarea cadrului organizatoric,a mijloacelor de culegere,stocare,prelucrare,transmitere a
informatiilor stiintifice
- Crearea de noi informatii in sfera cercetarii stiintifice in laboaratoare,institute,academii de
cercetare.
Legaturile cercetarii stiintifice in problematica globalizarii stiintei sunt:
- Mondializarea vietii economice
- Adancirea diviziunii internationale a muncii
- Accentuarea relatiilor internationale in ansamblul lor
- Acutizarea conflictului creat de mai multe secole intre nevoile crescande ale fiecarei tari si
resursele limitate ale planetei
- Protectia mediului este,in acelasi timp,o problema capitala,nationala si internationala,acestea
devenind problema comuna a fiecarei tari si ale tuturor tarilor
12. Cererea i oferta de informaii n perioada contemporan
Informatia stiintifica este o marfa si are atributele oricarei marfi:cerere si oferta
- Cererea de informatii stiintifice economice se determina in functie de:
Stratul ambiental - pentru procesele geofizice: pamant,aer,apa,resurse naturale si procesele
ecologice
Stratul tehnologic - pentru activitatile umane legate de transferul de energie si materii prime
Stratul demo-economic - pentru evidenta populatiei,a productiei si a altor procese economicosociale
Stratul socio-politic - pentru sistemele institutionale si procesele sociale
Stratul individual - pentru procesele psihologice si biologice
- Cererea de informatii economice porneste de la centrul de comanda-activiatea economica-catre
academie,institut,laborator,cercetator individual
- Oferta de informatii stiintifice economice este cantitatea de informatii stiintifice care poate fi
vanduta in conditiile pretului existent.
- Oferta de informatii stiintifice economice are urmatoarele trasaturi speciale:
Se formeaza intr-un timp indelungat,in care se instruieste fiecare generatie de specialisti
Oferta de informatii stiintifice economice depinde de varsta,sex,starea sanatatii,psihologie,
conditii de munca specifice cercetatorilor

Oferta de informatii stiintifice economice este foarte perisabila


Oferta se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica economica.
Agentii cererii si ofertei de informatie stiintifica isi precizeaza angajamentele sub forma de
contracte de cercetare si alte forme directe
Nivelul si dinamica pretului informatiei stiintifice economice rezulta din confruntarea cererii
cu oferta.
Aspecte ale pietii informatiilor stiintifice:
Evaluarea capacitatii de absorbtie,efectiva si potentiala,a pietelor
Determinarea raporturilor dintre piata informatiilor economice si celelalte piete traditionale
Examinarea conjuncturii interne si internationale,identificarea influentelor lor asupra cererii si
ofertei de informatie stiintifica economica prezente dar si tendintele acestora
Stabilirea pozitiei concurentilor efectivi si a celor potentiali pentru delimitarea
numarului,fortei economice si cotelor de piata detinute de acestia.
Analiza viabila a tendintei pietii informatiilor stiintifice economice impune considerarea unui
orizont temporal,suficient de larg (circa 50 ani) daca se are in vedere inertiile sistemelor
economico-sociale si schimbarile stiintifico-tehnologice mult mai rapide.
13. Caracterstici generale ale cunoaterii
Fiecare stiinta are un continut propriu,un nucleu paradigmic,cu ajutorul careia se afirma ca
stiinta si se delimiteaza de alte stiinte
Nucleu paradigmic este:
Un tablou complet al formelor pe care le imbraca un cuvant
Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvant
norma,mai multe norme sau modele
Un set de propozitii,teze,concepte si metode de investigatie,cu un pronuntat caracter
normativ,dezvoltat pentru a crea sau pentru a face descoperiri intr-un anumit domeniu
Totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar,larg acceptate de comunitatea stiintifica
respectiva care constituie modelul problemelor de cercetare stiintifica si al solutiilor (ipotezelor)
explorate.
Rezulta ca,nucleul paradigmic este nucleul durabil al oricarei stiinte,este zestrea ei,cu care se
defineste si isi indeplineste functiile sociale
Zestrea paradigmica a oricarei stiinte se afla in curs de aprofundare si de extindere in cadrul
fiecarei stiinte,in lumina noilor date,informatii si fapte empirice,noilor metode,tehnici si
instrumente de investigatie si a perfectionarii celor existente.
Cunoasterea este un proces in cadrul careia oamenii isi construiesc imagini,notiuni,conceptii si
teorii despre realitatea inconjuratoare si desigur,despre ei insisi.
Cunoasterea este un proces complex de reflectare a realitatii practice in constiinta oamenilor si
in activitatea lor productiva.Este o apropiere permanenta,infinita a omului de fenomenele si
procesele naturii si societatii.Se realizeaza treptat,gradual,de la perceperea fenomenului la
sesizarea esentei,repetabilitatii fenomenelor economice.

Cunosterea este o reflectare aproximativ-exacta a realitatii.Rezultatele cunoasterii-verfificate in


practica economica si sociala-sunt cunostinte autentice,adevarate,care se misca permanent
dinspre adevaruri relative spre adevaruri absolute,fara ca acestea din urma sa fie atinse,in special
in stiinta economica.
Cunoasterea stiintifica,are un continut complex,relevat de termenul epistemologie.
Obiectul de studiu al epistemologiei(stiinta cunosterii) nu se rezuma numai la teorie ci cuprinde
si studiul metodelor de cunoastere,metodologia cunoasterii stiintifice.
Metoda: methodos - meta=dupa si odos=cale,drum.Methodos = un drum,o cale
anume,nesubiectiva si deci nearbitrara.
- Sistemul teoretic(legi,principii,teorii,concepte) sta la baza formularii sistemului de principii si
norme metodologice (coerente,riguroase,asemenea oricarui sistem). Convertirea sistemului
teoretic in sistem de norme si metodologii nu inseamna o transpunere mecanica,ci corespondenta
speciala a principiilor si legitatilor in domeniul metodologiei.
- Metoda opereaza in fiecare domeniu,in mod nemijlocit,prin intermediul ipotezelor si teoriilor
anterioare.Metoda le ordoneaza si le orienteaza in directiile fecunde ale cunoasterii stiintifice.
- Metoda vizeaza intreaga amploare a demersului cunoasterii,miscarea activa,ordonata
a cercetatorului catre fenomenul cercetat,indicand directia si traseele de urmat.Metoda este deci o
abstractie a miscarii reale,atotcuprinzatoare in timp ce teoria este o miscare a abstractiei teoretice
partiale.Rezulta ca metoda este structura intregului (Hegel).
Alcatuirea metodei si metodologiei (3 nivele)
- Maxima generalitate
- Nivelul de granita-comun mai multor stiinte particulare
- Nivelul specific-diferit de la o disciplina specifica la alta
Metoda consta in acele reguli sigure si simple,gratie carora oricine le va urma fara a se abate de
la ele,nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si va ajunge la cunoasterea adevarata de care
este capabil (Descartes).Totusi o ghidare prea severa si folosirea rigida a metodelor devine
anevoioasa si daunatoare stiintei,astfel incat stiinta ar deveni dogmatica si mai putin adaptabila.
Metodologia cercetarii stiintifice economice poate fi considerata un indrumar,definita ca un
ansamblu de etape,subetape,metode,tehnici si instrumente de investigare stiintifica a
fenomenului economic.
14. Cunoaterea empiric
Rezida intr-o reflectare a obiectelor si proceselor studiate de un cercetator.
- Metodele specifice cunoasterii empirice sunt observatia si descrierea
- Are un pronuntat caracter senzorial
- Culegerea,observarea,descrierea faptelor si datelor contin manifestari exterioare,
fenomenale,proprietati ale obiectelor si fenomenelor cunoscute.
Procesele de cunoastere empirica se structureaza,in special in senzatii,perceptii si reprezentari
Cunoasterea teoretica este o treapta superioara de adancire a cunoasterii prin intermediul
gandirii abstracte,realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si fenomenelor
economice,identificarea legaturilor interne,cauzelor si mecanismelor lor de existenta, a legilor
care gverneaza.

Cunoasterea teoretica are loc pe baza prelucrarii datelor si cunostintelor empirice, cu ajutorul
analizei si sintezei,inductiei si deductiei.
Cunoasterea teoretica presupune elaborarea de teorii care sa explice procesele si fenomenele
economice,cu ajutorul notiunilor,categoriilor judecatilor si rationamentelor,al ipotezelor,al altor
teorii sau legi
In cadrul cunoasterii stiintifice teoretice se realizeaza
- distantare de cunoasterea comuna,intemeiata mai mult pe bun simt
- depasire a automatismelor mentale,derivate din experienta cotidiana
- sustinuta folosire a unor metode noi(modelare,formalizare)
15. Cunoaterea tiinific
Cunoasterea stiintifica rezulta din imbinarea observatiei empirice cu activitatea de gandire a
intelectualului
Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare:
. Sa aibe coerenta logica,enunturile teoretice sa sa se afle in stare compatibila reciproca
. Sa fie deductibila,adica enunturile sa decurga logic unul dintr-altul
. Sa aiba completitudine (saturatie),adica teoria stiintifica sa acopere explicativ intreg domeniul
la care se refera
. Sa fie verificabila,respectiv orice teorie stiintifica sa fie legata de practica,de viata economica;sa
fie testabila,verificabila pe cale experimentala,de laborator sau in practica, pe scara larga.
16. nvarea tiinific
Cunoasterea stiintifica include si un segment de invatare stiintifica adica de asimilare.
Invatarea stiintifica,sistematica prin scoala astfel:
Cunoasterea stiintifica
Creatia stiintifica
Invatarea stiintifica
Universitara
Liceala
Generala
1.Academica
2.Firma
3.Universitara
4.Guvernamentala
Din sistemul de invatare stiintifica nu face parte invatarea prin ucenicie la locul de munca
Invatarea nu se extinde numai in sfera documentarii stiintifice ci si asupra procesului de
explicare a fenomenului economic
Cele 2 componente ale cunoasterii stiintifice: cunoasterea stiintifica si invatarea se suprapun pe

zona invatamantului universitar:


. Invatamant profesional aprofundat si actualizat in raport cu noile realizari stiintifice si tehnice
. Studentii invata sa faca cercetare stiintifica si efectueaza practic aceasta activitate sub
indrumarea profesorilor
Nimeni nu poate crea nimic inainte de a invata perfect,riguros creatia inaintasilor lui.
Invatarea si creatia stiintifica sunt componente ale cunoasterii stiintifice.
A crea inseamna a urma alte trasee cu alte interconexiuni
A invata inseamna a repeta de mai multe ori aceleasi trasee,in cadrul unor conexiuni stabilite
In procesul de invatare:
. Nu orice invatare se converteste in creatie stiintifica
. Exista pericolul conservatorismului si al invechirii cunostintelor
17. Formele de comunicare tiinific
Prin comunicarea cunostintelor stiintifice - prin intermediul lucrarilor stiintifice,literaturii de
specialitate- se produce asimilarea si incorporarea acestor cunostinte in formarea fortei de munca
si in productia de bunuri si servicii.
Lucrari cu autoritate stiintifica,de consacrare:
. Monografia - este o lucrare stiintifica ampla,exhaustiva care:
. Abordeaza o problema,forma sau zona teritoriala
. Contine concluzii importante si cuprinzatoare referitoare la caile,directiile, perspectivele de
evolutie,problemele ce se mai cer clarificate
. Este destinata publicarii in editura
. Dimensiunea este variabila de la cateva sute la cateva mii de pagini.
Tratatul
. Abordeaza unitar si coerent cele mai importante concluzii,principii,teorii formulate in limitele
unei stiinte
. Metodele de investigatie
. Oglindeste starea de dezvoltare a unei teorii stiintifice sau stiinte
. Este detinat publicarii si contine cateva mii de pagini sau mai multe volume
Manualul
. Prezinta cunostinte,teze,concluzii,principii teorii ale unei stiinte in mod sistematic
. In conformitate cu principiile didactice
. Destinat formarii profesionale a specialistilor
. Manualele selectate intr-o prima forma sunt Note de curs
. Manualele universitare mai ample si pot fi asimilate sau identificate cu tratatul
. Pot face obiectul publicarii in editura
Enciclopediile si dictionarele de specialiatte sunt:
. Lucrari de referinta indispensabile
. Majoritatea nu includ rezultate originale,ci compilari ale acumularilor
. Sunt publicabile
. Numar de pagini variabil
. Lucrari pre si post consacrare vizand verificarea ipotezelor existente si formularea de noi

ipoteze si directii de cercetare


Studiul stiintific este:
. Lucrare de cercetare stiintifica veritabila,care solutioneaza unele probleme si formuleaza altele
noi
. Prefigureaza noutatile si tendintelor viitoare de dezvoltare din stiinte
Articolul stiintific este
. forma prescurtata a unui studiu in care se redau principalele probleme,concluzii si propuneri in
vederea publicarii in reviste de specialitate
. Are dimensiuni reduse,de regula pana la 20 pagini
Raportul de cercetare este
. Rezultatul unui studiu stiintific in care se cuprind principalele constatari si solutii practice
pentru un agent economic
. In special cand studiul s-a fracut la comanda pe baza de contract
. Rareori,cu clauza se poate publica sub forma unor concluzii sau daca nu,cu titlu de informare a
opiniei publice stiintifice
. Poate imbraca forma unui memoriu stiintific
Comunicarea stiintifica este
. Un rezultat partial al unui studiu individual sau in grup
. Este axata de regula pe o idee de baza,insotita de analize de confirmare sau infirmare a
ipotezelor,cu caracter de informare sau de dezbatere stiintifica inaintea publicarii
. Este rodul unor cercetari indelungate,individuale sau in echipa
. Se prezinta in scris (circa 10 pagini) pentru sesiuni de comunicari stiintifice,unde se expun in 515 minute
Referatul stiintific este
. Rezultatul unui studiu stiintific individual sau in grup
. Este destinat prezentarii intr-o dezbatere stiintifica,cu tematica restransa
(conferinta,simpozion),in vederea exploatarii unor solutii si desprinderii unor concluzii si
propuneri generale cat mai larg acceptate,care preced decizii la scara firmei,ramurii,tarii si la
scara internationala
. Se prezinta in scris (10-20 pag) care se expun oral,5-10 min in functie de locul referatului
stiintific in cadrul reuniunii si de importanta acestuia,apreciata de moderator
. In cazul anumitor reuniuni stiintifice,nationale sau internationale,raportul stiintific se transmite
organizatorilor inainte si se studiaza de cei interesati,a.i. in zona respectiva se trece direct la
dezbatere
Interventia stiintifica este
. forma de participare la o reuniune stiintifica prin care autorul comenteaza,apreciaza si
corecteaza concluziile sustinute de un autor de comunicare sau de referat stiintific
. Se expune oral pe durata de 5 minute
. In forma scrisa cuprinde pana la 6 pagini
Lucrari de popularizare a literaturii stiintifice
Eseurile stiintifice prezinta:

. Concluziile si reflectiile stiintifice ale autorului intr-o problema de interes major


. Opiniile altor oameni de stiinta intr-o forma cat mai accesibila si pe cat posibil literara
. Prin aceasta se urmareste formarea si cucerirea opiniei publice pentru o problema de atitudine
economica,sociala,culturala
. Se adreseaza unui public cititor cat mai larg posibil
. Poate avea dimensiuni restranse,ale uni paragraf,brosura sau al unei carti
Scrierile de popularizare
. Se adreseaza celui mai larg public
. Se constituie ca instrument de cultura,de convietuire si de acceptare a unor produse,servicii sau
schimbari pe care le genereaza un domeniu,o teorie stiintifica sau o tendinta in viata social,in
plan national sau global
Notele de lectura,comentariile si recenziile
. Sunt forme relative de semnalare a aparitiei unor lucrari stiintifice,de evaluare cat mai exacta a
mesajului stiintific si de plasare a unei lucrari stiintifice in randul celorlalte din literatura in
domeniu,existenta in tara sau strainatate
. Oricine poate si trebuie sa realizeze astfel de lucrari
. Cele mai izbutite sunt ale acelora care stapanesc domeniul stiintific caruia ii apartine lucarrea
stiintifica
Teza de doctorat si lucrarea de licenta sunt:
. Lucari stiintifice asimilabile unora din cele prezentate mai inainte
. Reprezinta faza de inceput a unei cariere stiintifice si didactice,de terminare a studiilor
universitare
. Toate formele reprezinta la un loc literatura economica de specialitate ,suportul principal al
informatiei stiintifice,documentele primare indispensabile asimilarii,invatarii stiintifice,formarii
specialistilor si inovarii productiei de bunuri si servicii in societatea moderna
18. Formele cercetrii tiinifice
Actul de creatie si cercetarea stiintifica apar ca o activitate omogena specifica persoanelor
abilitate prin har stiintific ca si prin datele instruirii stiintifice,ale profesionalismului.
Cercetarea-dezvoltarea este definita generic ca o activitate sistematica si creatoare,menita sa
sporeasca volumul de cunostinte despre om,cultura si utilizarea acestor cunostinte pentru noi
aplicatii
Cercetarea stiintifica fundamentala
. Activitate teoretica sau experimentala fundamentala cu scop principal acumularea de noi
cunostinte privind aspecte fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile,fara sa aiba in
vedere o aplicatie deosebita sau specifica
. Cercetarea fundamentala experimentala este orientata catre aplicatii practice de viitor
Domenii de crecetare stiintifica fundamenala:
. Crestere economica si modelare
. Destructurare,structurare si dezvoltare
. Structuri economico-sociale institutionale si decizionale si transformarea acestora
. Analiza proceselor economice,variante de politici economice si predictie in economiile aflate in

tranzitie si in economii de piata


. Probleme financiare,fiscale si monetare
. Sectorul public si restructurarea acestuia
. Competitia,firma si managementul firmei
. Sistemul stiintei,tehnologiei si informatiei
. Relatia politica-economie-societate
. Relatii economice internationale si integrarea regionala
. Cercetari multidisciplinare,interdisciplinare si de epistemologie economica
Cercetarea stiintifica aplicativa
. Reprezinta o activiate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostinte,dar
orientata,in principal spre un scop sau un obiectiv practic specific
. Foloseste rezultatele celorlalte forme de cercetare stiintifica,inclusiv cunostintele empirice din
practica,in vederea convertirii lor in tehnici si tehnologii concrete,masini si utilaje,produse noi,in
masuri concrete de organizare,conducere economica,studiera pietii,exporturi.
Cercetarea si dezvoltarea (dezvoltarea experimentala)
. Constituie o activitate sistematica,in care se folosesc cunostintele existente acumulate de pe
urma cercetarii (experientei practice),in vederea lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si
dispozitive,introducerii de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatiri substantiale a celor
deja existente.
. Cercetarea si dezvoltarea sunt consacrate utilizarii rezultatelor cercetarii stiintifice
fundamentale si ale cercetarii stiintifice aplicative pt obtinerea unor solutii de principiu,pentru
proiectare,executare,incercare de prototipuri experimentale si de produse,proiectare, de
echipamente si utilaje destinate unor noi procese tehnologiceetc.
. Momente caracteristice:
Proiectarea mentala a activitatii economice,materiale,artistice,sociale
Executia proiectelor pe cale manuala sau cu mijloace tehnice
Aceste momente se realizeaza impreuna de aceiasi indivizi.Ele s-au separat ca domenii
distincte pe baza adancirii diviziunii sociale a muncii.
19. Managementul cercetrii tiinifice
Managementul este:
. conditie esentiala,un factor de crestere economica,o resursa indispensabila a desfasurarii
eficiente a oricarei activitati,in orice ramura sau sector,atat in sfera muncii fizice cat si in sfera
muncii intelectuale
. cerinta absolut necesara a eficientei in sfera creatiei in general si a creatiei stiintifice,in special.
. cerinta a eficientei in toate momentele si etapele desfasurarii cercetarii stiintifice,de la nivelul
cercetatorului,al echipei de cercetare,al centrului sau institutului de cercetare,pana la nivelul
ramuriii cercetare-dezvoltare,inclusiv.
Managementul cercetarii stiintifice
. Constituie ansamblul elementelor cu caracter organizational,informational, motivational si
decizional cu ajutorul carora se desfasoara activitatea de cercetare stiintifica si se asigura
eficienta acesteia

. Implica actiuni de organizare,programare,gestiune,conducere,evaluare a activitatii de cercetare


stiintifica la toate structurile si nivelurile acesteia.
. Asigura modelarea corespunzatoare a eforturilor de cercetare stiintifica, minimizarea
costurilor,concomitent cu obtinerea unor efecte,eficienta maxima.
20. Principii generale ale managementului cercetrii tiinifice
Principiul compatibilitatii dintre mecanismele(mijloacele instrumentele) de realizare a
managementului si caracteristicile generale,interne ale cercetarii stintifice
. Buna si permanenta compatibilitate intre cele 2 laturi se cer realizate intr-o dubla ipostaza:static
si dinamic
. Orice incompatibilitate,chiar sub forma incipienta, a neconcordantelor marunte conduce la
disfunctionalitati care afecteaza eficienta economica.
Principiul managementului participativ
. Participarea cercetatorului la managementul cercetarii stiintifice se realizeaza in procesul
muncii propriu-zise,pe toate treptele ierarhice in echipa,la nivel cercetare si pana la nivel
economie nationala
. Oamenii de stiinta si cercetatorii care decid asupra directiilor de dezvoltare a stiintei participa
alaturi de organisme guvernamentale specializate la formularea politicii si buna corelare a
acesteia cu strategia de dezvoltare economica si sociala
Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliarar din cercetarea stiintifica
. Motivatia presupune cumularea pregatirii,vocatiei si chemarii,a capacitatii de vointa,cu
stimulente corespunzatoare privind buna remunerare,o buna stabilire si crestere a salariului de
baza,o buna cointeresare la rezultate,o benefica participare la distribuirea profitului si cu
posibilitatea cumpararii de actiuni,obtinerea de procente din dreprturile de brevetare si de
vanzare a acestora etc.
Principiul eficientei
. Este functia scop a oricarei cercetari stiintifice
. Este un principiu general pentru toate tipurile de cercetare stiintifica
. Ia in considerare:
Eficienta interna-cheltuieli venituri beneficii ale chipei sau institutului
Eficienta externa - efecte,costuri si profit ce se obtin de la beneficiari
21. Componentele principale ale managementului cercetrii tiinifice
Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuit din 4 subsisteme:
. Subsistemul organizatoric
Organizarea formala: structurile in care se desfasoara cercetarea si structurile auxiliare si
administrativ manageriale stabilite prin regulamente,organigrame,descrieri,evaluari si sunt
flexibile
Organizarea informala:totalitatea interactiunilor umane si a elementelor cu caracter
organizatoric care se constituie in mod spontan si natural in procesul muncii prin grupa
informala,norma de conduita,relatii informale,leaderul informal
. Subsistemul organizational
Este totalitatea datelor,informatiilor,circuitelor informationale,fluxurilor

informationale,procedeelor si mijloacelor de tratare a datelor existente intr-o unitate de cercetare


stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare
Componente:datele,informatiile,fluxul informational,procedura informationala,mijloacele de
tratare a informatiilor
Este un ansamblu circulatoriu complex,cu rol hotarator in managementul operativ,eficient
. Subsistemul decizional
Asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii.
Vizeaza tehnologia elaborarii si adoptarii deciziilor
Are 2 functii principale:
Declanseaza actiunile personalului de cercetare,auxiliar si administrativ in cadrul firmei,intre
subunitati si in interiorul acestora
Orienteaza si supravegheaza directiile de dezvoltare a institutului de cercetare stiintifica si a
componentelor acestuia
. Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii in cercetarea stiintifica
Are 3 functii principale:
Asigura suportul logistic,metodologic pentru intregul lant al procesului de management
Scientizarea muncii in management
Perfectionarea personalului de management si de executie din firma de cercetare stiintifica
22. Etapele procesului de cercetare tiinific
Faza de pregatire este esentialmente logica si obligatorie si cuprinde operatii de debut,rationale
astfel:
. Identificarea,delimitarea si formularea problemei ce trebuie rezolvata
. Documentarea si colecatrea de informatii
. Prelucrarea informatiilor colectate
. Cercetarea diferitelor solutii existente
Faza de incubare-include elemente operationale neexplicate sau insuficient
explicate,caracterizata printr-o stare de concentrare a cercetatorului,eforturi constiente,repetate
de gasire a solutiei,prin rationamente logice ale memoriei active si care se fixeaza apoi in
memoria pasiva
Planul real - previne abaterea de la datele reale ale problemei,include raporturi
apropiate,stranse intre cauza-efect
Planul imaginare - implica gandirea subconstienta,necenzurata,informatii nelegate logic de
problema si raporturi indepartate cauza-efect.
Este o faza intuitiva,constand in operatiuni de gandire divergenta,cu asociere a informatiilor
din memoria pasiva cu date reale ale problemei
- Caracteristici ale fazei de incubare:
. Actiunea gandirii constiente,de concentrare asupra problemei
. Fixarea problemei in subconstient
. Actiunea gandirii subconstiente,in conditiile in care cercetatorul se relaxeaza si se detaseaza de
problema

Faza de iluminare - este punctul culminant al procesului creativ,o faza de inspiratie,cand ideea
solutiei apare brusc,simpla si evidenta.
- Se produce o incrucisare intre imaginar si real:informatiile stocate in memoria pasiva impreuna
cu informatiile legate logic de probleme sunt reactualizate intr-o noua conexiune,generand o idee
- Iluminarea se produce cand,dupa multe incercari nereusite,reteaua existenta adopta o
configuratie compatibila cu informatiile nou primite.
Faza de verificare este o faza logica a procesului de creativitate.
- Este faza finalizarii actului creativ
- Descoperirea,inventia,inovatia inceteaza sa mai fie proprietatea creatorului,devenind bun al
societatii in cadrul careia se valorifica
23. Etapele cercetrii tiinifice economice
Alegerea temei de cercetare
- Este echivalentul perceptiei problemei,problematizarii sau definirea si delimitarea problemei
- Face parte din faza initiala de debut a pregatirii actului stiintific
- Principii generale:
. Temele mai complexe pot fi realizate cu rezultate bune de mari echipe de cercetare stiintifica
. Temele complexe se divizeaza in teme si subteme mai restranse,pentru a putea fi distribuite
unor echipe si cercetatori individuali
. Cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc
. Cercetatorul poate sa propuna tema sau temele de cercetare stiintifica
. Riscul in cercetarea stiintifica este mare si poate fi majorat sau diminuat cu ocazia alegerii
temei de cercetare
- Criterii de alegere a temei de cercetare
. Cunostintele cercetatorului despre tema
. Informarea prealabila alegerii temei-teoretic si practic
. Inclinatiile cercetatorului sa fie concordante cu profilul si cerintele temei
. Importanta teoretica si practica a temei ce urmeaza a fi aleasa
. Incheierea temei la termenul prevazut
Diminuarea riscului alegerii temei
- Documentarea (invatarea) stiintifica
- Realizarea unei informari documentara sumara
- Aspecte ale documentarii:
. Sa cunoasca conceptele,notiunile si categoriile
. Sa cunoasca bine intreaga teorie a domeniului in care se circumscrie tema
. Sa aleaga indicatorii si tetodele de masurare si analiza
- Feluri de documentari folosite:
. Documentarea bibliografica
Obligatorie
Intotdeauna se cerceteaza problema despre care exista cunostinte
Incepe cu consultarea literaturii economice de specialitate

. Documentarea directa
Vizeaza invatarea si cunoasterea realitatii practice,date empirice
Se realizeaza prin culegerea de date statistice si alte informatii referitoare la firma,zona
geografica,ramura,tara,intreaga lume.
Calitatea datelor si informatiilor prezinta mare importanta
. Consultarea specialistilor
Se inscrie tot in faza de pregatire a actului de creatie
Se refera la specialisti in teorie si in practica
Explicarea fenomenului economic
Subetape:
- Analiza critica a lucrarilor de specialitate:concepte,teze,teorii,date, informatii, metode si tehnici
utilizate
- Elaborarea si formularea ipotezelor de lucru
- Observarea si analiza atenta a realitatii economice
- Experimentul si verificarea ipotezelor
- Formularea si fundamentarea concluziilor
. Acopera atat faza de incubare cat si cea de iluminare
- Redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice
. Este o etapa constituita din 2 faze:
a) Redactarea lucrarii stiintifice prin definitivarea unor teze de baza ale lucrarii si definitivarea
planului lucrarii,redactari partiale,dezbaterea si analiza critica,apoi redactarea finala cu un intreg
anasamblu de cerinte
b) Sustinerea publica este o subetapa care include mai multe elemente de seama pentru reusita
prezentarii unei lucrari stiintifice
- Valorificarea lucrarii stiintifice
. Este etapa de predare a raportului de crecetare
. De aplicare a rezultatelor obtinute
- Acordare a asistentei de specialitate
. Consultatii necesare pentru beneficiari si alti solicitanti
. Evaluarea performantelor la beneficiari
24. Administrarea programelor de cercetare tiinific
Activitate complexa a institutelor sau centrelor de cercetare stiintifica
. Cercetatorii stabilesc termene de cercetare
. Cercetatorii stabilesc etapele de cercetare ce se cer parcurse
. Corelarea fazelor de cercetare cu termenele partiale si temenul final
. Urmarirea si depozitarea concluziilor stiintifice
. Vizeaza sporirea maxima a potentialului uman
. Asigura resursele umane,materiale si financiare
Administrarea programelor de cercetare stiintifica impleteste activitatea de gestiune cu cea de
organizare a desfasurarii lucrarilor de cercetare stiintifica

25. Proiectarea temei de cercetare tiinific


. Este esentiala pentru administrarea oricarei teme,dar valabila pentru temele de mare
complexitate
. Proiectarea temei de cercetare cuprinde trei operatiuni:
. Elaborarea schitei proiectului de cercetare
. Termenul de predare a lucarii la beneficiar
. Principalele operatiuni ale documentarii bibliografice
. Sursele de documentare bibliogarfica importante si greu de obtinut;locul consultarii lor
. Termenele celorlalte etape de cercetare sa fie suficiente,nerestrictionate de intinderea cercetarii
documentare bibliografice
. Elaboararea proiectului de cercetare
Proiectul temei include:
- Etapele ulterioare de cercetare stiintifica
- Documentarea practica,in vederea procurarii datelor empirice,faptelor si informatiilor privind
geneza fenomenului,factorii ce il determina
- Modalitati de prelucrare a informatiei practice si temenele de executie a lucrarii
- Temenele pentru fundamentarea concluziilor,redactarea si predarea lucrarii la beneficiar
- Operatii de asistenta pentru prelucrarea propunerilor
- Cheltuielile necesare pentru fiecare etapa de cercetare stiintifica
. Elaborarea planului preliminar de cercetare
. Capata un contur tot mai clar pe masura parcurgerii etapelor de mai sus
. Planul cuprinde:
Principalele teze,idei,concluzii
Principalele ipoteze confirmate si infirmate
Metodele de analiza si calcul
Argumente teoretice si practice,economice si social-politice pentru fundamentarea concluziilor
si solutiilor
Sursele de informare practica si modalitatile de prelucrare
Problemele speciale pe care cercetarea nu a reusit sa le clarifice si cauzele care au impiedicat
acest lucru
Conturarea proiectului structurii tematice:parti,sectiuni,capitole,paragrafe etc.
26. Organizarea activitii de cercetare a temei
In organizarea activitatii de cercetare,indiferent de complexitatea temelor,participa atat
cercetatorii cat si managerii
Raspunderea de ansamblu cade pe manager,organizarea temei este in raspunderea
cercetatorului.
Organizarea cercetarii in echipa este modelul cel mai complex,care cuprinde in esenta
majoritatea aspectelor care privesc si organizarea unei teme in mod individual
Avantajele organizarii in echipa sunt:

. Permite scurtarea timpului de cercetare a unei cercetari


. Permite formarea mai rapida a tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii acestora
. Se asigura un schimb larg de opinii,ceeace evita concluzii si solutii unilaterale si permite o mai
buna fundamentare a concluziilor fiecarei parti si a lucrarii in ansamblu
. Dezavantajele organizarii in echipa sunt:
. Disciplina din echipa,care nu poate fi de nici un fel ignorata,poate restrange deseori initiativa si
capacitatea de creatie a cercetatorului membru al echipei
. Se cer organizate consultari ale altor cercetatori din domeniul respectiv
. Discutarea diferitelor parti ale lucrarii stiintifice pe masura elaborarii lor
. Discutarea lucrarilor inainte de predare la conducere si beneficiar
27. Principiile de organizare i funcionare a echipelor de cercetare tiinific
. Echipa cuprinde 2-100 membri,este o structura de munca cu caracter nepermanent care
functioneaza numai pe durata elaborarii unei teme de cercetare stiintifice.
. Principiile care stau la baza organizarii unei echipe de cercetare stiintifica sunt:
. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda numarul strict necesar de cercetatori,alesi pe criteriul
competentei in domeniul temei de cercetare,al preocuparilor anterioare.
. Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda atat cercetatori cu experienta,cat si cercetatori tineri
. Echipele de cercetare dau rezultate bune daca membrii ei sunt legati prin raporturi de stima si
prietenie,sau cel putin sa se cunoasca si sa se respecte reciproc.
. Echipa trebuie sa-si fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti membrii sai
. Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa si individualizarea si semnarea partilor
realizate individual sau in colaboarare;se evita insusirea muncii altuia,dar se asigura si o
mobilizare a fiecarui membru al echipei
. Conducerea echipei de cercetare trebuie incredintata in mod obligatoriu unui om cu
experienta,cunoscut si recunoscut pentru lucrarile elaborate,cu autoritate stiintifica.
. Asigurarea unei bune ambiante democratice,de lucru in echipa.
28. Transmiterea rezultatelor cercetrilor la beneficiari
. Activitate importanta care incepe cu depozitarea lucrarii pe diferiti suporti,in conformitate cu
prevederile contractuale.
. Rezultatele pot face obiectul publicarii in totalitate sau partial,in tara si in strainatate,in volume
editoriale sau in publicatii periodice.
. Intreaga activitate se face in conformitate cu legea,principiile economiei de piata,ale
concurentei,precum si cu tendintele cercetarii stiintifice pe plan mondial.
29. Documentarea n cercetarea tiinific
. Documentarea stiintifica este o etapa pregatitoare a cercetarii stiintifice.
. Documentarea include trei forme:
Documentarea bibliografica
Documentarea directa
Consultarea specialistilor
. Documentarea stiintifica are doua componente:

- Informarea stiintifica
Este procesul prin care o unitate specializata a retelei de documentare sistematizeaza literatura
stiintifica dupa criterii bine stabilite si furnizeaza beneficiarului o informatie de semnalare
bibliografica
- Informarea este curenta - pe masura aparitiei surselor
- Informarea este retrospectiva - pe baza surselor documentare aparute intr-un interval de timp.Se
realizeaza la cerere
. Documentarea stiintifica propriu-zisa
- Procesul prin care unitatea specializata pune la dispozitia beneficiarilor documente pe care
acestia le solicita in urma informarii
- Documentarea devine,deci,procesul de ansamblu acelor doua componente
- Etapele interne ale documentarii stiintifice:
Informarea asupra surselor
Identificarea surselor existente pentru tema de cercetare
Locul unde este depozitata,posibilitati de obtinere,de acces
Conturarea unui program de continuare a informarii si pe parcursul etapelor de cercetare care
urmeaza documentarii in ansamblu
Culegerea surselor
Obtinerea (procurarea) surselor
Notarea (fisarea) surselor
Examinarea sumara a surselor
Studierea surselor
Este etapa de invatare cu cel mai intens consum intelectual
- Activitatile mai importante sunt:
Gruparea surselor documentare in mai multe clase,in raport cu timpul de studiu si continutul
temei
Evaluarea globala a unor surse
Studiul aprofundat al surselor
Utilizarea surselor
Consemnarea sistematizata a informatiilor
Interpretarea generala a surselor
Pregatirea utilizarii informatiilor documentare,definitivarea structurii lucrarii finale in vederea
redactarii
. Locul si rolul documentarii in cadrul procesului de cercetare stiintifica.Coordonate majore:
- Documentarea stiintifica nu este un scop in sine ci se subordoneaza solutionarii unei probleme
stiintifice
- Etapele interne ale documentarii sunt diferentiate in functie de domeniu,tema,cercetator
- Documentarea incepe cu alegerea temei si continua sustinut in procesul precizarii obiectivelor
cercetarii
- In procesul de documentare apar idei noi,ipoteze ce urmeaza sa fie verificate ulterior si

anticipatii ale unor concluzii finale.


. Documentarea stiintifica nu se suprapune,nu este confundata cu cercetarea stiintifica,actul de
creatie,incubare,iluminare.
30. Documentarea bibliografic
. Documentarea bibliografica (livresca) este o componenta mai larga a procesului cuprinzator de
documentare stiintifica.Ne da posibiliatea sa cunoastem zestrea stiintifica,ipotezele de
lucru,metodele de analiza si calcul,concluziile si teoriile stiintifice
31. Sursele de documentare bibliografic
. Sursele de documentare bibliografica sunt:
- Documentele primare
Sunt acele documente in care se cuprind rezultatele cercetarilor stiintifice,contributiile
originale ale cercetatorilor,informatia stiintifica
Sunt impartite in:
Documente primare periodice-seriale,editoriale,reviste,ziare,publicatii,anuare
Documente primare neperiodice-traditionale - carti,tratate,brosuri, publicatii,congrese
Speciale - standarde,brevete de inventii,cataloage si prospecte comerciale si tehnice
Documente de evidenta a faptelor empirice- evidenta contabila si statistica,evidenta
operativa,analize,expertize si studii
- Documentele secundare
Sunt rezultatul prelucrarii documentelor primare
Sunt clasificate in:
Periodice: reviste de referate,reviste de titluri
Neperiodice : enciclopedii,dictionare
Documentele tertiare
Rezulta din prelucrarea documentelor secundare
Sunt elaborate de specialisti din reteaua de informare-documentare,precum si altii din afara
acesteia
- Microformatele
Sunt inregistrari pe benzi,discuri,imagini,facilitate de extinderea tehnologiilor informationale
moderne si de amplificarea schimbului international de informatie stiintifica.
Sunt:microfilme,microfise,fotocopii,benzi si discuri magnetice,TV,radio,filme etc
32. Documentarea direct asupra faptelor empirice
. Documentarea directa asupra realitatii practice este la fel de importanta si indispensabila in
cercetarea stiintifica economica ca si documentarea bibliografica.Este la fel de laborioasa ca si
documentarea bibliografica
. Datele si informatiile sa poata explica si caracteriza integral atat nivelul si structura lui
factoriala,cat si dinamica fenomenului economic studiat,mecanismele care determina
modificarile lui permanente,implicatiile si consecintele acestor deplasari.
. Documentarea directa se realizeaza in esenta in patru etape:

1) Informarea asupra domeniului


- Cadrul organizatoric
- Mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat
- Actele normative
- Managementul
- Factorii directi si indirecti care influenteaza nivelul si evolutia fenomenului economic
2) Culegerea datelor
- Indicatori cantitativi si calitativi care servesc direct si indirect ca variabile explicative ale
fenomenului studiat
- Documentele consultate sunt:oficiale publicate,nepublicate,confidentiale,cu circulatie
restransa,de arhiva sau curente
- Datele sa fie de buna calitate,in special datele de evidenta primara
- Pot fi culese direct de pe teren prin:cronometrare,staistic,esantionare etc
3) Studierea datelor
- Datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori,variabile care fac obiectul analizei
- Se incearca deslusirea unor concluzii
- Se testeaza unele metode de calcul si de analiza
- Se incearca ierarhizarea datelor pe grupe de trebuinta (tabele,anexe)
- Se coreleaza informatiile calitative cu tendintele si concluziile care rezulta din date
- Se urmareste coerenta lor de ansamblu
4) Utilizarea datelor si informatiilor
- Se are in vedere prelucrarea sistematica a datelor pe componente si din perspectiva unei
imagini sau idei de sinteza
- Se confrunta datele de documentare directa cu concluziile teoretice ce decurg din documentarea
bibliografica
- Se efectueaza corelatii laborioase si rafinate calcule si analize
33. Metoda economistului. Valene i erori
. Activitatea de cercetare stiintifica-economica este denumita in mod curent metoda
economistului
. Este considerata o metoda de analiza care se raspandeste,aprofundeaza si acopera practic toate
domeniile economiei
. Metoda economistului este raspunzatoare de lipsurile stiintei economice - deficitul de
realism,sprijinul limitat pentru practica dar si de masura in care sunt valorificate particularitatile
stiintei economice.
. Erori sau limite ale metodei economistului:
- Manifestarea unei erori sau reticente fata de confruntarea teoriei economice cu faptele empirice
cotidiene
- Realizarea lenta a observarii realitatii practice si aprofundarii cauzalitatii
- Ipoteza nu este intotdeauna formulata riguros,pe baza vietii economice reale
- Uneori se actioneaza pentru o idee ca solutie unica
- In loc de invocarea tuturor dificultatilor economistii ar trebui sa gaseasca solutii,sa organizeze

statistici de date si metode de separare a variabilelor explicative


- Economistii imprumuta concluzii si metode ale stiintei fizice moderne,pe care le aplica si
fenomenelor economice, exagerandu-se rolul incertitudinii,predictiei si obiectivitatii concluziilor
si in stiinta economica,in dezacord cu particularitatile proceselor si fenomenelor economice
- Are loc un proces excesiv, nejustificat de matematizare,fara o baza factuala asigurata pentru
generalizari,un suport empiric insuficient de modelare
- Se manifesta uneori subevaluarea cunoasterii istorice, a rolului istoriei, a faptului concret
istoric.
- Este necesar un dublu efort al economistului: in amonte pentru verificarea principiilor si in aval
pentru verificarea ipotezelor si concluziilor
. Se impune impiedicarea oricaror filtre,monopoluri si mercantilizari care blocheaza dezbaterea
stiintifica reala,favorizarea mass-media catre oamenii politici si masele de cetateni, numai
curentelor si teoriilor convenabile lumii de afaceri.
. Cercetarea propriu-zisa trebuie deci sa valorizeze realitatea in interesul perfectionarii si
actualizarii teoriei economice si al sprijinirii practicii macro si micro economice,prin concluzii si
solutii de maxima eficienta economica.
34.Observarea tiinific
. Observarea stiintifica detine o pozitie strategica in cadrul explicarii fenomenului
economic.Elaborarea ipotezelor si a modelelor este dependenta de observatia stiintifica a
fenomenului empiric,si verificarea ipotezelor si constructiilor teoretice,inclusiv a constructiilor
teoretice si solutiilor practice.
. Observatia stiintifica reclama urmatoarele precizari:
- Obsevatia stiintifica este considerata o contemplare metodica a cercetatorului asupra datelor si
faptelor rezultate din documente pentru obtinerea de informatii noi asupra fenomenului sau
procesului suspus cercetarii stiintifice
- Observatia stiintifica consta in perceperea de catre cercetator a faptelor economice asa cum se
desfasoara ele in practica,in procesualitatea lor.
- Observatia stiintifica este o activitate care face obiectul analizatorilor individualiai
cercetatorului care fac si transferul constatarilor in limbaje.
- Observarea stiintifica o poate face numai omul pregatit.Serendipitatea apare numai la mintile
pregatite si nu la aceea care s-au gandit un sfert de ceas la problema economica in cauza.
. Factorii de care depinde observarea stiintifica:
- Calitatile si perfectiunea organelor de simt ale cercetatorului
- Sistemul de cunostinte prealabile
- Sistemele de aparatura care prelungesc organele de simt amplificand uneori performantele
. Observarea-metoda stiintifica de cunoastere-implica si cercetari de caz si multidisciplinare.
Pluridisciplinaritatea este utila pentru studiul problemelor economice complexe.
. Observarea stiintifica - nu o avem,nu se realizeaza de la sine,ci o facem,este intotdeauna
pregatita de un interes concret-specific,de o intrebare sau o problema bine pusa.
. Prin observarea stiintifica se obtin informatii empirice relevante care,dupa prelucrare,ajuta la
intelegerea mecanismelor si interactiunile fenomenelor,la buna formulare si verificare a legilor

de miscare a fenomenelor.
. Observarea stiintifica,intr-o alta acceptiune ,mai larga este un atribut al cercetarii stiintifice si al
cercetatorului pe tot parcursul cercetarii stiintifice propriu-zise.
35. Abordarea sistemic a fenomenului
nomic
. Observarea stiintifica-cercetarile expozitiv-descriptive pun in evidenta cercetatorului multe

informatii pretioase despre insusirile si proprietatile fenomenului economic.


. Eliminarea neajunsurilor si insuficientelor generate de neclaritatile observatiei stiintifice,care se
situeaza in mare masura in sfera exterioara,studiindu-se astfel numai suprafata problemei
cercetate, se face prin utilizarea teoriei sistemelor,relevand cercetatorului economist esenta si
mecanismele intime ale fenomenului economic,ca si principiile si legilor lui de miscare si
evolutie.
36. Conceptul de sistem
. Caracteristicile oricarui sistem economic sunt:
- Orice obiect sau fenomen economic este privit ca un sistem de elemente independente,sau alte
formatii - componente ale unui sistem mai mare
- Unul si acelasi obiect poate fi vazut diferit-economic social politic funtie de nevoile de
cunoastere a realitatii
- Fenomenul studiat ca sistem trebie separat si individualizat ca pe un lucru independent,definit
cat mai riguros si univoc,cu granite precise.
. Orice sistem are doua componente: elemente si conexiuni.
- Conexiunea - raport intre elemente,legatura cauzala,legatura de coordonare a
functiilor,conexiunile reunesc elementele intr-un tot,separand sistemul respectiv de celelalte
sisteme
- Elementele - reprezinta sistemul prin intermediul conexiunilor
. Sistemul este definit printr-o singura componenta,aleasa arbitrar
. Sistemul are o structura,definita ca o ordine relativ stabila,calitativ determinata a conexiunilor
sistemului
. Sistemul este dinamic,conexiunile se schimba si in acelasi timp se schimba si starea sistemului
. Sistemele dinamice complexe au un caracter cibernetic si aleator,conexiunile fiind
componentele aleatoare.
. Conexiunea inversa este actiunea iesirii din sistem asupra intrarii in sistem si determina
comportarea fata de mediul exterior
. Sistemul este stabil cand este stabil la iesire
. In baza celor de mai sus cercetatorul economist va trebui sa verifice daca fenomenul studiat se
comporta altfel sau nu.
37. Relaia cauzal
. Legatura cauzala are rolul cel mai important in descoperirea mecanismului ascuns,in
cunoasterea esentei oricarui proces sau fenomen economic.
. Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea cauzelor producerii fenomenului economic.

. Relatia cauzala - este o legatura temporala,obiectiva intre doua procese sau fenomene sau doua
elemente care se succed-unul in calitate de cauza care provoaca pe celalalt in calitate de efect.
. Formele relatiilor de cauzalitate
- Relatia de conditionare - este o relatie conform careia prezenta sau inlaturarea anumitor
factori,fara a fi determinate de aparitia unui efect,sunt indinspensabile pentru relizarea procesului
si a efectului
- Relatia de interdependenta - cand un proces sau fenomen determina pe altul dar si cad si
reciproca este valabila.
. Cauzalitatea poate imbraca
- forma simpla cand: efectul (y) este determinat de o singura cauza-factor (x),
relatia fiind y = f(x)
- multifactorial alcatuita: un fenomen (y) este determinat de un ansamblu de factori (xi), astfel
incat relatia devine y = f(x1,x2,x3,....xn)
. Momente decisive in studiul cauzalitatii:
- identificarea variabilelor factori - precizeaza variabilele sub aspect nominal si sub aspect
calitativ,astfel:
. variabile-cauza (endogene,exogene,statice,dinamice)
. variabile-conditii (conditii necesare,intamplatoare,suficiente)
- procesul de identificare a variabilelor cuprinde:
. informatii asupra masurii in care variabila-cauza(conditie) este sau nu concomitenta cu
variabila-efect
. relatia de concomitenta sau asociere intre variabile include si variatii ale nivelelor celor doua
variabile
daca cele doua variabile includ variatii de nivel,acestea nu conduc neaparat la concluzia unei
relatii cauzale reale,deoarece este posibila influenta factorilor aleatorii,fie de variabile neluate in
seama
pentru a se da un raspuns,este necesar sa se observe daca variabila factorului-cauza precede
variabila factorului-efect.
. Observarea succesiunii cauza-efect si daca nu exista si influente ale altor factori-cauza
stabilirea relatiilor functionale intre variabile
aceasta operatiune intervine numai dupa ce s-a constatat ca intre doua sau mai multe variabile
exista legaturi cauzale
consta in precizarea riguroasa a pozitiei pe care urmeaza sa o ocupe,intr-o relatie
functionala,variabilele identificate si analizate anterior: care variabile sunt factori-cauze si care
variabile sunt factori-efect,respectiv care variabile sunt independente (xi) si care variabila este
dependenta (y)
aceasta este dificila si necesita o analiza speciala
se ia , ca exemplu,relatia dintre productiviatea muncii (w) si salariul mediu (s)
daca tinem seama ca salariul nu se poate extinde dincolo de limitele sferei mai largi careia ii
apartine (productivitatea muncii) si ca este sursa si a altor venituri (ale capitalului)

intelegem ca productivitatea muncii (w) este variabila independenta (x)


salariul (s) este variabila dependenta (y)
functia care se constituie poate fi simpla: s = f(w)
functia care se constituie poate fi de mai multe variabile: s=f(wi)
exista si sisteme in care se regaseste inversarea rolurilor: salariul (s) este variabila
independenta (x) si productivitatea muncii (w) este variabila independenta (y),adica w=f(s) se
produce cand se creaza sisteme salariale de sprijinire a cresterii productivitatii muncii-cand
pentru cresterea productivitatii muncii trebuie motivat personalul.
38. Elaborarea ipotezei
. Explicarea stiintifica a fenomenului economic se realizeaza cu un ansamblu foarte
complex,variat de metode,mijloace,tehnici si instrumente.
. Complexitatea fenomenelor economice cercetate si caracterul imperfect sau partial util al
oricarei metode de cercetare,de calcul si analiza conduc la o exigenta sporita.
. Pentru economisti si observarea si calculul isi indeplinesc un rol propriu,specific,dar convergent
cu nevoia sporirii valorii si preciziei cunoasterii stiintifice
. Intreaga gama de metode,tehnici si instrumente de cercetare trebuie sa se adecveze intotdeauna
in raport cu particularitatile si cerintele concrete ale fenomenului economic cercetat.
39. Folosirea mijloacelor logice
. Operatia logica de inductie si deductie se numeste inferare
. Inferarea este o operatiune logica prin care se admite o judecata-al carei adevar nu este direct
verificabil-in virtutea unei legaturi a ei cu alte judecati considerate adevarate.
. Inferarea inductiva si deductiva dau posibilitatea impletirii analizei (din premise) cu sinteza
(proprie concluziei)
. In baza analizei se descompune fenomenul cercetat in partile sale componente,se fac observatii
si experiente din care se trag concluzii generale.
. Procesul de analiza,inductiv,porneste de la fenomenul economic la cauzele care il determina,de
la cauze mai particulare la cauze mai generale,pana cand se finalizeaza argumentatia printr-o
maxima generalizare
. Procesul de sinteza porneste in sens invers -deductiv-de la cunoasterea si reunirea partilor
componente desprinse prin analiza,respectiv sinteza admite cauzele (si legaturile fenomenului)
ca fiind descoperite si stabilite ca principii cu ajutorul carora se explica fenomenul provenit din
ele,explicatiile luand forma unei demonstratii.
. Inductia genereaza inferente nedemonstrabile,deductia este demonstrabila
. Se considera ca inductia si deductia se impletesc si se completeaza reciproc in procesul de
cercetare stiintifica,punand in evidenta,caracterul procesual al adevarului,al cunoasterii
stiintifice.
. Se apreciaza ca analiza trebuie sa preceada sinteza
. Nu exista metoda minune,cea mai buna metoda de argumentare fiind cea pe care o admite
natura lucrurilor (Newton)
40. Inducia i deducia

1. Inductia este o forma de inferare,de cunoastere a realitatii obiective,de apropiere de adevar,


cunoastere a adevarului,pe calea de la premise particulare la ipoteze si concluzii generale, prin
abstractizarea stiintifica.
. Avantajele inductiei:
- Mai convingatoare
- Mai clara
- Mai usor de cunoscut prin senzatie
- Mai accesibila multimii
. Rationamentele
- Formarea premiselor
- Deosebirea multiplelor sensuri ale cuvintelor
- Descoperirea deosebirilor dintre lucruri
- Cautarea asemanarilor
. Studiul inferentei inductive demonstreaza ca premisele determina concluzia numai cu o anumita
probabilitate,iar gradul de certitudine al concluziei este mai mic decat al premiselor.
. Cauzele care determina caracterul probabil al concluziei in cazul inferentelor inductive
(nedeductive) sunt:
Concluzie deductiva certa daca
- premisele sunt adevarate
- operatia logica de inferare se realizeaza corect
- concluzie inductiva probabila daca
- premisele sunt adevarate
- operatia de inducere este corecta
- concluzia va fi probabila
- din adevarul propozitiilor particulare nu se poate deduce sigur adevarul concluziei universale,
deoarece premisele nu includ o cantitate suficienta de informatie pentru a fundamenta
concluzia,iar operatia logica de generalizare prin inductie nu asigura certitudinea concluziei
generale.
. Formele inductiei:
- Inductia completa
- Presupune un rationament inferential bazat pe cel putin doua caracteristici
- Inferenta inductiva completa este certa deoarece caracteristicile (premisele) pe care se bazeaza
sunt certe
- Inductia completa se numeste inductie completa totalizanta sau perfecta
- Se foloseste in corelatie cu forme ale inferarii prin deductie
- In stiinta se foloseste pentru a releva legi intermediare,cu genaralitate mijlocie
- Inductia incompleta
- Este o inferare intemeiata pe studiul unui numar redus de cazuri din cate cuprinde o clasa de
obiecte si fenomene economice,concluzia se trage asupra tuturor cazurilor existente in clasa de
obiecte si fenomene economice

- Desi toate premisele,cazurile studiate sunt adevarate,concluzia este amplificata si nu mai are
caracter cert,ea devenind astfel probabil adevarata.
- Ilustrarea inductiei incomplete:
E1,E2,E3......poseda proprietatea L;
E1,E2,E3......apartin clasei R.
- Concluzia este : toti componentii clasei R poseda probabil proprietatea L
- Conditia de baza este ca: "unii E" sa nu excluda "toti E"
- Daca "numai unii E sunt L" atunci se exclude inferarea prin inductia incompleta
- Conceptul de "probabil" din logica inductiei este diferit de cel din teoria probabilitatii si
statisticii
. In judecatile inductive se folosesc delimitari conceptuale mai largi:
- Improbabil practic
- Putin probabil
- Destul de probabil
- Foarte probabil
- Practic cert
2. Deductia
. Metoda deductiva se caracterizeaza si se defineste prin faptul ca parcurge drumul invers,de la
general la particular.
. Inferarea deductiva s-a impus mai convingator in lumea stiintifica deoarece: din propozitii
adevarate se deduc,cu ajutorul logicii formale,si alte propozitii adevarate.
. Inferentele sunt logic necesare si subiectiv certe.
. Motivele definitorii ale logicii inferentelor deductive sunt:
- Premisele constituie conditia logica a concluziei
- Concluzia urmeaza cu necesitate logica premiselor date
- Valoarea de adevar a premiselor se transmite concluziei
- Concluzia nu poate contine mai mult adevar decat premisele
. Inferentele deductive sunt subiectiv certe,astfel:
- Acceptarea premiselor este suficienta pentru acceptarea concluziei
- Gradul de certitudine cu care cercetatorul accepta concluzia este egal cu gradul de certitudine
cu care el accepta premisele
- Daca premisele au valoare de adevar,inferentele pot fi corecte sau incorecte
. Aprecierea corectitudinii inferentelor:
- Corectitudinea materiala este realizata pe baza adevarului enunturilor componente
- Premise adevarate=inferenta corecta
- Chiar si numai o premisa falsa = inferenta incorecta material
. Corectitudinea formala este o conditie necesara a validitatii inferentelor
. Inferenta formal corecta deriva din premise
. Inferenta formal incorecta nu deriva din premise
. Inferenta este corecta daca satisface aceste exigente in mod cumulativ,material si formal
. Inferentele deductive (trecerea de la general la particular) se realizeaza cu ajutorul legilor logice

(principii si reguli)
. Noncontradictia axiomelor - intre axiome nu pot exista contradictii logice
. Independenta axiomelor -imposibilitatea demonstrarii unei axiome din celelalte axiome ale
sistemului.
. Completitudinea sistemului - pe baza axiomelor din sistem se pot infera deductiv toate
propozitiile adevarate din domeniul cercetat
. Legea identitatii - impiedica aparitia de denaturari si sofisme:iarba este verde,verde este
adjectiv,deci iarba este adjectiv.
. Regula substitutiei uniforme,se aplica prin identitatea logica si echivalenta logica
. Practica inferarii inductive si deductive subliniaza ideea ca folosirea limbajului de observatie
faciliteaza afirmarea adevarului,atata timp cat nu se incearca inferari in afara domeniului
cercetat.
41. Msurarea economic
. Masurarea economica reprezinta o conditie esentiala a cunoasterii stiintifice,cu ajutorul careia
se realizeaza aprofundarea analizei economice,se determina si se cunosc dime3nsiunile
fenomenelor economice si structurile lor interne.
. Masurarea stiintifica indeplineste un rol covarsitor in procesul de formulare a ipotezelor si mai
ales in acela de verificare a ipotezelor si concluziilor stiintifice.
. Analiza apofundata,numerica a proceselor si fenomenelor economice ce depaseste stadiul
cercetarii stiintifice economice empirice,descriptive se face cu ajutorul masurarii economice
. Expresia numerica in cercetarea stiintifica economica a insemnat o imensa cotitura in
cunoasterea stiintifica.
42. Indicatori i uniti de msur
Indicatorul este o caracteristica sau insusire exprimata numeric a unei categorii economice sau
sociale,bine definita in timp si spatiu,cu un continut real si o forma de exprimare specifica
Economia,fenomen economic complex si dificil de masurat se manifesta in 3 niveluri:
Macroeconomic
Mezoeconomic
Microeconomic
Oricare ar fi nivelul de agregare,fenomenul economic,poate si trebuie exprimat in unul sau mai
multe unitati de masura,astfel:
Unitati naturale - suprafata,lungime,volum,greutate
Unitati natural-conventionale - volumul unei activitati economice va fi comensurat si agregat
dupa un element comun al acesteia adoptat ca etalon de masura al intergii activitati:productia de
masini se conversteste la masina etalon
Unitati de timp de munca(ore) - se utilizeaza prin exprimarea unei activitati diferite,in volum
de timp cheltuit pentru realizarea unei productii,calculul productivitatii muncii,numar de ore
prestate efectiv
Unitati valorice (banesti) se utilizeaza frecvent prin convertirea productiei fizice de diferite
dimensiuni si calitati,cu ajutorul pretului,in valori,in volum valoric al productiei(activitatii).Banii

sunt cel mai vechi instrument de masurare economica.


Fenomenul economic are dimensiuneile cantitative si calitative.
Indicatorii valorici trebuie sa reflecte atat latura calitativa cat si cea cantitativa
Totusi latura calitativa si cea cantitativa nu pot fi exprimate decat printr-un sistem de indicatori
Relatia contestata astazi PIB/loc si mediul ambiant,ca si PIB/loc si nivelul dezvoltarii umane
nu este reflectata corespunzator de indicatorii valorici care sunt de regula calitativi.
Fenomenul economic static este si prin excelenta si dinamic;importantei deosebite a masurarii
statice (la un moment dat) i se adauga enormul interes al masurarii economiei in miscare,in
dinamica.
Cu ajutorul metodelor matematice,cibernetice,sistemice se poate studia raportul dintre static si
dinamic.
Masurarea statica - statistic si economic- examineaza si evalueaza fenomenul economic la un
moment dat:marimea,structura,calitatea si repartitia productiei sau a populatiei la un moment dat
Masurarea dinamica - statistica si economica - asigura evaluarea fenomenului economic in
evolutia sa temporal.Se evidentiaza variatiile si particularitatile fenomenului in timptendinte,regularitati,variatii-factori care determina intreaga sa miscare.
In teoria si practica statistica-matematica de masurare economica s-au elaborat mijloace
complementare de analiza si convertire a laturilor calitative in dimensiuni numerice
cantitative,astfel:
Tehnicile de scalare:
Scala nominala-clasifica subiectii studiati in 2-3 gupe in raport cu proprietatea ce le-a fost
scalata,fara ierarhizarea lor dupa intensitatea fenomenului si fara masurarea distantelor care
separa aceste grupe
Scala ordinala- realizeaza ierarhia produselor dupa un crietriu de referinta,ex.confortul,fara a se
remarca diferentele intre produse
Scala interval - utilizeaza unitati de masura egale care fac posibila atat stabilirea ordinii starilor
analizate,cat si distantelor dintre intervale.
Tehnicile de vizualizare realizeaza legatura dintre o notiune abstracta si reprezentarea pe care o
efectueaza cercetatorul,prin reprezentari grafice sugestive,scheme,filme,inregistrari video,ceeace
faciliteaza deslusirea lesnicioasa a esentei fenomenului.
Masurarea economica,statistico-matematica,foloseste indicatori exprimati si in alte unitati de
masura:
Marimi relative
Marimi medii
Indici
Coeficienti de variatie
Coeficienti de concentrare-dispersie
Coeficienti de corelatie si regresie
Coeficienti de elasticitate
Parametrii ecuatiilor estimatoare

Cu ajutorul acestor indicatori se iau in seama,in procesul de masurare economica,toate exigentele


masurarii economice,se reliefeaza caracteristici ale insusirilor care tin de esenta fenomenului
cercetat:
Nivelul si structura fenomenului
Tendinte
Relatii de interdependenta si conexiune dintre acest fenomen si alte fenomene
Relatii de interdependenta dintre acest fenomen si structurile sale interne
43. Procedee de msurare calitativ
Procedee de masurare calitativa-permit masurarea,cuantificarea influentelor pe care le exercita
asupra fenomenului economic diferitele elemente componente sau diversi factori.Se realizeaza
cu ajutorul inductiei si deductiei,astfel:
. Procedeul concordantei- daca este prezenta cauza este prezent si efectul.
Regula procedeului: daca in toate complexele cauzale(factoriale) este o singura
componenta,sau insusire care se repeta,atunci aceasta constanta este cauza fenomenului
cercetat(efectul),astfel:
Complexe factoriale fenomenul investigat
ABC-a
ADE-a
AFG-a
_____________________________________________________
Deci A - - - a
A este cauza efectului a
Aplicatie: in economia de piata,toate categoriile de participanti: patroni,tarani,salariati,someri
etc,toti au un comportament rational,conlucreaza si reiau permanent procesul economic in
virtutea unei cauze comune,unice - castigul (nevoia,interesul)
. Procedeul diferentei-consta in compararea a doua efecte cauzale,unul in care cauza apare
celalalt in care cauza nu apare.
Regula procedeului consta in faptul ca,daca 2 complexe de factori (imprejurari) difera doar
printr-o singura imprejurare (factor,circumstanta),astfel ca in primul caz,cauza cautata apare,iar
in al 2-lea caz,aceeasi cauza nu apare-se poate considera ca aceasta circumstanta este probabil
cauza,astfel:
ABC-a
BC-_____________________
Deci A - - - a
In economie,modificand pe rand,cate unul din complexul cauzal constituit,restul fiind pastrat
constant,la nivelul perioadei de baza sau la nivelul aflat dupa determinarea influentei.
. Procedeul combinat al concordantei si diferentei

Daca doua sau mai multe complexe cauzale includ fiecare in parte o circumstanta
(imprejurare) pe care doua sau mai multe complexe nu o includ,se conchide ca imprejurarea care
deosebeste cele doua grupuri complexe este cel putin cauza partiala a fenomenului
investigat,astfel:
ABC-a
ADE-a
AFG-a
BC-DE-FG-__________________________________
Deci A - a
In economie,un exemplu clasic il reprezinta compararea structurii factoriale a PIB cu structura
factoriala a PNB.
Ambii indicatori sintetici au aceiasi factori comuni,dar PNB include un factor suplimentar soldul activitatii firmelor din strainatate si activitatea economica a firmelor straine in tara.
. Procedeul variatiilor concomitente
Daca din observatii se constata ca fenomenul cercetat variaza in acelasi fel cu circumstanta sau
conditia sa cauzala,atunci se conchide ca aceasta este cauza fenomenului cercetat,astfel:
A1 B C D - a1
A2 B C D -a2
A3 B C D -a3
_____________________
Deci A - - - a
Respectiv A este cauza lui a.
In macroeconomie,PIB este determinat de 2 factori esentiali: P = populatia ocupata si
W = productia pe persoana ocupata.Se stie ca variatia PIB este determinata de variatiile celor 2
factori principali (P si W).Urmeaza sa se vada care din cei doi factori a fost cauza determinanta a
variatiei PIB.
. Procedeul soldului sau ramasitei
Daca o parte a fenomenului (efectului)cercetat este determinata de anumite imprejurari
cunoscute,acestea se scad,astfel ca putem afla circumstanta necunoscuta,respectiv reziduul
efectului,adica al fenomenului cercetat,conform schemei:
ABC-a bc
____________________________________________
Deci A - - - a - In economie,acest procedeu se utilizeaza frecvent.Astfel,daca din sporul beneficiului scoatem

influentele cunoscute ( a volumul productiei,structurii productiei si a costului pe unitatea de


produs) se poate obtine influenta preturilor de vanzare a productiei.
. Procedeul interferentei prin analogie
Utilizarea acestui procedeu este neindoielnica atunci cand doua sau mai multe fenomene au
caracteristici care concorda.
. Procedeul diviziunii si descompunerii rezultatelor se studiaza din 3 puncte de vedere:
Timpul de formare a rezultatelor-da posibilitatea evidentierii oricaror abateri fata de un
reper,normativ,proiect
Diviziunea dupa locul de formare a rezultatelor - in raport cu conditiile create,nevoile,eficienta
economica in profil teritorial-zonal
Diviziunea pe elemente componente ale rezultatelor-analiza care deschide perspectiva
aprofundarii masurarii legaturilor cauzal-factoriale pentru numerosi indicatori ai
productiei,consumului,ai fortei de munca
. Procedeul de grupare - metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o comunitate cercetata
in grupe calitativ omogene de unitati,in conformitate cu variatia uneia sau a mai multor
caracteristici comune tuturor unitatilor comunitatii,denumite in mod generic caracteristici de
grupare.
Alegerea caracteristicii de grupare se face in functie de scopul cercetarii,de esenta
fenomenului cercetat
Orice grupare trebuie sa asigure segregarea tipurilor calitative existente in cadrul unei
comuntati mai mici sau mai mare
Scopul gruparii este de a obtine indicatori generalizatori,diferentiati pe grupe astfel incat sa se
poata analiza procesele si fenomenele economice,determinarea tipurilor si structurilor,legaturile
dintre procese si fenomenele economice
Criteriile de grupare difera - productia,consumul,factorii acestora se grupeaza dupa o serie
mare de criterii relevante pentru insusirile lor calitative si cantitative
. Procedeul comparatiei
Alegerea criteriului este de mare insemnatate pentru asigurarea unei baze de comparatie: ex
perioada precedenta,alte firme,ramuri,tari,normative,standarde,date de proiect,date de laborator.
Comparatiile se pot face in timp,in spatiu,mixte etc
Conditia esentiala a comparabilitatii este sa asigure comparabilitatea datelor,continutul lor sa
fie omogen,unitatea de masura sa fie adecvata si unica.
44. Metode de msurare cantitativ
Procesele de analiza calitativa au drept scop identificarea cauzelor si mecanismele fenomenelor
cercetate
Variabilele oricarui model reprezinta relatii de doua feluri:
. Tip determinist - dependenta unui fenomen economic (y) de alt fenomen economic (x),astfel
incat unei variatii anume a factorului x ii corespunde o valoare anume a variabilei
efect,rezultative (y).

Relatiile dintre valori,x si y imbraca forme diferite: direct proportionale,invers proportionale


sau forme sume si diferente.
Nu intotdeauna x este cauza lui y,relatia cauzala trebuie cautata in randul mai multor relatii
deterministe.
y
y3
y2
y1
x1 x2 x3 x
. Tip stochastic- caracteristic faptul ca fiecarei valori a factorului determinant (x) ii corespund
mai multe valori probabile ale variabilei dependente (y) care se intind pe o zona mai mica sau
mai mare,de minim-maxim.

y
____y2 max ___y3 max
___ y1 -max ____ ___
___ ____y2 min ___
___y1-min ___y3 min

x1 x2 x3 x
Se pot folosi diverse metode care se aleg in dependenta de forma functiei si relatiile dintre
factori,astfel:
Metoda substituirilor in lant- se aplica in cazul metodelor tip determinist
y= f(x);y=f(x1,x2)
- esenta metodei consta in variatia succesiva a fiecarui factor,ceilalti ramanand constanti,in
scopul determinarii influentei fiecaruia.
Principiile metodei substituirilor in lant sunt:
- Asezarea factorilor se face in ordinea de conditionare a lor
- Substituirile se fac succesiv
- Un factor substituit ramane substituit
- In cazul unui fenomen economic (R) determinat de 4 factori,notatiile sunt:
R0 = a0b0c0d0 - pentru perioada precedenta de baza
R1=a1b1c1d1 - pentru perioada curenta
R1-R0 = R - cresterea sau scaderea

- Formulele generale de substituire in lant sunt:


Ra = (a1 *b0*c0*d0)-(a0*b0*c0*d0) = (a1-a0)b0c0d0
Ra= (a1*b1*c0*d0)-(a1*b0*c0*d0)=a1(b1-b0)c0d0
Ra= (a1*b1*c1*d0)-(a1*b1*c0*d0)=a1*b1(c1-c0)d0
Ra= (a1*b1*c1*d1)-(a1*b1*c1*d0)=a1*b1*c1(d1-d0)
Aceasta metoda mai poarta numele si de metoda diferentelor.
Metoda balantiera -se utilizeaza cand intre factorii fenomenului economic studiat exista relatii
de suma si diferenta
- forma simplificata de balanta este relatia R = a+b-c,aplicabila de pilda,pentru determinarea
productiei marfa vandute si incasate (Pv) tinand seama de stocurile de productie de la inceputul
perioadei (S0),de productia fabricata (P) si de stocurile de produse de la sfarsitul perioadei
(S1),conform relatiei Pv =S0+P-S1.
- Metoda balantei se foloseste nu numai pentru valorile absolute ale elementelor,ci si pentru
modificarile acestora (sporuri),conform relatiilor:
Ra = a1 - a0
Rb = b1 - b0
Rc = (-c1)-(-c0)
Metoda corelatiei
Are o larga utilizare,indinspensabila in studiul relatiilor de cauzalitate,de tip stochastic,dintre
fenomenul economic si factorii sai,ca si dintre acestia.
Etapele metodei corelatiei:
- Stabilirea existentei legaturilor de cauzalitate - intre fenomenul cercetat si factorii acestuia si
daca legatura de cauzalitate are caracter aleator,nedeterminist se aplica metoda corelatiei;daca in
corelatie coeficientul este +1 si -1 atunci este vorba de legaturi deterministe,direct sau indirect
proportionale
- Selectarea factorilor cauza- se aleg factorii esentiali,relevanti si comensurabili;in cazul in care
nu exista date statistice pentru o variabila esentiala,cercetatorul trece la consultarea
specialistilor,procurarea datelor cu ajutorul anchetelor sau chestionarelor.
- Alegerea formei functiei (ecuatia de regresie)-se realizeaza dupa reprezentarea grafica a datelor
corelate (variabila dependenta y si cea independenta x).Totusi masurarea exacta a corelatiei
dintre variabilele cercetate impune cunoasterea si utilizarea tipului de functie pe care il reclama
fenomenul economic cercetat.
Tipuri de functii folosibile in metoda corelatiei:
- Modelul liniar simplu (cu un singur factor explicativ) sub forma ecuatiei dreptei yx = a +bx
unde y este variabila dependenta si x variabila independenta
- Modelul liniar complex,cu mai multi factori,adica
yxi =a + bx1 + cx2 + dx3 +.. nxn
- Pentru determinarea parametrilor a si b la modelul liniar simplu se porneste de
la ecuatiile normale : y = na +bx si yx = ax + bx2 in care n = numarul de observatii,de

pilda numarul de ani ai perioadei cercetate,numarul de ramuri (intr-un model static).Se obtine un
grafic al dreptei ordonata y si abscisa x
- Modelul hiperbolic este redat de functia yx = a + b/x
Ecuatiile normale se modifica astfel: y = na + b1/x;x/y = a1/x + b1/x2
Se obtine un grafic al hiperbolei cu ordonata y si abscisa x
- Modelul parabolic se exprima printr-o functie de forma yx = a + bx + cx2
Se obtin grafice ale parabolei cu ordonata y si abscisa x
- Modelul exponential exprimat prin yx = abx
Graficul este o functie exponentiala cu ordonata y si abscisa x
Alte etape indinspensabile in folosirea metodei corelatiei si regresiei sunt:
Determinarea coeficientului de corelatie care exprima intensitatea legaturii dintre variabile si ia
valori intre 1;poate fi coeficient de corelatie partiala si multipla
Calcularea coeficientului de determinatie care se obtine prin ridicare la patrat = R2
Utilizarea unor teste de semnificatie (praguri) pentru valorile R si R2
Cercetarile operationale - reprezinta un mare ansamblu de metode si tehnici matematice,in
studiul fenomenelor stochastice,indeosebi in solutionarea multor probleme de decizie si
conducere.
. Caracteristicile cercetarilor operationale sunt:
- Studiul sistemelor organizate care actioneaza sub forma unui numar mare de factori de natura
diferita:economica , tehnologica, organizatorica, sociala,politica
- Utilizarea de metode stiintifice adecvate pentru a evidentia legaturi de
interdependenta,formalizare matematica si determinarea ponderilor factorilor relevanti
- Rationalizarea deciziilor,prin folosirea informatiei si metodelor de calcul si previziune
economica
. Metode si tehnici de cercetari operationale in vederea optimizarii proceselor economice:
- Metode simulatoare - metoda Monte Carlo - in vederea calcularii carcteristicilor variabilelor
aleatoare si modelarea acestora
- Metode probabilistice - teoria firelor de asteptare,teoria jocurilor strategice si comportamentelor
economice,teoria matematica a uzurii si schimbarii echipamentelor,teoria stocurilor, metoda
PERT.
- Metode deterministice - programarea matematica: programarea lineara,programarea
dinamica,programarea stochastica.
45. Modelul econometric
46. Stadii i etape ale unui model
Modelul este un instrument de analiza calitativa si cantitativa a fenomenului economic,util atat
teoriei cat si practicii economice.
Economia este o stiinta a carei gandire consta in termeni de modele.(Keynes)
Modelul este o constructie umana,artificiala,care incearca prin analogie sa reprezinte realitatea
cat mai veridic posibil-reprezentare abstracta si simplificata a realitatii,care reda doar elementele
esentiale ale procesului sau fenomenului economic,si retine doar mecanismele si interactiunile

cele mai ascunse realitatii.


47. Tipuri de modele
Modelul imitativ al realitatii - denumit si iconic-apropiat de realitate,cu nivel redus de
abstractizare
Modelul de tip index - cu grad superior de abstractizare,care pastreaza doar insusirile esentiale
ale sistemului cercetat: elementele componente si sistemele lor de legaturi,ca si intre acestea si
mediul exterior
Modelul simbol - ipotetic,lege,teorie- cu nivel si mai inalt de abstractizare si generalizare in
care simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat si sunt incluse in definitie sau relatie
logico-matematica de tipul legaturilor esentiale ale sistemului economic studiat.
Modelul cibernetic - cu gradul cel mai inalt de abstractizare,intemeiat pe un sistem cu
conversiune inversa,autoreglare ce include:
- Intrari (x)
- Procese de transformare (A)
- Iesiri (y)-rezultate
- Comanda si reglarea (x;A) si legaturile
- Conexiuni directe intre intrari si structura de transformare (x A),intre iesiri si mediul
inconjurator (y mediu) etc
- Conexiuni inverse ca de pilda legatura de autoreglare intre iesiri si intrari (yx) cu ajutorul
careia se corecteaza din mers functionarea sistemului.
Masura in care un model utilizat reflecta in mod adecvat si indeajuns fenomenul sau procesul
economic se poate realiza daca si numai daca structura modelului si structura fenomenului
economic studiat sunt izomorfe deci exista izomorfism.
48. Rolul modelului n elaborarea i definitivarea ipotezei
Componentele de baza ale constructiei unui model si circuitele repetate care se cer realizate
pana cand structura modelului este identica cu structura fenomenului cercetat (izomorfismul)
Definitiile - forma bruta a capitalului fix,tezaurizare,profit,productivitate - au rolulde a preciza
cu rigoare continutul si semnificatia unor termeni ai domeniului care face obiectul studiului.
Ipotezele - au rolul sa precizeze conditiile de aplicare a teoriei,asupra carora se revine
permanent in toate etapele de constructie a modelului
- Ipotezele initiale asupra carora se revine permanent,conditia ceteris paribus
- Ipoteze privind comportamentul sau reactiile mediului analizat (comportamentul productivitatii
pentru o stare data a tehnicii,comportamentul familiilor in cadrul consumului,nivelul de
salarizare in conditii de deficit de mana de lucru)
- Ipotezele nu pot fi tratate decat cu mare circumspectie din moment ce ea este o deschidere
posibila catre adevar,adica un cap de pod catre necunoscut
Rezultatele teoretice - implicatiile,consecintele- se dezvaluie in urma deductiei logice care se
intemeiaza pe ansamblul de definitii si ansamblul de ipoteze.
- Rezultatele teoretice sunt singura sursa modalitate de a obtine observatii pretioase in

confruntarea cu fenomenul economic studiat


- Nu orice fel de abstractizare a faptelor este interesanta si utila,dar orice teorie este utila daca
rezuma sau schematizeaza,simplifica si reprezinta bine si in timp util elementele
importante,esentiale ale realului.
Observarea empirica - realizata sistematic- se confrunta cu rezultatele teoriei.
- Faptele empirice nu pot genera confirmarea teoriei
- Faptele emipirice infirma teoria
- Faptele emiprice pot conduce la acceptarea provizorie a teoriei
Enuntul si formularea ipotezelor
Cand ipoteza nu infirma,practic modelul este construit,realizat
Relatiile functionale ipotetice sunt:
- Variabilele ipoteza- forme:
Variabila instantanee (pret)
Variabila stoc (inventarul,populatia recenzata)
Variabila flux (productia pe zi,decade,lunara,nivelul venitului,consumului)
- Statutul variabilelor
Variabilele endogene (din interiorul corpului,relatiei functionale)
Variabile exogene (corpului teoretic),determinate separat de acest corp,indinsensabile pentru
schema teoretica a modelului ales.
Variabilele pot fi endogene sau exogene funtie de problema care se pune:
Y = Y(I) variatia nivelului venitului fata de variatiile investitiei pentru care vom gasi ratia
specifica lui Y in raport cu unitatea de exogen I
Variatiile investitiei (I) care apare ca o marime endogena profitului firmei,care este variabila
exogena,relatia este I = I (p)
Relatiile functionale pot fi simple,sau functii de mai multe variabile de forma y =
y(x1,x2,x3,...xn).Productia unei firme este dependenta de numarul de salariati,calificarea
acestora,instalatiile disponibile,materiile prime,energie...
Relatiile functionale sunt de tipuri diferite:
Ecuatii tehnice: Q = Q(K,L) - Q productia,K capitalul,L numar de salariati
Ecuatii de comportament: C = C (Y,A),in care consumul global al familiilor (C) depinde de
venitul lor (Y) si de patrimoniul lor (A)
Ecuatii de echilibru: O = D, in care aveam de a face cu conditia de echilibru,oferta (O) sa fie
egala cu cererea (D)
Ecuatii de definitie : S=Y-C (S) este partea din venitul national care nu este consumata,(Y)
venitul national si (C) consumul si ecuatia reprezinta economisirea globala.
Pe baza integrarii variabilelor ipoteza in relatii functionale,se poate arata ca modelul
economico-matematic apare ca un ansamblu de ecuatii in care se reliefeaza actiunea
reciproca,inlantuirea,interdependenta intre fenomene.

Exemplu: modelul keynesian al economiei nationale simplificat:


(1) D = C + I ecuatia de definitie
(2) Y = D ecuatia de echilibru
(3) C = cY ecuatia de comportament
(4) I = ecuatii de comportament
In care:
D - cererea globala
C - cerere bunuri de consum (consumul familiilor)
I - cerere de investitii
Y - nivelul de productie
- nivelul aparatului productiv
Sistemul celor patru necunoscute (C,I,Y,D) permite obtinerea unei relatii intre nivelul de
investitii (exogen) si nivelul venitului si al productiei,astfel:
. Inlocuim D,C,I in ecuatia (1) cu continutul ecuatiilor (2),(3),(4) si obtinem:
Y=D=C+I=cY+
Deci, Y - cY = ; Y(1 - c) = si
Y=/(1-c)
Aceasta ecuatie exprima relatia dintre nivelul investitiei () si nivelul venitului sau productiei (Y)
prin intermediul multiplicatorului keynesian 1/(1-c)
49. Limite ale modelelor i direcii de perfecionare a modelrii matematice a fenomenelor
economice
Modelarea matematica a ridicat considerabil puterea analizei economice,favorizand alaturi de
tehnica electronica de calcul,progresul stiintei economice,ca si practica
economica,managementul macro si microeconomic.
Critici ale metodelor matematice:
Utilitatea modelelor macroeconomice - relatia intre ipoteza si observatie nu este reciproca,
comportamentul prevalent in model nu este regasit in viata economica reala etc
Preocuparea pentru modele nu este dusa pana la capat- constructia modelului in concordanta cu
esenta si mecanismele interne fenomenului economic,cu elementele lor.
Folosirea modelului ca instrument de analiza economica - pericolul utilizarii cauzalitatii
liniare,caricaturizand realitatea economica
Cai de imbunatatire:
Modelul devine instrument eficient de analiza daca: el corespunde calitatii fenomenului
economic,informatia este reala,se dispune de posibilitati de calcul si analiza corespunzatoare
Modelele necorespunzatoare se cer completate de alte procedee de analiza: analiza inputoutput,sistemul contabilitatii nationale
Modelarea va depasi starea actuala a modelelor matematice daca: se vor elabora si utiliza
modele noi, se vor pregati noi mijloace si instrumente de masura a fenomenelor economice,se
vor realiza estimari ale factorilor invizibili

Clarviziunea si luciditatea economistilor in directia schimbarilor sociale,culturale,politice,


economice,se poate dobandi studiind experientele istorice,personalitatile,convigerile, idei si
comportamente,prin impactul atitudinii colective asupra actiunilor individuale,prin imensa lor
complexitate.
Trebuie sa se acorde o mai mare consideratie aptitudinilor de observare decat celor de
abstractizare,perspicacitatea istoricului inainte de rigoarea matematicianului
Economistii sa acorde mai multa atentie metodologiilor utilizate de diversi autori.Confruntarea
si adaptarea metodologiilor utilizate la fenomene economice este o regula de aur a stiintei
economice contemporane
Calea cea mai buna de urmat este ca teoria (modelul) sa faca predictii conforme cu realitatea,sa
se verifice atat ipotezele,cat si concluziile lor.Confruntarea permanenta cu faptele empirice, cu
realitatea trebuie sa fie grija constanta a economistului.
50. Verificarea ipotezelor tiinifice economice
Verificarea ipotezelor este un proces laborios si cuprinde in esenta:
Procedee empirice - confruntarea ipotezelor cu fapte empirice
Observarea naturala-experienta cotidiana (cunoasterea comuna) a fenomenelor
Observarea stiintifica-culegerea sistematica a datelor si faptelor relevante
Experimentul stiintific - incercarea de a constrange realitatea de a se comporta in conditiile
preconizate de ipoteza teoretica de la care s-a pornit
Procedee teoretice - verificarea concordantei logice a ipotezei cu celelalte componente ale
teoriei
Procedee intrateoretice - compara ipoteza cu celelalte componente teoretice
Procedee interteoretice - compara ipoteza economica cu teoriile din stiintele invecinate
Operatii ale procesului de verificare a ipotezei si concluziilor stiintifice pe cale empirica sunt:
Confruntarea teoriei cu faptele empirice
Evidentierea rezultatelor ipotezei-teoria,implicatiile,consecintele
Testarea trainiciei relatiilor dintre fenomenul economic real (empiric) si ipoteza,teoria care a
generat-o
Procedee de verificare a ipotezelor sunt:
Experimentul - principalul procedeu de verificare a ipotezelor
Experimente naturale - in situatia reala,la nivel de firma,ramura,zona,national
Experimente artificiale- situatie creata de cercetator
Experimente de teren-pasive sau active,in functie de posibilitatea de manipulare a variabilelor
Experimente de laborator - permit o buna izolare a variabilelor explicative si bun control
asupra situatiei experimentale: teste econometrice,simularea,anchete,sondaje
Simularea - forma particulara a experimentului,de mare interes si utilitate pentru teoria si
practica economica
Presupune construirea de modele de fenomene economice analoge,in vederea desfasurarii
experimentului pe aceste modele

Experimentarea cu ajutorul simularii dezvaluie informatii pretioase despre starea fenomenului


studiat,modul de functionare,comportarea fenomenului,interdependenta dintre variante si
paliere,legitati de dezvoltare etc
Simularea ofera obiective de baza ale cercetarii stiintifice
Determinarea formei de legatura intre variabile
Estimarea parametrilor legaturii
Verificarea ipotezelor
Testarea diferitelor cai de actiune practica
Stabilirea nivelurilor optime ale variabilelor supuse controlului
Comportamentul unui model in raport cu variatia unor factori
Scenariul - este o varianta a modelarii statistico-matematice,se intemeiaza pe tehnica
electronica de calcul
Este o proiectie a evolutiei unui proces sau fenomen economic,pornind de la premise extrase
din realitate si de la una sau mai multe ipoteze succesive de comportament al diferitilor factori
sau agenti pentru:
Formularea de decizii economice
Strategii la nivel de firma,ramura,zona,national,mondial in privinta
resurselor,energiei,demografiei,mediului ambiant...
Factori hotaratori ai validitatii si calitatii scenariului sunt:
Realismul premiselor
Factorii de comportament (ipotezele considerate)
Rigoarea legaturilor cauzale
51. Fundamentarea concluziilor tiinifice economice
Elaborarea si fundamentarea concluziilor stiintifice se realizeaza in trei pasi:
Evidentierea consecintelor ipotezelor care devin principii,legi,teorii sau solutii practice
Confruntarea consecintelor ipotezelor cu fapte empirice
Relatiile dintre ipoteze si fapte empirice ca expresie a realitatii
Astfel se reliefeaza concordanta sau discordanta intre teorie si practica
Situatii privind valoarea demersurilor realizate in explicarea stiintifica a fenomenului
economic:
O ipoteza este considerata verificata daca toate consecintele ei sunt concordante cu toate datele
si faptele empirice observate in practica
Daca o singura consecinta nu coincide cu faptele empirice,ipoteza este infirmata
Verificarea unei ipoteze se face prin repetarea in mai multe unitati,pe baza de serii lungi si de
buna calitate
O ipoteza partial infirmata de datele empirice va fi reluata in conditii mai riguroase pentru a
decide asupra verificarii sau infirmarii ei
Cand ipoteza nu este nici infirmata si nici confirmata,cauzele sunt metodologice

Ipotezele incerte raman in patrimoniul stiintei pana cand se intrunesc conditiile pentru
verificarea lor
Orice ipoteza care nu a fost infirmata este considerata acceptata provizoriu.
Concluzia stiintifica este rezultatul ultim,final al cercetarii fenomenului economic
Fundamentarea concluziei trebuie sa satisfaca exigente multiple:
De logica
Interes practic
Eficienta economica
Sa fie coerenta intregului sistem de concluzii stiintifice
Cercetatorul va face observatii si critici pentru diverse aspecte ale teoriei si practicii economice
Cercetatorul va indica directii si teme de cercetare indinspensabile progresului
52. Redactarea i susinerea public a lucrrii tiinifice economice
Redactarea si sustinerea publica a lucrarii de cercetare reprezinta etape importante ale
activitatii de cercetare stiintifica si releveaza valoarea sociala a acestei activitati
Lucrarea stiintifica se adreseaza unor beneficiari
Sunt forme specifice de comunicare stiintifica:
Redactarea ca forma scrisa a comunicarii
Sustinerea publica - forma orala a comunicarii
Redactarea si sustinerea publica sunt dominantele comunicarii
Sunt de asemenea:
Forme de edificare a personalitatii stiintifice ale autorului
Forme de dezbateri tematice
Forme de confruntare a ideilor si concluziilor stiintifice
Forme de verificare a validitatii concluziilor proprii
Forme de schimb,transfer stiintific,perfectionare a ideilor si concluziilor proprii si altor
cercetatori
Redactarea si sustinerea publica au o componenta stilistica,de limbaj,un ansamblu de
exigente,reguli de redactare si comunicare.
53. Etapele redactrii
Functia principala a redactarii este de a pune cat mai deplin in opera rezultatele investigatiilor
obtinute in etapele precedente
Etapele redactarii sunt:
Elaborarea definitiva a planului de redactare
Planul de redactare este o continuare si o permanenta corectare a schitelor si proiectelor
tematice incepute odata cu alegerea temei, desfasurarea documentarii bibliografice si directe
Planul final de redactare este o forma de control cu ajutorul caruia autorul verifica gradul de
cuprindere a totalitatii investigatiilor,selectarea,ierarhizarea si redarea concluziilor cercetarii
Planul de redactare asigura:

Sistematizarea si ordonarea problemelor,ideilor si concluziilor cercetarii stiintifice desfasurate


in raport cu tipul si scopul lucrarii
(1) Stabilirea si definitivarea structurii lucrarii pe parti,capitole,sectiuni, paragrafe intr-o
prezentare succesiva,sistematica si coerenta
(2) Conceperea unei introduceri adecvate,obiectivele si gradul de atingere al acestora,cunoasterea
problemei si probleme de aprofundat
(3) Distribuirea sistematica si coerenta a rezultatelor investigatiei, confrunarea cu alti
cercetatori,ipoteze si concluzii,mijloace si instrumente de elaborare,verificare,analiza si calcul
(4) O eventuala postfata,cu rol de bilant sintetic al demersului stiintific realizat, contributiile
originale ale autorului,avertismente pentru teorie si practica
Enuntarea riguroasa a constatarilor,tezelor si concluziilor,asocierea cu aceasta a argumentatiei
teoretice si practice,metode de investigatie etc
Identificarea omisiunilor si lipsurilor din sfera documentarii si calculelor si masuri de
eliminare a insuficientelor,omisiunilor si repetarilor
Redactarea propriu-zisa
- Este procesul de scriere a lucrarii stiintifice dupa plan
- Sunt doua modalitati de realizare a redactarii:
O redactare initiala rapida in care se pune accentul asupra redarii continutului de idei intr-o
succesiune si coerenta maxime,si care mai apoi se perfectioneaza in privinta stilului si
continutului
Redactarea in mai multe variante-succesive,pana cand se ajunge la varianta care corespunde
cel mai bine exigentelor lucrarii
Definitivarea redactarii lucrarii
Categorii de repere ale lucrarii stiintifice:
Aprecieri,observatii si sugestii ale diferitilor specialisti (practicieni,profesori, cercetatori)
Propria analiza a autorului,constatari din cursul redactarii si sursele de ridicare a calitatii si
eficientei textului utilizat
Exigente ale lucrarii sunt:
Sa asigure o succesiune logica,coerenta a structurii lucrarii
Dimensiunile structurilor sa fie in raport cu importanta problemei abordate
Obiectivele lucrarii,tezele,concluziile sa fie riguros formulate si nuantate
Explicarea clara si argumentata a afirmatiilor si ideilor
Evitarea detaliilor exhaustive si inutile
Corectitudinea datelor,calculelor si trimiterilor bibliografice
Acuratetea lingvistica si unitatea de limbaj
Eliminarea repetarilor de idei,citate cifre,cu exceptia unor situatii speciale.
54. Reguli privind redactarea lucrrii tiinifice
Reguli pentru redactarea calitativa a lucrarilor stiintifice sunt:

a) Exigente generale
Rigurozitatea stiintifica - formulari corecte care sa reflecte fidel procesul economic
Originalitatea-asigurarea opiniilor personale ale autorului pe primul loc,contributii
originale,creatoare,novatoare
Corectitudinea elaborarii lucrarii - asigurarea corelatiilor logice dintre abstractia stiintifica si
fenomenul empiric real,citarea unor autori in context
Eficacitatea textului - deschiderile pe care lucrarea le realizeaza in serviciul
beneficiarului,specialist,practician,teoretician,usurinta in citire si intersul cititorului
Stilul redactarii - este intotdeauna personal,concentrat si directionat pe ideea centrala a
lucrarii,coerent-fara reveniri,repetari,omisiuni si responsabil- fara superficialitati fata de
consecinte economice,sociale,politice sau alta natura
Acuratetea gramaticala si literala- buna stapanire a limbii literare si limbajului de specialitate
b) Reguli speciale privind continutul si instrumentele stiintifice
Titlul lucrarii stiintifice este sobru,precis,clar si scurt ca de altfel si
subtitlurile,capitolele,sectiunile,paragrafele
Ordinea inscrierii autorilor: prenumele urmat de numele autorului
Introducerea lucrarii - consta in enuntarea obiectivelor urmarite,definirea cadrului general de
studiu,relevarea rezultatelor obtinute de autor,mentionarea limitelor studiului
Structura lucrarii respecta urmatoarele criterii
- Dimensiunea lucrarii
- Complexitatea cercetarii stiintifice
- Natura problemelor cercetate
- Obiectivele urmarite de cercetator
- Cerintele beneficiarilor
- Fiecare subdiviziune urmareste o singura problema
- Succesiunea subdiviziunilor sa corspunda conexiunilor logice ale problemei
- Subdiviziunile lucrarilor mai reduse sunt:capitole,paragrafe si subparagrafe; lucrarile mai
ample au:volumul,partea,sectiunea,subsectiunea.Subdiviziunea primara este paragraful cu 2-10
pagini
Instrumentele de investigatie utilizate sunt descrise precis,se mentioneaza,analizeaza si
criticate metodele existente in literatura,literatura de specialitate va fi mentionata cu datele de
identificare a sursei
Contributii proprii ale autorului lucrarii-sunt prezentate pe larg si cu claritate
Ideile de baza ale lucrarii - se reliefeaza prin proportiile abordarii,cercetarea
sistematica,idei,teze,titlurile partilor,sublinieri in text,litere diferite,benzi colorate etc
Ilustrarile grafice - se utilizeaza frecvent pentru a reda mai sintetic si pregnant o
corelatie,teza,idee.
Tabelele frecvent folosite pentru a reda date,calcule si sunt comentate

Citatele-extrase cuvant cu cuvant-ale unor idei importante din lucrarile studiate si sunt folosite
in argumentarea punctelor de vedere.Citatul contine o singura idee.
Anexele destinate includerii in lucrare a unor date si informatii mai largi decat cele ce au fost
utilizate in text.Intaresc si sustin ideile si tezele.
Trimiterile bibliografice se utilizeaza la ideile extrase din citate si la referintele privind
lucrarea sau capitolul,paragraful unei carti
Indexul de termeni se include la sfarsitul lucrarii sub forma de lista alfabetica de termeni
folositi sau termeni noi
Indexul de nume,se include la sfarsitul lucrarii-o lista de nume proprii de autori folosite pe
parcursul lucrarii,cu precizarea paginii
Rezumatul lucrarii are rolul de a informa rapid cititorul asupra continutului de idei
abordate.Rezumatul este folosit in special pentru lucrarile fara sumar.Deseori,lucrarile mai mari
sunt elaborate cu postfata sau concluzii de ansamblu care indeplinesc acelasi rol cu rezumatul.
c) Reguli privind prezentarea grafica
Orice lucrare stiintifica in manuscris poate urma formele:
- Dactilografiata urmarind
. Asezarea textului in pagina
. Evidentierea pasajelor mai importante
. Scrierea titlului si a notelor
. Corectarea erorilor si eliminarea omisiunilor
- Multiplicata
- Tiparita - manuscrisul se preda editurii in 2 exemplare.In scopul facilitarii operatiunilor de
pregatire,dactilografierea se face pe o singura pagina afilei la 2 randuri distanta,corectata si
completata de autor cu toate notatiile ce nu au putut fi scrise cu masina.
55. Susinerea public a lucrrii tiinifice
Lucrarile stiintifice,practic toate formele de comunicare stiintifica,se finalizeaza in scris.Insa
numai o parte din acestea implica in mod direct si forma de prezentare orala,adica sustinerea
publica
Sunt sustinute oral:
Comunicarile stiintifice
Interventiile stiintifice
Rapoartele de cercetare stiintifica
Studii stiintifice
Memorii stiintifice
Lucrari de diploma
Teze de doctorat
Tratate
Manuale

Monografii
Partile principale ale discursului (sustinerii publice)
Introducerea (exordiul) in cadrul careia vorbitorul enunta in linii mari problema
Continutul sau tratarea subiectului,consta intr-o prezentare dezvoltata a ideilor de baza si
utilizarea metodei de argumentare teoretica si faptica profunda
Concluzia sau peroratia are menire dubla:
-Recapitulare asupra principalelor idei si probleme
-A consolida convingerea auditoriului asupra validitatii si justetei concluziilor
Algoritmul de baza (secretul) oricarei sustineri publice consta in stiinta desteptarii interesului
auditoriului si utilizarea,in acest scop a rationamentelor logice si a argumentelor practice
56. Reguli de baz pentru susinerea public
Pregatirea sustinerii publice (a expunerii)
Expunerea in public a rezultatelor cercetarii stiintifice
Diferite alte recomandari practice