Sunteți pe pagina 1din 11

RINITA ALERGICA

Rinita alergica (adesea supranumita "febra fanului") este o reactie exagerata a sistemului imunitar
la particulele inspirate din aer. In mod normal sistemul imunitar protejeaza corpul impotriva virusurilor si
a bacteriilor prin producerea de anticorpi care sa lupte impotriva acestora. In cazul rinitei alergice,
sistemul imunitar incepe sa lupte impotriva substantelor, care in mod normal nu sunt nocive, cum ar fi
acarienii si polenul (alergeni), ca si cand acestea ar incepe sa atace organismul.
Aceasta reactie exagerata cauzeaza inflamatie si simptome care afecteaza in principal nasul, dar si
ochii, urechile, gatul si gura. Este posibil ca organismul sa nu aiba o reactie alergica din primul moment in
care este inhalata o substanta alergena precum polenul de iarba. Cu toate acestea, data urmatoare in care
are loc o inhalatie de polen poate aparea o senzatie de nas infundat sau de respiratie anevoioasa. Acestea
apar ca raspuns al sistemului imunitar.
Este posibil ca rinita sa se fi instalat de multi ani (rinita cronica). In acest timp, este posibila
diminuarea sensibilitatii la acesti alergeni iar reactia corpului la acestia sa nu mai fie la fel de severa. De
asemenea, este posibila dezvoltarea unor complicatii precum sinuzita si infectiile otice. Rinita alergica
este foarte asemanatoare cu un tip de astm cauzat de alergii (astm alergic).
Cauze:
Rinita alergica poate fi cauzata de cateva tipuri de alergeni, precum polenul, mucegaiul, acarienii,
praful, puful animalelor si gandacii. Reactiile alergice au loc numai in cazul oamenilor care prezinta un
"teren atopic" sensibilitate crescuta sau susceptibilitate la alergeni. Atunci cand sunt expusi la alergenii la
care sunt sensibili, oamenii care prezinta un teren atopic dezvolta o reactie alergica sub forma unei
maladii alergice, cum ar fi rinita alergica. O persoana care prezinta teren atopic adesea dezvolta mai mult
decat o singura forma de alergie. Inca nu se cunosc cauzele aparitiei terenului atopic si ale reactiilor
alergice. Majoritatea persoanelor care sufera de alergii au printre membrii familiei persoane care au
alergii. Aerul poluat poate fi iritant pentru nas si pentru plamani. In conditii de mucoasa nazala iritata sau
plamani iritati, riscul unei reactii alergice creste cand persoana in cauza e expusa la alergeni.
Simptome:
Simptomele imediate ale rinitei alergice cel mai des intalnite sunt: stranutul repetat, indeosebi
dimineata la trezire; stranutul poate aparea chiar si in decurs de 1- 2 minute de la expunerea la alergeni: rinoreea (cand curge nasul). Rinoreea (scurgerile nazale) provocata de alergii se prezinta de obicei sub
forma unui un lichid clar si filant (limpede si care nu e vascos) dar poate deveni vascos si inchis la
culoare sau galben daca se dezvolta o infectie nazala sau a sinusurilor. Rinoreea poate aparea la un
interval de 3 minute de la expunerea la alergen - secretiile nazale care se scurg pe peretii posteriori ai
gatului determina senzatia de prurit. Poate declansa o tuse cronica in timp ce pacientul incearca sa-si
elibereze gatul de secretii - lacrimare abundenta si prurit ocular (mancarime a ochilor) - prurit
(mancarime) otica (a urechilor), nazala si a gatului. In cazul rinitei alergice sezoniere (SAR),
1

mancarimile, stranutul, rinoreea, lacrimarea si mancarimea ochilor sunt obisnuite. Aceste simptome apar
de obicei in anumite perioade ale anului. In cazul rinitei alergice perene (PAR), congestiile nazale si
picaturile postnazale sunt simptomele cel mai des intalnite, chiar daca mai apar stranutul si rinoreea.
Aceste simptome apar in general pe durata intregului an. Se pot manifesta toate simptomele sau numai
cateva. Simptomele pot aparea in mai putin de 5 minute de la expunerea la alergen, sau poate dura mai
mult timp ca sa se dezvolte (in mod tipic de la 3 la 6 ore).
Simptomele care se dezvolta intr-un interval mai mare de timp includ: - un nas infundat posibil
acompaniat de respiratia anevoioasa provocate de inflamatie si congestie a nasului si sinusurilor. Acesta
este simptomul cel mai des intalnita la copii si este posibil sa fie singura acuza. - fotosensibilitate (ochii
care sunt sensibili la lumina) - iritabilitate - fatigabilitate (lipsa energiei) - somn alterat - respiratie pe gura
din cauza nasului infundat. - miros alterat - tuse cronica - afectiuni ale sinusurilor si ale tubei lui
Eustachio, senzatie de presiune in ureche sau deficite auditive (ale auzului) - disconfort sau durere a fetei
- cearcane ("ochi vanat" datorat alergiilor) - actiunea de frecare frecventa a nasului, care poate provoca
escoriatii (rani superficiale) pe suprafata nasului (escoriatii alergice) - frecarea frecventa a nasului cu
palma orientata in sus poate reduce mancarimea si sa se deschida caile nazale ("salutul"alergic). Aceasta
este des intalnita la copii.
Simptomele rinitei alergice dureaza de obicei toata viata, chiar daca tipurile de simptome si
gradele gravitate pot varia. Simptomele pot deveni mai grave in anumite momente, dar sensibilitatea la
alergen se poate pierde pe masura ce se inainteaza in varsta. Simptomele pot fi agravate de alte substante
iritante din aer, precum substantele poluante din aer, fumul provocat de motoarele autovehiculelor, fumul
de tigari si fumul rezultat din arderea lemnului, insecticide, mirosurile puternice sau parfum. In cazul unei
alergii la polen, momentul si locul simptomelor resimtite pot varia dupa climat si tipurile de plante care
cresc in zona respectiva. Simptomele rinitei alergice pot fi mai grave in timpul sarcinii. Trebuie ales cu
mare grija un tratament special pentru acestea deoarece anumite tratamente pot dauna femeilor si
dezvoltarii fetusului. Alte situatii care au acelasi simptome ca rinita alergica includ infectii ale tractului
respirator superior (ICRS), defecte nazale si inflamatii (rinita) care nu sunt provocate de alergie (rinita
nonalergica). Mecanism fiziopatogenetic La prima expunere la alergenul din aer, sistemul imunitar
recunoaste alergenul ca fiind substanta straina. Corpul reactioneaza producand anticorpi impotriva
alergenului. La urmatoarea expunere la alergen anticorpii ataca, eliminand histamina si alte substante
chimice care cauzeaza simptomele alergiei.
Simptomele rinitei alergice afecteaza persoane diferite in moduri diferite. Anumite persoane sunt
sever afectate de simptome, in timp ce altele au doar un disconfort moderat. In general simptomele
persista toata viata, chiar daca tipurile si gravitatea variaza. Simptomele pot deveni si mai grave in
anumite perioade si se poate pierde din sensibilitate la alergen pe masura ce se inainteaza in varsta.
Majoritatea persoanelor dezvolta simptome intr-un interval de cateva minute din momentul expunerii.
Anumite persoane pot dezvolta simptomele de la 4 la 8 ore dupa expunere. De obicei, simptomele dureaza
mai mult de 10 zile. In ceea ce priveste aparitia simptomelor, acestea pot varia in functie de persoana.
Dezvoltarea rinitei alergice sezoniera (SAR) incepe foarte rar inainte de varsta de 3 ani. Rinita alergica
perena (PAR) poate aparea la orice varsta. Simptomele PAR sunt adesea diagnosticate gresit ca si infectie
a tractului respirator superior cum ar fi guturaiul. Copiii care manifesta simptomele pana la varsta de 1 an
sunt predispusi la aparitia mai multor simptome si la dezvoltarea astmului.

Simptomele se dezvolta de obicei la varsta adolescentei. In cazul unei alergii la polen, modul si
locul aparitiei simptomelor difera in functie de climat si de tipuri de plante care cresc in zona. Primavara
sunt prezente trei tipuri de polen. Polenul din iarba este prezent incepand cu primavara tarzie pana la
jumatatea verii. Polenul ambroziei este prezent incepand din vara tarzie pana toamna timpurie (sau pana
la prima inghetare). In cazul alergiei la acarienii de praf, par de animal, sau mucegaiurilor simptomele pot
fi mai grave iarna atunci cand se petrece mai mult timp in casa. Alergia poate reveni sau inrautati daca: pacientul are rinita alergica sezonala si se afla in locuri unde numarul particulelor de polen este ridicat. se inceteaza tratamentul cu medicamente in momentul in care simptomele sunt tinute sub control.
Alergiile si astmul devin din ce in ce mai obisnuite in ultimii 100 de ani. Printre motivele posibile
pentru acest fapt este faptul ca locuintele sunt dotate cu incalzirea centrala si cu modalitati eficiente a
folosirii energiei. Acestea ajuta la mentinerea caldurii in casa, chiar si pe timpul iernii iar anumiti alergeni,
precum acarienii de praf si gandacii se dezvolta foarte bine la temperaturi inalte.
Complicatii:
Rinita alergica poate afecta sanatatea semnificativ daca nu este tratata cu succes. Anumite
complicatii pot aparea in cazul rinitei alergice pe termen lung (cronica), inclusiv sinuzita, urechile
infundate si infectii ale urechii, si polipii nazali. Multe persoane care au rinita alergica au de asemenea si
astm. Persoanele cu sistemul imunitar slabit sunt predispuse la infectiile respiratorii. Persoanele care au
rinita alergica cronica declara ca alergia este o cauza de scadere a starii de bine si a calitatii vietii. Pot
avea probleme cu somnul si sa se simta obositi si iritati, chiar si depresivi. Pot avea probleme de
concentrare la serviciu sau la scoala si sa fie mai putin productivi. Sunt persoane care evita situatiile
sociale deoarece se simt rusinati cu ochii rosii si injectati si nasul care curge constant.
Consultul de specialitate
Se recomanda consultul medical in cazul in care este pus diagnosticul de rinita alergica si cand: se simte o durere in zona sinusurilor si alte simptome ale infectiei sinusale (febra sau secretie nazala
cremoasa, galbena sau verde) - simptomele devin mai severe si nu se stie cauza - se administreaza
medicamente pentru alergie prescrise sau neprescrise contra alergiei care nu amelioreaza simptomele medicamentele adminstrate impotriva alergiei provoaca efecte secundare deranjante precum o coordonare
mai proasta si ameteala accentuata - la instalarea febrei si durerii otice (la ureche) - la instalarea tusei si
racelii care dureaza mai mult de 1 sau 2 saptamani - in caz de prurit (mancarimi) grave al ochilor sau
nasului - atunci cand alergia intervine in viata personala - cand nu s-a diagnosticat alergia, dar simptomele
alergice sunt suparatoare pentru pacient.
Este importanta vizita la doctor pentru evaluarea rinitei alergice chiar si atunci cand
medicamentele administrate fara prescriptie medicala amelioreaza simptomele. Doctorul poate determina
tipul de alergeni care provoaca reactiile cu scopul de a reduce expunerea la ei. In vederea luarii unei
hotarari de a merge la medic este bine de luat in considerare gravitatea si durata simptomelor. O rinoree
usor inconfortabila care dureaza 3 zile nu necesita consult, pe cand 3 luni de congestie nazala care
provoaca insomnii necesita o evaluare. Urmatorii medici pot evalua si trata rinita alergica usoara sau
simptome ale astmului: - medicul de familie - medicul Pediatru - medicul de interne - asistenta.
Un medic specialist pentru alergii (alergolog) este consultat atunci cand: - este necesara identificarea unor
cauze sau iritanti pentru simptomele alergice (precum fumatul pasiv) - tratamentul pentru rinita alergica
este nesatisfacator deoarece medicamentele nu isi fac efectul sau exista efecte secundare nedorite - este
necesara o educatie despre cum sa se evite alergenii - injectiile cu imunomodulatori impotriva alergiei
3

(imunoterapia) sunt o varianta considerata de anumiti pacienti - performanta la munca si la scoala este
diminuata din cauza simptomelor alergice si efectelor secundare ale medicamentelor - este afectata
semnificativ calitatea vietii particulare - se dezvolta complicatii frecvente, precum sinuzita sau infectii ale
urechii (otita medie) - exista si alte afectiuni coexistente, precum sinuzita recurenta sau astmul - se
recomanda corticosteroizi pe cale orala sau injectabili pentru a controla simptomele alergice - simptomele
sa manifesta de mai mult de 3 luni - medicamentele devin foarte costisitoare.
Doctorul poate recomanda un medic ORL (specialist pentru ureche, nas si gat). Acesta poate face
o analiza specializata a cailor nazale si a portiunii superioare a faringelui. Consultul unui specialist ORL
poate fi benefic daca doctorul suspecteaza polipoza nazala sau alte afectiuni care provoaca obstructie a
cailor nazale. Expectativa vigilenta este o perioada in care pacientul impreuna cu doctorul observa
simptomele si situatia folosind un tratament medical adecvat. Expectativa vigilenta este potrivita atunci
cand pacientul are simptome usoare care nu necesita tratament sau care pot fi tratate cu medicamente
administrate fara prescriptie medicala. Investigatii Rinita alergica este diagnosticata prin istoric medical
(anamneza) si examinare clinica. In unele cazuri, pot fi facute testele cutanate precum si alte teste.
Diagnosticarea corecta a rinitei alergice este importanta deoarece exista multe maladii cu aceleasi
simptome (precum infectii ale tractului respirator superior) ca si identificarea corecta a alergenului care
poate indruma catre un tratament potrivit pentru simptome. Doctorul va determina daca rinita alergica
este perena sau sezoniera si daca sunt semne de complicatii precum sinuzita si astmul. Daca doctorul
considera ca diagnosticul e cel de rinita alergica si nu sunt semne de complicatii, acesta poate decide
tratarea simptomelor fara efectuarea testelor de laborator si apoi dupa o perioada de proba reevaluarea
simptomelor. Deoarece rinita alergica conduce foarte rar la complicatii, aceasta abordare este deseori o
modalitate rezonabila de diagnosticare. Totusi, doctorul poate considera ca teste mai amanuntite sunt
necesare. Aceste lucru se intampla de obicei cand: - pacientul impreuna cu doctorul necesita mai multe
informatii despre substantele alergice pentru a urmari anumiti pasi pentru evitarea si controlul expunerii la
acestia - simptomele nu raspund la tratament - exista simptome grave - pacientul este nesatisfacut cu alte
tratamente incercate si se iau in considerare injectiile cu imunomodulatori contra alergiei (imunoterapie).
In aceste situatii, doctorul poate prescrie teste pentru alergie. Acestea includ: - teste cutanate. Un
lichid care contine alergen este pus pe primul strat de piele si pielea este intepata. Daca pielea
reactioneaza printr-o zona inflamata si pruriginoasa (cu mancarimi si cu relieful ridicat) inseamna de cele
mai multe ori ca pacientul este alergic la alergen. Testele cutanate sunt rapide, simple si de regula sigure,
dar in ceea ce priveste rezultatele acestea pot fi fals-pozitive, aceasta insemnand ca pacientul ar putea sa
nu fie alergic cu toate ca testele indica alergia.
In cazul in care pacientul este foarte alergic testele nu se pot utiliza - testele
radioalergosorbent(RAST). Este recoltata o proba de sange din vena si este testata pentru
imunoglobulinele E (IgE), care sunt produse ca raspuns la anumiti alergeni. RAST poate fi facut in locul
sau impreuna cu testul cutanat. RAST este mai scump, rezultatele nu sunt de obicei disponibile decat dupa
o saptamana si poate avea ca raspuns un rezultat fals-pozitiv - testul de citologie nazala (frotiul nazal).
Acesta masoara numarul de eozinofile, un tip de leucocite (globule albe) care sunt prezente intr-un numar
mare in frotiul nazal la persoanele are au alergie. Acest test poate fi folosit sa confirme rinita alergica. In
majoritatea cazurilor nu este nevoie de teste suplimentare. Totusi, chiar daca nu sunt folosite in mod
obisnuit, unele teste fac diagnosticul diferential cu alte maladii care prezinta simptome similare.

Aceste teste includ: - teste imagistice. Testele imagistice ale sinusurilor, precum radiografiile,
scanarile CT si IRM nu pot depista rinita alergica in mod direct, dar pot evalua prezenta unor afectiuni
coexistente. Radiografia sau scanarea CT ale sinusurilor pot fi folosite la identificarea infectiilor
sinusurilor, inflamatii cronice (ingrosarea conturului mucoasei sinusurilor nazale ) - de obicei intalnita la
persoanele cu astm, a defectelor structurale ale nasului sau mai rar, cancer - rinoscopia sau endoscopia
nazala. Rinoscopia este o tehnica in care medicul foloseste un instrument numit rinoscop pentru a vedea
in interiorul cavitatii nazale. Rinoscopul poate fi rigid sau flexibil. Din cauza ca rinoscopia flexibila poate
accesa mai mult din cavitatea nazala si in general nu necesita o cantitate mare de anestezic ca si
rinoscopia rigida, utilitatea ei a crescut in ultiumii ani. Rinoscopia este folosita pentru verificarea polipilor
si a altor afectiuni care pot bloca cavitatea nazala. Prin endoscopia nazala se poate investiga interiorul
fosei nazale cu ajutorul unui tub flexibil si luminat.
Endoscopia nazala poate fi realizata de asemenea si pentru a depista defecte structurale, polipi
nazali sau infectii - testele de clearance mucociliar. Testul de clearance mucociliar este folosit pentru a
verifica daca miscarea cililor este normala la personele care au secretii nazale foarte abundente. Cilii sunt
proeminente mici la fel ca parul aflate pe invelisul fosei nazale care executa miscari postero-anterioare
(inapoi si inainte) ca sa indeparteze particulele din nas. Anumite boli rare pot provoca anormalitati in
miscarile cililor, conducand la cresterea cantitatii secretiilor nazale - teste de provocare la stimulare
nazala.
Testele de provocare la stimulare nazala implica plasarea de solutii ce contin alergeni diferiti in
nas si observarea rezultatelor. Este rar folosit in diagnosticarea rinitei alergice, dar este folosit in cercetari
realizate pentru a stabili eficienta medicamentelor asupra simptomelor rinitei alergice - rinomanometria.
Rinomanometria este o tehnica care masoara fluxul de aer din nas. Testul furnizeaza o estimare a
congestiei nazale sau obstructionare datorita polipilor nazali si a altor cauze. Cu toate acestea,
rinomanometria necesita mult timp pentru a fi efectuata si in general este folosita doar in cercetare.
Testele care nu sunt potrivite pentru diagnosticarea rinitei alergice includ si alte tipuri de teste de
determinare cantitativa a imunoglobulinelor si alte analize biochimice. Tratament - Generalitati
Tratamentul pentru rinita alergica consta in evitarea alergenilor specifici care provoaca simptomele,
folosind medicamente si in cazuri grave, folosind injectiile cu imunomodulatori contra alergiei
(imunoterapie).
In general tratamentul pentru rinita alergica sezoniera (SAR) si cea de perena (PAR) este la fel,
chiar daca forme de tratament, precum antihistaminice zilnice sunt necesare din ce in ce mai des pentru
PAR. Medicii incep cu tratamente care sunt in general eficiente pentru majoritatea persoanelor cu putine
efecte secundare sau alte riscuri (terapia de prima intentie). Daca acestea nu sunt eficiente sunt urmate
terapiile de linia a doua, care au de obicei mai multe efecte secundare sau sunt mai costisitoare. Medicii
nu s-au pus de acord inca daca corticosteroizii nazali ar trebui sa fie considerati terapie de prima intentie
sau de linia a doua); exista medici care folosesc corticosteroizi nazali pentru tratarea rinitei alergice numai
atunci cand alte terapii nu au reusit sa amelioreze simptomele, in timp ce altii folosesc corticosteroizii ca
tratament de prima intentie.
Complicatiile rinitei alergice cronice (care dureaza de mult timp) includ sinuzita, infundarea
urechilor, infectiile otice (ale urechii) sau polipii nazali. Aparitia unei complicatii severe reprezinta una
din putinele indicatii pentru prezentarea la camera de garda. Infectiile respiratorii apar mai frecvent la
persoanele cu un sistem imunitar slabit. Deoarece rinita alergica nu se poate vindeca si tratamentul poate
fi frustrant de urmat, unele persoane pot incerca si metode alternative de tratament a caror eficienta nu a
5

fost dovedita stiintific. Totusi, majoritatea acestor metode fie nu au fost studiate, fie nu le-a fost
demonstrata eficienta. Aceste tratamente pot fi scumpe sau pot prezenta pericole pentru sanatate.
Tratamentul pentru copii care au alergie este aproape la fel ca si cel pentru adultii care au alergie.
Tratarea copiilor cu medicamente poate fi mai dificil deoarece este posibila aparitia de efecte secundare.
Anumite medicamente nu sunt tolerate de copii. Tratament ambulatoriu Anumite persoane incep prin a
utiliza medicamente fara prescriptie medicala pentru rinita alergica inainte de a consulta un doctor. Aceste
medicamente pot fi eficiente. Oricum, persoanele cu alte afectiuni coexistente, varstnicii, copiii, femeile
insarcinate sau cele care alapteaza si persoanele cu simptome severe ocazionale ar trebui sa consulte un
doctor inainte de a incepe un tratament.
Daca pacientul decide sa isi trateze singur simptomele rinitei alergice e bine sa se evite
administrarea de medicamente timp de mai multe zile inainte de a consulta doctorul. Acesta poate anticipa
problemele cu medicatia, sa verifice de doua ori diagnosticul si sa furnizeze o educatie despre modul cel
mai bun de a controla si a preveni simptomele. Mai mult, doctorul poate prescrie medicamente sau
recomanda un specialist pentru alergie (alergolog) daca medicamentele fara prescriptie medicala nu sunt
eficiente sau provoaca efecte secundare. De asemenea, se poate trata senzatia de nas infundat prin
eliberarea fosei nazale cu ajutorul unei solutii saline (apa sarata). Se pot preveni sau trata infectii usoare
ale sinusurilor acasa cu ajutorul medicamentelor fara prescriptie medicala si alte metode. Rinita alergica
si sarcina Simptomele rinitei alergice pot fi grave in timpul sarcinii.
Din cauza ca unele tratamente pentru rinita alergica pot afecta femeia si dezvoltarea fetusului,
trebuie gasit un tratament adecvat. Multe medicamente precum sodiu cromolin si cateva antihistaminice
orale sau spray sunt considerate a fi sigure in timpul sarcinii. Oricum, este recomandat sa se evite
decongestivele orale, nazale si inhalatorii pe perioada primelor 3 luni de sarcina. Daca pacienta ramane
insarcinata in timp ce i se administreaza injectii cu imunomodulatori pentru alergie (imunoterapie), ea
poate sa le continue, dar nu este recomandat sa se inceapa cu injectii din timpul sarcinii.
Tratament initial:
Tratamentul initial al rinitei alergice include anumiti pasi cu sopul de a reduce sau elimina
expunerea la alergenii care provoaca simptomele si folosirea de medicamente precum antihistaminice care
nu provoaca somnolenta (nesedative) sau steroizii nazali. Tratament medicamentos Medicamentele pot fi
administrate zilnic sau pentru ameliorare, cand simptomele cresc brusc sau devin mai grave. Prin evitarea
sau reducerea expunerii la alergeni, pacientul isi poate reduce simptomele alergiei, sa le controleze cu
ajutorul medicamentelor si sa reduca riscul dezvoltarii unor complicatii pe termen lung ale rinitei alergice
cronice, precum sinuzita.
Pentru evitarea alergenilor e bine de stiut daca tipul alergiei este rinita alergica sezoniera (SAR)
sau rinita alergica perena (PAR) sau o combinatie a celor 2. In cazul SAR (provocat de polen de exemplu)
trebuie stiut tipul de polen ce cauzeaza simptomele si astfel sa se evite expunerea la el. In cazul in care
pacientul are simptome pe parcursul intregului an datorate PAR, el trebuie sa stie care sunt alergenii care
cauzeaza simptomele si sa se evite expunerea la acestia. Acest lucru necesita consult de specialitate pentru
testarea cutanata. Pacientul poate controla alergenii acasa folosind aer conditionat, stergerea prafului
regulat, spalarea asternuturilor patului in apa fierbinte si sa interzica accesul animalelor de casa in
anumite zone ale casei.
6

Alergenii din mediul exterior se pot evita prin ramanerea in casa pe perioada in care nivelul
polenului este inalt, asigurandu-se ca geamurile sunt inchise si evitarea activitatilor de genul tunsului
gazonului si gradinaritului. Daca e neaparat nevoie sa se efectueze aceste activitati e bine sa se poarte o
masca odata cu administrarea de antihistaminice. Antihistaminicele care nu provoaca somnolenta
(nesedative) sunt in general primele medicamente folosite la tratarea rinitei alergice (anumite
antihistamine provoaca somnolenta). Sunt, in general foarte eficiente in ameliorarea rinoreei si
stranuturilor, pruritului (mancarimile) si ochii inlacrimati. Pot fi folosite impreuna cu decongestivele
pentru ameliorarea congestiei nazale. Un spray corticosteroid nazal poate fi folosit in locul sau impreuna
cu antihistaminicele. Aceste spray-uri pot reduce simptomele rinitei alergice si sunt recunoscute a fi cel
mai eficient tratament pentru majoritatea persoanelor. Isi fac efectul foarte repede, dar pot trece cateva
saptamani pana se simte intregul efect. In cazul unei alergii grave la polen, aceste spray-uri sunt
administrate cu 1 sau 2 saptamani inainte de a incepe sezonul polenului si se continua pe toata perioada
sezonului.
Alte medicamente care pot fi folosite includ: - modificatori de leucotriene care amelioreaza
congestia, mancarimile, stranuturile si rinoreea - picaturile de ochi, care ajuta la ameliorarea ochilor rosii,
cu mancarimi si care lacrimeaza abundent - sodiu cromolin, care poate ajuta la ameliorarea stranuturilor,
rinoreei, congestiilor nazale si iritatiilor ochiilor. Sodiu cromolin este de obicei prescris pentru copii si
femei insarcinate - ipatromium bromide, care amelioreaza rinoreea.
Medicamentele folosite fara prescriptie medicala sunt in general primele incercate.
Medicamentele prescrise sunt folosite daca cele folosite fara prescriptie medicala nu ajuta sau care
cauzeaza efecte secundare deranjante, precum ameteala sau coordonare alterata. Medicamentele trebuie
folosite strict doar pentru ameliorarea simptomelor sau sa amelioreze si sa trateze o cauza preexistenta a
rinitei alergice. Daca medicamentele se administreaza doar pentru ameliorarea simptomelor, se poate opri
administrarea lor in momentul in care starea clinica se imbunatateste. Oricum, daca in cazul in care se
administreaza medicamentele pentru a preveni anumite simptome si pentru a trata cauza de baza care
provoaca rinita alergica, trebuie continuat tratamentul cu medicamente chiar daca simptomele s-au
imbunatatit.
Administrarea de medicamente in cantitati insuficiente sau complianta scazuta a pacientului in
administrarea acestora poate duce la simptome recurente sau agravate. Este de ajutor sa se explice
copiilor motivul pentru care trebuie sa ia medicamente si ce beneficii sunt asteptate, precum si efectele
secundare care pot aparea. Medicamentele pot fi folosite zilnic pentru o calmare rapida a simptomelor
aparute brusc si grave sau pot fi folosite inainte de o expunere deja stiuta. Pacientul ar trebui sa discute cu
medicul care dintre medicamente sunt potrivite si cum sa le ia. Omalizumb (Xolair) este un medicament
nou aprobat de FDA pentru utilizarea pentru astm.
Exista studii care demonstreaza ca este eficient in atenuarea simptomelor nazale ale rinitei
alergice, precum stranutul si pruritul nazal, rinoreea si senzatia de nas infundat. Exista anumiti medici
care prescriu omalizumab pentru rinita alergica (folosita experimental). Oricum, este cunoscut faptul ca
omalizumab este mai eficient decat steroizii nazali, dar mai scump. Multe medicamente sunt folosite
pentru tratarea rinitei alergice. Sunt folosite simultan cu sau dupa ce se incearca evitarea alergenilor care
provoaca rinita. Medicamentele fara prescriptie medicala sunt incercate primele. Printre acestea se
numara antihistamine, decongestive si picaturi pentru ochi. Medicatii diferite trateaza simptome diferite.
Se poate utiliza o combinatie de medicamente pentru a ameliora toate simptomele. Trebuie discutat cu
7

medicul curant care sunt cele mai importante simptome si medicamentele eficiente. Medicatia poate fi
folosita fie pentru a ameliora rapid simptomele brusc aparute sau agravate sau in avans pentru o expunere
cunoscuta.
Alegerea medicamentelor:
Urmatoarele medicamente pot fi folosite pentru tratarea rinitei alergice: - antihistaminice
impotriva stranutului, rinoreei (cand curge nasul), mancarimi si ochii incetosati, oricum nu sunt eficiente
la alinarea congestiilor nazale - decongestivele ajuta la desfundarea cailor nazale dar nu ajuta indeajuns
impotriva stranutului si mancarimilor. - corticosteroizii, de obicei eficienti pentru toate simptomele
(precum nasul care curge sau congestii nazale) sunt de obicei cei mai eficienti ca tratament pentru rinita
alergica - sodiu cromolin poate reduce stranutul, rinoreea, congestiile nazale si iritatia ochiilor. Sodium
cromolin este des prescris pentru copii si femei insarcinate - ipratropium bromide ajuta impotriva rinoreei
- picaturile de ochi ajuta impotriva rosetii, mancarimii si a lacrimarii ochilor - modificatorii de leucotriene
pot ameliora congestiile nazale, mancarimile, stranutul si rinoreea - omalizumab (Xolair) este un nou
medicament aprobat de FDA pentru a fi folosit pentru astm alergic.
De retinut!
O parte din persoane incep sa foloseasca medicamente fara prescriptie medicala pentru rinita
alergica inainte de a consulta un medic specialist. Aceste medicamente pot fi eficiente in tratarea rinitei
alergice. Totusi, persoanele cu alte conditii medicale, varstnicii, copiii, femeile insarcinate sau cele care
alapteaza sau persoane cu simptome ocazionale mai severe ar trebui sa consulte un specialist inainte de
inceperea tratamentului. Daca se decide tratarea dupa propriile cunostinte a simptomelor rinitei alergice
este bine sa se evite administrarea medicamentelor mai multe zile inainte de a consulta un doctor.
Specialistul ar putea anticipa problemele cu medicatia, sa verifice de doua ori diagnosticul si sa
recomande metode mai bune de control si de preventie a simptomelor. Atunci cand se ia in considerare un
nou medicament, trebuie sa existe siguranta ca doctorul este avertizat asupra altor medicamente
administrate cu sau fara prescriptie medicala. Unele medicamente pot fi foarte periculoase, chiar sa aiba
efecte mortale cand sunt luate impreuna cu alte medicamente. Sunt multe tipuri de medicamente care sunt
disponibile pentru tratarea rinitei alergice. Unele au eficienta variabila pentru diferite persoane. Impreuna
cu medicul curant se poate crea o schema de tratament pe parcursul zilei. De exemplu, in timpul zilei este
important de evitat ameteala care poate fi cauzata de antihistaminice. Totusi, in momentele de seara
petrecute acasa, cand somnolenta si coordonarea scazuta nu sunt probeleme majore, poate fi acceptata
folosirea medicamentelor antihistaminice fara prescriptie medicala si mai putin scumpe.
De retinut ca unele efecte sedative de la medicamentele luate seara pot fi de durata. Tratarea
copiilor cu medicamente poate fi mult mai dificila decat tratarea adultilor din cauza efectelor secundare.
Unele medicamente de altfel pot fi respinse pentru tratarea copiilor. Din cauza ca unele medicamente pot
afecta femeile insarcinate si dezvoltarea fetusului, trebuie avuta mai multa grija in alegerea unui tratament
corespunzator in timpul sarcinii. Multe medicamente, precum sodiu cromolin si unele spray-uri
antihistamince nazale sau unele antihistamice orale sunt considerate sigure in timpul sarcinii. De altfel,
este recomandat ca decongestivele orale, nazale si inhalatorii sa fie evitati in primele 3 luni ale sarcinii.
Tratament de intretinere:
Daca pentru evitarea alergiilor, antihistaminele si corticosteroizii nu sunt eficienti indeajuns in
atenuarea simptomelor rinitei alergice, poate fi utilizat un tratament scurt de 3 pana la 10 zile cu
8

corticosteroizi orali. Este folosit doar pentru simptomele de scurta durata, aparute brusc si care devin din
ce in ce mai grave, deoarece corticosteroizii orali au efecte secundare grave daca sunt administrati pe o
perioada lunga de timp. Daca simptomele persista, medicul curant poate da o trimitere catre un medic
specialist (alergolog).
Pacientul ar trebui sa continue sa ia medicamentele dupa instructiunile medicului.
Antihistaminicele ajuta la ameliorarea simptomelor precum stranutul, rinoreea, mancarimile si ochii
inlacrimati; totusi, nu sunt foarte eficienti pentru congestiile nazale. Decongestivele ajuta la eliberarea
nasului dar nu sunt eficienti impotriva stranutului si pruritului (mancarimilor). Corticosteroizii sunt de
obicei eficienti impotriva simptomele rinitei alergice (precum rinoreea sau congestiile nazale) si sunt cel
mai potrivit tratament pentru rinita alergica. Sodiu cromolin poate atenua simptomele precum stranutul,
rinoreea, congestiile nazale si iritatii ale ochiilor. Sodiu Cromolin este de obicei prescris pentru copii si
femei insarcinate. Ipratropium bromide ajuta la ameliorarea rinoreei. Picaturile de ochi sunt potrivite
pentru roseata, mancarimile, lacrimarea ochiilor. Modificatorii de leukotriene pot ameliora congestiile
nazale, mancarimile si stranutul si rinoreea.
Tratament in cazul agravarii bolii:
Daca medicamentele nu controleaza simptomele rinitei alergice sau provoaca efecte secundare
inacceptabile, injectiile cu imunomodulatori impotriva alergiei pot reduce sau elimina sensibilitatea la
alergenii care provoaca reactii alergice. Acest tratament este numit imunoterapie. Interventiile chirurgicale
sunt necesare rareori, mai precis atunci cand un defect structural al nasului sau sinuzita face tratamentul
simptomelor dificil si ineficient sau cand alergenii duc la blocaje ale trompei lui Eustachio care provoaca
infectii ale urechii.
Prevenire:
Tendinta dezvoltarii rinitei alergice poate fi o problema mostenita. Medicul nu poate preveni
alergiile transmise genetic. Exista dovezi cum ca expuneri semnificative la alergeni, fumatul pasiv si
poluarea din aer pot irita nasul si gatul si contribuie la dezvoltarea alergiei. Exista dovezi, de asemenea
care sugereaza ca copiii care au primit alta hrana decat laptele matern in primele 2 luni de viata au un risc
mai crescut de a face un teren atopic. Parintii care prezinta afectiuni alergice pot lua masuri pentru
reducerea sanselor de transmitere la copii a unui teren atopic, cum ar fi alaptarea in loc de administrarea
de formule de lapte pentru cel putin 6 luni si evitarea expunerii copiilor la fumul de tigara.
Chiar daca nu se poate preveni rinita alergica, se pot urma anumiti pasi pentru a evita alergenii
care provoaca reactiile alergice. De evitat substantele la care membrii familiei sunt alergici, astfel pot
reduce riscul dezvoltarii alergiei sau inrautatirea ei. Este valabil in special la copii mici care pot fi expusi
la un risc major de dezvotare a alergiei mai tarziu in timpul vietii. In cazul alergiei sezoniere se cunoaste
momentul in care poate aparea riscul expunerii, exista cateva medicamente care pot reduce simptomele
daca sunt luate inainte de expunere. Injectiile contra alergiei (imunoterapie) poate reduce sau elimina
sensibilitatea la alergenii care provoaca reactii alergice. De evitat sau de controlat alergenii acasa sau in
afara prin: - controlul prafului si al acarienilor de praf - controlul parului de animal sau alti alergeni de
animale de casa - controlul mucegaiului. Managementul simptomelor Daca evitarea alergenilor nu
amelioreaza simptomatologia sau nu e posibila, se poate incerca administrarea medicamentelor fara
prescriptie medicala cum ar fi clorfeniramina (Chlor-Trimeton, de exemplu), difeniramina (Benadryl, de
exemplu) sau medicamente mai noi de a doua generatie cum ar fi antihistaminicele nesedative ca
loratadina (Claritin), care sunt si ele disponibile fara prescriptie medicala.
9

De asemenea, se poate folosi o solutie salina (apa cu sare) pentru a elibera caile nazale. Se pot
preveni sau trata infectiile usoare ale sinusurilor folosind medicamente fara prescriptie medicala sau alte
metode, cum ar fi umezirea aerului din incaperi. Este importanta monitorizarea starii clinice. Trebuie
inregistrata evolutia simptomelor si felul in care afecteaza viata pacientului, cum ar fi daca impiedica
somnul, scad capacitatea de concentrare sau dau o stare de somnolenta. Trebuie urmarita si expunerea la
alergeni si timpul de la expunere pana la dezvoltarea simptomelor. Aceste informatii vor ajuta medicul
curant sa previna si sa trateze afectiunea. Se poate crea un jurnal al simptomelor. Daca evitarea alergenilor
si administrarea medicamentelor fara prescriptie medicala nu amelioreaza simptomatologia sau au efecte
secundare suparatoare, pacientul trebuie sa discute cu medicul alte alternative de tratament, cum ar fi
injectiile cu imunomodulatori. Uneori o combinatie de mai multe medicamente poate fi de folos.
Tratament chirurgical:
Nu exista nici o operatie care sa previna sau sa vindece rinita alergica. Operatia este necesara
pentru anumite persoane ca sa trateze complicatii ale rinitei alergice sau sa corecteze anumite probleme
care pot impiedica eficienta tratamentului in aceste conditii. Operatia poate fi folosita doar atunci cand
alte terapii nu au reusit sa imbunatateasca simptomele. Inainte de a lua in calcul operatia, este nevoie de
radiografii sau alte metode imagistice de investigare a sinusurilor.
Simptomele care sunt provocate de rinita alergica care nu se imbunatatesc cu terapiile de rutina
sunt cateodata cauzate de infectii si alte maladii ale sinusurilor. Aceste situatii trebuie sa fie eliminate
inainte de a lua in considerare operatia. Endoscopia nazala poate fi realizata pentru a: - corecta o deviatie
nazala de sept - scoate polipii nazali necancerosi (benigni). Operatia pentru indepartarea polipilor nazali,
daca exista, poate eficientiza tratamentul medicamentos. Rinita alergica poate duce de asemenea la
infectii cronice de ureche, in special la copii. Pentru acesti copii este necesara operatie pentru extragerea
lichidului din urechea medie (timpanotomie sau miringotomie) sau sa se introduca tuburi care sa ajute la
scurgerea lichidului din ureche (timpanostomie).
Alte tratamente:
Rinita alergica poate fi tratata cu injectii contra alergiei (imunoterapie) in cazul in care
medicamentele nu pot controla simptomele sau cauzeaza efecte secundare sau care nu sunt tolerate de
pacient. Injectiile cu imunomodulatori pot reduce sau elimina sensibilitatea la alergen care este cauza
rinitei alergice. Injectiile contra alergiei pot fi potrivite atunci cand: - simptomele alergice sunt destul de
grave incat beneficiile injectiilor sunt mai mari decat pretul scump al acestora si timpul petrecut cu
injectiile saptamanal pentru o perioada indelungata - exista alergii doar la unele substante care sunt dificil
de evitat - masurile de evitare si medicamentele nu sunt suficiente pentru a controla simptomele - efectele
secundare ale medicamentelor reprezinta o problema - se doreste un tratament pentru cauza de baza a
alergiei nu doar pentru tratarea simptomelor - exista alte conditii care acompaniaza rinita alergica, precum
astmul - injectiile cu imunomodulatori sunt mai eficiente daca exista alergie la polen, parul de animal sau
acarienii de praf. Cu toate acestea, imunoterapia poate dura de la 3 la 5 ani si exista riscul de reactii grave
ale intregului organism (socul anafilactic).
Chiar daca sunt scumpe, injectiile cu imunomodulatori ar putea sa nu coste mai mult decat costul
medicamentelor adunat cu vizitele la camera de urgenta si consulturile medicale si zile lipsite de la scoala
sau serviciu din fiecare an. Oricum, se recomanda rabdare si angajament pentru rezultate eficiente. Este
10

nevoie de injectii regulate timp de 3-5 ani si ar putea sa treaca 1 an sau mai mult pentru ca simptomele sa
se imbunatateasca.
Daca programul tratamentului este dificil de urmat, se pot lua in considerare si alte optiuni.
Injectiile cu imunomodulatori sunt folosite in principal pentru tratarea alergiilor cauzate de catre alergen
sau grupuri din aceeasi categorie precum polenul de iarba. In cazul alergiei la mai multe tipuri de alergen
sunt necesare injectii pentru fiecare tip de alergie pentru eliminarea tuturor simptomelor. Oricum, este
posibil sa se realizeze un tratament pentru mai multe tipuri de alergie intr-o singura injectie. Din cauza ca
rinita alergica dureaza toata viata si poate fi frustrant de tratat, anumite persoane ar putea sa caute alte
modalitati sa controleze simptomele.
Cateva tratamente alternative sau complementare au fost incercate pentru combaterea alergiilor,
dar majoritatea fie nu au fost studiate, fie nu au fost aprobate. Aceste metode de tratament neaprobate
pentru alergii pot fi scumpe si necesita pierderea unui timp considerabil. Cateva metode pot fi chiar
periculoase, precum terapia cu urina autogena care elimina proteina din urina care este apoi injectata in
suprafata pielii - acest tratament poate dauna rinichilor.

11