Sunteți pe pagina 1din 45

Curs 6

TERMOGRAFIA IN INFRAROSU Sisteme de termografiere
TERMOGRAFIA
IN INFRAROSU
Sisteme de termografiere

Sisteme de termografiere (1)

Sisteme de termografiere (1) Sistem de vizualizare Obiect Sistem examinat optic Detector de radiaţie Bloc de
Sistem de vizualizare Obiect Sistem examinat optic Detector de radiaţie Bloc de prelucrare a semnalului
Sistem de
vizualizare
Obiect
Sistem
examinat
optic
Detector
de radiaţie
Bloc de prelucrare
a semnalului electric
Sistem de
înregistrare
Sistem de
Sistem de
Aparat
încălzire
Dispozitiv
de baleiere
filtrare
de măsură

Sistemul de încălzire este inclus numai în cazul metodei active, mai frecvent întâlnite în domeniul END.

Dispozitivul de baleiere apare tot mai rar în construcţia echipamentelor moderne, nefiind necesar în cazul detectoarelor matriceale, care au capacitatea de a recepta în mod static radiaţia provenită de la o întreagă scenă termică.

De asemenea, la echipamentele moderne, sistemul de filtrare poate fi parţial sau integral inclus în sistemul de detecţie.

Sisteme de termografiere (3)

Obiectul examinat

Sisteme de termografiere (3) Obiectul examinat Obiectele examinate pot fi clasificate după caracteristicile care stau

Obiectele examinate pot fi clasificate după caracteristicile care stau la baza alegerii celorlalte subsisteme ale unui lanţ de măsurare.

Factorii care definesc obiectul examinat, din punct de vedere al examinarii termografice, sunt prezentaţi sintetic în figura.

Obiectul examinat trebuie analizat în conexiune cu mediul în care este situat şi fundalul în care este examinat.

Ceea ce se « vede » termografic nu este o simplă imagine termică a obiectului ci este o imagine a unei scene termice în care obiectul respectiv este amplasat.

Caracteristici optice - coeficient de reflexie - coeficient de transmisie; - coeficient de refracţie Obiectul
Caracteristici optice
- coeficient de reflexie
- coeficient de transmisie;
- coeficient de refracţie
Obiectul
examinat
Parametri
Parametri
fizici
geometrici
- conductivitatea
- forma produsului
- difuzivitatea
- mărimea suprafeţei
- emisivitatea
- calitatea suprafeţei
- densitatea
- distanţa de examinare
Caracteristici
funcţionale
Accesibilitate
- pe o parte
- produs static
- pe ambele părţi
- produs în mişcare
- greu accesibil

Sisteme de termografiere (4)

Sistemul de incalzire

Sisteme de termografiere (4) Sistemul de incalzire Metodele de termografiere se împart în două mari categorii,

Metodele de termografiere se împart în două mari categorii, denumite: pasive, când sistemul de examinare nu include o sursă proprie de căldură şi active, când sistemul de examinare include una sau mai multe surse proprii de căldură, asociate echipamentului de termografiere.

Surse prin punctuală contact externe direct liniară încălzire Sistem continuă de suprafaţă de sau
Surse
prin
punctuală
contact
externe
direct
liniară
încălzire
Sistem
continuă
de suprafaţă
de
sau
încălzire
încălzire
încălzire
locală
discontinuă
cu elemente
radiante
fără
contact
încălzire
prin
direct
globală
inducţie

Fiecare corp din univers emite sau primeşte radiaţie termică de la oricare alt corp dacă are temperatura mai mare de 0 K. Din acest punct de vedere orice corp de pe pământ sau din cosmos este o sursă de radiaţie infraroşie.

În cadrul termografiei, prin noţiunea de sursă de căldură se înţelege, fie un obiect sau un ansamblu de obiecte care are/au o temperatură mai mare decât cea a mediului ambiant, fie o sursă artificială de căldură.

Sisteme de termografiere (5)

Sistemul optic (1)

Sisteme de termografiere (5) Sistemul optic (1) Sistemele optice folosite separat pentru devierea radiaţiei, pentru

Sistemele optice folosite separat pentru devierea radiaţiei, pentru focalizare (oglinzi, lentile) sau cele care sunt înglobate în blocul de detectare pot fi analizate şi caracterizate ca orice sistem optic, după legile clasice opticii geometrice.

Materialele cel mai frecvent folosite pentru sistemele optice sunt:

sticle speciale pe bază de aluminat de calciu, fluorură de magneziu, sulfură de zinc, seleniură de zinc etc., cristale mono- sau policristaline, dielectrice sau semiconductoare din halogenuri, materiale plastice pe bază de polietilenă sau polimetaacrilat şi metale (aluminiu, argint, aur, cupru etc.).

Din punct de vedere optic, radiaţia IR este guvernată în principal de aceleaşi legi ca şi radiaţia electromagnetică din domeniul vizibil, lumina.

Sisteme de termografiere (6)

Sistemul optic (2)

Sisteme de termografiere (6) Sistemul optic (2) Utilizatorii sistemelor de teledetecţie în infraroşu trebuie să

Utilizatorii sistemelor de teledetecţie în infraroşu trebuie să cunoască principiile de bază ale opticii pentru a înţelege limitele impuse de partea optică a sistemului respectiv.

Principalele diferenţe dintre optica radiaţiei IR şi optica radiaţiei vizibile sunt determinate de proprietăţile materialelor şi efectele produse prin interacţiunea undă-material, domeniul de lungimi de undă al radiaţiei infraroşii situându-se la valori mai mari.

În domeniul vizibil obiectele sunt "văzute" pe baza energiei reflectate. Emisia proprie în acest domeniu fiind foarte scăzută.

În domeniul infraroşu, în schimb, obiectele sunt "văzute" în principal datorită emisiei proprii şi foarte puţin pe baza reflexiei.

Puterea transmisă de sistemele optice este mai mică în domeniul IR decât în domeniul vizibil sau ultraviolet.

Sisteme de termografiere (7)

Sistemul optic (3)

Sisteme de termografiere (7) Sistemul optic (3) Principalele materiale utilizate pentru construcţia componentelor
Principalele materiale utilizate pentru construcţia componentelor sistemului optic sunt: sticle, materiale
Principalele
materiale utilizate
pentru construcţia
componentelor
sistemului optic
sunt: sticle,
materiale cristaline,
materiale ceramice
şi materiale plastice
polimerice.
Proprietăţi chimice - stabilitate chimică Proprietăţi fizice - higroscopicitate redusă Proprietăţi mecanice -
Proprietăţi chimice
- stabilitate chimică
Proprietăţi fizice
- higroscopicitate redusă
Proprietăţi mecanice
- solubilitate mică
- coeficient de dilatare
- rezistenţă la şoc
- temperatura de topire
- rezistenţă la eroziune
Materiale optice
- temperatura de îmbătrânire
- duritate
Proprietăţi optice
- coeficientul de transmisie
- indicele de refracţie
- coeficientul de reflexie
- pierderea de energie
- dispersia indicelui de refracţie
- capacitatea de a se polariza
- tratamentul stratului superficial
Pentru domeniul 3…5 m: aluminatul de magneziu (MgAl2O4), un policristal obţinut prin presare la cald,
Pentru domeniul 3…5 m: aluminatul de magneziu (MgAl2O4), un policristal
obţinut prin presare la cald, cu o bună stabilitate termică până la 1250 0C şi o
foarte bună rezistenţă mecanică, oxidul de ytriu (Y2O3) dopat cu lantan (Ln).
Pentru domeniul de până la 12 m: sulfura de arseniu (As2S3), sulfura de zinc
(ZnS) sau seleniura de zinc (ZnSe), asociate cu sulfura de lantan şi calciu
(CaLa2S4), seleniura de arseniu (As2Se5), seleniura de arseniu şi germaniu sau
seleniura de germaniu şi stibiu (Ge33As12Se55, Ge28Sb12Se60).

Sisteme de termografiere (8)

Detectoare (1)

Sisteme de termografiere (8) Detectoare (1) Detectoarele de radiaţie folosite în prezent pe plan mondial sunt

Detectoarele de radiaţie folosite în prezent pe plan mondial sunt construite într-o gamă foarte largă de soluţii principiale şi constructive.

Cele mai răspândite, din punct de vedere principial, sunt detectoarele cuantice care, pot fi grupate în trei categorii: detectoare fotoconductoare, fotovoltaice şi fotoemisive.

Detectoarele fotoconductoare cele mai răspăndite sunt:

- din sulfură de plumb (PbS), sensibile la radiaţii cu = 1,3 cu timp de răspuns de 100 s la 300 K şi 5 s la răcire;

- din seleniură de plumb (PbSe), cu timp de răspuns 2

- din antimoniură de indiu (InSb) răcit la 77 K, sensibil în domeniul 2 m, cu timp de răspuns 10 s;

- din telurură de cadmiu şi mercur (HgCdTe), sensibil în domeniul 8 cu timp de răspuns de 1 s.

3

m, relativ lente,

30

s;

5,5

14 m,

Sisteme de termografiere (9)

Detectoare (2)

Sisteme de termografiere (9) Detectoare (2) Detectoare fotovoltaice (detectoare în care fluxul de fotoni incident

Detectoare fotovoltaice (detectoare în care fluxul de fotoni incident crează o modificare a barierei de potenţial a unui joncţiuni din interiorul unui semiconductor neomogen) la o sensibilitate egală sunt mult mai rapide decât detectoarele fotoconductoare.

Efectul fotovoltaic este utilizat în construcţia fotodiodelor, fototranzistori şi pentru detectoarele de radiaţii din arseniură de indiu (InAs) sau antimoniură de indiu (InSb) şi telurură de cadmiu şi mercur (HgCdTe) cu timpi de răspuns de ordinul nanosecundelor.

Detectoarele fotoemisive sunt, în general, alcătuite dintr-o placă metalică dintr-un aliaj complex de argint (Ag) şi cesiu (Cs) amplasată într-un tub vidat. Placa, denumită fotocatod, este legată la borna negativă a unei surse de curent continuu.

Unele celule fotoemisive conţin un gaz inert care are ca efect creşterea sensibilităţii prin ionizarea gazului. Detectoarele fotoemisive sunt sensibile în domeniul infraroşu apropiat.

Sisteme de termografiere (11)

Detectoare (4)

Sisteme de termografiere (11) Detectoare (4) Detectoare matriceale sau multielement , denumite în mod uzual şi

Detectoare matriceale sau multielement, denumite în mod uzual şi FPA (focal plan array) prezintă avantajul analizei unei scene termice fără mişcare mecanică.

Detectoarele matriceale sunt detectoare care conţin cel puţin 4 elemente sensibile aşezate pe două rânduri şi două coloane. Cel mai mic detector matriceal are deci configuraţia 2 x 2 elemente de detecţie. Această configuraţie este denumită în mod uzual matrice (array). Termenul « focal plan » se referă la poziţionarea matricei detectoare în raport cu sistemul optic şi anume în planul focal al acestuia.

In realitate amplasarea matricei de elemente detectoare se face la o anumită distanţă de planul focal astfel încât focalizarea să se facă pe întreaga suprafaţă a matricei.

Cele mai uzuale detectoare matriceale folosite în prezent au 256 x 256 sau mai multe elemente sensibile, 256 de rânduri şi 256 de coloane.

Camerele cu detectoare matriceale sunt mult mai mici, mai uşoare şi mai precise în comparaţie cu cele care au dispozitive de baleiere. Din acest motiv, asociat cu evoluţia spectaculoasă a informaticii, în ultimii ani s-au dezvoltat numeroase serii de camere portabile, ajungându-se la greutăţi de sub 1 kg.

Sisteme de termografiere (10)

Detectoare (3)

Sisteme de termografiere (10) Detectoare (3) Tehnica actuală permite realizarea unor detectoare cu 10 5 –

Tehnica actuală permite realizarea unor detectoare cu 10 5 – 10 6 elemente pe o suprafaţă mai mică de 1cm 2 .

Semnalul video este generat de o scanare secvenţială a tuturor rândurilor matricei, urmată de multiplexarea fiecărui rând. Pentru detectoarele matriceale mari (512 x 512) sunt necesare frecvenţe mai mari de 8 MHz pentru asigurarea compatibilităţii cu semnalul TV, astfel încât în timpul înregistrării unui cadru să se parcurgă toate elementele sensibile ale unui detector matriceal.

In prezent, se fabrică şi camere cu detectoare unidimensionale, de exemplu, 1024 X 1. In acest caz scanarea orizontală este asigurată de sistemul electronic al detectorului, în timp ce scanarea verticală este realizată de un sistem opto- mecanic sua prin deplasarea produsului de examinat. Un exemplu de aplicaţie a acestui sistem îl constituie camerele radiometrice de monitorizare a procesului de laminare la cald. Produsul examinat se deplasează, în timp ce camera IR preia imagini liniare.

Cele mai răspândite detectoare Schottky sunt realizate din PtSi, sensibile în domeniul de lungimi de undă 3 – 5 m. Pentru benzile de lungimi de undă 8 –14 m, 8 – 16 m se folosesc elementele sensibile din GaSi.

Sisteme de termografiere (11)

Detectoare (4)

Sisteme de termografiere (11) Detectoare (4) radiaţie infraroşie, P semnal electric , U Detector Material

radiaţie infraroşie, P

semnal electric, U

Detector

Detector
(4) radiaţie infraroşie, P semnal electric , U Detector Material dielectric Strat absorbant Radiaţia termică
Material dielectric Strat absorbant Radiaţia termică Strat sensibil
Material dielectric
Strat absorbant
Radiaţia
termică
Strat sensibil

Suport metalic

Schema de principiu a unui termistor.

R’ P Vp R U Schema de principiu a unui bolometru: R – rezistenţa nominală
R’
P
Vp
R U
Schema de principiu a unui bolometru:
R – rezistenţa nominală a sondei; R’ - rezistenţă cu
valoare constantă; P – fluxul termic; V p – tensiunea
de polarizare; U - tensiunea de ieşire.

Sisteme de termografiere (12)

Detectoare (5)

Sisteme de termografiere (12) Detectoare (5) Detectivitatea D* ( W - 1 .cm.Hz 1 / 2

Detectivitatea D* ( W -1 .cm.Hz 1/2 )

10 12 Absorbţie atmosferică PbS (193K) 10 11 In As (77 K) Transmisie atmosferică Detector
10
12
Absorbţie
atmosferică
PbS (193K)
10
11
In As
(77 K)
Transmisie atmosferică
Detector fotovoltaic
perfect
Detector fotoconductor perfect
In As (195
K)
InSb
(77
K)
Detector termic perfect
10
10
HgTeCd (77 K)
Ge Hg (77 K)
PbSe (295 K)
10
9
In As (300 K)
Au Ge (60 K)
Detectoare piroelectrice
Bolometre şi Termistoare
Termopile
10
8
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
[ m]

Sisteme de termografiere (13)

Detectoare (6)

Sisteme de termografiere (13) Detectoare (6) Detectoare matriceale sau multielement , denumite în mod uzual şi

Detectoare matriceale sau multielement, denumite în mod uzual şi FPA (focal plan array) asigură analiza unei scene termice fără mişcare mecanică.

Principalul avantaj al acestor detectoare îl constituie creşterea preciziei prin eliminarea vibraţiilor şi erorilor introduse de sistemele opto-mecanice de baleiere.

O caracteristică importantă a detectoarelor matriceale este factorul de umplere, F u , (Fill Factor), raportul dintre suprafaţa activă, sensibilă la radiaţia infraroşie, şi suprafaţa totală, care include suprafaţa inactivă. Un detector matriceal are o anumită suprafaţă A, din care numai o anumită parte A’ (A’< A) este sensibilă la radiaţia infraroşie

a’ b’ b
a’
b’
b

A = a . b

A’ = E

E = a’. b’

F u = A’/A

Factorul de umplere

a E
a
E

Sisteme de termografiere (14)

Detectoare (7)

Sisteme de termografiere (14) Detectoare (7) Detectoare matriceale monolitice Tehnica monolitică constă în

Detectoare matriceale monolitice

Tehnica monolitică constă în integrarea a două funcţii în acelaşi subtrat.

Această tehnică necesită o tehnologie de fabricare mai simplă şi motiv pentru care se pot obţine matrici de detecţie cu un număr foarte mare de elemente. In plus, suprapunerea circuitelor de detecţie cu circuitele de citire permite creşterea raportului dintre suprafaţa sensibilă şi suprafaţa totală a detectorului.

Detectoarele matriceale monolitice prezintă însă dezavantajul că necesită tensiuni relativ mari care trebuie aplicate circuitelor de citire ceea ce poate conduce la străpungerea detectoarelor. Pe de altă parte, răcirea necesară unei bune funcţionale elementelor fotocapacitive poate încetini deplasarea sarcinilor şi pentru a diminua eficacitatea transferului.

h
h

Metal (Al)

Izolant (SiO 2 )

Metal (PtSi)

Substrat (Si de tip p)

Strat antireflex (SiO sau ZnS)

Element de structură al unui detector multielement bazat pe principiul Schottky.

Sisteme de termografiere (15)

Detectoare (8)

Sisteme de termografiere (15) Detectoare (8) Detectoare matriceale hibride Tehnica hibridă constă în realizarea

Detectoare matriceale hibride

Tehnica hibridă constă în realizarea separată a circuitelor de detecţie şi de citire, ceea ce permite optimizarea fiecărei funcţii prin alegerea materialelor şi structurilor celor mai potrivite. Suprafaţa totală este de două ori mai mare decât suprafaţa sensibilă. Cuplarea prin intermediul unor bile din indiu permite suprapunerea circuitelor.

După modul în care se realizează cuplajul electric dintre cele două tipuri de circuite, structurile hibride pot fi grupate în două categorii:

• dispozitive de injecţie directă, în care fotonul generator de sarcină este transferat imediat de la detector la CCD;

• dispozitive de injecţie indirectă, la care fotonul generator de sarcină este transferat prin intermediul unui etaj de adaptare, situat între detector şi CCD, etaj care permite realizarea unui pretratament al semnalului.

flux de fotoni
flux de fotoni

strat transparent elemente sensibile bile din indiu celule CCD

Structuri hibride cu conexiuni prin bile de indiu.

Sisteme de termografiere (16)

Detectoare (9)

Sisteme de termografiere (16) Detectoare (9) Alegerea detectoarelor Alegerea detectorului optim este dependentă, în

Alegerea detectoarelor

Alegerea detectorului optim este dependentă, în principal, de obiectul examinat şi de condiţiile de examinare, într-o strânsă legătură cu celelalte componente ale sistemului de termografiere.

Un element important îl constituie domeniul spectral în care obiectul examinat emite radiaţie infraroşie şi emisivitatea acestuia. La alegerea detectorului, domeniul de emisie al obiectului determină, domeniul de sensibilitate al detectorului, care trebuie corelat cu domeniile de absorbţie atmosferică. Radiaţia termică este detectată de elementul sensibil al unui detector după ce a traversat un strat atmosferic, cu o grosime mai mică de un metru, în conditii de laborator, şi o grosime de la câţiva metri la câteva sute de metri, în condiţii de extrerior.

Traversarea stratului de atmosferă este asociată cu o absorbţie a radiaţiei infraroşii în anumite intervale de lungimi de undă.

Benzile de lungimi de undă ale radiaţiei infraroşii ce sunt « lăsate » să traverseze atmosfera terestră se numesc « ferestre atmosferice » (vezi subcapitolul 6.4). Aceste ferestre sunt însă în mod evident dependente de structura atmosferică din momentul examinării (ploaie, ceaţa, vânt, praf etc.).

Sisteme de termografiere (17)

Racirea detectorului (1)

Sisteme de termografiere (17) Racirea detectorului (1) Principalii factori care determină apariţia zgomotului termic

Principalii factori care determină apariţia zgomotului termic la nivelul detectorului sunt:

existenţa unei radiaţii arbitrare parazite provenite din mediul înconjurător; • agitaţia termică din interiorul detectorului. Pentru diminuarea efectelor provocate de radiaţia arbitrară se folosesc filtre şi ecrane. Pentru reducerea agitaţiei termice din interiorul detectorului, zgomotul de material, este necesară răcirea forţată.

Azot sub formă de gaz Pompă de vid Vid Azot lichid Filtru pentru radiaţia infraroşie
Azot sub formă de
gaz
Pompă de vid
Vid
Azot lichid
Filtru pentru
radiaţia infraroşie
Conductor
electric
Radiaţia
termică
Recipient cu
pereţi dubli
electric
Detector

Schema de principiu a unui sistem de răcire cu azot lichid

Răcirea detectoarelor de radiaţie termică conduce la reducerea zgomotului termic şi, deci, la creşterea sensibilităţii termice.

Sisteme de termografiere (18)

Racirea detectorului (2)

Sisteme de termografiere (18) Racirea detectorului (2) Iese căldură C 2 P 2 C-D T 2
Iese căldură C 2 P 2 C-D T 2 = ct V 1 V 2
Iese căldură
C
2
P
2
C-D
T 2 = ct
V 1 V 2
B-C
T 1 T 2 ; V 1 = ct
D-A
T 2 T 1
V 2 = ct
Schema de principiu a sistemului de
răcire bazat pe ciclul Stirling
Două pistoane P1 si P2 lucrează în două
camere de compresie diferite C1 şi C2.
Cele două camere sunt conectate la un
regenerator de căldură.
Ciclul are loc în 4 etape, după cum
urmează:
Intră
AB
– compresia gazului la temperatură
căldură
constantă T1 în camera C1 prin
intermediul pistonului P1 (T1 = ct;
V2→V1);
P
C
1
1
BC
– transferul gazului la volum
constant spre camera C2 prin
regeneratorul R unde gazul unde gazul
ajunge la temperatura T2 (V1 = ct;
A-B
T 1 = ct; V 2 T 1
T1→T2);
CD
– la temperatura T2 în camera C2
T1 reprezintă temperatura sursei calde şi T2 temperatura
sursei reci. Căldura se absoarbe din mediul extern, de la
detector, prin contact termic asigurat de un element
metalic. Pe traseul AB gazul cedează energia sub formă
de căldură, Q1, sursei calde, iar pe traseul CD ia căldura,
Q2, de la sursa rece.
unde gazul absoarbe căldura din
interiorul camerei C2 (T2 = ct;
V1→V2);
DA
– revenirea gazului în camera C1
unde este împins de pistonul P2 din
camera C2 (V2 = ct; T2→T1).

Sisteme de termografiere (16)

Racirea detectorului (3)

Sisteme de termografiere (16) Racirea detectorului (3) Răcirea prin efect termoelectric presupune valorificarea

Răcirea prin efect termoelectric presupune valorificarea transferului termic bazat pe efectul Peltier.

Dacă p1 şi p2 sunt puterile termoelectrice ale celor două metale, 1 şi, respectiv 2,

cantitatea de căldură cedată de una dintre joncţiuni în funcţie de temperatura T a acestuia este

dată de relaţia:

Când I este pozitiv, diferenţa p1 p2 este de asemenea pozitivă rezultând astfel o absorbţie de căldură în joncţiunea B şi o degajare de căldură în joncţiunea A.

Când curentul circulă în sens invers are loc o absorbţie de căldură în joncţiunea A şi o degajare de căldură în joncţiunea B.

Q = (p1 p2) T . I

Q

B

A

2 1 I Q
2
1
I
Q
2
2
B. Q = ( p1 – p2 ) T . I Q B A 2 1

Q

B

A

2 1 I
2
1
I
2 Q
2
Q

a.

b.

Schema de răcire bazată pe efectul Peltier:

a – absorbţie de căldură în joncţiunea B; b – absorbţie de căldură în joncţiunea A.

INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA

INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA

INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA
INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA
INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA
INTERACŢIUNEA CU ATMOSFERA

În controlul termografic de la distanţă, radiaţia infraroşie emisă de un obiect ajunge la detector după ce traversează un strat atmosferic.

Undele electromagnetice se propagă cel mai bine în vid.

Prezenţa oricui mediu de propagare, diferit de vid, afectează în sens negativ transmiterea radiaţiei.

Detecţia de la distanţă este afectată de o serie de factori care depind de mediul în care este situat ansamblul obiect examinat - sistem termografic. - obiectele din vecinatate, caracterizate din punct de vedere termic de capacitatea lor de a reflecta radiaţia termică şi emisivitatea proprie; - stratul atmosferic, caracterizat prin componenţa şi prin dinamica sa în locul şi în momentul examinării.

Examinarea de la distanta

Examinarea de la distanta

Examinarea de la distanta
Examinarea de la distanta
Examinarea de la distanta
Examinarea de la distanta
Radiaţii şi reflexii provocate de obiecte îndepărtate Fundal (background) Mediu ambiant Câmp de vedere (FOV)
Radiaţii şi reflexii provocate de
obiecte îndepărtate
Fundal
(background)
Mediu ambiant
Câmp de vedere
(FOV)
Obiect
examinat
Strat
atmosferic
Cameră IR
Obiecte învecinate
Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă

Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă

Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă
Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă
Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă
Transmisia radiaţiei infraroşii prin atmosferă
1 CO 2 H 2 O 0,9 + H 2 O CO 2 0,8 CO
1
CO 2
H
2 O
0,9
+
H
2 O
CO 2
0,8
CO 2
H
2 O
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
1,5
2,5
m - fereastra
I
0,1
3
5
m - fereastra II
8
13
m - fereastra III
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

lungimea de undă

[ m]

Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (1)

Răspunsul spectral

Prin răspuns spectral se înţelege banda spectrală care este sesizată de sistem (subansamblul optic, filtrul şi detectorul) definită, în general, printr-un domeniu de lungimi de undă = b - a , centrat aproximativ pe o lungime de undă medie, 0 situată între b şi a . Recomandari:

Examinări în energetica (de interior): 3 … 5 m si 8 … 12 m

Examinări ale echipamentelor electrice de exterior: 8 … 12 m

Obiecte cu temperatură înaltă (peste 400 0 C): 3 … 5 m

Suprafeţe puternic reflectante pentru radiaţia IR: 3 … 5 m

Examinări de la mare distanţă (din avion sau satelit): 8 … 12 m

Obiecte din sticlă sau plastic: 3 … 5 m

Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (2)

Rezoluţia termică

Diferenţa de temperatură minim sesizabilă de către un sistem termografic poartă numele de rezoluţie termică.

Echipamentele actuale destinate examinărilor civile au o rezoluţie termică minimă de 0,02 0 C.

Diferenţa de temperatură echivalentă zgomotului (Noise Equivalent Temperature Difference NETD), denumită şi sensibilitatea termică, este diferenţa de temperatură dintre două puncte ale obiectului examinat, sau între un punct al obiectului şi un punct al mediului înconjurător, capabilă să producă un semnal cel puţin egal cu tensiunea eficace a zgomotului sistemului.

Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (3)

Diferenţa de temperatură minim sesizabilă (Minimum Resolvable Difference – MRTD) este diferenţa de temperatură minimă pentru care un sistem de termografiere asigură realizarea unei imagini vizibile pe care se disting punctele cu temperaturi diferite.

……… a a/2 a/4
………
a
a/2
a/4

7a

Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (4)

Rezoluţia spaţială

Unghiul solid care limitează capacitatea

de separare a detaliilor obiectului examinat, denumit şi unghiul solid de analiză al sistemului, defineşte rezoluţia spaţială.

Rezoluţia spaţială poate fi definită şi prin mărimea intitulată „câmp instantaneu de vedere” (Instantaneous Field of View – IFOV).

A

AP = (IFOV) 2 .D 2 IFOV F O D
AP = (IFOV) 2 .D 2
IFOV
F
O
D

F – distanţa focală efectivă a sistemului optic; IFOV – câmpul de vedere instantaneu; D – distanţa dintre camera IR şi obiectul examinat; A - dimensiunea caracteristică a unui element al detectorului; AP – proiecţia câmpului de vedere instantaneu.

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)

Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)
Caracterizarea sistemelor de termografiere (5)

Rezoluţia temporală

Rezoluţia temporală sau frecvenţa de repetare a cadrelor înseamnă numărul de imagini preluate în unitatea de timp şi este dependentă de durata în care sistemul de termografiere produce un cadru, ceea ce însemnă integrarea mai multor câmpuri vizuale necesare pentru obţinerea unui cadru.

La compararea a două sisteme de termografiere frecvenţa cadrelor este foarte importantă. Astfel, un sistem cu o frecvenţă mică va produce imagini în dungi, chiar dacă deplasarea camerei se face cu viteză mică.

Etalonare

Etalonare Strat 1 D 1 D 2 D 3 D 4 Strat 2 Strat 3 Strat
Strat 1 D 1 D 2 D 3 D 4 Strat 2 Strat 3 Strat
Strat 1
D 1
D 2
D 3
D 4
Strat 2
Strat 3
Strat 4
Suport
Bandă adezivă
Indicaţii de defect pentru: D 1 D 2 D 3 D 4
Indicaţii de defect pentru:
D 1
D 2
D 3
D 4

Paleta de culori

Termograma

etalonului

Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri

Aplicatii (1): Pierderi de caldura in cladiri

Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri
Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri
Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri
Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri
Aplicatii (1) : Pierderi de caldura in cladiri
Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor

Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor

Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor
Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor
Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor
Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor

Clădirea din Calea Victoriei, numărul 23, construită în 1938.

Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor Clădirea din Calea Victoriei, numărul 23, construită în 1938.
Aplicatii (2): deteriorari ale cladirilor Clădirea din Calea Victoriei, numărul 23, construită în 1938.

Aplicatii

(3)

Aplicatii (3) Termograme Imagine in vizibil Cladiri afectate de cutremure Defectoscopie nedistructiva –
Termograme Imagine in vizibil
Termograme
Imagine in vizibil

Cladiri

afectate

de

cutremure

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (4) : detectia umiditatii

Aplicatii (4): detectia umiditatii

Aplicatii (4) : detectia umiditatii
Aplicatii (4) : detectia umiditatii
Aplicatii (4) : detectia umiditatii
Aplicatii (4) : detectia umiditatii
Aplicatii (4) : detectia umiditatii Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (5)

Aplicatii (5) Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu
Aplicatii (5) Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii

(6)

Aplicatii (6) Instalatii din industria chimica *>200.2° 200.0 150.0 *<100.0° *>54,6° 50,0 40,0

Instalatii din industria chimica

*>200.2° 200.0 150.0 *<100.0°
*>200.2°
200.0
150.0
*<100.0°

*>54,6°

50,0

50,0

40,0

40,0

30,0

30,0

20,0

20,0

*<18,0°

Camera Spot 1 28,4
Camera Spot 1
28,4

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (7)

Aplicatii (7) Instalatii din domeniul energetic *>28,1 28,0   26,0 24,0   22,0  

Instalatii din domeniul energetic

*>28,1

28,0

 

26,0

24,0

 

22,0

 

*<21,2

Camera Spot 1 23,7
Camera
Spot 1
23,7
*>33,9 32,0 30,0 28,0 Camera Spot 1 26,0 24,8 24,0 *<22,5
*>33,9
32,0
30,0
28,0
Camera
Spot 1
26,0
24,8
24,0
*<22,5

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (8)

Aplicatii (8) Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu
Aplicatii (8) Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

APLICATII (9)

APLICATII (9)
APLICATII (9)
APLICATII (9)
APLICATII (9)
APLICATII (9)

Studiul materialelor compozite cu matrice polimerica solicitate la impact

compozite cu matrice polimerica solicitate la impact Termograma unui material compozit solicitat la impact.

Termograma unui material compozit solicitat la impact.

Termograma unui material compozit solicitat la impact. Variatia temperaturii pe o axa orizontala Defectoscopie

Variatia temperaturii pe o axa orizontala

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (10)

Aplicatii (10)
Aplicatii (10)
Aplicatii (10)
Aplicatii (10)
Aplicatii (10)
Aplicatii (10) Comparaţie între cele două hidroagregate ale Hidrocentralei Udeni, Goleşti , după căldura apei de
Aplicatii (10) Comparaţie între cele două hidroagregate ale Hidrocentralei Udeni, Goleşti , după căldura apei de

Comparaţie între cele două hidroagregate ale Hidrocentralei Udeni, Goleşti , după căldura apei de evacuare

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (11 )

Aplicatii (11 )
Aplicatii (11 )
Aplicatii (11 )
Aplicatii (11 )
Aplicatii (11 )

*>41,9

40,0

20,0

*<11,8

Aplicatii (11 ) *>41,9 40,0 20,0 *<11,8 Evidenţierea modurilor de pierdere a căldurii în conducta de
Aplicatii (11 ) *>41,9 40,0 20,0 *<11,8 Evidenţierea modurilor de pierdere a căldurii în conducta de

Evidenţierea modurilor de pierdere a căldurii în conducta de 6 atm transport abur

OLTCHIM, Ramnicu Valcea: pierderi de căldură prin conducţie în zona de sprijin pe suport; degradarea izolaţiei; alunecarea stratului de vată minerală.

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (12 )

Aplicatii (12 )
Aplicatii (12 )
Aplicatii (12 )
Aplicatii (12 )
Aplicatii (12 )

*>60,

 

60,0

40,0

20,0

*<15,

) *>60,   60,0 40,0 20,0 *<15, Conducte transport abur OLTCHIM Ramnicu Valcea Defectoscopie
) *>60,   60,0 40,0 20,0 *<15, Conducte transport abur OLTCHIM Ramnicu Valcea Defectoscopie

Conducte transport abur OLTCHIM Ramnicu Valcea

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (13)

Aplicatii (13)
Aplicatii (13)
Aplicatii (13)
Aplicatii (13)
Aplicatii (13)

Monitorizarea procesului de sudare

*>703,5 500,0 400,0 300,0 200,0 Camera Spot 1 600,1 *<400,0
*>703,5
500,0
400,0
300,0
200,0
Camera Spot 1
600,1
*<400,0

*>184,2

180,0

 

160,0

140,0

 

120,0

 

*<100,0

160,0 140,0   120,0   *<100,0 Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (14)

Aplicatii (14)
Aplicatii (14)
Aplicatii (14)
Aplicatii (14)
Aplicatii (14)

Verificarea izolatiilor termice ale unor containere militare

*>33.2°C

33.0

32.0

31.0

30.0

29.0

28.0

27.0

26.0

*<25.5°C

29.0 28.0 27.0 26.0 *<25.5°C *>42.8°C *<18.4°C 42.0 40.0 38.0
*>42.8°C *<18.4°C
*>42.8°C *<18.4°C

*>42.8°C

*>42.8°C *<18.4°C
*>42.8°C *<18.4°C
*>42.8°C *<18.4°C
*>42.8°C *<18.4°C

*<18.4°C

42.0

40.0

38.0

36.0

34.0

32.0

30.0

28.0

26.0

24.0

22.0

20.0

42.0 40.0 38.0 36.0 34.0 32.0 30.0 28.0 26.0 24.0 22.0 20.0
32.0 30.0 28.0 26.0 24.0 22.0 20.0 Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Aplicatii (15)

Aplicatii (15)
Aplicatii (15)
Aplicatii (15)
Aplicatii (15)
Aplicatii (15)
Aplicatii (15) Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

Defectoscopie nedistructiva – Termografierea in infrarosu

ECHIPAMENTE