Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Referat pe tema:
Statul de drept: principiile
si mecanismele
functionarii
Chisinau 2015
De-a lungul evolutiei istorice, organizarea politica a societatii, ndeosebi prin principala sa institutie
- statul -, s-a realizat tot mai mult pe baza perfectarii structurii statale n raport cu cetatenii si a unor
legi riguroase, care stabileau att drepturile si libertatile cetatenilor, ct si obligatiile organelor de
stat de a actiona n spiritul legilor. nsasi denumirea de stat de drept indica faptul ca statul si
exercita puterea sa politica pe baza legilor, folosind forta argumentului, si nu argumentul fortei.
Un stat de drept n forma incipienta a existat chiar n antichitate, unde, n cadrul democratiilor
din perioada respectiva, au existat organizatii statale ntemeiate pe lege, asigurndu-se alegerea
conducatorilor de catre cetateni.
Statul de drept, n forma sa clasica, l ntlnim, nsa, ncepnd cu epoca moderna, cnd s-au
impus o serie de principii n viata sociala, care asigurau functionalitatea ca atare. nsasi denumirea
de stat de drept a fost sugerata de catre Montesquieu, n lucrarea "Despre spiritul legilor", care
formuleaza cerinta ramasa celebra "Nimeni sa nu fie constrns sa faca lucrurile pe care legea nu-l
obliga si sa nu le faca pe cele pe care legea i le ngaduie". Tot din perioada respectiva statul ncepe
sa se legitimeze prin societatea civila si nu prin emanatia divina. n conceptia noua, superioara,
statul a aparut, dupa cum se exprima J.J. Rousseau, ca un contract ntre cetateni si autoritatea
politica.
Afirmarea statului de drept se fundamenteaza de la nceputul existentei sale pe principiul
separatiei puterilor. Politologul francez Raimond Aron afirma ca pentru constituirea unui stat de
drept este nevoie sa fie ales un parlament, sa fie alese organele constitutionale, sa fie investiti cu
autoritate legitima functionarii, iar legea sa guverneze relatiile sociale n ansamblul lor. Statul de
drept constituie n epoca contemporana o problema de cea mai mare importanta teoretica si practica,
care face obiectul nu numai al unor studii ample, ci si al unor legiferari n conventii internationale.
n strnsa concordanta cu prevederile din documentele enumerate si cu practica
internationala, statul de drept si exercita puterea n conformitate cu legea.
organele puterii de stat (centrale si locale) sa fie alese de cetateni, prin vot universal, direct
raspunzatoare;
circulatia libera a informatiei si persoanelor, dreptul la libera exprimare si organizare
politica si profesionala a tuturor cetatenilor, n conformitate cu legea, care sa faca posibil
Primul ar consta n faptul ca daca o grupare politica se afla pe un interval prea mare de timp la
guvernare, si poate crea conditii de a deveni prea autoritara, care deschide calea alunecarii spre
dictatura. La aceasta se adauga faptul ca n astfel de conditii se creeaza mari posibilitati de coruptie
si abuzuri. Un alt considerent consta n aceea ca ntreaga clasa politica, pentru a se maturiza, trebuie
sa treaca prin ambele ipostaze att de guvernare ct si opozitie. Un om politic nu se poate considera
cu adevarat competent, daca nu face dovada calitatilor sale n ambele posturi (putere si opozitie).
Rezulta de aici ca alternanta democratica la guvernare constituie o adevarata scoala pentru ntreaga
clasa politica care trebuie sa absolve cu bune rezultate att exercitiul guvernarii ct si cel al
opozitiei. n regimurile democratice din trecutul tarii noastre, principiul alternantei democratice la
guvernare a functionat doar partial, n sensul ca au putut fi schimbate democratic numai parlamentul
bazat pe drept, expresie n opinia noastr incorect. Un stat autoritar de asemenea are la baz un
sistem de drept pe care ine s-l protejeze i cu ajutorul cruia i menine autoritatea. Astfel, spre
exemplu, n statutul poliienesc (Politzeistaat) nu se poate afirma c dreptul este ignorat. Statul
poliienesc acord un mare rol dreptului, dar acesta este lipsit de orice element de ambivalen, de
orice caracter de reciprocitate: lsat sub semnul unilateralitii, el nu este dect expresia supremaiei
etatice, acoperit de puterea sa. n cadrul statului poliienesc exist o dominaie a unui drept format
de stat i numai pentru stat. Dei exist o dominaie a dreptului, nu putem afirma c este vorba de
un stat de drept. Este necesar de accentuat ce fel de drept exist n acel stat. ntr-un stat de drept,
dreptul nu este numai un mijloc de aciune a statului ci i un vector de limitare a puterii lui. Or,
Fundamentarea teoretic a statului de drept se bazeaz pe teoria autolimitrii puterii de stat,
potrivit creia statul acord drepturi subiective cetenilor, drepturi care se ndreapt uneori
mpotriva sa, iar n relaiile externe statul trebuie s respecte normele de drept internaional.
CONCLUZII
Prin urmare, conceptul statului de drept privete nu numai raporturile ntre stat i drept, dar i
raporturile ntre puterea de stat, societate i individ. Astfel, o problem primordial a statului de
drept rmne a fi cea a limitrii aciunii statului n raporturile dintre stat i cetean, n care ambii
termeni sunt luai n consideraie ca subiecte de drept. Un aspect al problemei relaiilor dintre
cetean i stat este cel al libertii, al limitrii aciunii statului asupra drepturilor sale. Un postulat
fundamental al teoriei statului de drept este c statul poate fi legat prin drept, adic organele i
funcionarii statului, statul nsui, pot fi limitai n aciunea lor prin norme juridice, pe care nu le pot
nclca fr s rspund, adic fr s suporte sanciunea ce se aplic oricrui subiect de drept
atunci cnd ncalc legea. Or, statul de drept constituie o replic social fa de abuzul de putere i o
soluie pentru mpiedicarea acestuia.
Statul nu este absolut independent n activitatea sa, ci este ngrdit de autoritatea dreptului. Este n
strns legtur cu teoria separaiei puterilor n stat.
Statul de drept i are originea n gndirea liberal.
Statul de drept a fost conceput ca un stat care i elaboreaz propriile legi, crora el nsui li se
supune, fr a se aprofunda n mod real implicaiile sale.
BIBLIOGRAFIE
Baltag D., Teoria general a dreptului. Chiinu, 2010.
Negru B., Teoria general a statului i dreptului, Chiinu, 2006
Bobo Gh. Teoria general a statului i dreptului. Bucureti, 1993, p.51
http://studiijuridice.md/revista-nr-3-4-2009/unele-aspecte-conceptuale-ale-statului-de-drept
Cuprins
STAT DE DREPT: NOTIUNI GENERALE...........................................................................1
STATUL DE DREPT; PRINCIPII DE BAZA .........................................................................2
TRASATURILE CARE STAU LA BAZA ACTIVITATII STATULUI DE DREPT:......................3
MANIFESTAREA STATULUI DE DREPT PE PLAN POLITIC:..............................................5
CONCLUZII.....................................................................................................................6
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................7