CZU 551.58(478)(084.42)=135.

1=111
R 47

Proiect finanţat de Fondul Ecologic Naţional

Conducător de proiect: dr. hab. Maria Nedealcov

Consultant ştiinţific: Ioan Donisa, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România)
Redactori ştiinţifici: Liviu Apostol, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România); Valentin Sofroni, dr. hab. în geografie, prof. univ. (Facultatea
de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol)

Recenzent: Catedra de geografie generală, Facultatea de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol

Redactor: Mihai Papuc

Corectori: Maria Cornesco, Valeria Iamandi
Redactor tehnic: Nina Duduciuc
Machetare computerizată: Olga Ciuntu
Copertă: Vitalie Ichim

Hărţi: Valentin Răileanu

Fotografii: Valentin Răileanu
Prezentare grafică (figuri, tabele): Maria Nedealcov, Ana Gămureac, Valentina Rusu
Actualizarea bazei de date: Rodica Cojocari, Galina Mleavaia
Redactarea şi verificarea bazei ştiinţifice a hărţilor: Editura Strih SRL

Traducere în limba engleză: Rodica Sîrbu

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Atlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova = Atlas. Climatic resources of the Republic of
Moldova / colectiv de aut.: Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică ş.a.; red. şt.: Liviu Apostol,
Valentin Sofroni; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Mediului al Rep. Moldova, Inst. de Ecologie şi
Geogr. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa (în colaborare cu editura Strih SRL), 2013 (Combinatul Poligr.) – 76 p.
Tit., text paral.: lb. rom., engl.
ISBN 978-9975-67-894-0
551.58(478)(084.42)=135.1=111

© Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică, Rodica Cojocari,

Galina Mleavaia, Rodica Sîrbu, Ana Gămureac, Valentina Rusu, 2013
© Fotografii: Valentin Răileanu, 2013
ISBN 978-9975-67-894-0 © Î.E.P. Ştiinţa, 2013
 CUPRINS • CONTENTS
SEMNE CONVENŢIONALE. NOTE EXPLICATIVE . . . . . . . . . 5
INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
TEMPERATURA
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în ianuarie. . . . 8
Temperatura medie a aerului în ianuarie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în februarie. . 10
Temperatura medie a aerului în februarie. . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în martie. . . 12
Temperatura medie a aerului în martie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în aprilie. . . 14
Temperatura medie a aerului în aprilie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în mai. . . . . 16
Temperatura medie a aerului în mai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în iunie. . . . 18
Temperatura medie a aerului în iunie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în iulie. . . . . 20
Temperatura medie a aerului în iulie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în august. . . 22
Temperatura medie a aerului în august. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în
septembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Temperatura medie a aerului în septembrie. . . . . . . . . . . . . . . 25
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în octombrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Temperatura medie a aerului în octombrie . . . . . . . . . . . . . . . 27
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în noiembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Temperatura medie a aerului în noiembrie. . . . . . . . . . . . . . . . 29
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în decembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Temperatura medie a aerului în decembrie . . . . . . . . . . . . . . . 31
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în anotimpul de iarnă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Temperatura medie a aerului în anotimpul de iarnă. . . . . . . . . 33
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în anotimpul de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Temperatura medie a aerului în anotimpul de primăvară. . . . . 35
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în anotimpul de vară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Temperatura medie a aerului în anotimpul de vară. . . . . . . . . 37
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii
în anotimpul de toamnă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Temperatura medie a aerului în anotimpul de toamnă. . . . . . . 39
Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii anuale. . . . . 40
Temperatura medie anuală a aerului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
CONVENTIONAL SIGNS. NOTES. . . . . . . . . . . . . . 5
INTRODUCTION . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
TEMPERATURE
Spatio-temporal estimation of average temperature in January. . . 8
Average air temperature in January. . . . . . . . . . . . . . . 9
Spatio-temporal estimation of average temperature in February. .10
Average air temperature in February . . . . . . . . . . . . . 11
Spatio-temporal estimation of average temperature in March. . 12
Average air temperature in March. . . . . . . . . . . . . . . 13
Spatio-temporal estimation of average temperature in April. . 14
Average air temperature in April. . . . . . . . . . . . . . . 15
Spatio-temporal estimation of average temperature in May. . 16
Average air temperature in May. . . . . . . . . . . . . . . . 17
Spatio-temporal estimation of average temperature in June. . 18
Average air temperature in June. . . . . . . . . . . . . . . . 19
Spatio-temporal estimation of average temperature in July. . 20
Average air temperature in July . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Spatio-temporal estimation of average temperature in August. . 22
Average air temperature in August. . . . . . . . . . . . . . 23
Spatio-temporal estimation of average temperature
in September . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Average air temperature in September . . . . . . . . . . . . 25
Spatio-temporal estimation of average temperature
in October. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Average air temperature in October . . . . . . . . . . . . . 27
Spatio-temporal estimation of average temperature
in November . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Average air temperature in November . . . . . . . . . . . . 29
Spatio-temporal estimation of average temperature
in December. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Average air temperature in December . . . . . . . . . . . . 31
Spatio-temporal estimation of average temperature
in the winter season. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Average air temperature in the winter season. . . . . . . . 33
Spatio-temporal estimation of average temperature
in the spring season. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Average air temperature in the spring season. . . . . . . . . 35
Spatio-temporal estimation of average temperature
in the summer season. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Average air temperature in the summer season . . . . . . . 37
Spatio-temporal estimation of average temperature
in the autumn season . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Average air temperature in the autumn season. . . . . . . . 39
Spatio-temporal estimation of average annual temperature. . 40
Annual average air temperature. . . . . . . . . . . . . . . . 41
3
 PRECIPITAŢII
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în ianuarie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Cantitatea medie de precipitaţii în ianuarie . . . . . . . . . . . . . . . 43
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în februarie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Cantitatea medie de precipitaţii în februarie . . . . . . . . . . . . . . 45
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în martie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Cantitatea medie de precipitaţii în martie. . . . . . . . . . . . . . . . .47
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în aprilie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
Cantitatea medie de precipitaţii în aprilie. . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Cantitatea medie de precipitaţii în mai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în iunie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Cantitatea medie de precipitaţii în iunie. . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în iulie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Cantitatea medie de precipitaţii în iulie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în august. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Cantitatea medie de precipitaţii în august. . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în septembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Cantitatea medie de precipitaţii în septembrie. . . . . . . . . . . . . 59
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în octombrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Cantitatea medie de precipitaţii în octombrie. . . . . . . . . . . . . 61
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în noiembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Cantitatea medie de precipitaţii în noiembrie . . . . . . . . . . . . . 63
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în decembrie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Cantitatea medie de precipitaţii în decembrie. . . . . . . . . . . . . 65
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în anotimpul de iarnă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de iarnă. . . . . . .67
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în anotimpul de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de primăvară . . 69
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în anotimpul de vară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de vară . . . . . . .71
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
în anotimpul de toamnă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de toamnă . . . . 73
Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii
anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Cantitatea medie de precipitaţii anuale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
4
Precipitation
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in January. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Average amount of precipitation in January. . . . . . . . . . 43
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in February . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Average amount of precipitation in February. . . . . . . . . 45
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in March . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Average amount of precipitation in March . . . . . . . . . . 47
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in April. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Average amount of precipitation in April. . . . . . . . . . . 49
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in May. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Average amount of precipitation in May. . . . . . . . . . . . 51
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in June. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Average amount of precipitation in June . . . . . . . . . . . 53
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in July. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Average amount of precipitation in July. . . . . . . . . . . . 55
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in August. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Average amount of precipitation in August . . . . . . . . . . 57
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in September. . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Average amount of precipitation in September. . . . . . . . 59
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in October . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Average amount of precipitation in October . . . . . . . . . 61
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in November . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Average amount of precipitation in November. . . . . . . . 63
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in December . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Average amount of precipitation in December . . . . . . . . 65
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in the winter season. . . . . . . . . . . . . 66
Average amount of precipitation in the winter season . . . . 67
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in the spring season. . . . . . . . . . . . . . 68
Average amount of precipitation in the spring season. . . . . 69
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in the summer season . . . . . . . . . . . . 70
Average amount of precipitation in the summer season. . . 71
Spatio-temporal estimation of the amount
of precipitation in the autumn season . . . . . . . . . . . . 72
Average amount of precipitation in the autumn season. . . . 73
Spatio-temporal estimation of the amount of annual
precipitation. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Average amount of annual precipitation . . . . . . . . . . . 75
Semne convenţionale • CONVENTIONAL SIGNS

Chişinău – Capitala • Capital

Municipii • Municipialities

Centre raionale • District Centers

Staţii meteorologice • Meteorological Stations

Posturi meteorologice • Precipitation Stations

Frontiera de stat • State Boundary

Limitele administrativ-teritoriale • Administrative-territorial boundaries

Rîuri • Rivers

Lacuri de acumulare • Accumulation Lakes

Lacuri • Lakes

NOTE EXPLICATIVE • NOTES

Ph Valoarea P a altitudinii absolute.
Absolute altitude P-value
Ph2 Valoarea P a altitudinii absolute la pătrat.
Squared absolute altitude P-value
Px Valoarea P a coordonatei X.
X coordinate P-value
Py Valoarea P a coordonatei Y.
Y coordinate P-value
model Valoarea P a modelului regresional.
P
Regression model P-value
F Raportul dintre varianţa explicată de factori şi cea neexplicată.
Ratio between the variance explained by factors and the unexplained one
R2 Indică cîte procente din varianţă sînt explicate de model.
Shows how many percent of the variance is explained by the model
SEE Eroarea standard de estimare.
Standard Error of Estimate
MAE Eroarea medie absolută.
Mean absolute error
Mr Valoarea medie a reziduurilor.
Average value of the residuals
Rfin Coeficientul de corelaţie dintre valorile observate şi cele calculate.
Coefficient of the correlation between observed and calculated values
5
 INTRODUCERE • INTRODUCTION
Atlasul tematic conţine un set de hărţi ce reflectă repartiţia
spaţială a temperaturii medii lunare, sezoniere şi anuale a aerului,
a cantităţii medii de precipitaţii atmosferice lunare, sezoniere şi
anuale pentru o perioadă de 30 de ani (1981–2010). Ca mate-
riale de bază au servit datele înregistrate la staţiunile şi postu-
rile meteorologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
Toate hărţile au fost elaborate la scara 1:1 500 000 în proiecţia
Transversală Mercator, utilizînd metoda modelării cartografice.
Datele colectate corespund înălţimii adăpostului meteorologic
(2 m).
Fiecare hartă este precedată de o pagină cu informaţii supli-
mentare privind estimarea tendinţei de modificare a fiecărui indi-
ce climatic pentru o perioadă de mai mult de un secol (pentru
temperatura aerului a fost luată în calcul perioada observaţiilor
instrumentale 1887–2010, iar pentru cantitatea de precipitaţii
atmosferice – perioada 1891–2010), precum şi unele teste statis-
tice ce denotă validitatea modelului cartografic utilizat. Graficele
(Fig. 1., Fig. 2.) conţin valorile medii (verde sau albastru), medii
atenuate (roşu), tendinţa (negru) şi diferenţele dintre valorile medii
(anii 1981–2010) şi norma climatică (anii 1961–1990). Macheta
conţine harta propriu-zisă, legenda acesteia, unele elemente sta-
tistice (inclusiv valorile extreme), histograma distribuţiei spaţiale
a valorilor climatice, graficul „Valori observate – Valori calculate”.
Cel din urmă prezintă o evidenţă a exactităţii modelului carto-
grafic utilizat. Harta distribuţiei spaţiale a indicelui climatic mai
conţine reţeaua hidrografică (simplificată) pentru a accentua rolul
reliefului, de asemenea, este redată poziţionarea staţiunilor şi pos-
turilor meteorologice, a municipiilor, a centrelor raionale, precum
şi limitele raioanelor. Astfel, consumatorii de informaţie climatică
au posibilitatea de a cunoaşte temperatura şi cantitatea de preci-
pitaţii în fiecare raion administrativ aparte. Harta mai conţine şi
o imagine referitor la perioada de timp analizată (lună, anotimp,
an). Valorile axei verticale a histogramei reprezintă numărul de
pixeli pe imaginea hărţii. Fiecare pixel corespunde unei suprafeţe
de teren de 4 ha, egală cu rezoluţia hărţii. Pe grafic sînt comparate
valorile înregistrate la staţiile şi posturile meteorologice cu cele
obţinute prin modelarea cartografică. Coeficientul de corelaţie
Rfin caracterizează intensitatea relaţiei dintre aceste două seturi
de valori.
Modelarea cartografică a fost efectuată în două etape. În
prima etapă s-a utilizat metoda regresiei multiple cu mai multe
proceduri de pas, care a permis scoaterea în evidenţă a depen-
denţei valorilor ce reflectă temperatura şi precipitaţiile atmosfe-
rice de mai mulţi factori fizico-geografici locali (latitudinea şi
6
The thematic atlas contains a set of maps reflecting the spa-
tial distribution of monthly, seasonal and annual average air tem-
perature, the average amount of monthly, seasonal and annual
precipitation for a period of 30 years (1981–2010). The data
recorded from meteorological and precipitation stations of the
State Hydrometeorological Service served as starting material.
All maps were developed at the scale 1:1 500 000 in the Trans-
verse Mercator projection, using cartographic modeling. The col-
lected data correspond to the meteorological shelter height (2 m).
Each map is preceded by a page with additional information
regarding the estimation of the modification tendency of each cli-
matic index for a period of more than a century (the instrumental
observations made during 1887–2010 were taken into account
for the air temperature and those made during 1891–2010 were
considered for the amount of atmospheric precipitation) and some
statistical tests indicating the validity of the used cartographic
model. The graphs (Fig. 1., Fig. 2.) contain the mean values (green
or blue), the smoothed mean ones (red), the trend (black) and
the differences between mean values (years 1981–2010) and cli-
matic norm (years 1961–1990). The layout of the map contains
the actual map, its legend, some statistical elements (including the
extreme values), the histogram of spatial distribution of climate
values, and the graph „Observed values – Calculated values”. The
last one presents the evidence of the accuracy of the cartographic
model that was used. The map of spatial distribution of the cli-
matic index also contains the (simplified) hydrographic network
to emphasize the role of the relief. It is given the positioning
of precipitation and meteorological stations, municipalities and
district centers and the boundaries of districts. Thus, the climate
information consumers have the opportunity to know the tem-
perature and the amount of precipitation in each administrative
district. The map also contains a picture relating to the analyzed
period of time (month, season, and year). Values on vertical axis
of histogram represent the number of pixels on the map image.
Each pixel corresponds to an area of 4 hectares of land, equal
to the map resolution. On the graph are compared the recorded
values at meteorological stations with those obtained through
cartographic modelling. The correlation coefficient Rfin indicates
the intensity of the relationship between these two sets of values.
The cartographic modeling was performed in two stages. At
the first stage it was used the method of multiple regression with
several step procedures, that allowed to highlight the dependence
of values reflecting the temperature and rainfall on several local
physical-geographical factors (geographical latitude and longitude,
longitudinea geografică, altitudinea absolută şi relativă, înclina-
rea şi orientarea versanţilor). Ca indicatori ai validării modelelor
propuse au servit: testul semnificaţiei P al fiecărui factor fizico-
geografic luat aparte şi al modelului în întregime, coeficientul
de determinare R2, eroarea standard de estimare SEE, eroarea
medie absolută MAE. Cu cît valoarea P este mai mică, cu atît
nivelul de confidenţă CL (de încredere) este mai mare. Valorii
P ≤ 0,1 îi corespunde CL = 90%. Pentru P ≤ 0,05 CL = 95%,
iar pentru P ≤ 0,01 CL =99%. F este raportul dintre varianţa
(dispersia) explicată de regresie şi cea neexplicată. Coeficientul
de determinare R2 reprezintă procentajul instabilităţii variabilei
dependente, explicată de regresie. SEE este egală cu deviaţia
standard a reziduurilor (diferenţele dintre valorile iniţiale şi cele
obţinute prin regresie), iar MAE – cu media reziduurilor.
În etapa a doua au fost interpolate reziduurile regresiei (care
sînt determinate de factori necunoscuţi), utilizînd un interpolator
local. Rezultatele acestei interpolări au fost sumate cu cele ale
modelului de regresie. Interpolatorii locali iau în considerare numai
datele din vecinătatea punctului interpolat.
În cazul temperaturii aerului, ca interpolator, a fost utilizată
procedura IDW (Distanţa Inversă Ponderată). Influenţa punctelor
învecinate descreşte în funcţie de distanţa de la punctul interpolat.
Exponentul funcţiei (de obicei egal cu 2) a fost optimizat.
Precipitaţiile poartă un caracter dinamic, dar şi o variabilitate
mare în spaţiu. Din această cauză, a fost utilizat un set mai mare
de date, iar ca interpolator local a fost utilizat Krigingul rezi-
dual, care ţine cont de structura spaţială a datelor. În acest caz,
a fost necesar ca reziduurile să îndeplinească anumite condiţii.
În primul rînd, reziduurile trebuie să fie distribuite normal, iar
media lor să fie egală cu 0. Coeficienţii standardizaţi de asimetrie
şi exces necesită să fie plasaţi în intervalul ±2. Analiza statistică
denotă că aceste condiţii, în majoritatea cazurilor, sînt îndeplinite.
În cazul în care valorile standardizate ale reziduurilor se aflau
în afara intervalului ±2, aceste valori extreme (outliers) au fost
eliminate din calcul (unele posturi meteorologice). În acelaşi
timp, s-a ţinut cont de valorile trendului spaţial, care, în majo-
ritatea cazurilor, a fost aproximat cu un poligon de ordinul doi.
O altă metodă de testare utilizată a fost şi validarea încrucişată,
care a prevăzut excluderea consecutivă a datelor şi compararea
rezultatelor cu datele iniţiale. Analiza statistică a datelor a fost
efectuată în programul Statgraphics Centurion XV, iar modelările
cartografice şi elaborarea produsului final – în cadrul programului
ArcGIS 10.
relative and absolute altitude, aspect and angle of slopes). As indica-
tors of model validation were used: the test of signifiance P of each
physical-geographical factor taken separately and that of the entire
model, the coefficient of determination R2, the standard error of esti-
mation SEE, and the mean absolute error MAE served as indicators
of the validation of models. The smaller the P value, the higher the
confidence level CL. CL equal to 90% corresponds to value P ≤ 0,1.
CL equal to 95% corresponds to P ≤ 0, 05, and CL equal to 99%
corresponds to P ≤ 0,01. F is the ratio of the variance explained by
regression to the inexplicable one. The coefficient of determination
R2 represents the percentage of the dependent variable variability
explained by regression. SEE is equal to the standard deviation of
residues (differences between baseline values and those obtained via
regression) and MAE is equal to the average residues.
At the second stage, the regression reziduals, that are deter-
mined by unknown factors, were interpolated using a local
interpolator. The results of this interpolation were summed with
those of the regression model. The local interpolators take into
account only the data neighboring with the interpolated point.
In the case of air temperature, the IDW procedure (Weighed
Inverse Distance) was used as an interpolator. The influence of
neighboring points decreases according to the distance from the
interpolated point. The function exponent (usually equal to 2)
was optimized.
The precipitation have a dynamic character and a high variabil-
ity in space. Therefore, we used a larger set of data, and the Residual
Kriging that takes into account the spatial structure of the data
was used as a local interpolator. In this case, it was necessary that
the residuals satisfy certain conditions. Firstly, the residues should
be normally distributed and their mean should be equal to 0. The
standardized coefficients of asymmetry and excess need to be placed
in the range of ± 2. Statistical analysis shows that these conditions
are satisfied in most cases. When the standardized values of residu-
als were outside the range ± 2, these extreme values (outliers) were
removed from the calculation (for some precipitation stations).
At the same time, the values of the spatial trend, which in most
cases was approximated to a polygon of second order, were taken
into account. The cross validation was another testing method; it
provided the subsequent exclusion of data and the comparison of
the results with the original data. The statistical analysis of data was
performed in the program Statgraphics Centurion XV, while the
cartographic modelling and the final product development were
performed within the program ArcGIS 10.
7
 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IANUARIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JANUARY

Temperatura medie a lunii ianuarie (Fig. 1), pe teritoriul The average temperature (Fig. 1) on the territory of
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0174  °C/an pe the Republic of Moldova in January records an increase of
parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile 0,0174  °C/year throughout 1887–2010. In the last two decades,
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce the positive thermal deviations prevail over the negative ones; this
denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna ianuarie este în means that at the current stage, the thermal regime in January is
creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instru- increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instru-
mentale a fost luna ianuarie a anului 2007, cînd temperatura medie mental observations was the January of 2007, when the average
a fost de +3,9  °C. Cea mai rece lună a fost luna ianuarie a anului temperature was +3,9  °C. The coldest month was the January
1963, cînd temperatura medie a atins valori de -11,7  °C (Tab. 1). of 1963, when the average temperature was -11,7  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile The absolute altitude and the geographical latitude were
independente semnificative au fost selectate altitudinea absolută selected as significant independent variables in the regression
şi latitudinea geografică. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final the quality of the proposed regression model. Rfin of the final
este egal cu 0,9998. Sub aspect spaţial, cursurile inferioare ale model is equal to 0,9998. In spatial aspect, the lower courses of
rîurilor mici din sudul Republicii Moldova şi al rîului Prut se small rivers in southern Republic of Moldova and the Prut River
caracterizează prin cele mai înalte valori termice, acestea fiind are characterized by the highest thermal values which are within
cuprinse în limitele -1,4 – -1,3  °C. Cele mai scăzute valori sînt the limits of -1,4  – -1,3  °C. The lowest values are recorded in
înregistrate în extremitatea de nord a republicii şi la altitudine the extreme north of the country and at altitude (in the north-
(în nord-estul şi centrul ţării), unde valorile sînt de -3,4 – -3,6  °C. east and central regions) where the values are -3,4 – -3,6  °C. The
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în ianuarie maximum difference of average temperatures on the territory in
este egală cu 2,3  °C. January is equal to 2,3  °C.
t,°C
Wƒ&

 \ [ 
Fig. 1
  Tendinţa
 de modificare


a temperaturii
 medii în ianuarie
 (1887–2010)

  The modification
 tendency of

the average

 temperature
 in January

(1887–2010)



Anii
$QLL



























































 Years
<HDUV

Wƒ&
t,°C

Fig. 2

  Evoluţia anoma­
 liilor termice în luna
 ianuarie raportate

 la perioada de refe­
 rinţă 1961–1990


 Evolution of
 thermal anomalies
 in January referred


to the baseline
 period 1961–1990




$QLL
Anii





























































<HDUV
Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Ianuarie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. January
Cele mai reci luni Anii • Years 1963 1954 1893 1924 1947 1950 1940 1987 1896 1889
Coldest months t, °C -11,7 -10,3 -10,1 -9,9 -9,4 -8,7 -8,6 -8,5 -8,3 -8,0
Cele mai calde luni Anii • Years 2007 1936 1895 1948 1921 1994 1899 1902 1975 1989
warmest months t, °C 3,9 3,8 3,0 2,7 2,0 1,7 1,5 1,5 1,5 1,3

Tab. 2. Validarea modelului. Ianuarie  Model validation. January

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0046 0,0008 0,0001 25,77 82,4 0,22 0,15 0,00000
Regression

8
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN IANUARIE
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN JANUARY

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

'URFKLD

&D PH
300 000
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
Aria, un. rel. • Area, rel. un.

250 000 /DFXOGHDFXP

6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
200 000 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7
150 000
&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
100 000 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
UH

50 000 /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
0 &X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
Clase • Class es ,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL
Temperatura, °C *ULJRULRSRO
6WUăúHQL -1, 8
Temperature, °C /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD
1vUQR

< -3,0 &+,ù,1Ă8

-2, 2
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
-3,0–-2,5 $QHQLL1RL /DFXO
-2, 6
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
-2,5–-2,0 +vQFHúWL %(1'(5
%R

-3, 0
WQ
D

6ORER]LD
-2,0–-1,5
/DFXOGHDFXP
&R J

-3, 4 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v

> -1,5
OQ LF

-3, 4 -3, 0 -2, 6 -2, 2 -1, 8

ùWHIDQ9RGă
300 000 &LPLúOLD
,D OS X
UD WD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
Aria, un. rel. • Area, rel. un.

250 000 8
Statistics
/X Q J

Minimum200 -3,6°C
000 %DVDUDEHDVFD
D

Maximum -1,3°C
&DQWHPLU &205$7
Interval • 150
Range
000 2,3°C
Media • Mean -2,4°C
,DOS XJH O

Deviaţia standard
100 000 • Standard deviation -0,46°C
/XQ JXĠD

50 000
6DOFLD0LFă

Histograma temperaturii
Histogram of 0temperature
Clase • Class es &DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

300 000 0DQWD 0D

K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“

Aria, un. rel. • Area, rel. un.

250 000
-1, 8
3587

Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL Rfin=0,9998
200 000
/DFXO
%HOHX -2, 2
150 000

-2, 6
100 000
1Ă5 (
$
'8

50 000 -3, 0

0
-3, 4
Clase • Class es -3, 4 -3, 0 -2, 6 -2, 2 -1, 8
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 -1, 8 9

-2, 2

-2, 6
 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN FEBRUARIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN FEBRUARY

Temperatura medie a lunii februarie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0171  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce
denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna februarie este în
creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instru-
mentale a fost luna februarie a anului 2002, temperatura medie a
fost de +4,9  °C. Cea mai rece a fost luna februarie a anului 1929,
cînd temperatura medie a atins valori de -13,5  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999.
Sub aspect spaţial, cursurile inferioare ale rîurilor mici din sudul
Republicii Moldova şi al rîului Prut se caracterizează prin cele
mai înalte valori termice, acestea fiind cuprinse în limitele -0,1  –
-0,5  °C. Cele mai scăzute valori sînt înregistrate în extremitatea
de nord a republicii şi la altitudine (în nord-estul şi centrul ţării),
unde valorile sînt de -1,5  – -2,3  °C. Diferenţa maximă în teritoriu
a temperaturilor medii în februarie este egală cu 2,4  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repu-
blic of Moldova in February records an increase of 0,0171  °C/year
throughout 1887–2010. In the last two decades, the positive ther-
mal deviations prevail over the negative anomalies; this means that
at the current stage, the thermal regime in February is increasing
(Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental observa-
tions was the February of 2002, when the average air temperature
was +4,9  °C. The coldest month was the February of 1929, when
the average temperature reached the values of -13,5  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In
spatial aspect, the lower courses of small rivers in southern Moldova
and the Prut River are characterized by the highest thermal values,
which are within the limits of -0,1 – -0,5  °C. The lowest values are
recorded in the extreme north of the country and at altitude (in the
north-east and central regions) where the values are -1,5– -2,3  °C.
The maximum difference of average temperatures on the territory
in February is equal to 2,4  °C.

t,°C

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de

 modificare a


temperaturii
 medii în februarie


(1887–2010)


 The modification
 tendency of

 the average
 temperature

 in February
 (1887–2010)



Anii



























































 Years

t,°C
 Fig. 2

  Evoluţia


anomaliilor
 termice în luna

 februarie raportate
 la perioada de

 referinţă 1961–1990

  Evolution of
 thermal anomalies

 in January referred
 to the baseline

 period 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Februarie  Top of the coldest and warmest months
recorded in the period 1887–2010. February
cele mai reci luni Anii • Years 1929 1954 1985 1932 1956 1917 1976 1911 1909 1888
coldest months t, °C -13,5 -11,9 -10,0 -8,9 -8,9 -7,8 -7,6 -7,4 -6,7 -6,0
cele mai calde luni Anii • Years 2002 1925 1995 1990 1989 1966 1977 1998 1910 1958
warmest months t, °C 4,9 4,7 4,0 3,8 3,6 3,2 3,1 3,1 2,6 2,5

Tab. 2. Validarea modelului. Februarie  Model validation. February

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0280 0,0001 0,0000 29,65 84,4 0,22 0,16 0,00007
Regression

10
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN februarie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN february

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

'URFKLD

&D PH

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

 X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
&ODVH‡&ODVVHV ,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL
Temperatura, °C  *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
Temperature, °C /DFXOGHDFXP

1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD
1vUQR

< -2,0 

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

-2,0–-1,5  %vF

$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
 7,*+,1$ 7,5$632/
-1,5–-1,0 +vQFHúWL %(1'(5
%R


WQ
D

6ORER]LD
-1,0–-0,5
 /DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL
    
&XFLXUJDQ
v

> -0,5
OQ LF

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD


UD

1,6
J
6ă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum -2,3°C %DVDUDEHDVFD

D

Maximum
0,1°C
&DQWHPLU &205$7
Interval • Range 2,4°C

Media • Mean -1,1°C
,DOS XJH O

Deviaţia standard

• Standard deviation 0,48°C
/XQ JXĠD

Histograma temperaturii

6DOFLD0LFă

Histogram of temperature

&DKXO 7DUDFOLD
&ODVH‡&ODVVHV /DFXO
6D
OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Graph „Observed values – Calculated values“



3587

Rfin=0,9999
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
%HOHX
 

 
1Ă5 (
$ 
'8





&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 11




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN MARTIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN MARCH

Temperatura medie a lunii martie (Fig. 1), pe teritoriul The average air temperature (Fig. 1) on the territory of the
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0095  °C/an pe Republic of Moldova in March records an increase of 0,0095  °C/year
parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile during 1887–2010. In the last two decades, the positive thermal
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce deviations prevail over the negative anomalies; this shows that
denotă că în etapa actuală, regimul termic din luna martie este at the current stage, the thermal regime in March is increasing
în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental obser-
instrumentale este luna martie a anului 1990, cînd temperatura vations was the March of 1990, when the average air temperature
medie a fost de 9,0oC. Extrem de calde au fost şi lunile martie was 9,0  °C. March was extremely warm in the years 2002, 2007,
din anii 2002, 2007, 2008, cînd valorile medii au fost de peste 2008, when the average values were more than 7,0  °C. The coldest
7,0 oC. Cea mai rece lună a fost în anul 1932 cu valoarea medie month was in 1932 when the temperature was -3,5  °C (Tab. 1).
de -3,5  °C (Tab. 1). The absolute altitude and latitude were used as significant
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independent variables in the regression model for 1981–2010. The
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea regression model. Rfin for the final model is equal to 0,9998.
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal The average temperature in March in the southern and south-
cu 0,9998. În sudul şi sud-estul ţării, temperatura medie este eastern parts of the country is 4,0–4,6  °C. The southern extremity
de 4,0–4,6  °C. Extremitatea sudică în văile rîurilor mici a avut in the valleys of small rivers has temperature values of 4,5–4,6  °C.
valori de 4,5–4,6  °C. Cele mai scăzute valori sînt caracteristice The lowest temperature values are characteristic of the northern
extremităţii de nord a republicii şi la altitudine, unde valorile ating extremity and at altitude, where the temperature values reach
2,2–3,0  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii 2,2–3,0°C. The maximum difference of average temperatures is
este egală cu 2,4  °C. equal to 2,4  °C.
t,°C

 \ [ Fig. 1

 Tendinţa
 de modificare
 a temperaturii
 medii în martie
 (1887–2010)

 The modification

tendency of


the average

temperature
 in March
 (1887–2010)


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2

 Evoluţia anoma­

liilor termice în luna

martie raportate la

perioada de refe­

rinţă 1961–1990

  Evolution of
 thermal anomalies
 in March referred to
 the baseline period
 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Martie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. March
cele mai reci luni Anii • Years 1932 1987 1929 1952 1969 1985 1996 1956 1907 1963
coldest months t, °C -3,5 -3,3 -3,0 -2,6 -2,0 -1,9 -1,6 -0,9 -0,8 -0,7
cele mai calde luni Anii • Years 1990 2008 2002 2007 1989 1961 2001 1906 1913 1927
warmest months t, °C 9,0 7,3 7,2 7,1 6,9 6,5 6,0 5,9 5,9 5,9

Tab. 2. Validarea modelului. Martie  Model validation. March

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0084 0,0001 0,0000 34,05 86,1 0,19 0,14 0,00000
Regression

12
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN martie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN march

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

 'URFKLD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
W
 6WvQFD&RVWHúWL 5ă
X
ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
 'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL

Temperatura, °C 6WUăúHQL  *ULJRULRSRO

/DFXOGHDFXP
Temperature, °C 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

< 2,5 

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
2,5–3,0  $QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
3,0–3,5 +vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ
D

 6ORER]LD
3,5–4,0
/DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v

      

OQ LF

> 4,0
 ùWHIDQ9RGă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&LPLúOLD
,D OS X
UD WD

1,6
Statistica
J
6ă

/HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum 2,2°C %DVDUDEHDVFD


D

Maximum 4,6°C
&DQWHPLU &205$7
Interval • Range 2,4°C

Media • Mean 3,5°C

,DOS XJH O

Deviaţia standard • Standard deviation 0,44°C

/XQ JXĠD


6DOFLD0LFă


Histograma temperaturii
Histogram of temperature
&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Graph „Observed values – Calculated values“



3587

Rfin=0,9998

Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO
 %HOHX



 1Ă5 (
$ 
'8





&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  13




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN APRILIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN APRIL

Temperatura medie a lunii aprilie (Fig. 1), pe teritoriul Repu-
blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0137  °C/an pe parcur-
sul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce
denotă că în etapa actuală regimul termic din luna aprilie, mai
ales din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună
din seria observaţiilor instrumentale a fost luna aprilie a anului
1920, cînd temperatura medie a fost de 14,0  °C. Cea mai rece lună
a fost în anul 1929, cu valoarea medie de 5,2  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. În
văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a
republicii temperatura medie din luna aprilie este de 10,5–10,8  °C.
Cele mai scăzute valori, de 9,1–9,5  °C, se observă fragmentar şi
doar la altitudini în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul
republicii însumează valori de 9,5–10,0  °C. Restul teritoriului se
caracterizează prin valori termice cuprinse între 10,0  şi 10,5  °C.
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în aprilie
este egală cu 1,7  °C.
t,°C

\ [






 (1887–2010)

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic
of Moldova in April records an increase of 0,0137  °C/year through-
out 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, the positive
thermal deviations prevail over the negative anomalies; this means
that at the current stage, the thermal regime in April, especially in
recent years, is increasing (Fig. 2). The warmest month in the series
of instrumental observations was the April of 1920, when the average
temperature was 14,0  °C. The coldest month was in 1929, when the
average temperature was 5,2  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9994. In the valleys of the large and small rivers in the south
and south-east of the country, the average temperature in April
is 10,5–10,8  °C. The lowest temperature values of 9,1–9,5  °C are
fragmentarily observed and only at altitudes in the north, north-
east and in the centre. In the north of the country, the temperature
is 9,5–10,0  °C. The remaining areas are characterized by thermal
values between 10,0  and 10,5  °C. The maximum difference of
average temperatures on the territory in April is equal to 1,7  °C.
Fig. 1
 Tendinţa
de modificare
a temperaturii
medii în aprilie
(1887–2010)
 The modification
tendency of the
average tempe­
rature in April


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia
 anomaliilor
termice în luna

aprilie raportate

la perioada de
 referinţă 1961–1990
  Evolution of
 thermal anomalies

in April referred to
the baseline period

1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Aprilie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. April
cele mai reci luni Anii • Years 1929 1933 1893 1955 1896 1965 1931 1987 1907 1940
coldest months t, °C 5,2 5,8 6,0 6,1 6,3 6,3 7,0 7,0 7,1 7,2
cele mai calde luni Anii • Years 1920 1972 1998 1950 1968 2000 1961 1966 1951 1994
warmest months t, °C 14,0 13,4 13,4 13,2 13,2 13,2 12,8 12,8 12,7 12,6

Tab. 2. Validarea modelului. Aprilie  Model validation. April

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0070 0,0499 0,0017 12,05 68,7 0,22 0,16 0,00007
Regression

14
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN aprilie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN april

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
UKX
&LX

'URFKLD


&D PH
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

 &LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
 'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL

6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO
/DFXOGHDFXP
Temperatura, °C 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
Temperature, °C  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

< 9,5  %vF

$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
9,5–10,0 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ
D

6ORER]LD
10,0–10,5
 /DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL
   
&XFLXUJDQ
v

> 10,5
OQ LF

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X


UD WD

1,6
J
6ă

Statistica
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

/HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum
9,1°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 10,8°C
 &DQWHPLU &205$7
Interval • Range 1,7°C

Media • Mean 10,2°C
,DOS XJH O

 • Standard deviation 0,33°C

Deviaţia standard
/XQ JXĠD



6DOFLD0LFă

Histograma temperaturii

Histogram of temperature
&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D

K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587


Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL
Rfin=0,9994

/DFXO
 %HOHX 

 
1Ă5 (
$

'8





&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  15




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN MAI
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN MAY

Temperatura medie a lunii mai (Fig. 1), pe teritoriul Repu-
blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0063  °C/an pe par-
cursul anilor 1887–2010. Deşi se observă o tendinţă de majorare
a acesteia, pentru luna mai este caracteristică o alternare frecventă
a anomaliilor pozitive cu cele negative pe tot parcursul perioadei
examinate (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor
instrumentale este luna mai a anului 2003, cînd temperatura medie
a fost de 20,6  °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1919, cu valoarea
medie de 11,4  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. În
văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a
republicii temperatura medie din luna mai este de 16,5–16,9  °C.
Cele mai scăzute valori, de 15,0  –15,5  °C, se observă fragmentar
şi doar la altitudini: în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul
republicii a avut valori de 15,5–16,5oC. Restul teritoriului se
caracterizează prin valori termice cuprinse între 16,0 şi 16,5  °C.
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în luna mai
este egală cu 1,9  °C.
t,°C

\ [

 de modificare







The average temperature (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in May records an increase of 0,0063  °C/year
during 1887–2010. Although there is a tendency to its increase,
a frequent alternation of positive and negative anomalies during
observed period is characteristic of May (Fig. 2). The warmest
month in the series of instrumental observations was the May of
2003, when the average air temperature was 20,6  °C. The coldest
month was in 1919, when the average value of the temperature
was 11,4  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. In the
valleys of the large and small rivers in the south and south-east
of the country, the average temperature in May is 16,5–16,9  °C.
The lowest values of 15,0–15,5  °C are observed fragmentarily and
only at altitudes: in the north, north-east and in the centre. The
north of Moldova has values of 15,5–16,5  °C. The remaining areas
are characterized by thermal values between 16,0–16,5ºC. The
maximum difference of average temperatures on the territory in
May is equal to 1,9  °C.
Fig. 1
 Tendinţa
a temperaturii
medii în luna mai
(1887–2010)
 The modification
tendency of the
average tempe­
rature in May
(1887–2010)


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor termice în luna
mai raportate la

perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of
 thermal anomalies
 in May referred to

the baseline period
1961–1990





Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Mai  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. May
cele mai reci luni Anii • Years 1919 1912 1933 1940 1978 1980 1902 1918 1991 1917
coldest months t, °C 11,4 12,7 13,2 13,2 13,2 13,2 13,3 13,4 13,5 13,7
cele mai calde luni Anii • Years 2003 1958 1907 1996 2007 1963 1923 1968 1924 1949
warmest months t, °C 20,6 20,1 19,5 19,3 18,9 18,7 18,6 18,4 18,3 18,1

Tab. 2. Validarea modelului. Mai  Model validation. May

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0049 0,0538 0,0013 12,86 70,0 0,23 0,17 0,00007
Regression

16
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN mai
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN may

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

'URFKLD

&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D



58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

 5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL

&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ODVH‡&ODVVHV 'XEăVDUL
&ăOăUDúL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL
 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
Temperatura, °C /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL

Temperature, °C %ăOĠDWD

1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

15,0–15,5 %vF
$QHQLL1RL /DFXO

 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
15,5–16,0 +vQFHúWL %(1'(5
%R


WQ
D

16,0–16,5 6ORER]LD
 /DFXOGHDFXP
&R J

> 16,5  &ăXúHQL

    &XFLXUJDQ

v
OQ LF

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
UD WD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

/X Q J

Minimum
15,0°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 
16,9°C
Interval • 
Range 1,9°C &DQWHPLU &205$7

Media • Mean 16,2°C

,DOS XJH O

Deviaţia standard
 • Standard deviation 0,35°C
/XQ JXĠD



6DOFLD0LFă

Histograma temperaturii

Histogram of temperature

 &DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 &ODVH‡&ODVVHV 0DQWD 0D

K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587

 Rfin=0,9994
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX
 

 
 1Ă5 (
$

'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  17




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IUNIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JUNE

Temperatura medie a lunii iunie (Fig. 1), pe teritoriul Repu-
blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,011  °C/an pe parcursul
anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce
denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna iunie, mai ales
din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din
seria observaţiilor instrumentale a fost luna iunie a anului 2007,
cînd temperatura medie a fost de 23,2  °C. Cea mai rece lună a
fost în anul 1919, cu valoarea medie de 16,4  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea
de sud-est a republicii, temperatura medie din luna iunie este de
20,5–20,9  °C. Cele mai scăzute valori, de 17,8  –18,5  °C, se observă
fragmentar şi doar la altitudini în părţile de nord, nord-est şi
centru. Nordul republicii a avut valori de 17,8–19,0  °C. Restul
teritoriului se caracterizează prin valori termice cuprinse între
19,0 şi 20,0  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor
medii în iunie este egală cu 3,1  °C.
t,°C

\ [



  The modification



The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic
of Moldova in June records an increase of 0,011  °C/year through-
out 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, the posi-
tive thermal deviations prevail over the negative anomalies; this
means that at the current stage, the thermal regime in June, espe-
cially in the recent years, is increasing (Fig. 2). The hottest month
in the series of instrumental observations was the June of 2007,
when the average temperature was 23,2°C. The coldest month was
in 1919 when the average air temperature was 16,4  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9996. In the valleys of the large and small rivers in the south
and south-east of the country, the average temperature in June is
20,5–20,9  °C. The lowest values, 17,8–18,5  °C, are fragmentarily
observed at altitudes in the north, north-east, and in the center.
The northern part of the country has temperature values of
17,8–19,0  °C. The remaining areas are characterized by thermal
values between 19,0 and 20,0  °C. The maximum difference of
average temperatures on the territory in June is equal to 3,1  °C.
Fig. 1
 Tendinţa
de modificare
a temperaturii
medii în luna iunie
(1887–2010)
tendency of the
average tempe­
rature in June
(1887–2010)


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
liilor termice în luna
 iunie raportate la
 perioada de refe­
rinţă 1961–1990

 Evolution of
 thermal anomalies
in June referred to

the baseline period
 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Iunie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. June
cele mai reci luni Anii • Years 1919 1933 1949 1887 1894 1890 1913 1966 1920 1911
coldest months t, °C 16,4 16,8 16,8 17 17,1 17,3 17,3 17,4 17,5 17,7
cele mai calde luni Anii • Years 2007 1946 1964 1924 1999 1954 1892 2009 1953 1979
warmest months t, °C 23,2 22,7 22,7 22,5 22,4 22,3 22 21,7 21,6 21,5

Tab. 2. Validarea modelului. Iunie  Model validation. June

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0014 0,0013 0,0000 28,18 83,7 0,28 0,21 -0,00007
Regression

18
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN iunie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN june

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

'URFKLD


&D PH

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD

&ORGHQL %ă/Ġ,


1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

 &LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

 /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

 5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperatura, °C
7

&ULXOHQL
Temperature, °C 8QJKHQL
*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
< 18,5 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

18,5–19,0 &+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
19,0–19,5 
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
19,5–20,0
%R
WQ
D

 6ORER]LD
20,0–20,5 /DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v

      

OQ LF

> 20,5
ùWHIDQ9RGă
 &LPLúOLD
,D OS X
WD


UD

1,6
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum
17,8°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 20,9°C

&205$7
Interval • 
Range 3,1°C &DQWHPLU

Media • Mean 19,5°C

,DOS XJH O

Deviaţia standard • Standard deviation 0,61°C


/XQ JXĠD



6DOFLD0LFă

Histograma temperaturii

Histogram of temperature
&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D

K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587

 Rfin=0,9996
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO

 %HOHX
 

 
1Ă5 (
 $

'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 19






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IULIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JULY

Temperatura medie a lunii iulie (Fig. 1), pe teritoriul Republi-
cii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0074  °C/an pe parcursul
anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce
denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna iulie, mai ales
din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din
seria observaţiilor instrumentale a fost luna iulie a anului 2007,
cînd temperatura medie a fost de 25,8  °C. Cea mai rece lună a
fost în anul 1912, cu valoarea medie de 18,6  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9992. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea
de sud-est a republicii, temperatura medie din luna iulie este de
22,0–23,2  °C. Cele mai scăzute valori, de 19,8–20,0  °C, se observă
în extremitatea de nord şi doar la altitudini în părţile de nord,
nord-est şi centru. Nordul republicii a avut valori de 19,8–21,0  °C.
Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între
20,0 şi 22,0  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor
medii în iulie este egală cu 3,4  °C.
t,°C

\ [







The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-
lic of Moldova in July records an increase of 0,0074  °C/year
throughout 1887–2010. In the first decade of the XXIst century,
positive thermal deviations prevail over the negative anomalies;
this means that at present, the thermal regime in July, especially
in recent years, is increasing (Fig. 2). The hottest month in the
series of the instrumental observations was the July of 2007, when
the average air temperature was 25,8  °C. The coldest month was
in 1912 when the average temperature was 18,6  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9992. In the valleys of the large and small rivers in the south
and south-east of the Republic, the average temperature in July is
22,0–23,2  °C. The lowest values, 19,8–20,0  °C, are observed only
in the far north and at altitudes in the north, north-east, and in
the center. The north of Moldova has temperature values between
19,8 and 21,0  °C. The central part is characterized by thermal
values between 20,0 and 22,0  °C. The maximum difference of
average temperatures on the territory in July is equal to 3,4  °C.
Fig. 1
 Tendinţa
de modificare
a temperaturii
medii în luna iulie
(1887–2010)
 The modification
tendency of the
average tempe­
rature in July
(1887–2010)


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
liilor termice în luna
 iulie raportate la
 perioada de refe­
rinţă 1961–1990

 Evolution of
 thermal anomalies
in July referred to

the baseline period
 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Iulie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. July
cele mai reci luni Anii • Years 1912 1917 1979 1913 1984 1902 1978 1933 1982 1935
coldest months t, °C 18,6 18,7 18,8 18,9 18,9 19,2 19,4 19,5 19,5 19,6
cele mai calde luni Anii • Years 2007 1936 1959 1999 2001 1938 1994 2002 2009 1995
warmest months t, °C 25,8 25,2 24,5 24,5 24,5 24,2 24,2 24,2 23,9 23,4

Tab. 2. Validarea modelului. Iulie  Model validation. July

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0035 0,0007 0,0001 27,41 83,3 0,33 0,24 0,00000
Regression

20
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN iulie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN july

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87


'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

U
KX
&LX


'URFKLD


&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

 &LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF
UH

&ODVH‡&ODVVHV /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
Temperatura, °C %UDYLFHD
,FKHO
Temperature, °C &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58


7

< 20,0 8QJKHQL &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL
20,0–20,5 /DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD
1vUQR

20,5–21,0 
&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
21,0–21,5
 7,*+,1$
6ăODú
7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5
21,5–22,0
%R
WQ
D

 6ORER]LD
22,0–22,5     
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF


> 22,5

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X


UD WD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum
19,8°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 23,2°C
 &DQWHPLU &205$7
Interval • Range 3,4°C

Media • Mean 21,6°C
 • Standard deviation 0,69°C
,DOS XJH O

Deviaţia standard
/XQ JXĠD



Histograma temperaturii
6DOFLD0LFă

Histogram of temperature
&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD
 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D
 Graph „Observed values – Calculated values“
K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587

 Rfin=0,9992
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX




1Ă5 (
 $
'8





&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 21






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN AUGUST
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN AUGUST

Temperatura medie a lunii august (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0115  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI,
devierile termice pozitive se înregistrează practic în fiecare an,
ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna august
semnificativ este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria
observaţiilor instrumentale a fost luna august a anului 1992, cînd
temperatura medie a fost de 25,1  °C, iar luna august a anilor 2010
şi 2007 ocupă poziţii însemnate în topul celor mai calde luni din
seria observaţiilor instrumentale. Cea mai rece lună a fost în anul
1934, cu valoarea medie de 16,2  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În
extremitatea de sud valoarea termică este de 22,0–22,8  °C. Cele
mai scăzute valori, de 19,1–20,5  °C, se observă în extremitatea de
nord şi la altitudini, în nord-estul şi centrul ţării. Partea centrală
se caracterizează prin valori termice cuprinse între 20,0 şi 22,0  °C.
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în august
este egală cu 3,7  °C.
t,°C

\ [ Fig. 1






 temperature


The average temperature (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in August increases of 0,0115  °C/year du-
ring 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, positive
thermal deviations are recorded almost every year; this means
that at the current stage, the temperature in August has been
significantly increasing (Fig. 2). The warmest month in the series
of instrumental observations was the August of 1992, when the
average temperature was 25,1  °C; the August of 2010 and 2007
occupy significant positions in the top of the hottest months
in the series of instrumental observations. The coldest month
was in 1934, when the average temperature was 16,2  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9999. In the extreme south, the thermal values constitute
22,0–22,8  °C. The lowest values, 19,1–20,5  °C, are observed in
the extreme north and at altitude, in the north-east and in the
center of the country. The center is characterized by thermal
values between 20,0 and 22,0°C. The maximum difference of
average temperatures on the territory in August is equal to 3,7  °C.
 Tendinţa de
modificare a
temperaturii medii
în luna august
(1887–2010)
 The modification
tendency of
the average
in August
(1887–2010)


Anii



























































 Years

t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor termice în luna
august raportate la

perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of
 thermal anomalies
 in August referred to

the baseline period
1961–1990





Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. August  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. August
cele mai reci luni Anii • Years 1934 1926 1976 1915 1912 1987 1914 1906 1919 1933
coldest months t, °C 16,2 17,2 17,7 17,8 18,3 18,3 18,4 18,6 18,6 18,7
cele mai calde luni Anii • Years 1992 2010 1946 2007 1951 2008 1890 1929 2001 1905
warmest months t, °C 25,1 24,9 24,8 23,9 23,8 23,8 23,6 23,6 23,5 23,4

Tab. 2. Validarea modelului. August  Model validation. August

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0643 0,0002 0,0001 23,78 81,2 0,37 0,26 0,00014
Regression

22
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN august
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN august

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

 &ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W

87
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX
&LX


'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL


FD Q
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL 5ă
X W
ùROGăQHúWL
 5vEQLĠD
5H]LQD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
&ODVH‡&ODVVHV
UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X
Temperatura, °C &X OD W
2UKHL
Temperature, °C &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

< 20,0
&ULXOHQL
7

8QJKHQL
20,0 – 20,5 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
20,5 – 21,0  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

21,0 – 21,5
úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO

21,5 – 22,0 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ

22,0 – 22,5
D

 6ORER]LD
      /DFXOGHDFXP

&R J

> 22,5 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v


OQ LF
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


ùWHIDQ9RGă
Statistica &LPLúOLD
,D OS X
UD WD

1,6
J
6ă

Statistics /HRYD 75
8
Minimum
19,1°C
/X Q J

Maximum
22,8°C
%DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 3,7°C

 &205$7
Media • Mean 21,0°C &DQWHPLU
 • Standard deviation 0,75°C
Deviaţia standard

,DOS XJH O

/XQ JXĠD


Histograma temperaturii
6DOFLD0LFă

Histogram of temperature&ODVH‡&ODVVHV

&DKXO 7DUDFOLD
 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“




3587

Rfin=0,9999
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
 %HOHX




1Ă5 (
 $ 
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 23




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN SEPTEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN SEPTEMBER

Temperatura medie a lunii septembrie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0049  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-
tă frecventa alternanţă contrarie. În ultimii 5 ani a crescut rolul
anomaliilor pozitive, ceea ce permite să se concluzioneze că luna
septembrie în ultimii ani devine mai caldă (Fig. 2). Cea mai caldă
lună a fost înregistrată în 1994, cînd temperatura a fost de 20,5  °C.
Cea mai rece lună a fost în anul 1934, cu valoarea medie de 11,0  °C
(Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În
partea de sud a ţării, temperatura este de 16,5– 17,4  °C. Cele mai
scăzute valori, de 14,2–15,5  °C, se observă în nordul ţării. Partea
centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 15,5
şi 16,5  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii
în septembrie este egală cu 3,2  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-
lic of Moldova in September records an increase of 0,0049  °C/year
throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations shows that
these are characterized by their frequent contrastive alternation.
In the last 5 years, the role of positive anomalies has increased
and this allows us to conclude that September is getting warmer
in the recent years (Fig. 2). September was the warmest in 1994,
when the temperature was 20,5  °C. It was the coldest in 1934,
when the average temperature was 11,0  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In
the south of the country, the temperature constitutes 16,5–17,4  °C.
The lowest temperature, 14,2–15,5  °C, is observed in the north of
the country. The central part is characterized by thermal values
between 15,5 and 16,5  °C. The maximum difference of average
temperatures on the territory in September is equal to 3,2  °C.

t,°C

\ [ Fig. 1

 Tendinţa de
 modificare
 a temperaturii
 medii în luna
 septembrie
 (1887–2010)
  The modification
 tendency of

the average
temperature

in September

(1887–2010)

Anii



























































 Years

t,°C
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor termice în
luna septembrie

raportate la

perioada de refe­
 rinţă 1961–1990
  Evolution of
 thermal anomalies

in September
referred to the

baseline period
 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Septembrie  Top of the coldest
and warmest months recorded in the period 1887–2010. September
cele mai reci luni Anii • Years 1934 1996 1914 1889 1933 1959 1912 1915 1921 1971
coldest months t, °C 11,0 12,4 12,7 12,8 13,2 13,3 13,4 13,5 13,6 13,6
cele mai calde luni Anii • Years 1994 1892 1909 1924 1975 1932 1937 1918 1927 2009
warmest months t, °C 20,5 20,2 19,1 19,1 19 18,9 18,9 18,8 18,7 18,7

Tab. 2. Validarea modelului. Septembrie  Model validation. September

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0944 0,0001 0,0001 25,39 82,2 0,32 0,24 0,00007
Regression

24
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN septembrie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN september

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


&LX

 'URFKLD

&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5vEQLĠD
5H]LQD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
&ODVH‡&ODVVHV
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Temperatura, °C 'XEăVDUL
&ăOăUDúL
3 58

Temperature, °C
7

8QJKHQL  &ULXOHQL

< 15,0 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
/DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
15,0–15,5  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX


YD

15,5–16,0
úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
 6ăODú
16,0–16,5 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ

16,5–17,0
D

6ORER]LD

     /DFXOGHDFXP

&R J

> 17,0 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistica
WD


UD

1,6
J
6ă

Statistics /HRYD 75
8

Minimum 14,2°C

/X Q J

Maximum 17,4°C
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 3,2°C

 &DQWHPLU &205$7
Media • Mean 15,8°C

Deviaţia standard • Standard deviation 0,65°C

,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma 
temperaturii
6DOFLD0LFă


Histogram of temperature

&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD
 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0D
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 0DQWD
K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“


 
3587

Rfin=0,9999
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO 

%HOHX
 



1Ă5 (
 $ 
'8





&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 25





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN OCTOMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN OCTOBER

Temperatura medie a lunii octombrie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0015  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice demon-
strează că, pentru luna octombrie, acestea se caracterizează prin
predominarea anomaliilor pozitive asupra celor negative, ceea
ce denotă faptul că această lună, în ultimii ani, devine mai caldă
(Fig. 2). Cea mai caldă lună a fost înregistrată în 1896, cînd tem-
peratura medie a fost de 15,0  °C. Cea mai rece lună a fost în anul
1920, cu valoarea medie de 5,0  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9999. În extremitatea de sud a ţării, temperatura este de
10,5–11,5  °C. Cele mai scăzute valori, de 8,7–9,5  °C, se observă în
nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice
cuprinse între 9,5 şi 10,5  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a
temperaturilor medii în octombrie este egală cu 2,8  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-
lic of Moldova in October records an increase of 0,0015  °C/year
during 1887–2010. Analysis of the thermal deviations shows that
in October these are characterized by the predominance of the
positive anomalies over the negative ones; this shows that in recent
years, this month is getting warmer (Fig. 2). October was the
warmest in 1896, when the average temperature was 15,0  °C. It
was the coldest in 1920, when the average temperature was 5,0  °C
(Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9999. In the extreme south of the country, the temperature is
10,5–11,5  °C. The lowest values of 8,7–9,5  °C are observed in the
north of the country. The central part is characterized by thermal
values between 9,5 and 10,5  °C. The maximum difference of
average temperatures in October is equal to 2,8  °C.

t,°C

\ [ Fig. 1

 Tendinţa de
 modificare a
 temperaturii medii
 în luna octombrie
 (1887–2010)
  The modification
 tendency of
 the average

temperature
in October

(1887–2010)



Anii



























































 Years

t,°C

Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor termice în luna

octombrie raportate
la perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of
 thermal anomalies
 in October referred

to the baseline
period 1961–1990





Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Octombrie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. October
cele mai reci luni Anii • Years 1920 1912 1946 1947 1951 1934 1922 1976 2010 1936
coldest months t, °C 5,0 5,7 5,9 6,2 6,2 6,9 7,3 7,3 7,5 7,6
cele mai calde luni Anii • Years 1896 1918 1935 1966 1932 1923 1960 1967 1984 1892
warmest months t, °C 15,0 14,9 14,1 14,1 14,0 13,5 13,4 12,7 12,6 12,4

Tab. 2. Validarea modelului. Octombrie  Model validation. October

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,2293 0,0000 0,0000 37,64 87,3 0,24 0,17 -0,00007
Regression

26
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN octombrie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN october

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX


&LX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 'URFKLD

&D PH

 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Temperatura, °C &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperature, °C
 &ULXOHQL
7

8QJKHQL
*ULJRULRSRO
< 9,0 6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
9,0–9,5  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

úQ

9,5–10,0 ,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO

6ăODú
10,0–10,5 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ
D

10,5–11,0  6ORER]LD

     /DFXOGHDFXP

&R J

11,0–11,5 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


ùWHIDQ9RGă
 &LPLúOLD
,D OS X

Statistica
WD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

UD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
Statistics 8
Minimum
8,7°C
/X Q J


Maximum11,5°C %DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 2,8°C
 &DQWHPLU &205$7
Media • Mean 10,1°C

Deviaţia standard

• Standard deviation 0,58°C
,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma temperaturii

6DOFLD0LFă

Histogram of temperature


&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD

 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ




3587

 Rfin=0,9999
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX
 



1Ă5 (
 $ 
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  27




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN NOIEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN NOVEMBER

Temperatura medie a lunii noiembrie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0103  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice indică
predominarea anomaliilor pozitive asupra celor negative, în spe-
cial în primul deceniu al secolului XXI, ceea ce denotă faptul că
această lună, în ultimii ani, devine mai caldă (Fig. 2). Constatăm,
în acelaşi timp, că cea mai caldă lună a fost înregistrată în 2010,
cînd temperatura medie a fost de 10,3  °C. Cea mai rece lună a
fost în anul 1934, cu valoarea medie de -3,1  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9998. În extremitatea de sud a ţării, temperatura este de
4,5–5,2  °C. Cele mai scăzute valori, de 2,5–3,5  °C, se observă în
nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice
cuprinse între 3,0 şi 5,2  °C. Diferenţa maximă în teritoriu a
temperaturilor medii în noiembrie este egală cu 2,7  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-
lic of Moldova in November records an increase of 0,0103  °C/year
throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations points to
the predominance of the positive anomalies over the negative ones,
especially in the first decade of the XXIst, century, which shows
that in recent years, this month is getting warmer (Fig. 2). We
note at the same time that November was the warmest in 2010,
when the average temperature was 10,3  °C. It was the coldest in
1934, when the average temperature was -3,1  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In
the extreme south of the country, the temperature constitutes
4,5–5,2  °C. The lowest values of 2,5–3,5  °C are observed in the
north of the country. The central part is characterized by thermal
values between 3,0 and 5,2  °C. The maximum difference of average
temperatures on the territory in November is equal to 2,7  °C.

t,°C

\ [ Fig. 1


 Tendinţa de

modificare a

temperaturii medii

în luna noiembrie

(1887–2010)
  The modification
 tendency of
 the average
 temperature
 in November
 (1887–2010)


Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2


 Evoluţia anoma­
 liilor termice în luna
 noiembrie raportate

la perioada de refe­

 rinţă 1961–1990
  Evolution of


thermal anomalies
 in November
 referred to the

baseline period

 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Noiembrie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. November
cele mai reci luni Anii • Years 1934 1993 1902 1908 1988 1953 1914 1897 1956 1907
coldest months t, °C -3,1 -2,2 -1,8 -1,2 -1,0 -0,7 -0,6 0,0 0,0 0,3
cele mai calde luni Anii • Years 2010 1923 1926 1960 1969 1996 2000 1963 1990 1977
warmest months t, °C 10,3 9,6 8,6 8,6 8,6 8,5 7,7 7,6 7,6 7,4

Tab. 2. Validarea modelului. Noiembrie  Model validation. November

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0035 0,0000 0,0000 60,75 91,7 0,18 0,14 0,00000
Regression

28
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN noiembrie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN november

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX


&LX
$ULDDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL


FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
FX
)ăOHúWL OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Temperatura, °C &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperature, °C 
7

8QJKHQL &ULXOHQL
*ULJRULRSRO
< 3,0 6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP

3,0–3,5
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8

/ă
SX
YD

úQ

3,5–4,0 ,DORYHQL
D

%vF
 $QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
4,0–4,5 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ

4,5–5,0
D

 6ORER]LD
     /DFXOGHDFXP

&R J

> 5.0 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


ùWHIDQ9RGă
 &LPLúOLD
,D OS X

Statistica
WD
$ULDDXQUHO‡$UHDUHOXQ

UD

 1,6
J
6ă

Statistics /HRYD 75
8
Minimum
2,5°C
/X Q J

Maximum 5,2°C
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval •
Range 2,7°C
 &DQWHPLU &205$7
Media • Mean 3,8°C
Deviaţia 
standard • Standard deviation 0,56°C

,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma 
temperaturii
6DOFLD0LFă


Histogram of temperature


&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD

 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDDXQUHO‡$UHDUHOXQ

XO


 
3587

 Rfin=0,9998
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
 %HOHX
 



 1Ă5 (
$ 
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  29





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN DECEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN DECEMBER

Temperatura medie a lunii decembrie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0104°C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-
tă că, pentru luna decembrie, acestea se caracterizează prin
alternarea frecventă a anomaliilor contrare, cu predominarea
celor negative, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XX–
începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai caldă lună a fost
înregistrată în 1960, cînd temperatura medie a fost de 5,0  °C.
Cea mai rece lună a fost în anul 1891, cu valoarea medie de
-8,0  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din extremitatea de sud
a ţării, valoarea termică este de -0,5 – +0,3  °C. Cele mai scăzute
valori, de -2,3   – -1,5  °C, se observă în nordul ţării. Partea centrală
se caracterizează prin valori termice cuprinse între -2,0 şi 0,0  °C.
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în decembrie
este egală cu 2,6  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in December registered an increase of
0,0104  °C/year during 1887–2010. Analysis of thermal devia-
tions shows that for December these are characterized by frequent
alternation of contrastive anomalies and the negative ones prevail,
especially towards the end of the 90s of the XXth century and the
beginning of the XXIst century (Fig. 2). The warmest December
was in 1960, when the average temperature was 5,0  °C. It was
the coldest in 1891, when the average temperature was -8,0  °C
(Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. The
thermal value in the valleys of the large and small rivers in the
southern part of the country constitutes -0,5 – +0,3°C. The lowest
values of -2,3  – -1,5  °C are observed in the north of the country.
The central part is characterized by thermal values between -2,0
and 0,0  °C. The maximum difference of average temperatures on
the territory in December is equal to 2,6  °C.

t,°C

\ [  Fig. 1


 Tendinţa de

modificare a

temperaturii medii

în luna decembrie
 (1887–2010)
  The modification
 tendency of
 the average
 temperature
 in December
 (1887–2010)


Anii




























































Years
t,°C
 Fig. 2

 Evoluţia anoma­

liilor termice în luna

decembrie raportate

la perioada de refe­

rinţă 1961–1990

  Evolution of
 thermal anomalies
 in December
 referred to the
 baseline period
 1961–1990


Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Decembrie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. December
cele mai reci luni Anii • Years 1891 1934 1928 2002 1903 1948 2001 1890 1900 1946
coldest months t, °C -8,0 -7,3 -7,0 -6,6 -6,3 -6,1 -5,6 -5,0 -5,0 -4,8
cele mai calde luni Anii • Years 1960 2006 1902 1916 1949 1982 1950 1971 2000 1911
warmest months t, °C 5,0 3,3 3,2 3,2 3,2 3,1 3,0 2,6 2,5 2,4

Tab. 2. Validarea modelului. Decembrie  Model validation. December

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0017 0,0050 0,0001 22,70 80,5 0,25 0,20 0,00000
Regression

30
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN decembrie
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN december

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

 (GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX
&LX


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Temperatura, °C &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperature, °C 
7

8QJKHQL &ULXOHQL
< -2,0 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
-2,0 – -1,5  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

-1,5– -1,0 

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
-1,0– -0,5  7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5
%R
WQ

-0,5– 0,0 

D

6ORER]LD
     
/DFXOGHDFXP
&R J

> 0,0 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistica
UD WD

1,6
J
6ă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistics /HRYD 75
8
Minimum
-2,3°C
/X Q J

Maximum 
0,3°C %DVDUDEHDVFD
D

Interval •
Range 2,6°C
 &DQWHPLU &205$7
Media • Mean -0,8°C

Deviaţia standard
 • Standard deviation 0,50°C
,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma temperaturii

6DOFLD0LFă

Histogram of temperature



&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD

 6D
/DFXO OF
 L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


 
3587

Rfin=0,9996
Observat • Observed, t,°C

 9XOFăQHúWL
 /DFXO 
 %HOHX
 


1Ă5 (
$ 

'8






&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  31






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE WINTER SEASON

Temperatura medie sezonieră a iernii (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0147  °C/
an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice
anuale denotă că acestea se caracterizează prin predominarea
anomaliilor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolu-
lui XX şi începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai rece a fost
iarna anului 1954, cu valori de -7,3  °C, iar cea mai caldă – a
anului 1989, cînd temperatura medie a avut valori de +2,2  °C
(Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În
văile rîurilor mici din extremitatea de sud a ţării, valoarea termică
sezonieră este mai mare de 0,1  °C. Cele mai scăzute valori, de
-2,6 – -1,5  °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în
teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă este egală
cu 2,7  °C.
The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-
lic of Moldova in the winter season has recorded an increase of
0,0147°C/year during 1887–2010. Analysis of annual thermal
deviations shows that they are characterized by the predominan-
ce of positive anomalies, especially by the end of the 90s of the
XX century and the beginning of the XXI century (Fig. 2). The
coldest winter was the winter of 1954 with values of -7,3°C and
the warmest winter was in 1989, when the average temperature
was +2,2°C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In
the valleys of the small rivers in the extreme south of the country,
the seasonal thermal value is higher than 0,1  °C. The lowest values
of -2,6– -1,5  °C are observed in the north of the country. The
maximum difference of average temperatures on the territory in
winter is equal to 2,7  °C.

t,°C

\ [  Fig. 1

 Tendinţa de
 modificare a
 temperaturii medii
a iernii (1887–2010)



 The modification
tendency of

winter average
 temperature
 (1887–2010)





Anii




























































Years

t,°C
 Fig. 2

  Evoluţia anoma­
 liilor termice a

 iernii raportate la
 perioada de refe­

 rinţă 1961–1990

  Evolution of
 winter thermal

 anomalies referred
 to the baseline


period 1961–1990




Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde ierni înregistrate în perioada 1887–2010  Top of the coldest and warmest
winters recorded in the period 1887–2010
Cele mai reci ierni Anii • Years 1954 1929 1891 1963 1909 1940 1928 1985 1935 1932
Coldest winters t, °C -7,3 -7,2 -6,8 -6,3 -5,7 -5,7 -5,6 -5,5 -5,1 -5
Cele mai calde ierni Anii • Years 1989 1902 1990 2007 1899 1916 1936 1949 1958 1971
Warmest winters t, °C 2,2 1,7 1,4 1,4 1,3 1,3 1,2 0,9 0,9 0,9

Tab. 2. Validarea modelului. Iarna  Model validation. Winter

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0442 0,0008 0,0003 19,03 77,6 0,30 0,21 0,00000
Regression

32
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN anotimpul de iarnă
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN the winter season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX

 'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD

&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D



58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

 X W
&X OD 2UKHL
 &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ODVH‡&ODVVHV &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL &ULXOHQL
Temperatura, °C *ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
Temperature, °C /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

< -2,0 &+,ù,1Ă8

/ă


SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
-2,0– -1,5 
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
-1,5– -1,0 +vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ
D

 6ORER]LD
-1,0 – -0,5
/DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF

> -0,5       

 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD


UD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistics
/X Q J

Minimum 
-2,6°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 
0,1°C
Interval •
Range 2,7°C &DQWHPLU &205$7

Media • Mean -1,3°C

,DOS XJH O

Deviaţia standard

• Standard deviation 0,54°C
/XQ JXĠD


6DOFLD0LFă


Histograma temperaturii

Histogram of temperature
&DKXO 7DUDFOLD
 &ODVH‡&ODVVHV 6D
/DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587

 Rfin=0,9998
Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX
 

 
 1Ă5 (
$ 
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t,°C


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 33




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE SPRING SEASON

Temperatura medie sezonieră a primăverii (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0097  °C/an
pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-
tă că acestea se caracterizează prin predominarea anomalii-
lor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XX şi
începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai rece este primăvara
anului 1987, cu valori de 6,0  °C, iar cea mai caldă – cea a anului
2007, când temperatura medie sezonieră a avut valori de 12,2  °C
(Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9996. În cursul inferior al râului Prut, valoarea termică
sezonieră este de 10,5–10,8  °C. Cele mai scăzute valori, de 8,8–
9,5  °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu
a temperaturilor medii în anotimpul de primăvară este egală
cu 2,0  °C.
The seasonal average temperature (Fig. 1) in the Republic
of Moldova in spring has recorded an increase of 0,0097 °C/year
throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations shows that
they are characterized by the predominance of positive anoma-
th
lies, especially by the end of the 90s of the XX century and the
st
beginning of the XXI century (Fig. 2). The coldest spring was
in 1987, when the temperature was 6,0  °C; and the warmer, in
2007, when the average seasonal temperature reached the value
of 12,2  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9996. In the lower course of the Prut River, the seasonal
thermal value is 10,5–10,8  °C. The lowest values of 8,8–9,5  °C
are observed in the north of the country. The maximum
difference of average temperatures on the territory in winter
is equal to 2,0  °C.

t,°C

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
modificare a
 temperaturii
medii a primăverii

(1887–2010)
  The modification
tendency of
 spring average
temperature

(1887–2010)



Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2

 Evoluţia anoma­

liilor termice a

primăverii raportate

la perioada de refe­

rinţă 1961–1990

  Evolution of
 spring thermal
 anoma­lies referred
 to the baseline
 period 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde primăveri înregistrate în perioada 1887–2010  Top of the coldest and warmest
springs recorded in the period 1887–2010
Cele mai reci primăveri Anii • Years 1987 1929 1940 1932 1933 1980 1904 1919 1955 1893
Coldest springs t, °C 6,0 6,5 6,7 7,0 ,0 7,1 7,5 7,5 7,6 7,7
Cele mai calde primăveri Anii • Years 2007 1983 1990 1994 2002 1920 1968 1975 1989 1966
Warmest springs t, °C 12,2 11,8 11,8 11,8 11,8 11,7 11,7 11,7 11,7 11,6

Tab. 2. Validarea modelului. Primăvara  Model validation. Spring

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0039 0,0052 0,0002 19,76 78,2 0,20 0,15 0,00000
Regression

34
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN anotimpul de primăvară
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN the spring season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ

&DPHQFD
U
KX
&LX


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,


1,6 7
&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF
UH

 /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
Temperatura, °C
3 58


Temperature, °C
7

8QJKHQL &ULXOHQL
*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
< 9,0 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD

1vUQR

9,0–9,5 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
9,5–10,0  $QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
10,0–10,5 +vQFHúWL %(1'(5
%R


WQ
D

   

6ORER]LD 
> 10,5
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistics
UD WD

1,6
J

Minimum
6ă

8,8°C /HRYD 75
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

8
Maximum 10,8°C

/X Q J

Interval • Range 2,0°C %DVDUDEHDVFD

D


Media • Mean 9,9°C
&DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard
 • Standard deviation 0,37°C
,DOS XJH O


Histograma temperaturii
/XQ JXĠD


Histogram of temperature
6DOFLD0LFă



 
&DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF
 &ODVH‡&ODVVHV L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0D
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

0DQWD
K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“



3587


Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL
Rfin=0,9996
 /DFXO
%HOHX 



1Ă5 (
$
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 35





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE VARĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE SUMMER SEASON

Temperatura medie sezonieră a verii (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0102  °C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. Dacă în anii ’70 şi începutul anilor
’90 ai secolului XX verile au fost răcoroase, începînd cu mijlocul
anilor ’90 şi pînă în prezent se observă o prevalare stabilă a ano-
maliilor pozitive, ceea ce demonstrează că manifestarea verilor
calde devine ceva obişnuit pe teritoriul republicii (Fig. 2). Cea
mai rece a fost vara anului 1919, cu valori de 18,3  °C, iar cea mai
caldă – a anului 2007, cînd temperatura medie sezonieră a avut
valori de 24,3  °C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi
latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În
cursul inferior al rîului Prut şi al rîurilor mici din sudul republicii,
valoarea termică sezonieră este de 22,3  °C. Cele mai scăzute valori,
de 18,9–20,5  °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în
teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de vară este egală
cu 3,4  °C.
The average temperature (Fig. 1) in the Republic of Moldova
in the summer season has registered an increase of 0,0102°C/year
during 1887–2010. Though in the 70s and the beginning of the
90s of the twentieth century, summers were cool; since the middle
of the 90s up to the present, there has been a stable prevalence of
positive anomalies, which demonstrates that hot summers have
become usual on the territory of the country (Fig. 2). The cold-
est summer was the one of 1919 with values of 18,3  °C, and the
warmest was in 2007, when the seasonal average temperature was
24,3  °C (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In the
lower course of the Prut River and the small rivers in the south
of the Republic, the seasonal thermal value is 22,3  °C, The lowest
values of 18,9–20,5  °C are observed in the north of the country.
The maximum difference of average temperatures on the territory
in summer is equal to 3,4  °C.

t,°C

\ [ Fig. 1
 Tendinţa de

modificare a

temperaturii medii
a verii (1887–2010)
  The modification
tendency of
 summer average
temperature
 (1887–2010)




Anii



























































 Years
t,°C
 Fig. 2

 Evoluţia anoma­

liilor termice a

verii raportate la

perioada de refe­

rinţă 1961–1990

  Evolution of
 summer thermal
 anomalies referred
 to the baseline
 period 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde veri înregistrate în perioada 1887–2010  Top of the coldest and warmest
summers recorded in the period 1887–2010
Cele mai reci veri Anii • Years 1919 1933 1913 1912 1949 1984 1976 1980 1914 1978
Coldest summers t, °C 18,3 18,3 18,5 18,6 18,7 18,7 18,8 18,8 19 19
Cele mai calde veri Anii • Years 2007 1946 2010 1999 1938 2009 1951 1954 2008 1939
Warmest summers t, °C 24,3 23,6 23,1 23 22,6 22,6 22,5 22,4 22,3 22,1

Tab. 2. Validarea modelului. Vara  Model validation. Summer

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0076 0,0004 0,0001 26,65 82,9 0,32 0,23 0,00000
Regression

36
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN anotimpul de vară
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN the summer season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W

87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

U
KX


&LX

 'URFKLD

&D PH
 )ORUHúWL
5vúFDQL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
X W
 6WvQFD&RVWHúWL 5ă ùROGăQHúWL
 5vEQLĠD
5H]LQD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

&ODVH‡&ODVVHV
UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
Temperatura, °C %UDYLFHD
,FKHO
Temperature, °C &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

< 19,5 8QJKHQL &ULXOHQL

 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
19,0–20,0 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL

%ăOĠDWD
1vUQR

20,0–20,5 
&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
20,5–21,0 
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
21,0–21,5
%R
WQ
D

6ORER]LD
21,5–22,0 
     /DFXOGHDFXP

&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF

> 22,0

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD


UD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum 18,9°C
 %DVDUDEHDVFD
D

Maximum
22,3°C
&DQWHPLU &205$7
Interval • Range
 3,4°C
Media • Mean 20,7°C

,DOS XJH O

Deviaţia standard
 • Standard deviation 0,68°C
/XQ JXĠD


6DOFLD0LFă

Histograma temperaturii
&ODVH‡&ODVVHV
Histogram of temperature
&DKXO 7DUDFOLD
6D
/DFXO OF
 L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587


Observat • Observed, t,°C

9XOFăQHúWL Rfin=0,9998

/DFXO 
 %HOHX



 1Ă5 ( 
$
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, t,°C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 37






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE AUTUMN SEASON

Temperatura medie sezonieră a toamnei (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0056  °C/an
pe parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului
XXI se observă o prevalare stabilă a anomaliilor pozitive, ceea
ce demonstrează că manifestarea toamnelor calde în ultimii ani
pe teritoriul republicii devine ceva obişnuit (Fig. 2). Cea mai
rece a fost toamna anului 1934, cu valori de 4,9  °C, iar cea mai
caldă – a anului 1923, cînd norma sezonieră a avut valoare de
13,4  °C. (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rf in al modelului final este egal
cu 0,9999. În sudul republicii, temperatura medie sezonieră
este de 10,5–11,3  °C. Cele mai scăzute valori, de 8,4–9,5  °C,
se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a
temperaturilor medii în anotimpul de toamnă este egală cu
2,9  °C.
The seasonal average temperature (Fig.1) on the territory of
the Republic of Moldova in autumn has recorded an increase of
0,0056  °C/year during 1887–2010. A stable prevalence of positive
anomalies was observed in the first decade of the XXIst century,
which demonstrates that warm autumns have become usual on
the territory of the country in recent years (Fig. 2). The cold-
est autumn was in 1934, when the temperature was 4,9  °C and
the warmest was in 1923, when the seasonal norm was 13,4  °C
(Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9999. In the south of the country, the seasonal average
temperature is 10,5–11,3  °C. The lowest values of 8,4–9,5  °C are
observed in the north of the country. The maximum difference
of average temperatures on the territory in winter is equal
to 2,9  °C.

t, °C

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a
temperaturii

medii a toamnei
 (1887–2010)
  The modification

tendency of autumn
average tempe­ra­

ture (1887–2010)



Anii



























































 Years
t, °C
 Fig. 2

  Evoluţia anoma­
 liilor termice a

 toamnei raportate
 la perioada de refe­

 rinţă 1961–1990

  Evolution of
 autumn thermal

 anomalies referred
 to the baseline


period 1961–1990




Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde toamne înregistrate în perioada 1887–2010  Top of the coldest and warmest
autumns recorded in the period 1887–2010
Cele mai reci toamne Anii • Years 1934 1914 1908 1920 1902 1912 1921 1988 1922 1993
Coldest autums t, °C 4,9 6,8 7 7 7,3 7,5 7,7 7,8 7,9 8
Cele mai calde toamne Anii • Years 1923 1932 1963 1967 2009 1960 1930 1918 2006 1896
Warmest autumns t, °C 13,4 12,3 12,3 12,3 12,2 12,1 12 11,9 11,9 11,7

Tab. 2. Validarea modelului. Toamna  Model validation. Autumn

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0449 0,0000 0,0000 44,42 89,0 0,22 0,17 0,00000
Regression

38
 TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN anotimpul de toamnă
AVERAGE AIR TEMPERATURE IN the autumn season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX


'URFKLD

&D PH
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
UH

/DFXOGHDFXP
0D

 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperatura, °C
7

Temperature, °C 8QJKHQL &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
< 9,0 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

9,0–9,5 &+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
9,5–10,0 
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
10,0–10,5 +vQFHúWL  %(1'(5
%R
WQ
D

 6ORER]LD
10,5–11,0
/DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v

      

OQ LF

> 11,0

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

UD WD

1,6
J
6ă

Statistica /HRYD 75
8
Statistics
/X Q J

Minimum
8,4°C %DVDUDEHDVFD
D

Maximum 11,3°C
&DQWHPLU &205$7
Interval • 
Range 2,9°C
Media • Mean 9,9°C
,DOS XJH O

Deviaţia standard

• Standard deviation 0,59°C
/XQ JXĠD
6DOFLD0LFă


Histograma temperaturii
Histogram of temperature
&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD
6D
 /DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO

Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587

Observat • Observed, t, °C

9XOFăQHúWL Rfin=0,9999
 /DFXO 
%HOHX



1Ă5 (
$
 
'8




&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, t, °C

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 39





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ANUALE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF TEMPERATURE AVERAGE ANNUAL

Temperatura medie anuală a aerului (Fig. 1) înregistrează
o creştere cu 0,01  °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza
devierilor termice anuale denotă că acestea se caracterizează prin
predominarea anomaliilor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor
’90 ai secolului XX şi începutul secolului XXI (Fig. 2). Anii 2007
(12,1 °C), 2009, 1990, 1994, 2008, 2000, 1999, 1966, 1989, 2002
au fost extrem de calzi în seria observaţiilor instrumentale, tem-
peratura medie anuală depăşind valoarea de 10,8  °C (Tab. 1). Cele
mai scăzute valori termice ale anului au fost înregistrate în anii
1933 (7,2 °C), 1929, 1934, 1985, 1912, 1940, 1987, 1888, 1976,
1980.
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din extremitatea de sud
a ţării, valoarea termică anuală este de 10,0–11,1  °C. Cele mai
scăzute valori, de 8,4–9,5  °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa
maximă în teritoriu a temperaturilor medii anuale este egală
cu 2,7  °C.
The average annual air temperature (Fig. 1) has registered an
increase of 0,01  °C/year during 1887–2010. Analysis of annual
thermal deviations shows that they are characterized by the pre-
dominance of positive anomalies, especially at the end of the
90s of the XXth century and the beginning of the XXIst century
(Fig. 2). The years 2007 (12,1 °C), 2009, 1990, 1994, 2008, 2000,
1999, 1966, 1989 and 2002 were extremely warm in the series
of instrumental observations, the average annual temperature
exceeding the value of 10,8  °C (Tab. 1). The lowest thermal values
were recorded in 1933 (7,2 °C), 1929, 1934, 1985, 1912, 1940,
1987, 1888, 1976, 1980.
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. In
the valleys of the large and small rivers in the extreme south of
the country, the annual thermal value is 10,0–11,1  °C. The values
below 8,4  –9,5  °C are observed in the north of the country. The
maximum difference of average temperatures on the territory in
winter is equal to 2,7  °C.

t, °C

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a
 temperaturii medii
anuale (1887–2010)



 The imodification
tendency of

annual average
 temperature
 (1887–2010)





Anii



























































 Years
t, °C

Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor termice
anuale raportate la

perioada de refe­
 rinţă 1961–1990
  Evolution of

annual thermal
anomalies referred

to the baseline
 period 1961–1990



Anii





























































Years

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calzi ani înregistraţi în perioada 1887–2010  Top of the coldest and warmest
years recorded in the period 1887–2010
Cei mai reci ani Anii • Years 1933 1929 1934 1985 1912 1940 1987 1888 1976 1980
Coldest years t, °C 7,2 7,9 8,0 8,0 8,1 8,1 8,1 8,3 8,3 8,3
Cei mai calzi ani Anii • Years 2007 2009 1990 1994 2008 2000 1999 1966 1989 2002
Warmest years t, °C 12,1 11,4 11,3 11,3 11,3 11,2 11 10,9 10,9 10,8

Tab. 2. Validarea modelului. Anul  Model validation. Year

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °С
Regresie 0,0049 0,0001 0,0000 35,61 86,6 0,22 0,16 0,00071
Regression

40
 TEMPERATURA MEDIE anuală A AERULUI
anual AVERAGE AIR TEMPERATURE

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

U
KX
&LX


'URFKLD


&D PH
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 )ORUHúWL
5vúFDQL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL

 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,


1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Temperatura, °C 
7

8QJKHQL &ULXOHQL
Temperature, °C
*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
< 9,0 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

9,0–9,5 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
9,5–10,0
6ăODú
 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5
10,0–10,5
%R
WQ


D

6ORER]LD
> 10,5      
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

ùWHIDQ9RGă
Statistica
 &LPLúOLD
,D OS X
UD WD


Statistics 1,6
J
6ă

/HRYD 75
 8
Minimum 8,4°C
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


Maximum 11,1°C
/X Q J


Interval 
• Range 2,7°C %DVDUDEHDVFD
D

Media • Mean
9,8°C &DQWHPLU &205$7
Deviaţia
standard • Standard deviation 0,53°C

,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma temperaturii

6DOFLD0LFă

Histogram of temperature



&DKXO 7DUDFOLD
 6D
&ODVH‡&ODVVHV /DFXO OF L D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO

 Graph „Observed values – Calculated values“

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



3587


Observat • Observed, t, °C

9XOFăQHúWL Rfin=0,9996

 /DFXO 
 %HOHX
 


1Ă5 (
$ 

'8






&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, t, °C


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 41





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN IANUARIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JANUARY

Cantitatea de precipitaţii în luna ianuarie (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,088 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele două decenii, devierile
pluviometrice negative prevalează, ceea ce denotă că, în etapa
actuală, regimul pluviometric din luna ianuarie este în scădere
(Fig. 2). În luna ianuarie a anului 1966, au fost înregistrate cele
mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică atingînd
154 mm, iar în anul 1894 acestea practic au lipsit sub formă
lichidă (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2)
explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului
final este egal cu 0,9996. Cele mai nesemnificative sume, de 24,7–
30,0 mm, sînt înregistrate în raioanele de sud ale republicii, în
cele situate în lunca rîului Prut şi în stepa Bălţiului. Cantităţile
pluviometrice cele mai semnificative, de 30,0–43,4 mm, sînt
caracteristice teritoriilor de la altitudini din părţile de nord,
centrală şi de nord-est ale republicii. Diferenţa pluviometrică
maximă în teritoriu, din această lună, a fost de 18,7 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in January has recorded an increase of
0,088 mm/year during 1891–2010. In the last two decades, the
negative pluviometric deviations have prevailed; this shows that at
present, the pluviometric regime in January is decreasing (Fig. 2).
The highest amount of precipitation that reached the numeric
value of 154 mm was recorded in January 1966, but in 1894, they
were basically missing in liquid form (Tab. 1).
The squared absolute altitude, latitude and longitude were
used as significant independent variables in the regression model
for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the
quality of the proposed regression model. Rfin of the final model
is equal to 0,9996. The most insignificant amounts of 24,7–
30,0 mm are recorded in the southern districts of the country,
those located in the Prut River waterside and Balti Steppe.
The most significant pluviometric amounts of 30,0–43,4 mm
are characteristic for the territories at altitudes in northern,
central and north-eastern parts of the country. The maximum
pluviometric difference on the territory in January constitute
18,7 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a
 cantităţii medii

de precipitaţii


în luna ianuarie
 (1891–2010)
  The modification

tendency of the


average amount
 of precipitation
 in January
 (1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm


Fig. 2
 Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
din luna ianuarie

raportate la
 perioada de refe­
rinţă 1961–1990

&  Evolution of
 pluviometric
anomalies in

January referred to

the reference period
1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Ianuarie  Top of the months with
pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. January
Cele mai umede luni Anii • Years 1966 2004 1914 1915 2010 1895 1963 1988 1917 1923
Wettest months p, mm 154 88 87 87 86 82 81 73 67 65
Cele mai uscate luni Anii • Years 1894 1926 1930 1902 1946 1918 1903 1896 1928 1964
Driest months p, mm 0,0 2,0 2,0 3,0 3,0 3,2 3,9 4,0 4,0 4,0

Tab. 2. Validarea modelului. Ianuarie  Model validation. January

Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0197 0,0013 0,0066 4,98 34,0 2,4 1,9 0,00000
Regression

42
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN IANUARIE
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JANUARY

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX
&LX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP W
6WvQFD&RVWHúWL X
5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
FX
 )ăOHúWL OGH 0
LMORF
UH

/DFXOGHDFXP
0D

 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58


7

Precipitaţii, mm 8QJKHQL &ULXOHQL

Precipitation, mm 6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO
/DFXOGHDFXP
< 25 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR


&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

25–30
úQ

,DORYHQL
D

%vF
 $QHQLL1RL /DFXO
30–35 7,*+,1$
6ăODú
7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
%R

35–40
WQ
D

 6ORER]LD
      /DFXOGHDFXP

&R J

> 40 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF

ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistica
UD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

1,6
J
6ă

/HRYD 75
Statistics 8
Minimum 24,7 mm
/X Q J

Maximum
43,4 mm %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 18,7 mm &DQWHPLU &205$7


Media • Mean 31,5 mm
Deviaţia standard • Standard deviation 2,3 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation

&DKXO 7DUDFOLD
/DFXO
6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&ODVH‡&ODVVHV OF
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

L D
&D

 0DQWD 0D Graph „Observed values – Calculated values“

K

UH
XO

 
3587

Rfin=0,9996
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

 /DFXO
%HOHX



1Ă5 (
 $ 
'8

 

&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  43




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN FEBRUARIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN FEBRUARY

Cantitatea de precipitaţii în luna februarie (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0687 mm/
an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimii 40 ani, devierile
pluviometrice negative predomină, ceea ce denotă că în etapa
actuală regimul pluviometric din luna februarie este în scăde-
re (Fig. 2). În luna februarie a anului 1953, au fost înregistrate
cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de
91 mm, iar în anul 1894 acestea au fost nesemnificative, însumînd,
doar 2 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu
0,9995. Cele mai nesemnificative sume, de 21,1–25,0 mm, sînt
înregistrate în raioanele din stepa Bălţiului, în cursul inferior al
rîului Prut şi în văile rîurilor mici din partea de sud a republicii.
La altitudini, în partea centrală a ţării, cad pînă la 48,2 mm de
precipitaţii. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această
lună, a fost de 27,1 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of
the Republic of Moldova in February has registered an increa-
se of 0,0687 mm/year during 1891–2010. In the last 40 years,
the negative pluviometric deviations prevail that shows that
at the current stage, in February pluviometric regime is
decreasing (Fig. 2); the highest amount of precipitation, their
numerical value being 91mm, was recorded in February 1953,
but in 1894, they fell insignificantly constituting only 2 mm
(Tab. 1).
The absolute altitude and longitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010.
The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rf in of the final model is equal
to 0,9995. The most significant amounts of 21,1–25,0 mm are
recorded in the districts of Balti Steppe, the lower course of the
Prut River and the small river valleys in the southern part of the
country. Precipitation fall at altitudes in the central part of the
country up to 48,2 mm. The maximum pluviometric difference
on the territory in February constitute 27,1 mm.

p,mm

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a
cantităţii medii

de precipitaţii în
 luna februarie
 (1891–2010)

 The modification
tendency of the

average amount
 of precipitation

in February
(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
liilor pluviometrice

din luna februarie
 raportate la

perioada de refe­
rinţă 1961–1990

 Evolution of
 pluviometric
 anoma­lies in
February referred

to the refe­rence
 period 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Februarie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. February
Cele mai umede luni Anii • Years 1953 1969 1895 1916 1967 1971 1910 1923 1978 1963
Wettest months p, mm 91 84 81 78 77 72 70 69 69 68
Cele mai uscate luni Anii • Years 1894 1925 2002 1903 1918 1950 1989 1891 1934 1893
Driest months p, mm 2,0 2,0 2,0 2,4 2,8 3,0 3,0 4,0 4,0 6,0

Tab. 2. Validarea modelului. Februarie  Model validation. February

Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0001 0,0051 0,0004 10,26 41,4 2,3 1,9 0,00000
Regression

44
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN februarie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN february

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ

&DPHQFD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


U
KX
&LX

 'URFKLD

&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

Q
/DFXOGHDFXP

FD
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58

P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 )ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
&ODVH‡&ODVVHV
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
 'XEăVDUL
&ăOăUDúL
3 58

Precipitaţii, mm
7

Precipitation, mm 8QJKHQL  &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL
< 25 /DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD
1vUQR

25–30

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

30–35 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
35–40 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ
D

> 40    6ORER]LD  
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica &LPLúOLD
ùWHIDQ9RGă
,D OS X
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistics
UD WD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
Minimum
21,1 mm 8

Maximum
/X Q J

48,2 mm
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 27,1 mm

Media • Mean 28,8 mm
 &DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard
• Standard deviation 3,2 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation


 &DKXO 7DUDFOLD Graficul „Valori observate – Valori calculate“

&ODVH‡&ODVVHV /DFXO
6D
OF Graph „Observed values – Calculated values“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

L D
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO

 
 Rfin=0,9995
3587

Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
 %HOHX
 

1Ă5 (

 $
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 45





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN MARTIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MARCH

Cantitatea de precipitaţii în luna martie (Fig. 1) pe teritoriul The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of
Republicii Moldova înregistrează o creştere cu 0,0275 mm/an pe the Republic of Moldova in March has recorded an increase of
parcursul anilor 1891–2010. Spre deosebire de lunile precedente, 0,0275 mm/year during 1891–2010. It can be observed the pre-
în luna martie se observă predominarea anomaliilor pluviometrice dominance of positive pluviometric anomalies over the negative
pozitive faţă de cele negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, ones in March, unlike the previous months; this shows that at
regimul pluviometric din luna martie este în creştere (Fig. 2). În the current stage, the pluviometric regime in March is increasing
luna martie a anului 1915, au fost înregistrate cele mai mari canti- (Fig. 2). The highest amount of precipitation, up to 121 mm was
tăţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 121 mm, iar în anul recorded in March 1915, but in 1921, they were not recorded in
1921 acestea, în formă lichidă, n-au fost înregistrate (Tab. 1). liquid form (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile The squared absolute altitude and latitude were used as
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii significant independent variables in the regression model for
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
este egal cu 0,9994. Cele mai nesemnificative sume, de 21,5– to 0,9994. The most insignificant amounts of 21,5–25,0 mm are
25,0 mm, sînt înregistrate în văile rîurilor din nordul şi nord-vestul recorded in the small river valleys in the north and north-west
ţării. Valori de pînă la 48,7 mm se înregistrează la altitudini în of the country. Values up to 48,7 mm are recorded at altitudes
partea centrală. Sudul şi sud-estul republicii însumează valori in the central part. The south and the south-east of the country
pluviometrice cuprinse între 35 şi 40 mm, determinate în mare have pluviometric values between 35 and 40 mm that are greatly
măsură de influenţa regimului hidrodinamic al bazinului Mării determined by the influence of the hydrodynamic regime of the
Negre. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această Black Sea Basin. The maximum pluviometric difference on the
lună, a fost de 27,3 mm. territory in March was 27,3 mm.
p,mm

\ [ Fig. 1

 Tendinţa de

modificare a

cantităţii medii de

precipitaţii în luna

martie (1891–2010)

 The modification

tendency of the

average amount

of precipitation in

March (1891–2010)



Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 din luna martie
 raportate la perioa­
 da de refe­rinţă
 1961–1990
  Evolution of
 pluviometric
 anomalies in
 March referred
 to the reference
 period 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Martie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. March
Cele mai umede luni Anii • Years 1915 1900 2006 1988 1962 1932 1916 1923 1980 1993
Wettest months p, mm 121 96 89 88 85 81 68 67 67 67
Cele mai uscate luni Anii • Years 1921 1905 1935 1938 1953 1957 1940 1959 1903 1929
Driest months p, mm 0,0 2,0 3,0 3,0 3,0 4,0 5,0 5,0 5,4 6,0

Tab. 2. Validarea modelului. Martie  Model validation. March

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0023 0,0001 0,0003 10,83 42,8 2,7 2,0 -0,00006
Regression

46
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN martie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN march

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

U
KX
&LX

 'URFKLD

&D PH
 )ORUHúWL
5vúFDQL

Q
/DFXOGHDFXP

FD
X W
6WvQFD&RVWHúWL 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,


1,6 7
&D

58

P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 )ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
&ODVH‡&ODVVHV
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL  'XEăVDUL
3 58

Precipitaţii, mm
7

Precipitation, mm 8QJKHQL &ULXOHQL

6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO
< 25 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

25–30 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

30–35 %vF
 $QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
35–40 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ
D

> 40    
6ORER]LD 
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă

 /HRYD 75
8
Minimum 21,5 mm
Maximum
/X Q J

48,7 mm
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 27,2 mm


Media • Mean 30,2 mm &DQWHPLU &205$7
• Standard deviation 2,8 mm
Deviaţia standard

,DOS XJH O

/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation


&DKXO 7DUDFOLD Graficul „Valori observate – Valori calculate“

&ODVH‡&ODVVHV 6D
/DFXO OF
 L D Graph „Observed values – Calculated values“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&D

0DQWD 0D
K

UH
XO




3587

Rfin=0,9994
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX

 
 1Ă5 (
$
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 47





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN APRILIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN APRIL

Cantitatea de precipitaţii în luna aprilie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0171 mm/an pe
parcursul anilor 1891–2010. În luna aprilie, în ultimele decenii,
anomaliile negative sînt mai frecvente decît anomaliile pluviome-
trice pozitive. În acelaşi timp, constatăm că, la sfîrşitul anilor ’90
ai secolului XIX, la mijlocul anilor ’40 şi la mijlocul anilor ’60 ai
secolului XX, deficitul pluviometric a fost cu mult mai pronunţat
decît în ultimele două decenii (Fig. 2). În luna aprilie a anului
1899, cantitatea de precipitaţii lunare a însumat doar 1 mm, iar
în 1984 au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii,
valoarea numerică fiind de 119 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9994. Cele mai nesemnificative sume, de 31–35 mm, sînt
înregistrate în văile rîurilor mici din estul şi sud-estul ţării. Valori
de pînă la 53 mm se înregistrează la altitudini în partea centrală.
Sudul şi sud-vestul republicii însumează valori pluviometrice
cuprinse între 31 şi 40 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în
teritoriu, în această lună, a fost de 22 mm.
p,mm

\ [


 cantităţii medii de







The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in April has registered an increase of only
0,0171 mm/year during 1891–2010. In April, in the last deca-
des, negative precipitation anomalies are more frequent than the
positive ones. At the same time, we find that at the end of the
90s of the XIXth century, in the middle of the 40s, and of the 60s
of the XXth century, the pluviometric deficit was much higher
pronunced marked than in the last two decades (Fig. 2). In April
1899, the amount of monthly precipitation was only 1 mm, while
the highest amount of precipitation, up to 119 mm, was recorded
in 1984. (Tab. 1).
The absolute altitude and longitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. The
most insignificant amounts of 31–35 mm are recorded in the
small river valleys in the east and southeast of the country. Values
up to 53 mm are recorded at altitudes in the central part. The
south and the west-east of the Republic have pluviometric values
between 31 and 40 mm. The maximum pluviometric difference
on the territory in April was 22 mm.
Fig. 1
 Tendinţa de
modificare a
precipitaţii în luna
aprilie (1891–2010)
 The modification
tendency of the
average amount of
precipitation in April
(1891–2010)




Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 din luna aprilie
 rapor­tate la perioa­
 da de referinţă
 1961–1990
  Evolution of
 pluviometric
 anomalies in April
 referred to the
 reference period
 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Aprilie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. April
Cele mai umede luni Anii • Years 1984 1925 1937 1891 1922 1917 1903 1924 1950 1965
Wettest months p, mm 119 112 92 91 87 85 84 80 77 73
Cele mai uscate luni Anii • Years 1899 1948 1918 2009 1968 1994 1932 1949 1952 1971
Driest months p, mm 1,0 1,0 2,4 3,0 4,0 8,0 9,0 9,0 9,0 10,0

Tab. 2. Validarea modelului. Aprilie  Model validation. April

Model Ph2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0003 0,0046 0,0000 38,31 71,9 2,2 1,6 0,00000
Regression

48
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN aprilie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN april

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&LX

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

Q
/DFXOGHDFXP

FD
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă
 ùROGăQHúWL
5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7
&D



58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF


UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&ODVH‡&ODVVHV
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL
 'XEăVDUL
3 58
7

8QJKHQL  &ULXOHQL
Precipitaţii, mm *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
Precipitation, mm /DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
%ăOĠDWD
1vUQR

< 35 
&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

35–40 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
40–45 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ

   6ORER]LD  
D

> 45
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum
31,0 mm
/X Q J

Maximum 53,0 mm
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 22,0 mm

Media • Mean 40,1 mm
 &DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard • Standard deviation 3,5 mm

,DOS XJH O

/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă

Histogram
of precipitation

&DKXO
6D
7DUDFOLD Graficul „Valori observate – Valori calculate“
 /DFXO OF Graph „Observed values – Calculated values“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&ODVH‡&ODVVHV L D
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO



 Rfin=0,9994
3587

Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

 /DFXO
%HOHX
 
 
1Ă5 (
$
'8





&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000  49






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN MAI
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MAY

Cantitatea de precipitaţii în luna mai (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o scădere cu -0,0529 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În luna mai, în ultimele decenii
ale perioadei respective, anomaliile negative sînt mai frecvente
decît anomaliile pluviometrice pozitive, ceea ce demonstrează
prezenţa deficitului pluviometric (Fig. 2). În luna mai a anului
1907, cantitatea de precipitaţii lunare a constituit doar 3 mm, iar
în 1894 au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii,
valoarea numerică constituind 163 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2)
explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului
final este egal cu 0,9973. În luna mai cantitatea precipitaţiilor
atmosferice descreşte de la nord-vest spre sud şi sud-est, datorată
în parte şi factorului dinamic. Astfel, în extremitatea nord-vestică
a ţării şi la altitudini, în partea centrală a ţării, acestea ating valori
de 55,0–73,1 mm. În partea de sud şi cea de sud-est cantitatea este
de 39,1–45,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu,
în această lună, a fost de 34 mm.
The amount of precipitation in May (Fig. 1) on the territory
of the Republic of Moldova has decreased by -0,0529 mm/year
throughout 1891–2010. In May, in the last decades, the negative
pluviometric anomalies are more frequent than the positive ones;
this demonstrates the presence of pluviometric deficit in this
month (Fig. 2). The monthly amount of precipitation was only
3 mm in May 1907, and the highest amount of precipitation,
up to 163 mm, was recorded in 1894 (Tab. 1).
The squared absolute altitude, the latitude and longitude
were used as significant independent variables in the
regression model for 1981–2010. The statistical indicators
(Tab. 2) explain the quality of the proposed regression
model. Rf in of the final model is equal to 0,9973. In May,
the amount of precipitation decreases from north-west to
the south and south-east, partly, due to the dynamic factor.
Thus, in the north-west and at altitudes in the central part
of the country, the precipitation reach values of 55,0–73,1
mm. In the south and south-east, the amount is 39,1– 45,0
mm. The maximum pluviometric difference on the territory
in May was 34 mm.

p,mm

 \   [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a

cantităţii medii de

 precipitaţii în luna
 mai (1891–2010)


 The modification
 tendency of the
 average amount of
 precipitation in May


(1891–2010)



Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2


 Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 din luna mai


raportate la
 perioada de refe­
 rinţă 1961–1990

  Evolution of
 pluviometric


anomalies in May
 referred to the
 reference period


1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Mai  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. May
Cele mai umede luni Anii • Years 1894 1991 1926 1970 1932 1914 1960 2006 1919 1912
Wettest months p, mm 163 143 110 108 100 99 99 97 95,9 95
Cele mai uscate luni Anii • Years 1907 1986 2000 1901 1905 1982 2003 1976 2002 1956
Driest months p, mm 3,0 3,0 5,0 7,0 7,0 8,0 8,0 10,0 10,0 15,0

Tab. 2. Validarea modelului. Mai  Model validation. May

Model Ph 2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0011 0,0058 0,0000 60,88 86,3 2,7 2,0 -0,00006
Regression

50
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN mai
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN may

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

 LQ

X
DU 6RURFD

W
87
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

U
KX
&LX

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 )ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF
UH

&ODVH‡&ODVVHV /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
Precipitaţii, mm &RUQHúWL
%UDYLFHD
Precipitation, mm ,FKHO
 'XEăVDUL
&ăOăUDúL
3 58


7

< 45 8QJKHQL &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
45–50 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

50–55 &+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

55–60 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
60–65 +vQFHúWL
 %(1'(5
%R
WQ

      
D

6ORER]LD
> 65
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum 39,1 mm

/X Q J

Maximum 73,1 mm
%DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 34,0 mm
Media • Mean 51,3 mm &DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard
• Standard deviation 6,3 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă


Histogram of precipitation

&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD

 /DFXO
6D
OF
Graficul „Valori observate – Valori calculate“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

L D
&D

0DQWD 0D Graph „Observed values – Calculated values“

K

UH
XO



Rfin=0,9973
3587


Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

/DFXO
 %HOHX 
 
1Ă5 ( 
 $
'8




&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 

51




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN IUNIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JUNE

Cantitatea de precipitaţii în luna iunie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova înregistrează o scădere cu -0,0021 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În luna iunie, în ultimele decenii
ale perioadei respective, anomaliile negative practic se observă în
fiecare an, ceea ce denotă prezenţa stabilă a deficitului pluviome-
tric (Fig. 2). În luna iunie a anului 1973, cantitatea de precipitaţii
lunare a fost doar de 6 mm, iar în 1952 au fost înregistrate cele mai
mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 230 mm
(Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9997. Cele mai semnificative valori se înregistrează
în partea centrală a ţării, la altitudini unde cantitatea de precipitaţii
atinge valori de 114,5 mm. Sud-estul ţării însumează valori de
56,7–70,0 mm, iar în nordul şi nord-vestul ţării suma precipitaţiilor
lunare este de 90–100 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în
teritoriu, în această lună, a fost de 57,8 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory  of
the Republic of Moldova in June has recorded a decrease
of -0,0021 mm/year during 1891–2010. In June, during the last
decades, negative anomalies are observed practically each year; this
points to the presence of a stable pluviometric deficit during this
month (Fig. 2). In June 1973, the monthly amount of precipitation
constituted only 6 mm; but the highest amount of precipitation,
up to 230 mm, was recorded in 1952 (Tab. 1).
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is
equal to 0,9997. The most significant values are registered in
the central part of the country at altitudes where the amount of
precipitation reaches 114,5 mm. The south-east of the country
has values of 56,7–70,0 mm, while in the north and north-west of
the country the amount of monthly precipitations is 90–100 mm.
The maximum pluviometric difference on the territory in June
was 57,8 mm.

p,mm

 \   [ Fig. 1

  Tendinţa de

 modificare a

 cantităţii medii de
 precipitaţii în luna

 iunie (1891–2010)


  The modification
 tendency of the

 average amount of

 precipitation in June

 (1891–2010)





Anii



























































 Years
p,mm


Fig. 2
  Evoluţia anoma­

 liilor pluviometrice

 din luna iunie rapor­

 tate la perioa­da de

 refe­rinţă 1961–1990



 Evolution of


pluviometric
 anomalies in June

 reported to the

 reference period

 1961–1990




Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Iunie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. June
Cele mai umede luni Anii • Years 1952 1985 1948 1983 1954 1949 1907 1914 2001 1897
Wettest months p, mm 230 200 189 176 175 161 152 139 130 129
Cele mai uscate luni Anii • Years 1973 1945 2000 1895 2004 1938 1940 1968 1896 1935
Driest months p, mm 6 7 8 9 11 12 12 16 20 20

Tab. 2. Validarea modelului. Iunie  Model validation. June

Model Ph 2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0045 0,0095 0,0000 18,27 55,7 6,2 4,9 -0,00006
Regression

52
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN iunie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN june

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă

35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'UD JKLúWH

(GLQHĠ

 &DPHQFD
U
KX
&LX

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 )ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF
UH

&ODVH‡&ODVVHV /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
Precipitaţii, mm &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Precipitation, mm  'XEăVDUL
&ăOăUDúL
3 58

< 60
7

8QJKHQL &ULXOHQL
 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
60–70 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
70–80  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

80–90 %vF
 $QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
90–100 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ

    
D

6ORER]LD
> 100
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X


WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum
56,7 mm
/X Q J

Maximum 114,5 mm
%DVDUDEHDVFD
D


Interval • Range 57,8 mm
Media • Mean 75,1 mm &DQWHPLU &205$7
• Standard deviation 8,2 mm
Deviaţia standard
,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation
&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD
 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

OF L D
Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO



3587

 Rfin=0,9997
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

/DFXO 
 %HOHX

 
1Ă5 (
 $
'8




&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  53




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN IULIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JULY

Cantitatea de precipitaţii în luna iulie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0602 mm/an pe
parcursul anilor 1891–2010. În luna iulie, în ultimele decenii se
observă o alternare frecventă a anomaliilor negative cu cele pozi-
tive, care demonstrează variabilitatea semnificativă a regimului
pluviometric (Fig. 2). În luna iulie a anului 1939, cantitatea de
precipitaţii lunare a însumat doar 2 mm, iar în 1948 au fost înre-
gistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică
fiind de 319 mm (Tab.1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu
0,9997. Cele mai semnificative valori se înregistrează în partea
centrală a ţării la altitudini, unde cantitatea de precipitaţii atinge
valori de pînă la 113,6 mm. Sud-estul ţării însumează valori de
31,3–50,0 mm, iar în nord-vestul ţării suma precipitaţiilor lunare
este de 70–100 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu,
în această lună, a fost de 82,3 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of
the Republic of Moldova in July has recorded an increase of
0,0602 mm/year during 1891–2010. There has been a frequent
alternation of negative and positive anomalies every year in July,
in the recent decades, that shows a significant variability of the
pluviometric regime for this month (Fig. 2). In July 1939, the
amount of monthly precipitation constituted only 2 mm; the
greatest amount of precipitation, up to 319 mm, was recorded
in 1948 (Tab. 1).
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9997. The most significant values are registered in the central
part of the country at altitudes, where the amount of precipitation
reaches values up to 113,6 mm. The south-east of the country
has values of 31,3–50,0 mm; in the north-west, the amount of
monthly precipitation is 70–100 mm. The maximum pluviometric
difference on the territory in July was 82,3 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a

cantităţii medii de

 precipitaţii în luna
 iulie (1891–2010)


 The modification
 tendency of the
 average amount
 of precipitation


in July (1891–2010)



Anii



























































 Years
p,mm

 Fig. 2

  Evoluţia anoma­


 liilor pluviometrice



din luna iulie

 raportate la



perioada de refe­

 rinţă 1961–1990


  Evolution of



pluviometric

 anomalies in July



referred to the

 reference period



1961–1990


Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Iulie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. July
Cele mai umede luni Anii • Years 1948 1933 1991 1975 1912 1955 1910 1968 1906 2002
Wettest months p, mm 319 185 168 153 149 149 147 141 138 134
Cele mai uscate luni Anii • Years 1939 1999 2007 1928 1931 1951 1996 1917 1904 1953
Driest months p, mm 2,0 4,0 4,0 7,0 7,0 10,0 10,0 11,0 13,1 14,0

Tab. 2. Validarea modelului. Iulie  Model validation. July

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0001 0,0000 0,0000 69,04 82,6 5,6 4,4 -0,00003
Regression

54
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN iulie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN july

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL

Y ăĠ

'RQGXúHQL
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


9LOLD

5D F

 &ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87


'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX


&LX

'URFKLD


&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7
&D

58
P

&ODVH‡ODVVHV 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
Precipitaţii, mm
UH

Precipitation, mm /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
< 40 &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO 
40–50 &ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58
7

50–60 8QJKHQL  &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL
60–70 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

70–80 &+,ù,1Ă8
/ă
SX


YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
80–90
6ăODú
7,*+,1$
 %(1'(5
7,5$632/
+vQFHúWL
90–100     
%R
WQ
D

6ORER]LD

> 100 /DFXOGHDFXP
&R J
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistica
WD


UD

1,6
J
6ă

Statistics
 /HRYD 75
8
Minimum 31,3 mm

/X Q J

Maximum 113,6 mm
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 82,3 mm
&DQWHPLU &205$7
Media • Mean 69,8 mm

Deviaţia standard
 • Standard deviation 13,6 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD

&ODVH‡ODVVHV
6DOFLD0LFă

Histograma precipitaţiilor
Histogram of precipitation
&DKXO 7DUDFOLD
 /DFXO
6D
OF L D
Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&D

0D
0DQWD Graph „Observed values – Calculated values“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 UH
XO

 

3587

Rfin=0,9997
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

 /DFXO 
%HOHX

 
 1Ă5 (
 $
'8





&ODVH‡ODVVHV     
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 55




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN AUGUST
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN AUGUST

Cantitatea de precipitaţii în luna august (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,1792 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În luna august, în ultimele dece-
nii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă şi
semnificativă a anomaliilor pozitive cu cele negative de la an
la an, care demonstrează variabilitatea pronunţată a regimului
pluviometric (Fig. 2). În anul 1994, cantitatea de precipitaţii
lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, fiind de
201 mm, iar în 1905 au fost înregistrate cele mai mici cantităţi
de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 4 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatoriii statistici (Tab.  2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9992. În luna august, valorile ce caracterizează cantitatea
precipitaţiilor atmosferice descresc de la nord-vest, de la valori
de 55,0–73,5 mm, la valori de 39,1–50,0 mm spre sud-est. În
partea centrală a ţării, la altitudine, cantitatea variază în limitele
55–65 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această
lună, a fost de 34,4 mm.
The amount of precipitation (Figure 1) on the territory of
the Republic of Moldova in August has recorded an increase
of 0,1792 mm/year during 1891–2010. In August, in the recent
decades, there has been a frequent and significant alternation of
positive and negative anomalies every year showing a marked
variability of the pluviometric regime (Fig. 2). In August 1994,
the amount of monthly precipitation was maximum in the series
of instrumental observations, constituting 201 mm, while the
lowest amount of precipitation, of 4 mm, was recorded in 1905
(Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. 
The  statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the
proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9992. In August, the values that characterize the amount of
atmospheric precipitation decrease from north-western values of
55,0–73,5 mm to values of 39,1–50,0 mm towards the south-east.
In the central part of the country, at altitude, the amount varies
between 55 and 65 mm. The maximum pluviometric difference
on the territory in August was 34,4 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1


 Tendinţa de
 modificare a

 cantităţii medii de
 precipitaţii în luna

 august (1891–2010)

  The modification

 tendency of the
 average amount

 of precipitation in


August (1891–2010)




Anii



























































 Years

p,mm
 Fig. 2

  Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice

 din luna august
 raportate la

 perioada de refe­


rinţă 1961–1990


 Evolution of
 pluviometric


anoma­lies in
 August referred

 to the reference
 period 1961–1990


Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. August  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. August
Cele mai umede luni Anii • Years 1994 1933 2005 1914 1912 1950 1949 1980 1995 1937
Wettest months p, mm 201 159 151 138 133 106 104 101 99 98
Cele mai uscate luni Anii • Years 1905 1951 2001 1903 1916 1893 1895 1892 1939 1984
Driest months p, mm 4,0 4,0 5,0 6,0 6,0 9,0 10,0 12,0 12,0 12,0

Tab. 2. Validarea modelului. August  Model validation. August

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie
Regression 0,0155 0,0031 0,0000 18,29 56,6 4,1 3,1 -0,00003

56
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN august
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN august

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
6RURFD
 DU

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD
U


KX
&LX

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP X W
6WvQFD&RVWHúWL 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&ODVH‡&ODVVHV
)ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF
UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
Precipitaţii, mm
*vUO

X W
&X OD 2UKHL 
Precipitation, mm &RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO 
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
< 45
3 58


7

8QJKHQL &ULXOHQL
45–50  *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
/DFXOGHDFXP
50–55 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL

%ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8 
/ă

55–60
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
60–65       
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5
%R

> 65
WQ
D

6ORER]LD

/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


Statistica
ùWHIDQ9RGă
Statistics &LPLúOLD
,D OS X


UD WD

1,6
J
6ă

Minimum 39,1 mm /HRYD 75

8
73,5 mm
Maximum
/X Q J

Interval • Range 34,4 mm %DVDUDEHDVFD

D


Media • Mean 53,3mm
&DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard • Standard deviation 5,3 mm

,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma precipitaţiilor
Histogram
 of precipitation
6DOFLD0LFă

&ODVH‡&ODVVHV &DKXO 7DUDFOLD

6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 /DFXO OF L D
&D

0DQWD 0D Graph „Observed values – Calculated values“

K

UH
XO



3587

Rfin=0,9992
Observat • Observed, mm

 9XOFăQHúWL

/DFXO
 %HOHX

 
1Ă5 (
 $ 
'8




&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 

57




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢI ÎN SEPTEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN SEPTEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna septembrie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,214 mm/an pe par-
cursul anilor 1891–2010. În luna septembrie, în ultimele decenii ale
perioadei respective, se observă o alternare frecventă şi semnificativă
a anomaliilor pozitive cu cele negative de la an la an, care demon-
strează variabilitatea pronunţată a regimului pluviometric (Fig. 2).
În luna septembrie a anului 1996, cantitatea de precipitaţii lunare a
fost maximă în seria observaţiilor instrumentale însumînd 215 mm,
iar în 1892 n-au fost înregistrate cantităţi de precipitaţii (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută
şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea
modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal
cu 0,9983. În luna septembrie, cea mai semnificativă cantitate
de precipitaţii atmosferice se înregistrează la altitudine în partea
centrală a ţării, însumînd valori de 55,0–66,5 mm. În lunca
Prutului Inferior şi sud-estul ţării, se înregistrează valori de sub
40,2–45,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în
această lună, a fost de 26,3 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in September has recorded an increase of
0,214 mm/year during 1891–2010. In September, in the recent
decades, there has been a frequent and significant alternation
intensity of positive and negative anomalies every year, showing
a marked variability of pluviometric regime (Fig. 2). In Septem-
ber 1996, the amount of monthly precipitation was the highest,
215 mm, in the series of instrumental observations. No precipi-
tation were registered in 1892 (Tab. 1).
The absolute altitude and latitude were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9983.
In September, the most significant amount of precipitation, up
to 55,0–66,5 mm, is recorded at altitude, in the central part of
the country. Values under 40,2–45,0 mm are recorded in the
waterside of the Lower Prut River and in the southeast of the
country. The maximum pluviometric difference on the territory
in September was 26,3 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de

 modificare a

 cantităţii medii
 de precipitaţii în

 luna septembrie
 (1891–2010)

  The modification

 tendency of

 theaverage amount
 of precipitation

 in September
 (1891–2010)


Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2

  Evoluţia anoma­

 liilor pluviometrice
 din luna septembrie

 raportate la

 perioada de refe­
 rinţă 1961–1990



 Evolution of
 pluviometric

 anoma­lies in

 Septem­ber referred
 to the reference

 period 1961–1990


Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Septembrie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. September
Cele mai umede luni Anii • Years 1996 1995 1904 1976 1914 1971 1989 2001 1988 1964
Wettest months p, mm 215 160 137,4 133 129 127 113 113 106 99
Cele mai uscate luni Anii • Years 1892 1903 1937 1945 1910 1950 1961 1986 1932 1947
Driest months p, mm 0,0 0,1 1,0 1,0 2,0 2,0 2,0 2,0 3,0 3,0

Tab. 2. Validarea modelului. Septembrie  Model validation. September

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,2415 0,0020 0,0001 12,16 45,6 3,9 2,9 0,00187
Regression

58
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN septembrie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN september

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX


&LX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 'URFKLD

&D PH

 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
 LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
'XEăVDUL
&ăOăUDúL 
3 58

Precipitaţii, mm
7

Precipitation, mm 8QJKHQL  &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL
< 45 /DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

45–50 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD


úQ

,DORYHQL
D

50–55 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 7,*+,1$
6ăODú
7,5$632/
55–60 +vQFHúWL %(1'(5

%R
WQ
D

> 60     
6ORER]LD  
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica
 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 /HRYD 75
8
Minimum 40,2 mm

/X Q J

Maximum 66,5mm

%DVDUDEHDVFD
D

Interval •
Range 26,3 mm
Media • Mean 52,0 mm
 &DQWHPLU &205$7
Deviaţia 
standard • Standard deviation 4,7mm

,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation


&DKXO 7DUDFOLD
 &ODVH‡&ODVVHV 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO OF L D
Graph „Observed values – Calculated values“
&D

 0DQWD 0D
K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


 
Rfin=0,9983
3587


Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL
 
/DFXO


%HOHX 



1Ă5 (
 $ 
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 59




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN OCTOMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN OCTOBER

Cantitatea de precipitaţii în luna octombrie (Fig. 1), pe
teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o descreştere cu
-0,0058 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna octombrie,
în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o alterna-
re frecventă şi o intensitate semnificativă a anomaliilor pozitive
cu cele negative, care demonstrează variabilitatea pronunţată a
regimului pluviometric (Fig. 2). În luna octombrie a anului 1998,
cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă, însumînd 172 mm,
iar în 1896 n-au fost înregistrate precipitaţii (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatoriii statistici (Tab. 2)
explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului
final este egal cu 0,9996. În octombrie, ciclonul mediteraneean
atinge un prim-maxim şi determină cantitatea precipitaţiilor
atmosferice mai semnificativă în partea de sud şi centru. În funcţie
de altitudine (în partea centrală a ţării), valorile pluviometrice
însumează 45,0 –57,1 mm. În lunca Prutului Inferior şi a rîurilor
mici din sud, dar şi în partea de nord, se înregistrează valori de
16,6–35,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în
această lună, a fost de 40,5 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) in the Republic of Mol-
dova in October has recorded a decrease of -0,0058 mm/year
during 1891–2010. In October, in the recent decades, there has
been a frequent alternation (and a significant intensity) of positive
and negative anomalies every year showing a marked variability
of the pluviometric regime. (Fig. 2). In October 1998, the amount
of monthly precipitation was the highest, 172 mm, but in 1896,
no precipitation were recorded (Tab. 1).
The squared absolute altitude, latitude and longitude were used
as significant independent variables in the regression model for
1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9996. In October, the Mediterranean Cyclone reaches the
first maximum of this month and determines the amount of
atmospheric precipitation that is more significant in the south
and in the center. Depending on the altitude (in the central part
of the country), the pluviometric values constitute 45,0–57,1 mm.
Values of 16,6–35,0 mm are recorded in the waterside of the Lower
Prut River and of small rivers in the south and also in the north.
The maximum pluviometric differences on the territory in October
was 40,5 mm

p,mm

 \  [ Fig. 1
  Tendinţa de


modificare a
 cantităţii medii
 de precipitaţii în

 luna octombrie
 (1891–2010)

  The modification
 tendency of the

 average amount
 of precipitation


in October
 (1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2


 Evoluţia ano­ma­
 liilor pluviometrice
 din luna octombrie

 raportate la
 perioada de refe­


rinţă 1961–1990
  Evolution of

 pluviometric
 anoma­lies in


October referred
 to the reference
 period 1961–1990


Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Octombrie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. October
Cele mai umede luni Anii • Years 1998 1939 1905 1946 1919 1922 1987 1897 1912 2002
Wettest months p, mm 172 169 143 130 122 93 87 86 84 84
Cele mai uscate luni Anii • Years 1896 1891 1949 1953 1969 1907 1913 1962 1963 1925
Driest months p, mm 0,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0 2,0 2,0 2,0 3,0

Tab. 2. Validarea modelului. Octombrie  Model validation. October

Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0677 0,0954 0,0095 4,59 32,2 2,6 2,1 -0,00003
Regression

60
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN octombrie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN october

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL

R
9LOLD

5D F
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&ă

5ă

35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX
&LX

 'URFKLD

&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
&ODVH‡&ODVVHV
UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 
2UKHL
Precipitaţii, mm &RUQHúWL
%UDYLFHD
Precipitation, mm
,FKHO 
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58


7

< 30 8QJKHQL &ULXOHQL

6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO

30–35 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

35–40 
&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
 $QHQLL1RL /DFXO
40–45
  7,*+,1$
6ăODú  
7,5$632/
 
+vQFHúWL %(1'(5
> 45
%R
WQ
D

6ORER]LD

/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica
Statistics  ùWHIDQ9RGă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&LPLúOLD
,D OS X

Minimum 16,6 mm
WD


UD

1,6
J
6ă

Maximum 57,1 mm /HRYD 75

8

Interval • Range 40,5 mm
/X Q J

Media • Mean 35,3 mm

 %DVDUDEHDVFD
D

Deviaţia standard • Standard deviation 2,8 mm

 &DQWHPLU &205$7


,DOS XJH O

Histograma precipitaţiilor
/XQ JXĠD


Histogram of precipitation

6DOFLD0LFă



&DKXO 7DUDFOLD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&ODVH‡&ODVVHV /DFXO OF L D
&D

0DQWD 0D Graph „Observed values – Calculated values“

K

UH
XO



3587

 Rfin=0,9996
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

 /DFXO
%HOHX 



1Ă5 (
$ 
'8





&ODVH‡&ODVVHV       
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  61




 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN NOIEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN NOVEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna noiembrie (Fig. 1), pe
teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu
0,0443 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna noiem-
brie, în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o
alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, cu pre-
dominarea celor din urmă în ultimii ani, ceea ce denotă un deficit
pluviometric stabil (Fig. 2). În 1918, cantitatea de precipitaţii
lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, fiind
de 175,3 mm, iar în 1901, 1902 şi 1926 n-au fost înregistrate
precipitaţii (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative a fost utilizat pătratul altitudinilor
absolute. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului
de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9988. În
funcţie de altitudine, şi anume în partea centrală a ţării, valorile
pluviometrice sînt de 40–55 mm. Lunca Prutului Inferior şi văile
rîurilor mici din sudul ţării, precum şi văile afluenţilor rîului
Nistru înregistrează cele mai mici cantităţi lunare de precipitaţii
atmosferice, cu valori de 30,8–35,0 mm. Diferenţa pluviometrică
maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 24,2 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in November has registered an increase of
0,0443 mm/year during 1891–2010. In November, in the recent
decades, there has been a frequent alternation of positive and
negative anomalies, the negative ones prevailing in the latest years;
this points to a stable pluviometric deficit (Fig. 2). In 1918, the
amount of monthly precipitation was the highest, 175,3 mm, in
the series of instrumental observations, and in 1901, 1902 and
1926 no precipitation were recorded (Tab. 1).
The squared absolute altitudes were used as significant
independent variables in the regression model for 1981–2010. The
statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed
regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9988.
Depending on the altitude, namely in the central part of the
country, the amount of precipitation constitutes 40–55 mm. The
waterside of the Lower Prut River and the valleys of the small
rivers in the south, as well as the valleys of the Dniester River
tributaries, record the lowest amounts of monthly atmospheric
precipitation, 30,8–35,0 mm. The maximum pluviometric
difference on the territory in November was 24,2 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a

 cantităţii medii
 de precipitaţii în
 luna noiembrie

 (1891–2010)
  The modification

 tendency of the
 average amount
 of precipitation

 in November
 (1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2


 Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 din luna noiembrie


raportate la
 perioada de refe­
 rinţă 1961–1990

  Evolution of
 pluviometric


anomalies in
 November referred
 to the reference


period 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Noiembrie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. November
Cele mai umede luni Anii • Years 1918 1905 1959 1922 1928 1981 1962 1966 1957 1980
Wettest months p, mm 175,3 159 135 119 118 112 106 99 94 93
Cele mai uscate luni Anii • Years 1901 1902 1926 1963 1898 1899 1894 1939 1990 1903
Driest months p, mm 0,0 0,0 0,0 2,0 3,0 3,0 5,0 5,0 6,0 6,6

Tab. 2. Validarea modelului. Noiembrie  Model validation. November

Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0000 0,0000 29,91 50,8 2,1 1,7 0,00000
Regression

62
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN noiembrie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN november

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

U
KX
&LX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 'URFKLD


&D PH
 5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,


1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX
 OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL

358

Precipitaţii, mm
7

Precipitation, mm 8QJKHQL &ULXOHQL

 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
< 35 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL 
%ăOĠDWD
1vUQR

35–40 &+,ù,1Ă8
/ă


SX
YD

úQ

,DORYHQL
D

40–45 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
45–50 +vQFHúWL %(1'(5
%R


WQ
D

50–55     6ORER]LD  
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum
30,8 mm
/X Q J

Maximum
55,0 mm
%DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 24,2 mm
Media • Mean 36,7 mm
 &DQWHPLU &205$7
 • Standard deviation 2,5 mm
Deviaţia standard

,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă

Histogram
of precipitation

&DKXO 7DUDFOLD
&ODVH‡&ODVVHV 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO OF L D

&D

0DQWD 0D
Graph „Observed values – Calculated values“
K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ


 
3587

 Rfin=0,9988
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
 %HOHX
 

 1Ă5 ( 
$
'8


 


&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 63





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN DECEMBRIE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN DECEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna decembrie (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0752 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În luna decembrie, în ultimele
decenii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă
a anomaliilor pozitive cu cele negative, cu predominarea celor
din urmă în ultimii ani, ceea ce denotă un deficit pluviometric
semnificativ (Fig. 2). În 1928, cantitatea de precipitaţii lunare
a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, însumînd
116 mm, iar în 1898 (0 mm) şi 2007 (1 mm) acestea practic au
lipsit (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este
egal cu 0,9991. În funcţie de altitudine, şi anume în partea centrală
a ţării, valorile pluviometrice sînt de 40,0–49,1 mm. Circulaţia
atmosferică din această lună determină, în sudul ţării, valori
pluviometrice de 35–45 mm, mai mari cu 10 mm faţă de partea
nordică, unde se înregistrază 30–35 mm. Diferenţa pluviometrică
maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 21,8 mm.
The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the
Republic of Moldova in December has recorded an increase of
0,0752 mm/year during 1891–2010. In December, in the recent
decades, there has been a frequent alternation of positive and
negative anomalies, and the negative ones prevailed in the latest
years; this points to a significant pluviometric deficit (Fig. 2).
In 1928, the amount of monthly precipitation was the highest
in the series of instrumental observations, constituting 116 mm,
while in 1898 and 2007, the lowest values of monthly precipitation
(0 mm and 1 mm ) were recorded (Tab. 1).
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9991. Depending on the altitude, namely in the central part of
the country the pluviometric values constitute 40,0–49,1 mm. The
atmospheric circulation of this month determines the pluviometric
values in the south higher by 10 mm (35–45 mm), compared to
the north (30–35 mm). The maximum pluviometric difference on
the territory in December was 21,8 mm.

p,mm

\ [ Fig. 1

 Tendinţa de
 modificare a
 cantităţii medii
 de precipitaţii în
 luna decembrie
 (1891–2010)
  The modification
 tendency of the

average amount
of precipitation

in December

(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 din luna decembrie

raportate la
perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of

pluviometric

anomalies in
 December referred
 to the reference
 period 1961–1990

Anii





























































Years

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Decembrie  Top of the months with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010. December
Cele mai umede luni Anii • Years 1928 1963 1997 2010 1923 1947 1960 1969 1996 1927
Wettest months p, mm 116 98 89 83 76 74 73 73 72 71
Cele mai uscate luni Anii • Years 1898 2007 1972 1989 2002 1891 1948 1975 1958 1904
Driest months p, mm 0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 5,0 5,0 6,0 6,3

Tab. 2. Validarea modelului. Decembrie  Model validation. December

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0001 0,0000 0,0000 19,66 57,5 1,9 1,5 -0,00006
Regression

64
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN decembrie
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN december

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
U
KX
&LX


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

Q


FD
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
 5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

 6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&X OX
 )ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

&ODVH‡&ODVVHV &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

Precipitaţii, mm 
7

8QJKHQL &ULXOHQL
Precipitation, mm
6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO
/DFXOGHDFXP
< 30 1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

30–35 &+,ù,1Ă8
/ă
SX


YD

úQ

,DORYHQL
D

%vF
$QHQLL1RL /DFXO
35–40
6ăODú
 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL %(1'(5
40–45
%R
WQ


D

6ORER]LD
> 45      
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistica
WD


UD

1,6
J
6ă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistics /HRYD 75
 8
Minimum 27,3 mm
/X Q J

Maximum
49,1 mm %DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 21,8 mm
&DQWHPLU &205$7
Media • Mean 34,8 mm

Deviaţia standard • Standard deviation 2,7 mm

,DOS XJH O

/XQ JXĠD



Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation


&ODVH‡&ODVVHV 7DUDFOLD
&DKXO
6D
Graficul „Valori observate – Valori calculate“
 /DFXO OF L D Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 
3587

Rfin=0,9991
Observat • Observed, mm

 9XOFăQHúWL

/DFXO


%HOHX
 

1Ă5 ( 
 $
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 65





 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII PRECIPITAŢIILOR ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE WINTER SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,2102 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o
alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea
ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît
a iernilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluvio-
metric (Fig. 2). În 1925, cantitatea precipitaţiilor atmosferice a
însumat doar 15 mm, iar în 1966 au fost înregistrate cele mai
semnificative valori, de 257 mm (Tab. 1). Anul 2010 ocupă locul
doi în topul iernilor excesiv de umede.
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi longitudinea. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9993. În anotimpul de iarnă, sumele sezoniere
ale precipitaţiilor atmosferice descresc de la 100–137 mm, la
altitudinile mai mari din partea centrală şi din cea nord-estică
a ţării la 78–90 mm în lunca Prutului şi în stepa Bălţiului.
Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună,
a fost de 59,6 mm.
The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-
tory of the Republic of Moldova has registered an increase of
0,2102 mm/year during 1891–2010. In the recent decades there
has been a frequent alternation of positive and negative anomali-
es, which demonstrates the extremely variable character of revea-
ling both the winters with pluviometric excess and those with
pluviometric deficit (Fig. 2). In 1925, the amount of atmospheric
precipitation constituted only 15 mm; the most significant values,
of 257 mm, were recorded in 1966 (Tab. 1). The year 2010 is the
second in the top of excessively humid winters.
The squared absolute altitude and longitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9993. The seasonal amounts of atmospheric precipitation in
the winter season decrease from 100–137 mm at the altitudes in
the central and north-eastern parts of the country to 78–90 mm
in the valley of the Prut River and Balti Steppe. The maximum
pluviometric difference on the territory during this season was
59,6 mm.

p,mm

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
modificare a

cantităţii medii
 de precipitaţii în
anotimpul de iarnă

(1891–2010)
  The modification
 tendency of the
average amount
 of precipitation in
 the winter season
(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
Fig. 2

 Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
în anotimpul de
 iarnă raportate la

perioada de refe­
rinţă 1961–1990

 Evolution of
 pluviometric
anomalies in the
 winter season

referred to the
reference period
 1961–1990
Anii





























































Years

Tab. 1. Topul iernilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010  Top of the winters with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010
Ierni secetoase Anii • Years 1925 1894 1949 1930 2008 2002 1959 1990 1892 1893
Dry winters p, mm 15 26 28 30 33 37 40 40 41 41
Ierni ploioase Anii • Years 1966 2010 1895 1929 1970 1953 1963 1969 1923 2004
Rainy winters p, mm 257 231 229 212 182 179 176 176 168 165

Tab. 2. Validarea modelului. Iarna  Model validation. Winter

Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0011 0,0038 0,0029 7,22 33,2 6,2 4,7 0,00001
Regression

66
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN anotimpul de iarnĂ
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN the winter season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

U
KX
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&LX

'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
W
 6WvQFD&RVWHúWL 5ă
X
ùROGăQHúWL
5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7
&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
 X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&ODVH‡&ODVVHV &X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
&ăOăUDúL
 'XEăVDUL
3 58

Precipitaţii, mm
7

Precipitation, mm 8QJKHQL &ULXOHQL

 *ULJRULRSRO
6WUăúHQL
< 90 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

90–100 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

100–110 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
7,*+,1$ 7,5$632/
110–120 +vQFHúWL  %(1'(5
%R

    
WQ
D

6ORER]LD
> 120
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

/HRYD 75
8
Minimum 77,7 mm
Maximum
/X Q J

137,3 mm
%DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 59,6 mm

Media • Mean 94,7 mm
 &DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard • Standard deviation 6,3 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD

Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation

&DKXO 7DUDFOLD
 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO OF
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

L D
&ODVH‡&ODVVHV Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO



3587

Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL Rfin=0,9993

/DFXO 
%HOHX


 1Ă5 (
$
'8




&ODVH‡&ODVVHV     
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000 67






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SPRING SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1),
pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o scădere cu
-0,033 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele dece-
nii, se observă cele mai semnificative anomalii pozitive şi negative,
ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării
atît a primăverilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit
pluviometric (Fig. 2). În 1986, cantitatea sezonieră de precipitaţii
atmosferice a însumat doar 23 mm, iar în 1984 au fost înregistrate
cele mai semnificative valori, de 265 mm (Tab. 1). Anul 2006
ocupă locul trei în topul primăverilor excesiv de umede.
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rf in al modelului
final este egal cu 0,9995. Sumele sezoniere din primăvară
ale precipitaţiilor atmosferice descresc de la 120–185 mm în
partea de nord, nord-vest şi interfluviile mai înalte din partea
centrală, la 101–120 mm în sudul şi sud-estul ţării. Diferenţa
pluviometrică maximă în teritoriu, în acest anotimp, a fost de
84,3 mm.
The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the ter-
ritory of the Republic of Moldova has registered a decrease of
-0,033 mm/year during 1891–2010. The most significant positive
and negative anomalies have been observed in the recent decades;
this demonstrates the extremely variable character of both the
springs with pluviometric excess and those with pluviometric
deficit (Fig. 2). In 1986, the seasonal amount of atmospheric pre-
cipitation constituted only 23 mm; the most significant values,
265 mm, were recorded in 1984 (Tab. 1).The year 2006 was the
third in the top of excessively wet springs.
The squared absolute altitude and longitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9995. The spring seasonal sums concerning the amount of
atmospheric precipitation decrease from 120–185 mm in the
north, north-west and at the altitudes in the central part of
the country to 101–120 mm in the south and south-east of the
country. The maximum pluviometric difference on the territory
during this season was 84,3 mm.

p,mm


\  [ Fig. 1
 Tendinţa de modi­
 ficare a cantităţii

medii de precipitaţii
în anotimpul
 de primăvară
(1891–2010)

 The modification
 tendency of the

average amount
of precipitation in
 the spring season
(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­

liilor pluviometrice

în anotimpul de
primăvară raportate

la perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of

pluviometric

anomalies in the

spring season

referred to the
 reference period
 1961–1990
Anii





























































Years

Tab. 1. Topul primăverilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010  Top of the springs with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010
Primăveri secetoase Anii • Years 1986 1938 1905 1908 1918 1994 1952 1947 2003 1957
Dry springs p, mm 23 41 46 49 52,1 53 54 55 55 59
Primăveri ploioase Anii • Years 1984 1915 2006 1894 1988 1991 1993 1979 1891 1932
Rainy springs p, mm 265 255 223 221 204 204 203 199 192 190
Tab. 2. Validarea modelului. Primăvara  Model validation. Spring
Model Ph 2
Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0000 0,0038 0,0000 49,05 77,2 5,6 4,2 0,00006
Regression

68
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN anotimpul de primăvară
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN the spring season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
 &DPHQFD
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

U
KX


&LX

'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

Q
/DFXOGHDFXP

FD
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă
 ùROGăQHúWL
5H]LQD 5vEQLĠD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
 &X OX
FX
)ăOHúWL OGH 0
LMORF

UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
&ODVH‡&ODVVHV
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
,FKHO
Precipitaţii, mm &ăOăUDúL
 'XEăVDUL
3 58

Precipitation, mm
7

8QJKHQL  &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
100–120 6WUăúHQL
/DFXOGHDFXP 
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
120–140 %ăOĠDWD

1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

140–160 ,DORYHQL
D

 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
160–180 7,*+,1$ 7,5$632/
+vQFHúWL  %(1'(5
     
%R
WQ
D

>180 6ORER]LD

/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF

Statistica
 ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X

Statistics
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

UD WD

1,6

J
6ă

/HRYD 75
Minimum 101,1 mm 8

Maximum 184,5 mm
/X Q J

Interval • Range 84,3 mm %DVDUDEHDVFD


D

Media • Mean 121,7 mm

&DQWHPLU &205$7

Deviaţia standard • Standard deviation 10,2 mm

,DOS XJH O

/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor

6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation

&DKXO 7DUDFOLD
 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
&ODVH‡&ODVVHV
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

/DFXO OF L D
&D

 0DQWD 0D Graph „Observed values – Calculated values“

K

UH
XO

 
3587

Rfin=0,9995
Observat • Observed, mm

 9XOFăQHúWL

/DFXO

 %HOHX
 
 
1Ă5 (
$
'8





&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm


Scara • Scale • 1 : 1 500 000  69






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE VARĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SUMMER SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1),
pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu
0,2384 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele dece-
nii, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele
negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al
manifestării atît a verilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu
deficit pluviometric (Fig. 2). În anul 1951, cantitatea sezonieră a
precipitaţiilor atmosferice a însumat doar 42 mm, iar în 1948 au
fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 531 mm (Tab. 1).
Anul 2007 ocupă locul patru în topul verilor excesiv de uscate.
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9997. Sumele sezoniere de vară privind cantitatea
de precipitaţii atmosferice descresc de la 220–295 mm în partea
de nord-vest şi la altitudinile din partea centrală, la 145–295 mm,
în sud-estul ţării. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în
acest anotimp, a fost de 150,9 mm.
The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-
tory of the Republic of Moldova has registered an increase of
0,2384 mm/year during 1891–2010. In the recent decades, there
has been a frequent alternation of positive and negative anomalies,
which demonstrates the extremely variable character of both the
summers with a pluviometric excess and those with a pluviome-
tric deficit (Fig. 2). In 1951, the amount of seasonal atmospheric
precipitation constituted only 42 mm; the most significant values
of 531 mm were recorded in 1948 (Tab. 1). The year 2007 was the
fourth in the top of excessively dry summers.
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9997. The summer seasonal sums concerning the amount
of atmospheric precipitation decrease from 220–295 mm in the
north-west and at the altitudes in the central part to 145–295 mm
in the south-east of the country. The maximum pluviometric
difference on the territory during this season was 150,9 mm.

p,mm

\ [ Fig. 1

 Tendinţa de
 modificare a
 cantităţii medii
 de precipitaţii în
 anotimpul de vară
 (1891–2010)
  The modification
 tendency of the

average amount
of precipitation in

the summer season

(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­
 liilor pluviometrice
 în anotimpul de

vară raportate la
perioada de refe­

rinţă 1961–1990

 Evolution of

pluviometric

anomalies in the
 summer season
 referred to the
 reference period
 1961–1990
Anii





























































Years

Tab. 1. Topul verilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010  Top of the summers with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010
Veri secetoase Anii • Years 1951 1895 1902 2007 1903 1939 1953 1981 1951 1895
Dry summers p, mm 42 53 59 66 66,5 72 79 81 81 83
Veri ploioase Anii • Years 1948 1914 1949 1933 1912 1983 1955 1926 1985 1991
Dainy summers p, mm 531 406 395 385 372 349 324 308 307 307

Tab. 2. Validarea modelului. Vara  Model validation. Summer

Model Ph2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0001 0,0000 0,0000 60,90 80,8 11,4 9,4 0,00000
Regression

70
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN anotimpul de vară
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN the summer season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F
$ULHXQUHO‡$UHDUHOXQ

 &ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87

'UD JKLúWH

(GLQHĠ
&DPHQFD

U
KX
&LX

'URFKLD

&D PH

5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
/DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
 5ă ùROGăQHúWL
5H]LQD 5vEQLĠD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

O0D UH
&ODVH‡&ODVVHV
)ăOHúWL
&X OX
FX OGH 0
LMORF
UH

/DFXOGHDFXP
0D

Precipitaţii, mm 7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

Precipitation, mm &X OD
X W
2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD
< 160 ,FKHO 
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58

160–180 
7

8QJKHQL &ULXOHQL
*ULJRULRSRO
180–200 6WUăúHQL 
/DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
200–220  %ăOĠDWD
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

220–240 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
 7,*+,1$ 7,5$632/
240–260 +vQFHúWL  %(1'(5
    
%R
WQ
D

6ORER]LD
> 260
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
$ULHXQUHO‡$UHDUHOXQ

OQ LF


ùWHIDQ9RGă
Statistica &LPLúOLD
,D OS X
UD WD


Statistics 1,6
J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum 144,5 mm
/X Q J

Maximum 295,4 mm
 %DVDUDEHDVFD
D

Interval • Range 150,9 mm

Media • Mean 200,8 mm &DQWHPLU &205$7

Deviaţia 
standard • Standard deviation 25,5 mm
,DOS XJH O

/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă

&ODVH‡&ODVVHV
Histogram of precipitation

&DKXO 7DUDFOLD
6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO OF L D
Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D
$ULHXQUHO‡$UHDUHOXQ

UH
XO



3587

Rfin=0,9997
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL

/DFXO 
%HOHX
 

1Ă5 ( 
 $
'8




&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 71






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂ
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE AUTUMN SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,2242 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o
alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea
ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît
a toamnelor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit plu-
viometric (Fig. 2). În 1963, cantitatea sezonieră a precipitaţiilor
atmosferice a însumat doar 10 mm, iar în 1905 au fost înregistrate
cele mai semnificative valori, de 343,5 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9996. Sumele sezoniere de toamnă privind cantitatea
de precipitaţii atmosferice descresc de la 140–162 mm în partea
de nord-vest şi la altitudinile din partea centrală, la 102–120 mm
în sud-estul ţării. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în
acest anotimp, a fost de 60,2 mm.
The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-
tory of the Republic of Moldova has registered an increase of
0,2242 mm/year during 1891–2010. In the recent decades there
has been a frequent alternation of positive and negative anomalies,
which reveals the extremely variable character of both the autum-
ns with pluviometric excess and those with pluviometric deficit
(Fig. 2). In 1963, the amount of seasonal atmospheric precipitation
constituted only 10 mm; the most significant values, 343,5 mm,
were recorded in 1905 (Tab. 1).
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality
of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal
to 0,9996. The autumn seasonal sums concerning the amount
of atmospheric precipitation decrease from 140–162 mm in the
north-west and at altitudes in the central parts to 102–120 mm
in the south-east of the country. The maximum pluviometric
difference on the territory during this season was 60,2 mm.

p,mm

\ [ Fig. 1
  Tendinţa de
modificare a
 canti­tăţii medii
de precipitaţii

în anotimpul de

toamnă (1891–2010)
 The modification

tendency of the

average amount
of precipitation in
 the autumn season
(1891–2010)

Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
 Evoluţia anoma­

liilor pluviometrice
 în anotimpul de
toamnă raportate
 la perioada de
referinţă 1961–1990

 Evolution of
 pluvio­metric
anomalies in the
 autumn season
referred to the

reference period
 1961–1990
Anii





























































Years

Tab. 1. Topul toamnelor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010  Top of the autumns with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010
Toamne secetoase Anii • Years 1963 1903 1953 1891 1945 1948 1977 1969 1986 1982
Dry autumns p, mm 10 11,7 27 30 33 35 39 42 42 49
Toamne ploioase Anii • Years 1905 1996 1998 1918 1922 1912 2001 1946 1976 1981
Rainy autumns p, mm 343,5 324 295 288,9 273 248 243 227 224 221

Tab. 2. Validarea modelului. Toamna  Model validation. Autumn

Model Ph 2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0296 0,2446 0,0040 6,73 31,7 6,8 5,2 0,00000
Regression

72
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN anotimpul de toamnă
AVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN the autumn season

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL
Y ăĠ

'RQGXúHQL
R
9LOLD

5D F

 &ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
87


'UD JKLúWH

(GLQHĠ
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 &DPHQFD
U
KX
&LX


'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL


FD Q
/DFXOGHDFXP
 6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5vEQLĠD
5H]LQD
 &ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
X
FD

 O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
&ODVH‡&ODVVHV
UH

/DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
Precipitaţii, mm &RUQHúWL
%UDYLFHD
Precipitation, mm ,FKHO 
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
3 58


7

< 110 8QJKHQL &ULXOHQL

*ULJRULRSRO
6WUăúHQL 
110–120 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL
 %ăOĠDWD
1vUQR

120–130 &+,ù,1Ă8
/ă
SX
YD

úQ

,DORYHQL 
D

130–140 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
6ăODú
 7,*+,1$ 7,5$632/
140–150 +vQFHúWL
 %(1'(5
    
%R
WQ
D

6ORER]LD
> 150
/DFXOGHDFXP
&R J

&ăXúHQL &XFLXUJDQ
v
OQ LF



Statistica ùWHIDQ9RGă
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&LPLúOLD
,D OS X


WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
 8
Minimum 101,7 mm

/X Q J

Maximum 161,9 mm
%DVDUDEHDVFD
D


Interval • Range 60,2 mm
Media
• Mean 123,6 mm &DQWHPLU &205$7
Deviaţia standard • Standard deviation 6,6 mm

,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă


Histogram of precipitation
&ODVH‡&ODVVHV
&DKXO 7DUDFOLD Graficul „Valori observate – Valori calculate“
 6D
/DFXO OF L D Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D

K

UH
XO
$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ



Rfin=0,9996
3587


Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL
 
/DFXO
 %HOHX


 
1Ă5 (
 $
'8

 


&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000  73






 ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII de PRECIPITAŢII ANUALE
SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF ANNUAL PRECIPITATION

Cantitatea de precipitaţii sub aspect anual (Fig. 1), pe terito-
riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,719 mm/an
pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o
alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea ce
demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a
anilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluviometric
(Fig. 2). În 1903, cantitatea anuală a precipitaţiilor atmosferice a
însumat doar 271,8 mm, iar în 1912 au fost înregistrate cele mai
semnificative valori, de 915 mm (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii
absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9997. Sumele anuale ale precipitaţiilor atmosferice
descresc de la 550–700 mm în nord-vest, la 434–500 mm în partea
de sud-est a ţării. În funcţie de altitudine, sumele anuale cresc
şi cele mai mari valori, de 764 mm, sînt observate la altitudine,
în partea centrală a ţării. Diferenţa pluviometrică anuală maximă
în teritoriu este de 329,8 mm.
The annual amount of precipitation (Fig. 1) in the Republic
of Moldova has registered an increase of 0,719 mm/year during
1891–2010. In the last decades, there has been a frequent alter-
nation of positive and negative anomalies, which demonstrates
the highly variable character of both the years with pluviometric
excess and those with pluviometric deficit (Fig. 2). In 1903, the
annual amount of atmospheric precipitation constituted only
271,8 mm; the most significant values, 915 mm, were recorded
in 1912 (Tab. 1).
The squared absolute altitude and latitude were used as
significant independent variables in the regression model for
1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of
the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to
0,9997. The annual amount of atmospheric precipitation decreases
from 550–700 mm in the north-west to 434–500 mm in the
south-east of the country. Depending on the altitude, the annual
amount increases and the highest values of 764 mm are observed
at altitudes in the central part of the country. The maximum
pluviometric difference on the territory was 329,8 mm.

p,mm

 \ [ Fig. 1
  Tendinţa de
 modificare a
 cantităţii medii de
 precipitaţii anuale
 (1891–2010)


 The modification

tendency of the
 average amount of
 annual preci­pita­tion
 (1891–2010)



Anii



























































 Years
p,mm
 Fig. 2
  Evoluţia anoma­

liilor pluviometrice

anuale raportate


la perioada de

referinţă 1961–1990
  Evolution of
 annual pluviometric
 anomalies referred

to the reference

period 1961–1990




Anii





























































Years

Tab. 1. Topul anilor cu exces şi deficit pluviometric înregistraţi în perioada 1891–2010  Top of the years with pluviometric
excess and deficit in the period 1891–2010
Ani secetoşi Anii • Years 1903 1896 1938 1945 1951 1924 1990 1902 1953 1898
Dry years p, mm 271,8 301 320 329 345 357 361 368 373 374
Ani ploioşi Anii • Years 1912 1914 1933 1966 2010 1948 1922 1955 1980 1996
Rainy years p, mm 915 903 777 774 735 734 729 721 712 711

Tab. 2. Validarea modelului. An  Model validation. Year

Model Ph 2
Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mm
Regresie 0,0002 0,0036 0,0000 29,46 66,3 26,2 20,1 0,00003
Regression

74
 CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII anuale
AVERAGE AMOUNT OF annual PRECIPITATION

1,
67
2FQLĠD 58

&X
E R OW
D
%ULFHQL

Y ăĠ

'RQGXúHQL
9LOLD

R
5D F


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

&ă

5ă
35

LQ

X
DU 6RURFD

W
'UD JKLúWH
87

 (GLQHĠ
&DPHQFD
U
KX


&LX

'URFKLD


&D PH
5vúFDQL )ORUHúWL

FD Q
 /DFXOGHDFXP
6WvQFD&RVWHúWL X W
5ă ùROGăQHúWL
 5vEQLĠD
5H]LQD
&ORGHQL %ă/Ġ,

1,6 7

&D

58
P

6vQJHUHL
HQ

&LXOXF
&ODVH‡&ODVVHV X
FD

O0D UH
&X OX
)ăOHúWL FX OGH 0
LMORF
UH

Precipitaţii, mm /DFXOGHDFXP
0D

7HOHQHúWL
'XEăVDUL
D

5ă
Precipitation, mm
*vUO

X W
&X OD 2UKHL
&RUQHúWL
%UDYLFHD 
< 450 ,FKHO
&ăOăUDúL 'XEăVDUL
358


450–500
7

8QJKHQL &ULXOHQL

6WUăúHQL
 *ULJRULRSRO
500–550 /DFXOGHDFXP
1LVSRUHQL *KLGLJKLFL  %ăOĠDWD
550–600
1vUQR

&+,ù,1Ă8
/ă
SX


YD

úQ

,DORYHQL
D

600–650 %vF
$QHQLL1RL /DFXO
 7,*+,1$
6ăODú
7,5$632/
650–700 +vQFHúWL  
%(1'(5    
%R
WQ
D

6ORER]LD
> 700
/DFXOGHDFXP
&R J

 &ăXúHQL &XFLXUJDQ

v
OQ LF


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

Statistica ùWHIDQ9RGă
&LPLúOLD
,D OS X
WD

Statistics
UD

1,6
J
6ă

/HRYD 75
8
Minimum
434,4 mm
/X Q J

Maximum 764,2 mm
%DVDUDEHDVFD
D

Interval • 
Range 329,8 mm
Media • Mean 540,5 mm &DQWHPLU &205$7

Deviaţia standard • Standard deviation 41,60 mm
,DOS XJH O


/XQ JXĠD


Histograma precipitaţiilor
6DOFLD0LFă

Histogram of precipitation
&ODVH‡&ODVVHV

&DKXO 7DUDFOLD
 6D Graficul „Valori observate – Valori calculate“
/DFXO OF L D
Graph „Observed values – Calculated values“
&D

0DQWD 0D
K

UH
XO


$ULDXQUHO‡$UHDUHOXQ

 
3587

Rfin=0,9997
Observat • Observed, mm

9XOFăQHúWL
 /DFXO 
%HOHX
 
 
1Ă5 (
$
'8





&ODVH‡&ODVVHV      
Calculat • Calculated, mm

Scara • Scale • 1 : 1 500 000 75






Imprimare la Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movilă, 35;
MD-2004, Chişinău, Republica Moldova
Comanda nr. 31320