Sunteți pe pagina 1din 76

CZU 551.58(478)(084.42)=135.1=111 R 47

Proiect finanţat de Fondul Ecologic Naţional

Conducător de proiect: dr. hab. Maria Nedealcov

Consultant ştiinţific: Ioan Donisa, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România) Redactori ştiinţifici: Liviu Apostol, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România); Valentin Sofroni, dr. hab. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol)

Recenzent: Catedra de geografie generală, Facultatea de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol

Redactor: Mihai Papuc Corectori: Maria Cornesco, Valeria Iamandi Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată: Olga Ciuntu Copertă: Vitalie Ichim

Hărţi: Valentin Răileanu Fotografii: Valentin Răileanu Prezentare grafică (figuri, tabele): Maria Nedealcov, Ana Gămureac, Valentina Rusu Actualizarea bazei de date: Rodica Cojocari, Galina Mleavaia Redactarea şi verificarea bazei ştiinţifice a hărţilor: Editura Strih SRL

Traducere în limba engleză: Rodica Sîrbu

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Atlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova = Atlas. Climatic resources of the Republic of Moldova / colectiv de aut.: Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică ş.a.; red. şt.: Liviu Apostol, Valentin Sofroni; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Mediului al Rep. Moldova, Inst. de Ecologie şi Geogr. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa (în colaborare cu editura Strih SRL), 2013 (Combinatul Poligr.) – 76 p. Tit., text paral.: lb. rom., engl.

ISBN 978-9975-67-894-0

551.58(478)(084.42)=135.1=111

ISBN 978-9975-67-894-0

© Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică, Rodica Cojocari, Galina Mleavaia, Rodica Sîrbu, Ana Gămureac, Valentina Rusu, 2013

© Fotografii: Valentin Răileanu, 2013

© Î.E.P. Ştiinţa, 2013

CUPRINS • CONTENTS

SEMNE CONVENŢIONALE. NOTE EXPLICATIVE INTRODUCERE

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

TEMPERATURA

 

.5

CONVENTIONAL SIGNS. NOTES . INTRODUCTION

.

.

.

.

.

.

.

TEMPERATURE

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

5

 

.

.

.

.

.

.

.6

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

6

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în Temperatura medie a aerului în

 

8

Spatio-temporal estimation of average temperature in January

 

8

9

Average air temperature in January .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în februarie Temperatura medie a aerului în

.

.10

Spatio-temporal estimation of average temperature in Average air temperature in February

 

10

.11

11

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în Temperatura medie a aerului în

 

.12

Spatio-temporal estimation of average temperature in

12

.13

Average air temperature in March.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 13

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în aprilie Temperatura medie a aerului în aprilie

 

.14

Spatio-temporal estimation of average temperature in

 

14

.15

Average air temperature in April

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 15

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în mai Temperatura medie a aerului în mai

 

.16

Spatio-temporal estimation of average temperature in

 

16

.17

Average air temperature in May .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 17

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în iunie Temperatura medie a aerului în iunie

 

.18

Spatio-temporal estimation of average temperature in June

 

18

.19

Average air temperature in June.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 19

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în Temperatura medie a aerului în iulie

 

.20

Spatio-temporal estimation of average temperature in July

 

20

.21

Average air temperature in July .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 21

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în Temperatura medie a aerului în august

.22

Spatio-temporal estimation of average temperature in Average air temperature in August

 

22

.23

23

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în

septembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.24

Spatio-temporal estimation of average temperature

in September

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 24

. Temperatura medie a aerului în septembrie

 

.25

. Average air temperature in September

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 25

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii

în octombrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.26

Spatio-temporal estimation of average temperature

in October.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 26

. Temperatura medie a aerului în octombrie

 

.27

. Average air temperature in October

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 27

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii

în noiembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.28

Spatio-temporal estimation of average temperature

in November

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 28

. Temperatura medie a aerului în

.29

. Average air temperature in November

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 29

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii

în decembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.30

Spatio-temporal estimation of average temperature

in December.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 30

. Temperatura medie a aerului în decembrie

 

.31

. Average air temperature in December

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 31

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii

în anotimpul de iarnă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.32

Spatio-temporal estimation of average temperature

in the winter season .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 32

. Temperatura medie a aerului în anotimpul de

 

.33

. Average air temperature in the winter season

.

.

.

.

.

.

.

. 33

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de primăvară Temperatura medie a aerului în anotimpul de

 

.34

Spatio-temporal estimation of average temperature

in the spring season .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 34

.35

. Average air temperature in the spring

 

.

.

.

.

.

.

. 35

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii

în anotimpul de

vară.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

.

.

.36

Spatio-temporal estimation of average temperature

.

in the summer season

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 36

. Temperatura medie a aerului în anotimpul de vară

 

.37

. Average air temperature in the summer season

.

.

.

.

.

.

. 37

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de toamnă Temperatura medie a aerului în anotimpul de

 

.38

Spatio-temporal estimation of average temperature

.

in the autumn season .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 38

.39

. Average air temperature in the autumn season .

.

.

.

.

.

.

. 39

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii anuale Temperatura medie anuală a aerului

 

.40

Spatio-temporal estimation of average annual temperature

 

40

.41

Annual average air temperature .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 41

3

PRECIPITAŢII

PREciPiTATion

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în

ianuarie .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.42

Spatio-temporal estimation of the amount

. Average amount of precipitation in January .

of precipitation in January .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 42

. Cantitatea medie de precipitaţii în ianuarie

.43

.

.

.

.

.

.

. 43

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în februarie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.44

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in February .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 44

. Cantitatea medie de precipitaţii în februarie

.45

. Average amount of precipitation in February

.

.

.

.

.

.

. 45

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în

martie .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.46

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in March

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 46

. Cantitatea medie de precipitaţii în

.47

. Average amount of precipitation in March

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 47

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.48

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in April

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 48

. Cantitatea medie de precipitaţii în aprilie

.49

. Average amount of precipitation in April

.

.

.

.

.

.

.

.

. 49

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în mai

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.50

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in May .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 50

. Cantitatea medie de precipitaţii în mai

.51

. Average amount of precipitation in May.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 51

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.52

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in June.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 52

. Cantitatea medie de precipitaţii în iunie

.53

. Average amount of precipitation in June

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 53

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în iulie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.54

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in July .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 54

. Cantitatea medie de precipitaţii în

.55

. Average amount of precipitation in July

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 55

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în august

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.56

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in August

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 56

. Cantitatea medie de precipitaţii în

.57

. Average amount of precipitation in August

.

.

.

.

.

.

.

. 57

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în septembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.58

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in September .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 58

. Cantitatea medie de precipitaţii în

.59

. Average amount of precipitation in September

.

.

.

.

.

. 59

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în octombrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.60

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in October .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 60

. Cantitatea medie de precipitaţii în octombrie

.61

. Average amount of precipitation in October

.

.

.

.

.

.

. 61

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în noiembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.62

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in November .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 62

. Cantitatea medie de precipitaţii în noiembrie

.63

. Average amount of precipitation in November

.

.

.

.

.

. 63

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în decembrie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.64

Spatio-temporal estimation of the amount

.

of precipitation in December .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 64

. Cantitatea medie de precipitaţii în decembrie

.65

. Average amount of precipitation in December

.

.

.

.

.

. 65

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în anotimpul de iarnă

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.66

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the winter season Average amount of precipitation in the winter season

 

66

. Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de primăvară Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de primăvară

.67

67

.68

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the spring Average amount of precipitation in the spring

 

68

.

.69

69

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

.

în anotimpul de

vară.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.70

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the summer season Average amount of precipitation in the summer season

 

70

. Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de vară

.71

71

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de toamnă Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de toamnă

 

.72

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the autumn season Average amount of precipitation in the autumn season

72

.73

73

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii

anuale

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.74

Spatio-temporal estimation of the amount of annual

precipitation .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 74

. Cantitatea medie de precipitaţii anuale

.75

Average amount of annual precipitation

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 75

4

SEmNE CONvENţIONalE • CONvENTIONal SIGNS

Chişinău – Capitala • CapitalMunicipii • Municipialities Centre raionale • District Centers Staţii meteorologice • Meteorological Stations

Municipii • MunicipialitiesChişinău – Capitala • Capital Centre raionale • District Centers Staţii meteorologice • Meteorological Stations

Centre raionale • District Centers– Capitala • Capital Municipii • Municipialities Staţii meteorologice • Meteorological Stations Posturi

Staţii meteorologice • Meteorological Stations• Municipialities Centre raionale • District Centers Posturi meteorologice • Precipitation Stations Frontiera

Posturi meteorologice • Precipitation StationsCenters Staţii meteorologice • Meteorological Stations Frontiera de stat • State Boundary Limitele

Stations Posturi meteorologice • Precipitation Stations Frontiera de stat • State Boundary Limitele
Stations Posturi meteorologice • Precipitation Stations Frontiera de stat • State Boundary Limitele

Frontiera de stat • State Boundary

Limitele administrativ-teritoriale • Administrative-territorial boundaries

Rîuri • Rivers

Lacuri de acumulare • Accumulation Lakes

Lacuri • Lakes

NOTE EXPlICaTIvE • NOTES

Ph

Valoarea P a altitudinii absolute. Absolute altitude P-value

Ph 2

Valoarea P a altitudinii absolute la pătrat. Squared absolute altitude P-value

Px

Valoarea P a coordonatei X.

X

coordinate P-value

Py

Valoarea P a coordonatei Y.

Y coordinate P-value

Pmodel Valoarea P a modelului regresional. Regression model P-value

F

Raportul dintre varianţa explicată de factori şi cea neexplicată. Ratio between the variance explained by factors and the unexplained one

R 2

Indică cîte procente din varianţă sînt explicate de model. Shows how many percent of the variance is explained by the model

SEE

Eroarea standard de estimare. Standard Error of Estimate

MAE

Eroarea medie absolută. Mean absolute error

Mr

Valoarea medie a reziduurilor. Average value of the residuals

Rfin

Coeficientul de corelaţie dintre valorile observate şi cele calculate. Coefficient of the correlation between observed and calculated values

5

INTRODUCERE • INTRODUCTION

Atlasul tematic conţine un set de hărţi ce reflectă repartiţia spaţială a temperaturii medii lunare,

Atlasul tematic conţine un set de hărţi ce reflectă repartiţia spaţială a temperaturii medii lunare, sezoniere şi anuale a aerului,

cantităţii medii de precipitaţii atmosferice lunare, sezoniere şi

a

The thematic atlas contains a set of maps reflecting the spa- tial distribution of monthly, seasonal and annual average air tem- perature, the average amount of monthly, seasonal and annual precipitation for a period of 30 years (1981–2010). The data recorded from meteorological and precipitation stations of the State Hydrometeorological Service served as starting material. All maps were developed at the scale 1:1 500 000 in the Trans- verse Mercator projection, using cartographic modeling. The col- lected data correspond to the meteorological shelter height (2 m). Each map is preceded by a page with additional information regarding the estimation of the modification tendency of each cli- matic index for a period of more than a century (the instrumental observations made during 1887–2010 were taken into account for the air temperature and those made during 1891–2010 were considered for the amount of atmospheric precipitation) and some statistical tests indicating the validity of the used cartographic model.The graphs (Fig. 1., Fig. 2.) contain the mean values (green or blue), the smoothed mean ones (red), the trend (black) and the differences between mean values (years 1981–2010) and cli- matic norm (years 1961–1990). The layout of the map contains the actual map, its legend, some statistical elements (including the extreme values), the histogram of spatial distribution of climate values, and the graph „Observed values – Calculated values”. The last one presents the evidence of the accuracy of the cartographic model that was used. The map of spatial distribution of the cli- matic index also contains the (simplified) hydrographic network to emphasize the role of the relief. It is given the positioning of precipitation and meteorological stations, municipalities and district centers and the boundaries of districts. Thus, the climate information consumers have the opportunity to know the tem- perature and the amount of precipitation in each administrative district. The map also contains a picture relating to the analyzed period of time (month, season, and year). Values on vertical axis of histogram represent the number of pixels on the map image. Each pixel corresponds to an area of 4 hectares of land, equal to the map resolution. On the graph are compared the recorded values at meteorological stations with those obtained through cartographic modelling. The correlation coefficient Rfin indicates the intensity of the relationship between these two sets of values. The cartographic modeling was performed in two stages. At the first stage it was used the method of multiple regression with several step procedures, that allowed to highlight the dependence of values reflecting the temperature and rainfall on several local

physical-geographical factors (geographical latitude and longitude,

the temperature and rainfall on several local physical-geographical factors (geographical latitude and longitude,

anuale pentru o perioadă de 30 de ani (1981–2010). Ca mate- riale de bază au servit datele înregistrate la staţiunile şi postu- rile meteorologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Toate hărţile au fost elaborate la scara 1:1 500 000 în proiecţia Transversală Mercator, utilizînd metoda modelării cartografice. Datele colectate corespund înălţimii adăpostului meteorologic (2 m). Fiecare hartă este precedată de o pagină cu informaţii supli- mentare privind estimarea tendinţei de modificare a fiecărui indi- ce climatic pentru o perioadă de mai mult de un secol (pentru temperatura aerului a fost luată în calcul perioada observaţiilor instrumentale 1887–2010, iar pentru cantitatea de precipitaţii

atmosferice – perioada 1891–2010), precum şi unele teste statis- tice ce denotă validitatea modelului cartografic utilizat. Graficele (Fig. 1., Fig. 2.) conţin valorile medii (verde sau albastru), medii atenuate (roşu), tendinţa (negru) şi diferenţele dintre valorile medii (anii 1981–2010) şi norma climatică (anii 1961–1990). Macheta conţine harta propriu-zisă, legenda acesteia, unele elemente sta- tistice (inclusiv valorile extreme), histograma distribuţiei spaţiale

a

valorilor climatice, graficul „Valori observate – Valori calculate”.

Cel din urmă prezintă o evidenţă a exactităţii modelului carto- grafic utilizat. Harta distribuţiei spaţiale a indicelui climatic mai conţine reţeaua hidrografică (simplificată) pentru a accentua rolul

reliefului, de asemenea, este redată poziţionarea staţiunilor şi pos- turilor meteorologice, a municipiilor, a centrelor raionale, precum

şi

limitele raioanelor. Astfel, consumatorii de informaţie climatică

au posibilitatea de a cunoaşte temperatura şi cantitatea de preci-

pitaţii în fiecare raion administrativ aparte. Harta mai conţine şi

o

imagine referitor la perioada de timp analizată (lună, anotimp,

an). Valorile axei verticale a histogramei reprezintă numărul de pixeli pe imaginea hărţii. Fiecare pixel corespunde unei suprafeţe de teren de 4 ha, egală cu rezoluţia hărţii. Pe grafic sînt comparate valorile înregistrate la staţiile şi posturile meteorologice cu cele obţinute prin modelarea cartografică. Coeficientul de corelaţie Rfin caracterizează intensitatea relaţiei dintre aceste două seturi de valori. Modelarea cartografică a fost efectuată în două etape. În prima etapă s-a utilizat metoda regresiei multiple cu mai multe proceduri de pas, care a permis scoaterea în evidenţă a depen- denţei valorilor ce reflectă temperatura şi precipitaţiile atmosfe- rice de mai mulţi factori fizico-geografici locali (latitudinea şi

6

longitudinea geografică, altitudinea absolută şi relativă, înclina- rea şi orientarea versanţilor). Ca indicatori ai validării modelelor propuse au servit: testul semnificaţiei P al fiecărui factor fizico- geografic luat aparte şi al modelului în întregime, coeficientul de determinare R 2 , eroarea standard de estimare SEE, eroarea medie absolută MAE. Cu cît valoarea P este mai mică, cu atît nivelul de confidenţă CL (de încredere) este mai mare. Valorii P ≤ 0,1 îi corespunde CL = 90%. Pentru P ≤ 0,05 CL = 95%, iar pentru P ≤ 0,01 CL =99%. F este raportul dintre varianţa (dispersia) explicată de regresie şi cea neexplicată. Coeficientul

relative and absolute altitude, aspect and angle of slopes). As indica- tors of model validation were used: the test of signifiance P of each physical-geographical factor taken separately and that of the entire model, the coefficient of determination R 2 , the standard error of esti- mation SEE, and the mean absolute error MAE served as indicators of the validation of models. The smaller the P value, the higher the confidence level CL. CL equal to 90% corresponds to value P ≤ 0,1. CL equal to 95% corresponds to P ≤ 0, 05, and CL equal to 99% corresponds to P ≤ 0,01. F is the ratio of the variance explained by regression to the inexplicable one. The coefficient of determination R 2 represents the percentage of the dependent variable variability explained by regression. SEE is equal to the standard deviation of residues (differences between baseline values and those obtained via regression) and MAE is equal to the average residues. At the second stage, the regression reziduals, that are deter- mined by unknown factors, were interpolated using a local interpolator. The results of this interpolation were summed with those of the regression model. The local interpolators take into account only the data neighboring with the interpolated point. In the case of air temperature, the IDW procedure (Weighed Inverse Distance) was used as an interpolator. The influence of neighboring points decreases according to the distance from the interpolated point. The function exponent (usually equal to 2) was optimized. The precipitation have a dynamic character and a high variabil- ity in space.Therefore, we used a larger set of data, and the Residual Kriging that takes into account the spatial structure of the data was used as a local interpolator. In this case, it was necessary that the residuals satisfy certain conditions. Firstly, the residues should be normally distributed and their mean should be equal to 0. The standardized coefficients of asymmetry and excess need to be placed in the range of ± 2. Statistical analysis shows that these conditions are satisfied in most cases. When the standardized values of residu- als were outside the range ± 2, these extreme values (outliers) were removed from the calculation (for some precipitation stations). At the same time, the values of the spatial trend, which in most cases was approximated to a polygon of second order, were taken into account. The cross validation was another testing method; it provided the subsequent exclusion of data and the comparison of the results with the original data.The statistical analysis of data was performed in the program Statgraphics Centurion XV, while the cartographic modelling and the final product development were

performed within the program ArcGIS 10.

de

determinare R 2 reprezintă procentajul instabilităţii variabilei

dependente, explicată de regresie. SEE este egală cu deviaţia standard a reziduurilor (diferenţele dintre valorile iniţiale şi cele obţinute prin regresie), iar MAE – cu media reziduurilor. În etapa a doua au fost interpolate reziduurile regresiei (care sînt determinate de factori necunoscuţi), utilizînd un interpolator local. Rezultatele acestei interpolări au fost sumate cu cele ale modelului de regresie. Interpolatorii locali iau în considerare numai datele din vecinătatea punctului interpolat. În cazul temperaturii aerului, ca interpolator, a fost utilizată procedura IDW (Distanţa Inversă Ponderată). Influenţa punctelor

învecinate descreşte în funcţie de distanţa de la punctul interpolat. Exponentul funcţiei (de obicei egal cu 2) a fost optimizat. Precipitaţiile poartă un caracter dinamic, dar şi o variabilitate mare în spaţiu. Din această cauză, a fost utilizat un set mai mare de date, iar ca interpolator local a fost utilizat Krigingul rezi- dual, care ţine cont de structura spaţială a datelor. În acest caz,

a

fost necesar ca reziduurile să îndeplinească anumite condiţii.

În

primul rînd, reziduurile trebuie să fie distribuite normal, iar

media lor să fie egală cu 0. Coeficienţii standardizaţi de asimetrie

şi

exces necesită să fie plasaţi în intervalul ±2. Analiza statistică

denotă că aceste condiţii, în majoritatea cazurilor, sînt îndeplinite.

În

cazul în care valorile standardizate ale reziduurilor se aflau

în

afara intervalului ±2, aceste valori extreme (outliers) au fost

eliminate din calcul (unele posturi meteorologice). În acelaşi

timp, s-a ţinut cont de valorile trendului spaţial, care, în majo- ritatea cazurilor, a fost aproximat cu un poligon de ordinul doi.

O

altă metodă de testare utilizată a fost şi validarea încrucişată,

care a prevăzut excluderea consecutivă a datelor şi compararea rezultatelor cu datele iniţiale. Analiza statistică a datelor a fost efectuată în programul Statgraphics Centurion XV, iar modelările cartografice şi elaborarea produsului final – în cadrul programului ArcGIS 10.

7

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IANUARIE SPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JANUARY

Temperatura medie a lunii ianuarie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu
Temperatura medie a lunii ianuarie (Fig. 1), pe teritoriul
Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0174°C/an pe
parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile
termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce
denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna ianuarie este în
creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instru-
mentale a fost luna ianuarie a anului 2007, cînd temperatura medie
a fost de +3,9°C. Cea mai rece lună a fost luna ianuarie a anului
The average temperature (Fig. 1) on the territory of
the Republic of Moldova in January records an increase of
0,0174°C/year throughout 1887–2010. In the last two decades,
the positive thermal deviations prevail over the negative ones; this
means that at the current stage, the thermal regime in January is
increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instru-
mental observations was the January of 2007, when the average
temperature was +3,9 °C. The coldest month was the January
1963, cînd temperatura medie a atins valori de -11,7°C (Tab. 1).
În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile
independente semnificative au fost selectate altitudinea absolută
şi latitudinea geografică. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică
calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final
este egal cu 0,9998. Sub aspect spaţial, cursurile inferioare ale
rîurilor mici din sudul Republicii Moldova şi al rîului Prut se
caracterizează prin cele mai înalte valori termice, acestea fiind
cuprinse în limitele -1,4 – -1,3°C. Cele mai scăzute valori sînt
înregistrate în extremitatea de nord a republicii şi la altitudine
(în nord-estul şi centrul ţării), unde valorile sînt de -3,4– -3,6°C.
Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în ianuarie
este egală cu 2,3°C.
of 1963, when the average temperature was -11,7 °C (Tab. 1).
The absolute altitude and the geographical latitude were
selected as significant independent variables in the regression
model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain
the quality of the proposed regression model. Rfin of the final
model is equal to 0,9998. In spatial aspect, the lower courses of
small rivers in southern Republic of Moldova and the Prut River
are characterized by the highest thermal values which are within
the limits of -1,4 – -1,3 °C. The lowest values are recorded in
the extreme north of the country and at altitude (in the north-
east and central regions) where the values are -3,4 – -3,6°C. The
maximum difference of average temperatures on the territory in
January is equal to 2,3°C.
t,°C
Fig. 1
 Tendinţa
de modificare
a temperaturii
medii în ianuarie
(1887–2010)
 The modification
tendency of
the average
temperature
in January
(1887–2010)
Anii
Years
t,°C
Fig. 2
 Evoluţia anoma­
liilor termice în luna
ianuarie raportate
la perioada de refe­
rinţă 1961–1990
 Evolution of
thermal anomalies
in January referred
to the baseline
period 1961–1990
Anii
Years
Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Ianuarie  Top of the coldest and warmest
months recorded in the period 1887–2010. January
Cele mai reci luni
Coldest months
Anii • Years
t, °C
Anii • Years
t, °C
1963
1954
1893
1924
1947
1950
1940
1987
1896
1889
-11,7
-10,3
-10,1
-9,9
-9,4
-8,7
-8,6
-8,5
-8,3
-8,0
Cele mai calde luni
warmest months
2007
1936
1895
1948
1921
1994
1899
1902
1975
1989
3,9
3,8
3,0
2,7
2,0
1,7
1,5
1,5
1,5
1,3
Tab. 2. Validarea modelului. Ianuarie  Model validation. January
Model
Ph
Py
Pmodel
F
R 2 , %
SEE, o C
MAE, o C
Mr, °С
Regresie
0,0046
0,0008
0,0001
25,77
82,4
0,22
0,15
0,00000