UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

DEPARTAMENTUL: SISTEME BIOTEHNICE

- Proiect la disciplina Sisteme de transport

Transportor cu
Band

Profesor coordonator : dr.ing. Ancuta NEDELCU

Student: Andreea Maria DEDU
Grupa: 733
Anul III

2014-2015

CUPRINS
1. CERINE INIIALE:
a) capacitatea de lucru: Q=1,1 kg/s;
b) materialul transportat: faina ;
c) lungimea transportorului: L=10 m ;
d) unghiul de nclinare:0 .
2. MEMORIU DE CALCUL
2.1. Studiul soluiilor constructive
2.1.1 Consideratii generale privind transportoarele cu banda
sau Aspecte tehnice generale privind transportoarele cu banda,
(destinatie, clasificare, )
2.1.2. Constructia principalelor parti component ale transportorul cu
banda (schite tipuri de transportare, descriere, functionare, material,
probleme de executiei etc..)
2.1.3 Studiul soluiilor constructive pentru transportoarele cu banda
(Exemple de transportoare cu banda: descriere, destinatie, functionare,
caracteristici
2.2 Prezentarea si justificarea soluiei adoptate
2.2.1. Aspecte tehnice privind materialul transportat
2.2.2. Prezentarea si justificarea soluiei adoptate
2.3 Calculul principalilor parametri constructivi, funcionali si
energetici
2.3.1 -Calculul parametrilor principali ai dispozitivului de ncrcare;
2.3.2 -Calculul limii benzii;
2.3.4 -Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor
2.3.5 -Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de susinere a
benzii
2.3.6 -Calculul forei minime din banda
2.3.7 -Calculul puterii necesare acionarii transportorului
2.4 Calculul de dimensionare
2.4.1-Determinarea numrul de inserii
2.4.2-Verificarea benzii
2.4.3-Alegerea rulmenilor
2.4.4-Predimensionarea arborilor
3. MATERIAL GRAFIC
3.1 Desen de ansamblu .
3.2 Desene de execuie.
2

4. BIBLIOGRAFIE

1.Studiul solutiilor constructive similare

1.1 Consideratii generale

Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor
continuu, putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.
Lungimea unui transportor cu banda este limitata de rezistenta benzii in ce
priveste preluarea fortei de tractiune (benzile cu insertie din bumbac au lungimi de
pana la 300 m, in timp ce benzile metalice pot ajunge pana la 500 m).
Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse
intre 0,4 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru
materiale in vrac cu granulatie mijlocie, precum cereale).
Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma
varsata si a sarcinilor individuale in plan orizontal sau sub un unghi de pana la 20 0
fata de planul orizontal.
Principalele parti componente ale unui transportor cu banda sunt : organul
de tractiune este banda(4) infasurata pe tamburul (5), tamburul de intoarcere (1),
tamburul de antrenare (7) si tamburul de intindere (8). Materialul transportat este
impiedicat sa cada lateral de jghiabul (3) fixat pe cadrul transportorului.
Actionarea transportorului se face de la motorul electric (10) prin intermediul
variatorului de turatie (11) si a reducatorului planetar (12). Sustinerea benzii se
face cu ajutorul unor role de sustinere. Unele transportoare mai sunt prevazute cu
dispozitive de curatire a benzii dispuse pe ramura inferioara a acestora.

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:

a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in
functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele:
unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii
relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor
pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii
zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi
combinate, instalatii de distribuire a hrane, etc.

1.2 Solutii constructive

a) Modelul Alpine
Caracteristici:
5

- latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant
incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
incarcarea maxima unitara 100 kg
viteza benzii 3m/s
posibilitate de reglare a unghiului de descarcare

Model

A10
A10-1
A10-2

Lungimea
Maxima
(mm)
10000
10000
10000

Tabel de dimensiuni
A
B
C
D
(mm) (mm) (mm) (mm)
760
760
760

3810
3810
3810

b) Modelul Annapurna
Caracteristici:
6

3350
3350
3350

6710
N/A
6710

E
(mm)

F
(mm)

N/A
3430
3430

3230
3230
3230

- latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant
incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
incarcarea unitara admisa 100 kg
viteza benzii 3m/s

Model

AN6
AN10

Tabel de dimensiuni
Lungimea
A
B
C
Maxima (mm) (mm) (mm)
(mm)
6000
760
3050 6090
9500
760
3050 7010

D
(mm)

E
(mm)

3960
5130

1372
1372

1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu

banda
a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul
purtator al materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din
cauciuc cu insertii din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura),
simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in
care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in
banda finite comform STAS 2077/1-85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele
este de 0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile
cu rasucire dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire
transversale (batatura) commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe
ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de
material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul
impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a
proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure.
Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in
7

spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii.
Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport
cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000,
1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii
trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin
vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens
londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate
de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru
nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a
benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare.
Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

1 cauciuc
2 insertii de protectoare
8

3 insertii din material textil

4 cord
5 cablu de poliamida
6 cablu de otel
b) Tambure antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui
tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre
tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20
mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur
dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive:
normala si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui
mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai
mari decat pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de
intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de
infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste
tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. In fig. 2 este
prevazuta constructia unui tambur de intindere.

Tambur de intindere
Fig. 5
c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau
combinatii de tabliere si role.

1 cadru
2 tabliere
3 banda
4 - role
Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste
in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie
simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere
constructiv, dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa L se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc B se utilizeaza in zona de incarcare a benzii
cu material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o
inaltime.
Rolele cu discuri D se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul
transportului unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
d) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii
permanente ale benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

10

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din

lungimeatrasportorului pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea
trasportorului pentru cele mari.
e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform
de material. Constructia depinde de material incarcat pe banda.
Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor,
schema este reprezentata mai jos.

1 cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 placi de gidare a materialului
f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul
carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a
lungul trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a
benzii max< (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos
pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul
ajuns in dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral.
Sistemele cu scuturi inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii
datorita frecarii acestora cu materialul transportat.
11

2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza

transportul sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de
fata trasportorul transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de
inclinare = 0.

1 banda trasnportoare
2 tamburul de antrenare
3 tambur de intindere
4 role cu suprafata lisa
5 role cu discuri
7 sistem de intindere
8 sistemul de incarcare
9 sistemul de descarcare
Date:
-

capacitate de lucru: 1,1 kg/s

materialul transportat: faina
lungimea: 10 m
unghiul de inclinare: 0

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda

doarece prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o
functionare silentioasa si o viteza mare de pana la 4 m/s. Banda se foloseste numai
pentru materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc
de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2
mm, uar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei
tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de
transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.
12

Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata

tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 20 mm
in scopul maririi coeficientului de frecare.
Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele
trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalelor parametrii constructivi, functionali si

energetici
Material transportat: faina
Capacitatea de lucru: Q = 1,1 kg/s
Lungimea: 10 m
Unghiul de inclinare: 0
a) Calculul dispozitivul de incarcare
Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus este:
- cauciuc b0= 0,66
- unghiul de taluz natural in repaus 0=350
- densitatea materialului =700kg/m3
- vb= 3.5m/s
- v0= 0m/s
Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:
2
v ba
v 02
3.5 2 0 2
l

1.041 m
2 g ( b cos sin ) 2 9,8(0, 6
cos 0
sin 0)

b (0, 7 0,9) b0 0,9 0, 66 0, 6

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare:
1 arctg (10 15 0 ) arctg 0, 6 10 40.96 0
Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.
b) Calculul latimii benzii

Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

(0, 4 0,7) 0 0,5 35 0 17.5 0

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

k 0,9 din STAS 7539-84

Se alege latimea benzii B=400 mm

13

c) Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:
DTA k a N i 125 2 250 mm
Din STAS 2077/1-85 alegem Ni=2 pentru banda cu insertii textile PES/p 125 care
are caracteristicile:

DT k i N i 100 2 200 mm

d) Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii

Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu
lungimea tamburelor, adica L=500 mm.
D=159 mm
Dimensiunile suporturilor de sustinere se aleg din STAS 6788/2-86.
v
3.5
10 4 6
10 4 133.69 mm
n r
500
Pasul rolelor lPP=1100 mm; lpi=3800
D6

e) Calculul fortei minime din banda

Masa unui metru liniar de banda se calculeaza cu relatia:

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii

minime, se calculeaza cu relatia:

f a 0, 025 1.3 0.325

Fmin

(0.71 3,96) 9,81 1.3

2

297.7 N
8 0.325

iar pe ramura de intoarcere este:

Fmin

(0.71 3,96) 9,81 1.3

2

186.11 N
8 0,052

f) Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

Masa rolei de sustinere este:

m rs

( D 2 d 2 ) L (0, 089 2 0, 08 2 )
0,5 700

4,
6 ; 5 kg
4
4

14

 rs'

mr
5

4,55 kg/m
p p 1,1

m rs
5

1,3 kg/m
p i 3,8
Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

rs"

F4-6 ( 1 b ) g L1 sin ( 1 b rs ) g L1 cos 6,84 N

0, 03 0, 04

Fortele rezistente pe ramura descarcata calculate:

F1-2 ( rs' rs" ) g L2 0, 03(3,96 1,3)9,81

3 4,14 N
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului se determina cu relatia in care
coeficientul k se calculeaza cu relatia:

Ft k ( Fi Finc Fdesc ) 1,166(7.7 6,84 4,14) 21.78 N

k=k 1m k 2n 1,166
c F v
1, 25 21.78
3.5
P 0 t3 b
0, 095 kw
3
10
10
Calculul de verificare
Se scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii:
F

FII = FI 1H = FI 3.75 7
FIII = kFII + Fi = 1.1 FII + 15
FIV = FIII + (1 + tc) Hg = FIII + ( 3.75 + 11.448) 9.81 7
1.15 FIV = FI e0.8
= 0.8 coeficient de frecare
FII = FI 26.25
FIII = 1.1 FII + 7.7
FIV = FIII + 1043.64
1.15 FIV = FI 12.35
Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta :
FI = 106.82 N
FII = 80.57 N
FIII = 103.62 N
FIV = 1147.24
Fmin = 1.15 tc H g = 1.15 11.448 7 9.81 = 904.05 N
Pentru a obtine forta minima din banda recomandata se pune conditia:
FII > Fmin daca nu respecta conditia FII se majoreaza si se recalculeaza celelalte
forte
FII = 2000 N
15

Din sistemul de ecuatii rezulta:

FI = 2026.25 N
FII = 2000 N
FIII = 2215 N
FIV = 3258.64 N

Latimea benzii B se determina in functie de aria sectiunii transversale a

materialului aflat pe ramura incarcata a elevatorului.
B 400mm

Forta realizata de dispozitivul de intindere al benzii cu cupe este:

Fint = FII + FIII = 2000 +2215 = 4215 N

4. Calcule de dimensionare
-

unghiul de taluz natural in repaus 0 = 35

unghiul de taluz natural in miscare va fi:

= (0.4....0.7) 0 = 0.6 35 = 21

K = 0.9 din STAS 7539-84

Din STAS 10674-1976 se alege B = 400 mm
Nr. Insertii
Ni

K 6 Fmax
B ft

Fmax = 1147.24 N
K6 = 8 + K 7 + K 8 + K 9
K6 = 8 + 0 + 0 + 1 = 9
16

Ni

9 1147 .24
0.206
400 125

Din STAS 2077-85 alegem Ni = 2 pentru banda cu insertii textile Pes/PA 125 care
are caracteristici:
p = 4 mm
r = 2 mm
i = 1.2....3 mm
Diametrul tamburului de antrenare :
DTA = K2 Ni
K2 125 mm pentru benzi cu insertii din tesaturi din bumbac
DTA = 125 2 = 250 mm
Diametrul tamburului de intindere
DT = K i N i
Ki =100 mm pentru benzii cu insertii din tesatura din bumbac
DT = 100 2 = 200 mm
Pentru B = 400 mm, din STAS 7541-84 lungimea tamburelor LA = 500 mm
Arborele
Mt = Ft DTA = 1700.32 250 = 340 Nm
Din STAS 8724/3-74 alegem Mt = 425 Nm
Mt
Mt

adm 15....20 MPa

W p d 3
16
16 M t 3 16 340 10
3
3
d

49.25mm
adm
20

Din STAS 8724/3-74 se alege diametrul de capat al arborelui da = 50 mm

Aleg rulmentul radial cu bile clasa 1 de utilizare.
Cauza principala a scaderii din functiune a rulmentilor se datoreaza pittingului
(oboselii superficiale) pe caile de rulare ale inelelor, respectiv de corpurilor de
rostogolire.

Bibliografie:
Indrumar de proiectare
Note curs Mihaela DUTU

17