Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PROIECT DE ABSOLVIRE
Profesor Coordonator
Absolvent
2014
COALA POSTLICEAL
NGRIJIREA PACIENILOR CU
PERITONIT ACUT
Profesor Coordonator
Absolvent
2014
CUPRINS
ARGUMENT
ISTORIC
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA
1.1. Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie aparatului afectat
1.1.1. Anatomia i fiziologia aparatului afectat
1.2. Prezentarea teoretic a bolii
1. Definitie
2. Etiologie
3. Patogenie
4. Diagnostic clinic (simptomatologia )
5. Diagnostic paraclinic
6. Diagnostic diferential
7. Evolutie. Prognostic
8. Tratament a) igieno-dietetic b) medical (cu indicatii si contraindicatii pentru medicatia specifica
afectiunii ) c) chirurgical
Argument
CAPITOLUL I
1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie
1.1. Anatomia peritoneului
Peritoneul este o membrana seroasa, care inveleste organele abdominale precum si
peretii abdomenului, diafragmul si peretii pelvisului, delimitand astfel cavitatea
abdominala si cavitatea pelvina de spatiul extraperitoneal.
Membrana peritoneala este compusa din doua foite:
- Cea parietala care captuseste peretii cavitatii abdominale, pelvine si diafragmul;
- Cea viscerala care inveleste organele abdominale.
Intre cele doua foite se delimiteaza astfel cavitatea peritoneala. In stare normala
cavitatea peritoneala este virtuala, ea devenind reala cand se acumuleaza colectii lichidiene
masive. Peritoneul realizeaza prin alaturarea sau alipirea foitelor sale structuri anatomice
care compartimenteaza incomplet cavitatea peritoneala denumite plici, ligamente, mezouri,
fascii de coalescenta. Ele delimiteaza depresiuni, recesuri peritoneale si funduri de sac in
cavitatea peritoneala.
Din punct de vedere topografic, in cavitatea peritoneala se delimiteaza bursa
omentala sau cavitatea peritoneala mica si marea cavitate peritoneala. In cadrul acesteia
din urma se disting etajul supramezocolic si etajul submezocolic, fiecare cu subdiviziunile
sale:
- spatiul subfrenic drept si stang;
- spatiul subhepatic (in spatiul supramezocolic);
- spatiile parieto-colice drept si stang;
- mezenterico-colice drept si stang (in spatiul submezocolic).
Din punct de vedere histologic membrana peritoneala este formata dintr-un strat
unic de celule mezoteliale situate pe o membrana bazala. Sub epitelii se gaseste un strat
conjunctivo-vascular, care reprezinta elementul de sustinere si contine vase sanguine si
limfatice.Suprafata peritoneului este de aproximativ 1,8 m.
Etajul supramezocolic cuprinde:
1. Loja interhepatofrenica dreapta;
2. Loja interhepatofrenica stanga;
5
3. Spatiul interfrenosplenic;
4. Loja subhepatica dreapta sau gastrohepatica ventrala;
5. Loja gastrohepatica dorsala sau bursa omentala.
Etajul submezocolic cuprinde:
1. Spatiul parietocolic drept;
2. Spatiul mezentericoceliac drept;
3. Spatiul mezentericoceliac stang;
4. Spatiul parietocolic stang (dupa E. Papahagi).
Fiziologia si fiziopatologia peritoneului
Peritoneul este o membrana secretorie, cavitatea peritoneala continand in mod
fiziologic 50-100 ml de lichid peritoneal care este secretat si resorbit permanent. Rolul
acestui lichid este favorizarea alunecarii organelor abdominale, atat unul in raport cu
celalalt cat si fata de peretele cavitatii abdominale.
In afara acestei functii mecanice membrana peritoneala este o structura biologica cu
rol complex metabolic, de homeostazie hidroelectrolitica si de aparare. Acest fapt este
demonstrat de exemplul clasic, mentionat de majoritatea autorilor care arata ca ingrosarea
cu 1 mm a membranei peritoneale prin acumulare de lichid in cadrul inflamatiei sale
realizeaza o sechestare masiva de lichid, in cantitate de 18 litri.
Lichidul peritoneal este similar cu limfa, steril si contine o cantitate mica de
proteine si celularitate saraca, sub 3000/mm. Ceva mai mult de jumatate din suprafata
membranei peritoneale, aproximativ 1 m, functioneaza ca o membrana pasiva,
semipermeabila pentru difuzarea de apa, electroliti si macro-molecule.
De asemenea rezorbtia peritoneala se face la nivelul peritoneului diafragmatic prin
niste orificii peritoneale cu diametrul de 4-12 cm situate intre celulele mezoteliale, care
contin saci limfatici. Prin acestia, in urma miscarii respiratorii a diafragmului si datorita
diferentei de presiune intre cavitatea abdominala si cea toracica, se pompeaza lichidul din
cavitatea peritoneala in limfaticele toracice si apoi in circulatia venoasa centrala. Se pare ca
aceste cai limfatice transdiafragmatice sunt responsabile de aparitia exudatului pleural care
insoteste un proces inflamator abdominal.
Functia de transport si resorbtie a membranei peritoneale a fost definita complet in
cadrul studiiilor pentru practicarea dializei peritoneale cronice intermitente, care a pus in
evidenta rolul peritoneului de a absorbi electroliti, proteine, substante endogene si exogene,
6
bacterii. Alt mecanism fiziologic de clearance este indeplinit de catre peritoneu prin
procesul de fagocitoza realizat de celulele macrofage din componenta membranei
peritoneale, actiune care se exercita in principal asupra bacteriilor.
Fiziopatologia peritoneului cuprinde o larga varietate de modificari induse de
agresiunea asupra peritoneului bacteriana, mecanica (traumatica) sau chimica. Indiferent
de natura agresiunii, afectarea celulelor endoteliale, mezoteliale sau vasculare determina
inflamatia peritoneului si deci peritonita. Raspunsul la inflamatie nu este numai local ci si
sistemic si deci, nespecific pentru natura agentului agresor.
Raspunsul local al peritoneului la agresiune:
Celulele mastocite lezate din structura peritoneului sunt stimulate sa elibereze prin
degranulare mediatori vasoactivi ca histamina si bradikinina.
Aceste substante determina vasodilatatie precum si cresterea permeabilitatii
peretelui vaselor mici si capilare. In urma acestui proces se instaleaza un influx masiv de
lichid, pana la 10 litri, din spatiul extracelular interstitial in cavitatea peritoneala si in
spatiul subendotelial al peritoneului format din tesut conjunctiv. Initial lichidul este
transudat, sarac in proteine, iar transferul prin membrana peritoneala se face si in sens
invers, cu trecerea si absorbirea endotoxinelor in circulatia limfatica si apoi sanghina,
fenomen care determina manifestari sistemice.
Apoi lichidul devine exudat, bogat in proteine, fibrina, factori de coagulare,
imunoglobuline, factori ai complementului, citochine, opsonine, substante chemotactice.
Afluxul de polimorfonucleare si macrofage realizeaza un proces intens de fagocitoza care
contribuie la limitarea inflamatiei.
Celulele mezoteliale afectate nu isi mai indeplinesc activitatea fibrinolitica,
acumularea de fibrina contribuind la procesul de aparare locala. Depunerile de fibrina
realizeaza aderarea anselor intestinale la epiploon si la suprafata peritoneului parietal,
limitand astfel propagarea infectiei.
Astfel raspunsul peritoneului la inflamatie implica atat factori solubili cat si
componente celulare, al caror rol complex in incercarea organismului de a limita procesul
inflamator nu poate fi detaliat in acest material. Pot fi insa mentionati intre factorii solubili
interferonul, interleukinele, tromboxanul, prostaglandinele, leucotrienele, factorul activator
plachetar, factorul de necroza tumorala, elementele componente ale sistemului proteic
acceptiune de origine septica. Peritonita acuta difuza este una din marile urgente
abdominale. Peritonitele sunt determinate de raspandirea bacteriilor dintr-un organ perforat
in tractul gastrointestinal sau genitourinar, de obicei rezultand abdomenul acut chirurgical.
Infectiile sunt intotdeauna amestecate, cu E. Coli, Bacteroides fragilis si alte organisme
facultative si anaerobe gram negative predominante.
Peritonitele primitive (primare) sau peritonitele spontane, au sursa de contaminare
extraperitoneala iar transportul agentului patogen se realizeaza pe cale circulatorie.
Acestea apar atat la copii cat si la adulti, cu predilectie in ultimul timp pentru adulti.
b)Clasificare
I. Dupa faza evolutiva deosebim doua feluri de peritonita:
a. peritonita acuta
b. peritonita cronica
II. Dupa localizare:
-
peritonite apendiculare
peritonite biliare
peritonite urinare
peritonita generalizata
10
11
12
deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a perfora peretele cu
peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc foarte intensa astfel incat
pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe burta poate avea ulcer
peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie)! ulcerul duodenal cu evolutie
indelungata poate duce uneori la ingustarea pilorului.
13
(pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca dilatare
endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala.
14
paraclinice
evidentiaza
leucocitoza
importanta
(peste
18000-
20000/mm3).
Diagnosticul apendicitei acute complicate cu peritonita difuza (generalizata) Sunt
cunoscute trei mecanisme de dezvoltare a peritonitei apendiculare difuze:
a) Peritonita generalizata primara se poate produce dupa un interval de circa1-2
zile de la debutul clinic al apendicitei acute. Durerea este exacerbata si difuza; de
asemenea, contractura musculara se generalizeaza si se opreste tranzitul intestinal. Se
altereaza starea generala, febra devine septica cu leucocitoza ~20000/mm3 si neutrofilie.
Se poate instala
sepsisul sever.
b) Peritonita difuza dezvoltata in doi timpi, cand dupa peritonita initiala locala
(timpul intai) se produce o ameliorare spontana prin tratament medical, urmata dupa un
interval de ore sau zile de generalizarea procesului peritonitic (timpul al doilea).
c) Peritonita generalizata in trei timpi prezinta urmatoarele etape evolutive:
apendicita initiala cu peritonita locala la pacientii care se spitalizeaza dupa 24-72 ore de la
debutul crizei (timpul intai), urmata de formarea plastronului (timpul al doilea), urmata
apoi de abcedarea plastronului si ruperea abcesului in marea cavitate peritoneala (timpul al
treilea).
Diagnosticul peritonitei apendiculare difuze se bazeaza pe aceleasi semne ca si ale
peritonitei apendiculare locale, dar cu o stare generala si intoxicatie mai grava (uneori
sepsis sever) si cu diseminarea rapida sau treptata a simptomelor peritoneale (durerea
somatica, contractura musculara si ileusul paralitic) asupra intregului abdomen.
Sindromul de intestin iritabil
15
Constituie in zilele noastre una din cele mai frecvente patologii gastrointestinale,
cauzata in principal de stressul cotidian. Uneori apare dupa o infectie virala sau bacteriana
intestinala.
Diagnosticul acestui sindrom este prin excluderea altor boli ce pot determina
aceleasi simptome cu acesta.
De obicei pacientii sunt anxiosi, prezinta senzatia de \"nod in gat\", se tem ca au o
boala grava si se plang de:
de 2 zile. In intestinul iritabil se poate evidentia sange rosu la sfarsitul scaunului prin
prezenta concomitenta a hemoroizilor. Deoarece frecvent in acaesta afectiune miscarile
colonului sunt intense, materiile fecale se pot fragmenta in cursul procesului de evacuare a
lor, astfel incat scaunul sa aibe aspect de creion, panglica sau \"cacareze de oaie\". De notat
ca acest aspect particular poate apare si in cancerul de rect, cand datorita tumorii care se
dezvolta in interiorul intestinului, fecalele nu mai au prea mult loc de trecere si atunci se
elimina sub forma de panglica subtira sau creion. Pentru a face diferenta dintre cele doua
afectiuni, trebuie consultat medicul specialist.
Desigur ca daca suntem diagnosticati cu sindrom de intestin iritabil putem face la
un moment dat si cancer colo-rectal (una din manifestarile acestuia este eliminarea de
scaune cu sange) fara ca cele doua afectiuni sa aibe vreo legatura una cu cealalta.
De aceea e obligatoriu efectuarea colonoscopiei, mai ales dupa 40-50 ani sau daca
apar simptome severe (sange in scaun, scadere in greutate mare, dureri abdominale
importante).
COLONOSCOPIA
16
Colecistita acuta
Poate evolua spre regresie (sub antibioterapie/spontan - rar;devine colecistita
cronica sechelara cu pericolecistita cu tendinta la reacutizare), spre perforatie (in blocul
subhepatic sau/si in peritoneul liber - in primele 48 h de colecistitaacuta, la batrani/pacienti
cu reactivitate slaba, determinand peritonita biliara, forma severa, mortalitate 40%), sau
spre fistulizare (organ cavitar invecinat fistula colecisto duodenala/colica. Drenarea
continutului vezicular in lumen determina ameliorarea simptomatologiei si a starii
generale). Tratamentul este chirurgical.
Momentul operator este decisiv. Peritonita biliara difuza se opereaza in urgenta
maxima,practicandu-se colecistectomie si tratamentul peritonitei; colecistita acuta se poate
opera"la cald" - 24-72 h de la debut - in urgenta imediata sau in urgenta intarziata fiind
18
temporizata
sub
repaos
fizic/alimentar
si
tratament
medicamentos
I. Complicatii intestinale:
1. Perforatie in cavitatea peritoneala: este o complicatie rara si grava ce indica tratament chirurgical de urgenta.
2. Abcedare: apare frecvent, sediul putand fi interileal, intramezenteric, retroperitoneal sau
ileoparietal.
3. Fistulizare:
a) fistule entero-enterale: apar la din pacienti in cursul evolutiei bolii; reprezinta o
comunicare anormala intre doua anse ileale sau intre o ansa ileala si colon; fistulele mici
19
nu produc modificari notabile ale starii generale; fistulele largi, care scot din tranzit un
segment lung digestiv, necesita tratament chirurgical;
b) fistulele entero-vezicale: reprezinta o complicatie grava; provoaca infectie urinara,
pneumaturie sau fecalurie;
c) fistule entero-genitale: pot fi entero-tubare, entero-vaginale, rar entero-uterine;
d) fistule externe: sunt complicatii severe; realizeaza comunicari intre intestin si pere-tele
abdominal, respectiv intre rect si regiunea perianala sau vulva.
4. Obstructie intestinala: in stadiile initiale apare secundar edemului si spasmului, ulterior
aparand stenoze organice; clinic se manifesta prin dureri colicative intense, varsaturi,
peristaltica crescuta cu zgomote hidroaerice, absenta a tranzitului pentru fecale si gaze.
5. Malignizare: boala Crohn reprezinta o stare precanceroasa; riscul de malignizare este
crescut in segmentele intestinale excluse prin by-pass.
II. Complicatii extraintestinale:
1. Sindrom de malabsorbtie: se manifesta prin steatoree si anemie; sunt afectate absorbtia
lipidelor si a vit.B12; poate apare in afectari intinse sau dupa rezectia ileala.
2. Diaree: survine secundar deficitului de reabsorbtie ileala a acizilor biliari, cu stimulare a
secretiei colonice.
3. Exacerbare a florei intestinale: survine consecutiv stazei proximal de zonele de
stenoza sau datorita recircularii continutului intestinal prin fistulele spontane sau
anastomozele chirurgicale.
4. Litiaza biliara: survine consecutiv pierderii de acizi biliari, cu crestere a litogenicitatii
bilei.
5. Alterare a functiei hepatice: se manifesta frecvent prin steatoza sau amiloidoza
hepatica;
uneori
se
poate
asocia
colangita
sclerozanta
primitiva.
20
litiaza
renala
(prin
hidronefroza
fistulizare ileo-vezicala;
si
tulburari
dilatare
ale
ureterala
(prin
metabolismului
inflamatie
calciului);
retroperitoneala);
8. Complicatii articulare:
- artralgii sau artrita pasagera (insotesc la din pacienti episoadele de acutizare
intestinala);
- spondilita ankilopoietica (apare la 1/10 din pacienti, anume la cei cu antigen de
histocompatibilitate HLA-B27 prezent).
9. Complicatii
dermatologice:
eritem
nodos, dermatita
exfoliativa,
pyoderma
3. Patogenie
Peritonita acuta difuza rezulta din reactia locala a peritoneului si a viscerelor abdominale si
cea generala a intregului organism la actiunea agresiva a germenilor microbieni si a unor
produsi in peritoneu.
Factorii de agresiune sunt reprezentati de:
flora microbiana cu calitatile sale de virulenta, viteza de inmultire, putere
necrozata, toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii anaerobi.
21
produsi biologici: lichid gastric, bila, suc intestinal, suc pancreatic, lichid
colic.
Reactiile peritoneului sunt de tip inflamator:
secretia seroleucocitara purulenta in prima faza insotita de edem, hiperemie si
infiltratie edemoasa a tuturor viscerelor, epiploanelor si mezourilor, secundar inflamatiei
peretelui intestinal apare ileusul dinamic.
exudat muco-septic in a doua faza, care are tendinta sa inchisteze secretia
purulenta din peritoneu in diverse loje: aderentele fibrinoase realizeaza uneori o veritabila
ocluzie mecanica.
Socul toxico-septic reprezinta o componenta importanta in evolutia si prognosticul
peritonitelor.
Factorii de gravitate in peritonita acuta difuza sunt: terenul biologic al bolnavului,
boala cauzala, agresivitatea florei microbiene si a produsilor patrunsi in peritoneu, timpul
scurs de la debutul peritonitei, starea de soc toxico-septic.
22
Starea generala: Bolnavul este palid, si adesea ii este caracteristic faciesul suferind,
agitat, transpirat, inspaimantat cunoscut sub numele de facis peritoneal.
Facisului peritoneal ii sunt caracteristice si urmatoarele: ochii incercanati, infundati
in orbite, luciosi, anxiosi, lenze arse, tegumente teroase (pamantii).
5. Diagnostic paraclinic
Examen de laborator
anemia obisnuita;
24
tavita renala;
ace;
solutie pentru dezinfectia locului de electie (alcool, tinctura de iod, alcool iodat);
ace de siguranta;
catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare cand bolnavul prezinta tulburari de
mictiune.
Intregul instrumentar se pregateste pe o masuta acoperita cu un camp steril si se
aduce in camera numai in ultimul moment pentru a nu cauza stari de neliniste bolnavului.
Masa cu instrumente se aseaza cat mai aproape de bolnav.
Punctia se realizeaza la patul bolnavului dupa ce a protejat patul cu un paravan.
Inainte de punctie bolnavul va fi pozitionat in decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat.
6. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Acesta se face cu:
Afectiuni medicale cu simptomatologie abdominala
25
colica renala
colica hepatica
26
Porfiria acuta intermitenta se manifesta prin durere intensa, continua sau colicati,
insotita de ileus dinamic si uneori stari febrile si hiperleucocitoza. Bolnavul prezinta crize
intermitente, la care se pot adauga semne neurologice, psihice si cutanate si modificarea
culorii urinii, care este brun-inchisa la contactul cu aerul si contine porfibilinogen (test
Watson-Schwartz). Dintre cauzele rare sunt de semnalat purpura reumatoida, periarterita
nodoasa, aortita abdominala, angorul abdominal, pileflebita. Cu totul exceptional mai pot fi
puse in discutie infarctul renal, sindroamele suprarenale de tip hemoragie sau infarctul de
suprarenale.
Falsul abdomen acut medical trebuie diferentiat de peritonita acuta difuza mai ales cand
exista aparare sau contractura.
Infarctul miocardic acut se poate insoti de dureri epigastrice si rsaturi.
Antecedentele coronariene, caracterul dureii, cresterea lorii transaminazelor serice si a
lacticodehidrogenazei si ECG-ul caracteristic, confirma infarctul. Infectiile acute ale
organelor toracice (pneumopatie, pleurezie sero-purulenta) mai ales la copii si adolescenti,
pot debuta cu dureri abdominale, dar fara contractura. Neuromialgiile toraco-abdominale
reumatice, din zona Zoster, de origine vertebro-medulara, pot prezenta dureri abdominale
difuze fara contractura musculara si cu fenomene toracice sau respiratorii.
Crizele de hiperlipidemie, in hiperlipidemiile de tip 1 si 5, pot prezenta colici
abdominale, uneori asociate cu crize de pancreatita acuta. Intoxicatiile generale precum
hiperazotemia, coma diabetica se pot confunda cu formele toxice de peritonita. Alterarea
starii generale din unele intoxicatii generale (hiperazotemie, coma diabetica, otraviri)
asociata rsaturilor si durerilor abdominale pune probleme de diagnostic, dar anamneza,
semnele asociate si lipsa contracturii le difentiaza. Manifestarile abdominale din gripa pot
imita peritonita, mai ales ca in cursul epidemiilor de gripa creste frecventa peritonitelor de
origine apendiculara. Abdomenul acut chirurgical. Chiar daca se angazeaja un diagnostic
diferential cu peritonitele, sanctiunea chirurgicala de urgenta sileste diagnosticul
intraoperator.
Infarctul entero-mezenteric evolueaza cu simptomatologie foarte dureroasa, cu colaps
circulator, balonare abdominala, enteroragie.
Evolutia se face pe fondul unei afectiuni preexistente: ateromatoza, stenoza mitrala,
fibrilatie atriala. Diagnosticul este dificil, si frecvent celiotomia precizeaza diagnosticul.
Pancreatita acuta poate debuta prin sindrom pseudo-peritoneal. Terenul obez,
amilazele crescute si evolutia sub tratament clarifica diagnosticul. Adenita mezenterica
27
acuta la copil poate prezenta aparare musculara. Are evolutie favorabila sub tratament
medicamentos.
Hemoperitoneul poate imbraca aspectul de peritonita. Sarcina extrauterina rupta
debuteaza cu dureri abdominale, mai ales hipogastrice. Tulburarile de menstruatie,
pierderea de sange modificat, durerile hipogastrice, semnele clinice de laborator ale
hemoragiei uterine, colapsul si iritatia peritoneala, alaturi de tuseul vaginal, punctia
Douglas-ului si ecografia, precizeaza diagnosticul. In ocluzia intestinala cu evolutie
atipica, contractura abdominala este absenta, iar examenul de radiografie evidentiaza
imagini hidro-aerice. Torsiunile viscerelor prezinta dureri violente si pot evolua cu aparare
musculara, dar examenul clinic evidentiaza tumora (chist de ovar, fibrom uterin pediculat,
torsiunea marelui epiploon).
8. TRATAMENTUL PERITONITELOR
Peritonita acuta este o urgenta chirurgicala. Netratate 99% din peritonitele acute au
un prognostic nefast.
Tratamentul in peritonita acuta trebuie sa fie: precoce, complex, adecvat si sustinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
Suprimarea sursei (cauzei peritonitei).
Tratarea peritonitei prin spalarea minutioasa a peritoneului cu ser fiziologic si drenaj
eficient al spatiilor de inchistrare posibile in peritoneu.
Tratamentul medical consta in:
antibioterapie generala
reechilibrarea hidroelectrica, acido-bazica, nutritiva
tratarea socului toxico-septic
mentinerea functiilor vitale cat mai aproape de parametrii fiziologici
28
glucoza 5-10% (cu insulina 5U la 250 ml) avand un aport caloric 2007-3000 ml ;
29
Pentru a crea un mediu de securitate i confort i pentru a diminua factorii de stres este
indicat ca saloanele s aib o capacitate de 4, max. 6 paturi cu o temperatur de 18-20C,
s fie curate, linitite i bine aerisite cu aer umidificat.
31
.
Cearceaful se aeaz la mijlocul saltelei, se desface i se ntinde o parte a
cearceafului spre cptiul patului, cealalt spre captul opus. Cearceaful se introduce
adnc sub saltea la ambele capete. Se execut colul apoi se introduce sub saltea toat
partea lateral a cearceafului . Se ntinde bine cearceaful s nu prezinte cute. Dac este
nevoie se aeaz muamaua i se acoper cu aleza. Pernele se introduc n feele de pern i
se aeaz pe pat. Schimbarea lenjeriei de pat se va efectua ori de cte ori este nevoie ,
pentru a-i asigura pacientului tot confortul necesar pe timpul spitalizrii.
2.3.3. Asigurarea igienei personale corporale i vestimentare a pacientului :
32
33
celsius )
Se verific s nu fie cureni de aer rece, n timpul efecturii toaletei este interzis
s se deschid ua
Se nclzete lenjeria curat
Se pregtete o buiot cu ap cald ( termofor )
Se ndeprteaz noptiera de pat
Se aeaz dou scaune lng patul bolnavului i se aeaz paravanul n jurul
bolnavului
4. Efectuarea toaletei feei
Se ndeprteaz una din perne , susinnd capul bolnavului, cealalt pern se
acoper cu muama pentru a o proteja de umezeal , iar peste muama se
aeaz o alez.
Se aeaz capul bolnavului pe perna acoperit, patura se pliaz sub form de
baie i se umezete
Se spal pe ochi de la comisura extern spre cea intern, se cltesc cu ap cald
apei
Se descoper unul din membrele superioare i se aeaz muamaua i aleza sub
ntreg braul , deasupra nvelitorii, se spunete circular, ncepnd de la umr
spre captul distal, insistnd la axil
34
regiunea lombo-sacral
Se limpezesc bine i se terg prin tamponare, se pudreaz cu talc
Se ndeprteaz muamaua mpreun cu aleza, se readuce bolnavul n decubit
dorsal
Se acoper toracele bolnavului
10. Efectuarea toaletei abdomenului
Se aeaz muamaua mpreun cu aleza sub abdomenul bolnavului
Se spunete, cu ajutorul uni tampon de vat montat pe port-tampon i nmuiat
tvia renal
Se fricioneaz braele i toracele cu alcool, se mbrac bolnavul cu cmaa de
35
ginecologic
Se aeaz sub regiunea sacral a bolnavului bazinetul curat, se mbrac mnua
din cauciuc
Se efectueaz splarea dinspre partea anterioar nspre anus, cu spun neutru,
care nu irit pielea i mucoaselor, se limpezete cu ajutorul unui jet de ap
inflamaii
Se scoate bazinetul de sub bolnav, organele genitale i regiunea din jur se terg
36
introducnd-o n lighean
Se aeaz bolnavul n poziia iniial, se usuc prul, se piaptn, se acoper
38
membrul inferior care este n contact cu suprafaa patului ntins, iar cu cellalt
ndoit i spatele sprijinit cu o pern sau un sul (indicat n pleurezii, meningite).
3) Decubit ventral
Bolnavul este culcat pe abdomen, fr pern , cu capul ntors ntr-o parte, braele
de-a lungul corpului, sau flectate i aezate la stnga i la dreapta capului, cu partea
palmar pe suprafaa patului i sub glezne se aeaz un sul ( indicat la bolnavii
incontieni , la cei cu escare ale regiunii sacrale, paralizii, etc. )
4) Poziia eznd
a) n pat : bolnavul este meninut eznd n pat , trunchiul realiznd un unghi de
90 de grade cu membrele inferioare , prin ridicarea somierei articulare.
Gambele sunt n semiflexie pe coapse , sub genunchi se plaseaz un sul , iar la
picioarele bolnavului se plaseaz sprijinitorul.
b) n fotoliu : bolnavul este aezat confortabil, bine imbrcat i acoperit cu o
pern.
39
i membrele inferioare
Bolnavul este meninut n aceast poziie cu ajutorul sulurilor aezate n
lungime , la spate.
b) Schimbarea poziiei din decubit dorsal n poziie eznd
Se descoper bolnavul pn la mijloc , ndoind ptura
Asistenta se apleac spre bolnav i i prinde regiunea axilar cu mna
Se mbrieaz spatele bolnavului cu cealalt mn, sprinjinindu-i capul cu
antebraul
Se solicit bolnavului , dac starea general i permite , s se prind de umerii
ajutorului, s-i ndoaie genunchii, s se sprijine pe tlpi i s - i aduc nainte
capul
c) Readucerea bolnavilor alunecai din poziia eznd sau semieznd
40
cu soda caustic.
Etapele de executie :
Pregtirea materialelor, se pregtesc materiale necesare
Instruirea bolnavului, se instruiete bolnavul s nu nghit sputa , s nu o
mprtie , n serveele de hrtie, ci numai n vasul pe care-l primete n acest
scop
Captarea sputei : se asigur cel puin dou scuiptori de rulaj la un bolnav care
expectorez , se schimb scuiptoarele n fiecare diminea
d) Captarea vrsturilor
Materiale necesare : muama, alez, prosop,dou tvie renale curate,
uscate,
pahar cu soluie aromat
Etape de execuie :
pregtirea materialelor , se pregtesc materialele mai sus menionate
42
2.4.
hidric.
exist i o monitorizare biologic, care pune n eviden un grafic al valorilor
care
suferit
de
orice
boala
grava.
43
Se vor evita produsele alimentare rafinate, cum ar fi painea alba, pastele si zaharul. In dieta
va fi inclusa o cantitate redusa de carne rosie si se va prefera mai degraba carnea slaba,
alba, peste de apa rece, tofu sau fasole. Se vor folosi uleiuri sanatoase pentru prepararea
mancarurilor (ulei de masline sau ulei vegetal). Se vor exclude cafeaua, tutunul si alcoolul.
Pe
zi
se
vor
bea
minim
pahare
de
apa.
si
seleniu).
2.6.
Administrarea medicamentelor
Medicamentele sunt substane care au scopul de a preveni , ameliora sau vindeca bolile.
Doza terapeutic reprezint doza utilizat pentru obinerea efectului terapeutic dorit,
fr a produce afeciuni toxice asupra organismului.
-
44
Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabiliti ale
asistentei. Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoas eficient i corect,
asistenta trebuie s fie familiarizat cu indicaiile , dozrile i efectele medicamentului
prescris. De asemenea pacientul trebuie interogat naintea fiecrei administrri despre
eventualele reacii din trecut la substana respectiv.
Administrez: Algocalmin 1 f/zi i.m.
Diclofenac unguent 2 ori/zi
Explorez si identific gradul de mobilitate al pacientului, capacitatea si limitele
fizice.
Planific un program de exercitii specific unor anumite grupe musculare in functie
de grupele musculare afectate si de capacitatea pacientului.
Efectuez miscari pasive cu membrele inferioare la interval de doua ore.
Explic pacientului pozitiile mai avantajoase tinand cont de contractura musculara
pe care o prezinta.
Se administreaz:
-
glucoz 5-10% (cu insulin 5U la 250 ml) avnd un aport caloric 2007-3000 ml ;
45
2.7.
2,6-7,2 mg/dl
T. Quick 12 - 14
T. Hawell 130 - 230
VSH viteza de sedimentare a hematiilor
Pregatirea materialelor sterile seringa de 2 ml uscata
- solutie de citrat de Na 3,8 %
- ace pentru punctia venoasa
- eprubete
- nesterile stativ si pipete Westergreen
- pernuta, musama
- tavita renala si vata
- solutii dezinfectante alcool 70o
- pacient - pregatire psihica i se explica, cu 24 de ore inainte
necesitatea efectuarii probei
- pregatirea fizica este anuntat sa nu manance
- se pastreaza repaus fizic
Executia asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca manusi de cauciuc sterile
- aspira in seringa 0,4 citrat de sodiu 3,8 %
- punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml (1,6)
- retrage acul si aplica tampon cu alcool
- scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
- aseaza eprubeta in stativ
- ingrijeste pacientul
Recoltarea cu vacumtainer se monteaza acul pe holder, se punctioneaza vena si se
introduce in holder eprubeta cu dop negru.
Pregatirea produsului pentru laborator:
- se completeaza buletinul
- se eticheteaza produsul
- se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de
cauciuc in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului).
- VSH: Barbati 1-10 mm/1h
12-17 mm/2h
Femei
2-13 mm/1h
48
7-15 mm/1h
Recoltarea sangelui prin punctia venoasa:
Se recolteaza 2 ml sange prin punctia clasica venoasa, apoi cu seringa direct sau cu
o pipeta, se pune cate o picatura de sange in fiecare godeu cu ser si se amesteca prin
omogenizare.
Daca nu avem aglutinare in nici un godeu grupa 01.
Daca avem aglutinare in primul si al treilea godeu grupa A II.
Daca avem aglutinare in primul si al doilea godeu grupa AB III.
Daca avem aglutinare in toate cele trei godeuri grupa AB IV.
Determinarea Rh:
Materialele necesare lame de sticla curate, degresate, uscate
- ser anti Rh
- ace pentru punctie capilara
- sticluta cu pipeta in dop
- cutii Petri cu hartie filtru umezita si o bagheta de sticla in forma de
U
- termostat
- ser fiziologic
2.8.
49
51
de zi cu zi. Pentru individ, sntatea este o stare de care trebuie s se bucure, s o pastreze
pentru c ea l ajut s se adapteze i s nfrunte diferite situaii. Sntatea individului i
53
permite s joace un rol important n societate i astfel societatea nflorete din punct de
vedere social, cultural, economic. Exist inegalitatea n domeniul sntii n fiecare ar,
existnd persoane cu acces mai redus la serviciile pentru sntate.
Profilaxia bolii
interventia precoce in peritonitele secundare, antibioticoterapia adaptata, decontaminarea
selectiva digestiva si refacerea barierei mucoasei digestive.
Mentinerea integritatii barierei mucoasei digestive se poate face prin nutritia enterala
precoce, cu ratie bogata in proteine.
Se obtine astfel si o ameliorare a mecanismelor de aparare imunologica. Mortalitatea
peritonitelor tertiare este foarte mare, 40-l00%, si este legata de numarul scerelor
insuficiente functional.
2.11. Externarea pacientului
Medicul este cel care va hotr momentul externrii bolnavului cnd acesta nu mai
necesit o supraveghere permanent i poate continua tratamentul prescris la domiciliu.
Asistenta va pune la dispoziia medicului documentele bolnavului necesare formulrii
epicrizei i completrii biletului de ieire i va asigura alimentaia bolnavului pn la
externare.
Asistenta va anuna familia bolnavului cu privire la externarea acesteia ( unde este
cazul ), va avea grij ca bolnavul s-i primeasc lucrurile personale de la magazia
spitalului i s aib o mbrcminte corespunztoare anotimpului.
Va aprofunda cu bolnavul indicaiile primite de la medic i cuprinse n biletul de
ieire.
Documentele care sunt nmnate la externare :
54
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
Patrache Ionel in varsta de 40 ani, sex masculin, domiciliat in comuna
Sancrai, judetul Mures este adus la serviciul de urgenta cu salvarea, acuzand faptul ca in
mod brusc a aparut o durere violenta sub forma de arsura cu localizare in epigastru si
deseori iradieri in spate.
Bolnavul este consumator de bauturi alcoolice si a fost internat in repetate randuri
in spital, cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.
Bolnavul, pe langa durere, mai prezinta greturi, varsaturi, el ia o pozitie antologica,
cu mainile in regiunea epigastrica. El perzinta un facies anxios, ochi incercanati, paloare,
transpiratie, extremitati reci.
La inspectie se constata imobilizarea peretelui abdominal in timpul respiratiei.
La palpare hiperestezia cutanata, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg
prezent.
La ascultatie liniste absoluta a abdomenului.
Tuseul rectal provoaca durere vie la apasarea fundului de sac Douglas.
Bolnavul se interneaza pentru investigatii si tratament.
Antecedente:
heredocolaterale nesemnificative
personale bolnavul a mai fost internat acum 6 luni cu gastrita.
55
PLAN DE INGRIJIRE
Data
17.04.2014
Diagnostic de nursing
Obiective
1. Respiratie superficiala cauzata de - Inlaturarea dispneei,
durere manifestata prin dispnee
usoara ameliorare
slab, tensiune arteriala scazuta, stare - Pulsul, TA sa aiba valori - Pozitionare, asigurarea repaosului absoult
de anxietate, neliniste
usoara ameliorare si
este echilibrat psihic
3.
Oprirea
modificarea
tranzitului
integritatii
intestinal
este oprit.
operatie.
56
Data
Diagnostic de nursing
Obiective
Interventiile asistentei: rol propriu si rol delegat
4. Deshidratare cauzata de procesul - Pacientul sa fie echilibrat - Se va intrerupe alimentati si medicatia orala.
infectios, manifestata prin greturi, hidroelectric
varsaturi, febra.
Evaluare
Pacientul este
hidroelectric si
volemic.
57
EXAMENE PARACLINICE
Data
17.04.2014
18.04.2014
Recoltari de sange
Ht = 49%
Hb = 23 g%
pH acid
D 1008
L = 10500 mm3
Uree = 44 g
1 2 L/cm
H absent
Ionograma:
Alte interventii:
EKG morfologie normala
a. Radiografie abdominala, abdomen pe gol
- Pneumoperitoneu ne arata prezenta de aer intre
ficat si diafragm
- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonara fara modificari.
17.04.2014
58
Alimentatia pacientului
Data
17.04-18.04.2014
Alimente permise
ap mineral, ceai de lmie,
Alimente interzise
lichide ndulcite sau lapte,
pentru c acestea fermenteaz
i produc balonri
18.04-19.04.2014
19.04-20.04.2014
20.04-21.04.2014
minute
suplimente probiotice
i produc balonri
suc de fructe n cantiti mici i lichide ndulcite sau lapte
repetate, cte o lingur la 10-15 cafeaua, tutunul si alcoolul
minute
alimente bogate in antioxidanti
fibre vegetale
59
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Data
17.04 2014
18.04.2014
20.04.2014
21.04.2014
Medicamentul
Forma de
Calea de
Doza/ora
Glucoza 10%
prezentare
Fl I
administrare
Perfuzie iv
500 ml/24h
Ser fiziologic
Fl III
Perfuzie iv
1000 ml/24h
Penicilina
Fl 4 mil
i.m.
1 mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
1 f/6h
Romergan
Ser fiziologic
F2
Fl II
i.m.
Perfuzie iv
1 f/12h
600 ml/24h
Glucoza 10%
Fl I
Perfuzie iv
500 ml/24h
Penicilina
Fl 4 mil
i.m.
1mil/6h
Algocalmin
F2
i.m.
2 f/24h
Romergan
F2
i.m.
2 f/24h
Diazepam
F2
i.m.
2 f/24h
Plegomazin
Glucoza 10%
F2
Fl I
i.m.
Perfuzie iv
2 f/24h
500 ml/24h
Ser fiziologic
F II
Perfuzie iv
600 ml/24h
Penicilina
F 4 mil
i.m.
1mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
2 f/24h
Diazepam
Penicilina
F2
Fl 2 mil
i.m.
i.m.
2 f/24h
1mil/12h
Algocalmin
F4
i.m.
1 f/6h
Diazepam
F2
i.m.
1 f/12h
Vit B1, B6
F1
i.m.
1 f/24h
Ca gluconic
F1
i.m.
1 f/24h
60
CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
Tica Sorina in varsta de 42 ani, sex feminin, domiciliata in localitatea Tg-Mures a fost
internata pe data de 24-04-2014, in urma loviturilor primite in zona abdominala. Dupa aceste
lovituri ea acuza dureri violente in regiunea abdominala, hipogastru, neputand face nici un
efort.
Este transportata de urgenta la Spitalul Judetean de Urgenta Mures
Bolnava, pe langa durere, mai prezinta greturi, varsaturi, anxietate, stare generala
alterata.
La inspectie se constata imobilizarea peretelui abdominal in timpul respiratiei.
La palpare hiperestezia cutanata, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg
prezent.
La ascultatie liniste absoluta a abdomenului.
Tuseul rectal si vaginal provoaca durere vie la apasarea fundului de sac Douglas.
Aici este internata pe sectia chirurgie in urma investigatiilor facute I se stabileste
diagnosticul de peritonita cauzata de perforatia intestinului si este supusa interventiei
chirurgicale.
Antecedente: heredocolaterale nesemnificative personale in copilarie a facut rujeola
iar la varsta de 25 de ani a ost operata de apendicita.
Nasteri
Avorturi
61
PLAN DE INGRIJIRE
Data
25 - 04
2014
Diagnostic de nursing
Obiective
Evaluare
- Inlaturarea dispneei,
Pacientul prezinta o
usoara ameliorare
normale in timp
- Pacientul sa prezinte un
- Oxigenoterapie
timp de 24 ore
- Nu se administreaza morfina.
- Pacientul sa prezinte o
Pacientul prezinta o
circulatie adecvata
TA, respiratia
usoara ameliorare si
de anxietate, neliniste
62
- Se va pregati pacientul din - Pacientul este ajutat sa faca o baie cu apa si sapun.
psihic.
- I se va explica necesitatea
actului operator
- Pregatirea pacientului
Evaluare
pentru operatie.
- Pregatirea campului
operator in timp de 24h.
- pacientul este calm
Data
Diagnostic de nursing
Obiective
ca urmare a
instalarii efectului
medicamentului.
- Pregatirea preoperatorie
neliniste, agitatie.
preanastezice
- Transportul la sala de
operatie.
63
EXAMINARI PARACLINICE
Data
24-04-2014
Recoltari de sange
Ht = 48%
laborator
Examen sumar de urina:
Hb = 22 g%
pH acid
D 1010
L = 10700 mm3
Uree = 45 g
2 3 L/cm
H absent
Ionograma:
Albumina absent
TC = 630
Alte interventii:
EKG morfologie normala
a. Radiografie abdominala, abdomen pe gol,
imagini hidroaerice.
- Pneumoperitoneu ne arata prezenta de aer intre
28-04-2014
ficat si diafragm
Ht = 45%
Hb = 19%
L = 9500 mm3
ALIMENTATIA PACIENTULUI
64
Data
24.04-25.04.2014
Alimente permise
Alimente interzise
25.04-26.04.2014
26.04-27.04.2014
27.04-30.04.2014
10-15 minute
suplimente probiotice
i produc balonri
suc de fructe n cantiti mici lichide ndulcite sau lapte
i repetate, cte o lingur la cafeaua, tutunul si alcoolul
10-15 minute
alimente
bogate
in
antioxidanti
fibre vegetale
65
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Data
Medicamentul
Forma de
Calea de
Doza/ora
25-04-2014
Glucoza 10%
prezentare
Fl I
administrare
Perfuzie iv
500 ml/24h
26-04-2014
Ser fiziologic
Fl III
Perfuzie iv
1000 ml/24h
Penicilina
Fl 8
i.m.
2 mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
1 f/24h
Decanofort
FI
Perfuzie iv
1 f/24h
27-04-2014
Aparat perfuzie
Ser fiziologic
Fl II
Perfuzie iv
1000 ml/24h
28-04-2014
Glucoza 10%
Fl I
Perfuzie iv
500 ml/24h
Penicilina
F 4 mil
i.m.
2mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
1f/6h
Vitamina B6
F2
i.m.
1f/6h
29-04-2014
Aparat perfuzie
Glucoza 10%
Fl I
Perfuzie iv
500 ml/24h
30-04-2014
Ser fiziologic
F II
Perfuzie iv
600 ml/24h
Penicilina
F 4 mil
i.m.
1mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
2 f/24h
Diazepam
FI
i.m.
2 f/24h
1-05-2014
Kanamicina
Glucoza 10%
F2
Fl I
i.m.
Perfuzie iv
0,5/12h
500 ml/24h
2-05-2014
Ser fiziologic
F II
Perfuzie iv
600 ml/24h
Penicilina
F 4 mil
i.m.
1mil/6h
Algocalmin
F4
i.m.
1 f/6h
Diazepam
FI
i.m.
1 f/24h
3-05-2014
Kanamicina
Ser fiziologic
F2
FI
i.m.
Perfuzie iv
0,5/12h
300 ml
4-05-2014
Glucoza 10%
FI
Perfuzie iv
500 ml
Vitamina C
FI
i.m.
1 f/24h
Diazepam
F1
i.m.
1 f/24h
Fenobarbital
FI
i.m.
66
CAZUL III
CULEGEREA DATELOR
Pacienta M.S. in varsta de 24 ani, domiciliata in localitatea Buzau este adusa la serviciul
de urgenta pe data de 9 mai 2012, acuzand dureri violente in fosa iliaca dreapta care au aparut in
plina sanatate si care iradiaza in regiunea epigastrica. Cu doua luni in urma ea a mai prezentat
dureri dar care au fost suportabile si din acesta cauza nu s-a prezentat la medic.
Pe langa dureri ea mai prezinta greturi, varsaturi, stare generala alterata, anxietate,
cefalee, tulburari de tranzit manifestate prin constipatie, febra 38-38,5 grade C.
Semne obiective:
durere la palparea fosei iliace drepte;
semne de iritatie peritoneala;
semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal;
semnul Mandel (al clopotelului reprezinta durere vie la percutia fosei iliace drepte);
apasare si contractie musculara abdomen de lemn;
hiperestezie cutanata.
In urma investigatiilor facute, pacienta este transportata pe sectia de chirurgie fiind
supusa interventiei chirurgicale si stabilindu-i-se diagnosticul de peritonita acuta data de
apendicita perforata.
Antecedente:
personale: la varsta de 10 ani a avut hepatita.
67
PLAN DE INGRIJIRE
Data
9-05-2014
Diagnostic de nursing
1. Disconfort abdominal din
Obiective
- Ameliorarea durerilor
Evaluare
Pacientul prezinta o
abdominale
intr-o parte.
ameliorare a starii
- Sa nu prezinte greturi,
generale.
varsaturi.
varsaturi.
- Sa fie echilibrat
Pacientul prezinta o
respiratie normala.
dispnee
flexati.
- Aplicarea unei pungi de gheata pe abdomen
- Aerisirea camerei si temperatura adecvata
- Pacientul sa prezinte o
- Oxigenoterapie
- Se masoara si se noteaza in foaia de observatie pulsul, TA,
circulatie adecvata
circulatie normala,
rapid si slab.
valorice.
este echilibrat
psihic.
Pacientul prezinta o
68
Data
Diagnostic de nursing
Obiective
- Pacientul sa prezinte
temperatura corporala in
indicatia medicului.
4-6 ore.
Evaluare
Pacientul nu este febril.
(VSH, etc.)
- Se va intrerupe alimentati si medicatia orala.
hidroelectric
hidroelectric.
volemica.
69
EXAMENE PARACLINICE
Data
09-05-2014
Recoltari de sange
Hemoleucograma
pH acid
Ht = 42%
D 1009
Hb = 13,7 g%
L = 10800 mm3
epiteliale
Uree = 60 mg
2 3 L/cm
H absent
Albumina absent
Creatinina = 0,6-1,20 m%
TS = 317
TC = 719
Ht = 43%
10-05-2014
Hb = 15%
L = 10000 mm3
VSH = 3-17 mm/h
Alte interventii:
09-05-2014
ALIMENTATIA PACIENTULUI
70
Data
10.05-11.05.2014
Alimente permise
Alimente interzise
- ap mineral
- ceai de lmie,
11.05-13.05.2014
balonri
lichide ndulcite sau lapte
13.05-14.05.2014
suplimente probiotice
pentru c acestea
fermenteaz i produc
14.05-15.05.2014
balonri
- suc de fructe n cantiti lichide ndulcite sau lapte
mici i repetate, cte o cafeaua, tutunul si alcoolul
lingur la 10-15 minute
- alimente bogate
in
antioxidanti
- fibre vegetale
71
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Data
Medicamentul
Forma de
Calea de
Doza/ora
10-05-2014
Glucoza 10%
prezentare
Fl I
administrare
Perfuzie iv
500 ml/24h
Ser fiziologic
Fl III
Perfuzie iv
300 ml/24h
Penicilina
F4
i.m.
1 mil/6h
Algocalmin
Fl 4
i.m.
1 f/24h
12-05-2014
Diazepam
Penicilina
F1
Fl 4
i.m.
i.m.
1 f/24h
2mil/6h
13-05-2014
Algocalmin
Fl 4
i.m.
1 f/24h
14-05-2014
Diazepam
Penicilina
F1
F 4 mil
i.m.
i.m.
1 f/24h
1mil/6h
15-05-2014
Kanamicina
F1
i.m.
0,5/12h
Algocalmin
F1
i.m.
1 f/6h
Diazepam
F1
i.m.
1 f/6h
72
CONCLUZII
Peritonita acuta - lnflamatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite: perforarea
unui ulcer al stomacului sau al duodenului; apendicita; colecistita (inflamatia veziculei
biliare); sigmoidita (inflamatia ultimei parti a colonului); plaga unui viscer cavitar,
survenita in cursul unui traumatism al abdomenului; salpingita (inflamatia uneia sau
ambelor trompe uterine); in acest ultim caz, peritonita ramane localizata in micul bazin.
O peritonita acuta poate fi generalizata sau localizata.
- O peritonita acuta generalizata se traduce printr-o durere abdominala intensa si
generalizata, prin semne de paralizie intestinala (varsaturi, oprire a evacuarii materiilor
fecale si a gazelor), printr-o alterare a starii generale (febra, depresie) si uneori prin semne
ale micsorarii volumului sangvin (paloare, anxietate, puls rapid). Muschii peretelui
abdominal sunt foarte contractati; peretele abdominal devine tare, tensionat, dureros
(abdomen
de
lemn).
73
74
Peritonita
difuza
in
apendicita
acuta
poate
imbraca
trei
forme:
75
pentru a inchide un ulcer perforat, ablatia unui apendice etc.), curatarea cavitatii
abdominale si amplasarea unui dren. In completare, se administreaza antibiotice.
Spitalizarea dureaza, in general, intre 8 si 15 zile.
76
BIBLIOGRAFIE
GEORGETA BALTA
EUGEN TARCOVEANU
NICOLAE ANGELESCU
77