Sunteți pe pagina 1din 29

Maramures

1. Structura
Localizarea si caracterizarea judetului
Scurt istoric al judetului
Vestigiile datate ca fiind din epoca bronzului de la Valea Chioarului, Sapanta, Lapus dovedesc o
continuitate de locuire inca din prima parte a epocii metalelor. Ramas in afara stapanirii romane,
judetul cunoaste o infloritoare civilizatie a dacilor liberi. Prima mentiune documentara a judetului o
avem din 1199. Maramuresul a fost inclus in reteaua administrativ teritoriala instituita de regalitatea
maghiara si a devenit comitat in a doua jumatate a secolului XIV. Municipiul Sighetu Marmatiei a
fost atestat documentar in anul 1334.
Asezare geografica

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, intre paralelele 4720'00" si 4800'15"
latitudine nordica si meridianele 2252'30" si 2507'30" longitudine estica,la 20 de km de centrul
geografic al Europei. Se invecineaza la nord cu Ucraina, la est cu judetul Suceava, la sud
cu judetele Bistrita Nasaud, Cluj si Salaj iar la vest cu judetul Satu Mare.
Figura nr. 1: Harta fizica a judetului
Cai de acces - Infrastructura:

Sosele : - 309,106 km drumuri nationale ;


- 895,819 km drumuri judetene ;
- 370,418 km drumuri comunale.

Cale ferata : legatura cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totala a retelei de cai ferate : 215
km

Aeroportul Tautii Magheraus deserveste curse interne Baia Mare - Bucuresti precum si curse
charter.
Nivelul de dezvoltare economic - social

Industria:
Ponderea ramurilor industriale in cifra de afaceri totala la data de 31.12. 2006) :
- industria extractiva 3,7 %
- industria prelucratoare 94,6 %
din care :
- metalurgie 9,5 %
- alimentara si bauturi 6,6 %
- prelucrarea lemnului 9,5 %
- mobilier si alte activitati industriale 26,5 %
- confectii si articole de imbracaminte 4,2 %
- energie electrica, termica, gaze si apa calda 1,7 %
Constructii :
Valoarea lucrarilor de constructii realizata in anul 2006 a fost de 161.204 mii lei RON, pondere
avand lucrarile de constructii noi (64,1 % din total). Din punct de vedere al structurii lucrarilor
de constructii noi, ponderea cea mai mare o au lucrarile executate la constructiile ingineresti
(61,4%), iar cea mai scazuta, lucrarile la cladirile rezidentiale (3,9%) Lucrarile de reparatii
capitale realizate in 2006 au reprezentat 10,8% din valoarea lucrarilor de constructii, iar cele de
reparatii curente in procent de 25,1%. La sfarsitul anului 2006, sunt terminate 779 de locuinte
(+146 fata de 2005), din care 465 in mediul urban si 314 in mediul rural. La sfarsitul anului 2006
se aflau in diverse stadii de executie 2.253 locuinte din care: 849 in stadiu de finisaj, 828 la
executarea structurilor si 576 la executarea fundatiilor.
Agenti economici:
La finele anului 2006 sunt inregistrati 31.144 agenti economici din care: 16.096 SRL - uri,
13.521 asociatii familiale si persoane, cu un capital social subscris de 675.979.400,17 lei RON.
In functie de structura pe tip de capital numarul societatilor cu capital privat este de 30.920, a
celor cu capital de stat 20 si a celor cu capital mixt 77. Participarea straina la capitalul
societatilor mixte este de 60,9 milioane de dolari, la un numar de 1.459 societati din 51 de Tari.
Dupa numarul de societati mixte principalele Tari participante la capitalul mixt sunt: Italia,
Germania, Austria, Ungaria, Franta. Dupa suma in dolari investita in capitalul mixt principalele
Tari sunt: Olanda, Turcia, Insulele Bermude, Germania, Marea Britanie, Austria, Italia. Numarul
societatilor comerciale cu capital strain (date furnizate de Oficiul National al Registrului
Comertului) inmatriculate in anul 2006 a fost de 167 cu un capital investit de 49.996 euro.

Agricultura:
Teren agricol: 311.177 ha, din care
- teren arabil - 84.009 ha
- pasuni - 101.022 ha
- fanete - 119.762 ha
- livezi - 6.154 ha
- vii - 230 ha
Silvicultura : 289.179 ha padure, reprezentand 45,9 % din suprafata judetului
si 4,5 % din fondul forestier national.
Efective de animale :
- bovine - 94.126 capete
- porcine - 88.130 capete
- ovine - 156.977 capete
- caprine - 14.600 capete
Comert:
Exporturile de marfuri realizate pe anul 2006, se ridica la nivelul judetului la valoarea de
462.214 mii euro. In structura pe marfuri a exportului, ponderi mai mari au detinut marfuri si
produse diverse 32,7 %, materiile textile si articolele din acestea 16 %, masini, aparate si
echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 27,5 %, produse
din lemn 5,8 %, produse minerale 5,1 %. Importurile de marfuri realizate pe anul 2006 s-au cifrat
la 451.499 mii euro. In structura pe marfuri a importurilor ponderi mari au detinut materiile
textile, si articole din acestea 17,3 %, echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de
reprodus sunetul si imaginile 32,4 %, mijloace si materiale de transport 12,4 %, materiale
plastice , cauciuc si articole din acestea 8,6 %. Soldul balantei comerciale in anul 2006 a
inregistrat un excedent de 10.715 mii Euro.
Turism:
Conditii de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna, a turismului montan, tratamente
balneare, agroturism. Locuri de interes turistic: muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei,

monumentele de arhitectura populara, statiunile Borsa, Izvoarele, Mogosa, satele de pe vaile


raurilor Iza, Mara, Viseu si Tisa, "Cimitirul Vesel", Manastirile Sapanta, Manastirea Barsana si
Rohia. Capacitatea de cazare turistica a fost de 1.199.191 locuri-zile, pondere detinand
hotelurile(50,5%), pensiunile 30,7%, taberele de elevi 9,4%, motelurile 4,2%, cabanele turistice
3 % si restul tipurilor 2,2%. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune
in anul 2006 a fost de 17,6%, au fost inregistrate 177.900 innoptari la turisti romani si 33.329 la
turisti straini. In anul 2006, 5.141 turisti au participat la actiuni turistice externe organizate de
agentiile de turism, majoritatea au realizat calatorii in Europa (91,7%).
Servicii:
activitati ale agentilor de turism si asistenta turistica, agroturism
servicii profesionale (radio, televiziune prin cablu, produse software, etc.)
transporturi interne si internationale de marfuri si persoane
hoteluri, restaurante
coafura si alte activitati de infrumusetare
activitati recreative, culturale, sportive
Investitii:
In anul 2006 s-au realizat investitii in valoare estimata de 232.038 mii lei RON lei, lucrarile de
constructii au reprezentat 55,9 % din total iar cheltuielile cu utilajele si mijloacele de transport
reprezinta 41,3%. Distributia investitiilor pe ramuri situeaza pe primul loc industria prelucratoare
(44,4 % din total), constructii 1,7 %). In cadrul sectorului tertiar ponderi mai ridicate s-au
inregistrat in administratia publica si aparare (23,9 %), comert (9,4%), transporturi si depozitare
(3,9 %); sanatate si asistenta sociala (3,5%).
Infrastructura
Tabelul nr.1

Sursa: www.INSSE.ro

Se observa ca mai mult de 40% din drumuri nu sunt modernizate ceea ce este un deficit pentru
turismul practicat in judet anumite obiective turistice fiind greu accesibile.
Tabelul nr. 2

Sursa: www.INSSE.ro

Din tabelul de mai sus rezulta un total de 207 linii in judet insa toate neelectrificate ceea ce
inseamna ca trenurile care folosesc electrificarea prin cablu nu pot circula prin judet.

Tabelul nr. 3

Sursa: www.INSSE.ro

Observam ca un s-a facut nici o scimbare in reteaua feroviara a judetului fata de anul precedent.
Culte :
473 de biserici, din care :
361 ortodoxe ;
54 greco - catolice ;
30 reformate ;
29 romano - catolice.
36 de manastiri, din care :
31 ortodoxe ;
5 greco - catolice.
In cea mai mare parte in judet se afla biserici si manastiri ortodoxe 392 pe locul doi fiind greco catolicii cu 59 de biserici urmati de reformati si romano - catolici.
Educatie:

Licee si grupuri scolare 31


Scoli cu clasele I-VIII 201
Scoli cu clasele I-IV 71
Gradinite 51
Pentru copii cu deficienta:
1 gradinita speciala
6 scoli generale
1 scoala profesionala
1 casa de copiii cu scoala generala
Universitati :
Universitatea de Nord Baia Mare - de stat
Universitatea Vasile Goldis Arad filiala Baia Mare - privata
Universitatea Bogdan Voda Cluj Napoca - privata
Universitatea Spiru Haret Bucuresti filiala Sighetu Marmatiei - privata
Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti filiala Baia Mare - privata
Sanatate
Spitale : 9
Centru de sanatate : 1
Serviciu de ambulanta judetean : 1
Dispensare policlinici in ambulatoriu de specialitate :12
Dispensare scolare : 18
Cabinete medicale individuale: 621
Centre de permanenta din mediul rural: 9

Centre medico - sociale: 4


Resurse umane : - medici 923
alte cadre cu pregatire superioara 2.053
cadre medii sanitare 1.908
personal auxiliar sanitar 129
personal tehnico-economic 920
Populatie:
Numarul total al populatiei la data de 1 iulie 2005 : 515.610 locuitori, ceea ce reprezinta 2,6%
din populatia totala a tarii, respectiv ocupa locul 17 ca numar de locuitori intre judetele Tarii.
Din aceasta, in mediul urban sunt 303.097 locuitori, in mediul rural sunt 212.513
locuitori. Densitate medie : 81,73 loc./kmp
Tab nr. 4 Principalele orase cu nr. de locuitori
Maramures

515610

Baia Mare[1]

140937

Sighetu Marmatiei[2]

41991

Baia Sprie

16222

Borsa

27790

Cavnic

5311

Dragomiresti

3206

Salistea de Sus

5185

Seini

10163

Somcuta Mare

7885

Tautii-Magherus

6894

Targu Lapus

13310

Ulmeni

7365

Viseu de Sus

16860

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Maramures 2005, INSSE, Bucuresti, cap2 Populatia, pag 15,
coloana II
Structura etnica a populatiei :
Figura nr.2 : Structurarea populatiei dupa etnie

Observam ca peste 80% sunt romani urmati de maghiari 9% si de ucraineni aproape 7 %. Datorita pozitiei nord e

Tabelul nr. 5
Etnii

Populatie

Romani

82 %

Maghiari

9,1 %

Ucraineni

6,7 %

Romi

1,7 %

germani

0,4 %

Alte nationalitati

0,1 %

Sursa: www.prefecturamaramures.ro

Structura dup religie :

Figura nr. 3 : Structurarea populatiei dupa religie


Tabelul nr. 6
Religie

Populatie

Ortodocsi

78 %

Romano-catolici

5,9 %

Greco-catolici

5,5 %

Reformati

4,1 %

Penticostali

3,1 %

Alte religii

3,4 %

Sursa: www.prefecturamaramures.ro

Procentajul populatiei dupa religie este asemanator cu cel al populatiei dupa etnii astfel aproape
80 % sunt ortodocsi restul 20 % fiind romano - catolici, greco - catolici, reformati si altele.
Populatie activa : 209.500 persoane (1 ianuarie 2006)
Populatia ocupata: 200.100 persoane, din care salariati 98.400 persoane
Tabelul nr. 7 Structura populatiei dupa varsta

Pe an ce trece remarcam o scadere treptata semnificativa a populatiei tinere si o mentinere a populatiei adulta si b

Sursa: www.INSSE.ro

Structura populatiei pe sexe si medii:


Tabelul nr. 8

Sursa: www.INSSE.ro

2. Potentialul turistic al judetului


2.1 Resurse Turistice Naturale
Suprafata si relief:
Suprafata totala a judetului este de : 6304.4 kmp, reprezentand 2.6 % din teritoriul tarii, fiind pe
locul 15 ca suprafata intre judetele tarii. 43% din suprafata totala o constituie zona de munte (Mtii Rodnei,Gutai,Tibles, Maramuresului), 30% dealuri,podisuri,piemonturi, 27% depresiuni cu
lunci si terase (Depresiunea Maramures, Campia Somesului).
Clima:
Clima este temperat-continental moderata. Valoarea maxima de temperatura inregistrata: 39,4C
(1952), iar cea minima: -32.6C (1954). Valoarea medie de temperatura anuala este de 9,43C.
Statisticile medii releva in decursul unui an un numar de 274 zile cu valori pozitive,analiza
temperaturilor medii lunare duce la concluzia ca cea mai calduroasa luna din an este iulie si cea
mai rece, ianuarie.
Fauna si vegetatia:
Fauna este reprezentata de : urs,cerb, caprioara, ras, cocos de munte, fazan. Fauna acvatica este
reprezentata de specii ca : pastravul, lostrita, lipanul, stiuca, etc. Vegetatia este specifica zonei
central europene. Predomina padurile de fag si conifere, care trec in spatiul subalpin si alpin in
pasuni si jnepenisuri.
Retea hidrografica:
Aceasta are o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0,5- 0,9 km/kmp. Bazine
hidrografice : Somes - raul Somes cu afluentii Salaj, Barsau si Lapus; Tisa - raul Tisa cu afluentii
Viseu, Iza si Mara. Lacuri: Firiza - de acumulare; lacuri glaciare in Muntii Rodnei.
Rezervatii naturale:
Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea
a III-a - zone protejate, sunt prevazute 33 de astfel de zone in judetul Maramures, cu o suprafata
totala de 5439,72 ha. Dintre acestea mentionam:
Rezervatia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare cu o suprafata de 500 ha, cuprinsa
intre localitatile Tautii de Sus si Tautii
Magheraus ;

Rezervatia Creasta Cocosului cu o suprafata de 50 ha, situata in Muntii Gutai, respectiv in


comuna Desesti,satul Mara.
Rezervatia naturala Pietrosul Mare cu o suprafata de 3.300 ha, din care 750 ha zona stiintifica,
cuprinsa in Muntii Rodnei, orasul Borsa, cuprinzand :
- lacuri : Lacul glaciar Iezerul, Iezerele Buhaescu - 4 lacuri glaciare ;
- caldari glaciare : Zanoaga Mare, Zanoaga Mica.
Padurea de stejar de la Bvna cu o suprafata de 26 ha, fiind situata intre comuna Satulung, satul
Fersig si comuna Miresu Mare. Cuprinde stejar vechi de 135 ani, laleaua neagra, monument al
naturii;
Lacul Morarenilor cu o suprafata de 20ha, care este situate in comuna Ocna Sugatag, satul
Breb;
Mlastina Poiana Brazilor cu o suprafata de 3 ha, situata in comuna Sapanta. Este considerata
unica in Tara deoarece contine jnepeni la altitudinea cea mai scazuta din Carpati, 970 m;
Mlastinile Vlaschinescu o suprafata de 3 ha, situate pe raza municipiul Baia Mare ;
Rezervatia de Cocos de mesteacan de la Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii cu o suprafata de 800
ha, situata in Muntii Maramuresului, orasul Borsa ;
Rezervatia fosiliera Chiuzbaia cu o suprafata de 50 ha, situata in orasul Baia Sprie, satul
Chiuzbaia;
Cheile Tatarului cu o suprafata de 15 ha, situate in comuna Desesti, satul Mara.
Prin HG 2151/2004 s-a infiintat Parcul Natural "Muntii Maramuresului".
2.2 Resurse Turistice Antropice
Asezari si necropole din epoca bronzului
Prevazute in Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a - zone protejate:
Necropole tumulare epoca bronzului, Comuna Lapus, satul Lapus (bronz final) - grupul Lapus
Asezare eponima a culturii Suciu de Sus, Comuna Suciu de Sus, satul Suciu de Sus (bronz final)

Monumentele medievale identificate pe baza cercetarilor arheologice prevazute in Legea nr.


5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone
protejate :
Fundatiile bisericii cneziale a lui Dragos Voda - Comuna Giulesti, satul Giulesti.
Biserici monument aflate in patrimoniul UNESCO situate in judet
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", construita in anul 1720 din comuna Barsana;
Biserica "Sfantul Nicolae",construita in anul 1643 din comuna
Budesti - Josani;
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva",construita in 1770 din comuna Desesti;
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" datand din anul 1717 din comuna Ieud - Deal;
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita in anul 1766 din comuna Sisesti, satul
Surdesti;
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita in anul 1663
din orasul Targu Lapus, satul Rogoz;
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita intre anii
1796-1798 din comuna Sisesti, satul Plopis;
Biserica de lemn "Sfanta Paraschiva", construita in anul 1604 din comuna Poienile Izei.
Biserici de lemn declarate monumente prin Legea nr. 5 / 2000, privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone
Protejate:
Biserica "Sfantul Nicolae" din comuna Bogdan Voda;
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" din comuna Calinesti;
Biserica "Nasterea Maicii Domnului" din comuna Ieud;
Biserica "Sfintii Arhangheli" din comuna Remetea Chioarului;
Biserica "Sfintii Arhangheli" din comuna Rozavlea;

Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din comuna Ocna Sugatag, sat Sugatag;


Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Sacalaseni;
Biserica "Sfantul Nicolae" din comuna Barsana.
Cultura:
Teatre : 3
Cinematografe 9
Muzee 18
Biblioteci 389 ( din care 69 publice )
Institutii de arta 4
Camine culturale 127
Case de cultura 6
Muzee etnografice Muzeul Etnografic al Maramuresului.
2.3. Principalele trasee turistice in zona
Datorita bogatiilor naturale dar si antropice Maramuresul este un judet care se bucura din plin de
multitudinea tipurilor de turism practicat. Cele mai importante trasee turistice sunt cele montane,
cultural - religioase si etnofolclorice.
Trasee montane:
Traseele montane se afla intr-un numar foarte mare Maramuresul fiind un judet al muntelui.
Majoritatea traseelor montane se gasesc in Muntii Rodnei, Maramures si Ignis Gutai dintre
care amintim :
Borsa Pas Prislop - 1416m alt. - Muntii Cearcanu - Prislop, Rodnei - Complexul turistic "Borsa
fantana"
Trasee spre Muntii Maramures:
spre NV - Preluca Cerbului - Gropsoara - variante de trasee - NE - Vf. Cornul Nedeii (1763m
alt) - (varianta E spre Vf. Piciorul Vulpii) - N - Vf. Fantana Stanci - NE - Saua Tarnita
Balasinii - Rezervatia naturala Ciungii Balasinii - Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt)

spre NV - Preluca Cerbului - Gropsoara - variante de trasee - NE - Vf. Cornul Nedeii (1763m
alt) - NV - intrare in traseul spre Baile Borsa
spre NV serpentine adanci - Preluca Tatarilor - V - Statiunea Borsa
Trasee spre Muntii Rodnei:
spre SE - telescaun - Poiana Runcul Stiolului - Vf. Stiol (1611m alt) - NE - Preluca Domnilor
- Pasul Prislop - trecerea spre Muntii Maramures si rezervatia "Ciungii Balasinii"
spre SE - telescaun - Poiana Runcul Stiolului - Saua Stiol - pesteri - S - Saua Gargalau (traseul de culme cu numeroase variante N spre Borsa sau Moisei) - spre V - M. Cailor Vf. Piatra Rea - Cascada Cailor - Saua Galatului - Vf. Galatului (2048m alt) - Saua
Laptelui - Vf. Laptelui (2172m alt) - Tarnita Barsanului - SV - Vf. Negoiasa (2041m alt) Tarnita Negoieselor - Vf. Repede (2074m alt) - Vf. Cormaia (2033m alt) - NV - Saua
Obarsia Rebrii - Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) - Tarnita La Cruce - Vf. Buhaescu Mare
(2119m alt) - V - Vf. Gropilor (2063m alt) - Tarnita Batranei - Vf. Batrana (1710m alt) NV - Pasul Pietrii - Muncelul Raios - Capul Muntelui - Pasul Setref (818m alt) - NE Sacel (sat) - variante de trasee
Baia Sprie - oras - Trasee spre Muntii Gutai - Ignis:
spre N pe paraul Chiuzbaia - Chiuzbaia (sat) - NV - Piatra Dracului - Vf. Ignis (1300m alt)
spre N pe Valea Borcutului - Chiuzbaia (trasee spre Vf. Ignis)
spre NE - Lacul Albastru - Vf. Dealul Minei (730m alt) - Vf. Scutu Mare (1114m alt)
spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre N Trei Izvoare Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu - Pestera Pintea Viteazul - NV spre Muntii Ignis raul Valea cu Arini - Statiunea Izvoare
spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre N Trei Izvoare Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu - Pestera Pintea Viteazul - NE - Mara (sat)
spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - Suior (complex) Poiana Boului - Fantana cu Galbeni - Creasta Cocosului - Taul Chendroaiei (varianta spre Taul Morarenilor) - SE - Gutaiu Doamnei (1394m alt) - Vf. Secatura
(1392m alt) - Vf. Gutai (1443m alt) - Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) - Pasul Neteda
(1058m alt) - SV - Cavnic
spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre S - Mogosa Lacul Mic - Lacul Bodi - Vf. Mogosa (1248m alt)
Cavnic - oras - 600-700m alt.

Trasee spre Muntii Gutai - Ignis:


spre NV pe Valea Suiorului - NE pe Valea Mlejnit - Poiana Mlejnita
spre NE - Pasul Neteda (1058m alt) - Sub Pietricele - NV - Magura Budestiului (1206m alt) Budesti (sat)
spre NE - Pasul Neteda (1058m alt) - NV - Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) - Vf. Gutai
(1443m alt) - Gutaiu Doamnei (1394m alt) - Creasta Cocosului - Taul Chendroaiei - SV Saritura lui Pintea - Masa Domnilor - Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu (Gutai
987m alt) - Pestera Pintea Viteazul - Saua Comarnicel - Vf. Scutu Mare (1114m alt) - N Vf. Iezuri (1091m alt) - Saua Iezuri (1012m alt) - Statiunea Izvoare - SV pe Valea
Vlasinescu - Vf. lui Ilie (1195m alt) - Boriste - Vf. Ignis (1307m alt)
Viseu de Sus - oras Trasee spre Muntii Maramures:
spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt)
- cu opriri si variante de trasee - Vf. Novicioru (1452m alt) - Vf. Teribilu Mare
(1295m
alt) - SE - Vf. Jneapanu
spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt)
- Cozia - Cheile Vaserului - SE - Vf. Tiganului (1736m alt)
spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt)
- Botizu - SE - Vf. Tiganului (1736m alt)
Trasee folclorice si cultural - religioase.
Maramuresul dispune de foarte multe resurse folclorice cum ar fi monumente, biserici in stil
vechi din lemn, sate unde inca se pastreaza traditii si obiceiuri de veacuri si unde portul este de
asemenea un foarte important element al folclorului romanesc. Mai jos vor fi prezentate o parte
dintre cele mai importante localitati si sate privind folclorul si obiceiurile ce stau la originea
poporului roman.
Sighetu Marmatiei - Tara Oasului - Dl. Solovan, Dobaies, Campu Negru/raul Tisa la confluenta
cu raurile Iza, Rona - Catedrala Sighetu Marmatiei -1985, Biserica reformata-1859, Manastirea
piaristilor (1730-1775), muzee, Biserica reformata sec.14, Biserica romano-catolica 1736,
Biserica ucraineana 'Inaltarea Sfintei Cruci' 1791, Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' 1892,
'Datini si obiceiuri de iarna' /22 Decembrie, 'Gradina Morii' parc cu arbori seculari, ucrainieni.
Bogdan Voda sat Bogdan Voda - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului Cuhea-Bogdan I, ruine resedinta fortificata, ruine Biserica sec.14, Biserica din barne de brad 'Sf.
Nicolae' 1718 cu picturi originare si candelabru din lemn sculptat 1718, porti maramuresene,

traditii de 15 mai 'Ruptul sterpelor'- manifestare populara, Ciobaneasca la Preluca Lespedea pe


valea Izvorului Baicului
Targu Lapus sat Stoiceni - Depr. Lapus - Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo - izvoare ape
minerale, Biserica din lemn 'Sf. Arh. Mihail si Gavriil' 1860, Festivalul cantecului, portului si
dansului popular lapusean.
Asuaju de Sus sat Asuaju de Sus - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezervatie
arheologica 'La cetate', Festivalul cantecul, dansului si portului popular din zona
Codrului/septembrie
Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene
Budesti sat Budesti - Piemontul Varatec - Muntii Gutai (Gutin), Lapus - Mv. Varatecului/raul
Cosau - Manastirea 'Sf. Imparatii Constantin si Elena - Budesti' (M) 1989 (1400) intre trei
izvoare, Biserici 'Josani' 1643, 'Susani' 1760, Biserica din lemn 'Sf. Nicolae' 1643 cu picturi
interioare (icoane pe lemn pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene
Cernesti sat Cernesti - Zona Jugul Intracarpatic - Depr. Copalnic - Dl. Magura Preluca/raul
Bloaja - centru de port popular traditional
Desesti sat Desesti - Depr. Maramures - Piemontul Marei - Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara
- Biserici - urme celtice, Biserica din lemn 'Cuvioasa Parascheva' 1717 pictata in 1780,
prelucrare artistica a lemnului, confectionare piese port popular traditional
Ieud sat Ieud - Piemontul Botizei - Muntii Tibles/raul Ieud - Schitul 'Ieud' (F)-sec.14 hram "Sf.
Trei Ierarhi", Biserici din lemn: 'Nasterea Maicii Domnului' din Deal 1364 (cea mai veche din
Maramures) picturi pe lemn * si 'Nasterea Maicii Domnului' din vale - 'Catedrala de lemn' 1699icoane - *Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aici a fost descoperita cea mai veche scriere de
mana in limba romana, porti maramuresene
Ocna Sugatag sat Hoteni - Dep. Maramures - Piemontul Marei - Biserica din lemn 'Sf. Arh.
Mihail si Gavriil' 1657 - ' Tanjaua '- sarbatoare folclorica de primavara/in luna aprilie, Jocul
satului, prelucrarea lanii.
Stramtura sat Stramtura - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Biserica din lemn 'Sf. Arh. Mihail
si Gavriil' adusa din satul Rozavlea in 1771 monument arhitectura, traditie 'Ruptul sterpelor'
inceputul transhumantei 1-15mai, confectionare obiecte de port popular.
Vadu Izei sat Valea Stejarului - Tara Oasului - Biserica din lemn 'Cuvioasa Paraschiva' sec.17 cu
picturi de factura populara din 1809, porti maramuresene din lemn impodobite cu sculpturi.

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii.


Asa cum am spus si in argumentul proiectului judetul nu este valorificat pe masura potentialului
sau lipsa structurilor de cazare fiind simtita considerabil.

Unitati de cazare

Structuri

Tabel 9. Structurile de
primire turistica cu functiuni de
la 31
2005. de cazare pred
Din tabel rezulta uncazare
numarturistica
destul de
miciulie
al unitatilor
Numar

Hoteluri si moteluri

21

Hanuri turistice

Cabane turistice

Statistic al
Bucuresti.

Romaniei,

Sursa: Anuarul
INSSE 2005,

Tabel 10. Capacitatea si


activitatea de cazare turistica
Nota: La 31 iulie
Sursa : http://www.maramures.i
nse.ro/main.php?lang=fr&pageid=461

Campinguri si unitati tip casuta

Vile turistice si bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice urbane

19

Sate de vacanta

Pensiuni turistice rurale

66

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Popasuri turistice

Spatii de cazare pe nava

Total

112

Se constata o reducere a locurilor de


cazare pana in anul 2005 apoi o crestere relativ
mare a acestora. Acest lucru nu se intampla insa
si in cazul sosirilor sau a innoptarilor unde
acestea se afla intr-o continua scadere.

Caracteristici
functional
comerciale ale principalelor unitati
de alimentatie
Presupune toate structurile
care prezinta functiuni in domeniul
alimentatiei publice pentru turisti
sositi dar si alte facilitati oferite de
unitatile de alimentatie cum ar fi
baruri de zi de noapte, cofetarii,
patiserii, cafenele, fast food si altele.
Restaurantul: unitate de alimentatie
publica care ofera o gama larga de
produse culinare dar si de bauturi
preparate in bucatarie proprie care
se servesc clientilor contra cost in
sali
de
mese
special
amenajate. Poate fi cu mai multe
tipuri de specific cum ar fi
international,
national,
zonal
traditional.

Bolta Veche specific international Baia Mare

Casa Verde restaurant - bar Viseu de Sus

Dunarea specific international Baia Mare

Perla Maramuresului specific traditional Borsa

Season Moisei

Unitati de agrement
Presupune tot ceea ce poate fi folosit pentru petrecerea timpului liber, recreare sau sport si
anume terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite incalzite, patinoare, partii de schi sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de
distractie, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci si alte tipuri structuri pentru
divertisment.
Statiunea Borsa - Statiune situata in muntii Rodnei, pe Valea Viseului, la circa 100 km de
Bistrita si 130 de Baia Mare. Este situata in sudul Maramuresului istoric, Statiunea Borsa este o
destinatie foarte solicitata de amatorii sporturilor de iarna avand in dotare partii de schi moderne
la standarde europene. Borsa este de asemenea poarta de intrare in Parcul National al Muntilor
Rodnei intins astazi pe o suprafata de 46399 ha. In 1932 a fost creata rezervatia naturala
Pietrosul Rodnei in scopul protejarii numeroaselor specii floristice si faunistice de aici, unele
extrem de rare sau chiar endemice.
Complexul turistic Suior - Se afla la 11 km de orasul Baia Sprie, la 18 km de Baia Mare, la o
altitudine de 668 m, intr-un cadru natural de exceptie. Dispune de o partie de schi de 3.6 km si
telescaun cu capacitate de 1200 persoane pe ora. De asemenea complexul de cazare din Suior
poate gazdui 99 de persoane in trei mini hoteluri in vreme ce restaurantul are o capacitate de 120
de persoane, iar terasa de 40 de persoane. In statiune exista si o baza sportiva ce cuprinde
terenuri de tenis, handbal, baschet si volei, sala de fitness si sauna. Este posibila si practicarea de
PAINT BALL, fiind asigurate si echipamentele necesare practicarii acestui sport. De asemenea
pentru cei interesati exista si o sala de conferinta cu 80 de locuri dotata la standarde
internationale.
Partiile de schi Roata sunt situate la aproximativ 6 km de orasul Cavnic chiar langa drumul ce
duce spre Sighetul Marmatiei. Beneficiaza de un climat prielnic pentru practicarea sporturilor de
iarna (schi, snowboard) pana la inceputul lunii Aprilie. Fiind partii relativ noi si moderne au
devenit in ultima perioada cel mai important loc de schiat din nord-vestul Romaniei. Partiile de
schi de la Roata sunt dotate cu trei instalatii de teleschi moderne cu posibilitate de acces in
sistem hands-free, sunt nivelate la standarde europene si sunt foarte bine intretinute. De
asemenea partiile de schi pornesc de la o altitudine de 950m pana spre 1260m avand o inclinare
medie de 24%. Partiile usoare au inclinari de 14%, partiile medii 21% iar partiile grele 33%.
Domeniul schiabil Roata include 5 partii de schi in lungime totala de 6 km.

Teatrul Municipiului Baia Mare


Unitati de tratament
Statiunea Ocna Sugatag - Statiunea Ocna Sugatag este situata la 10 km. de Vadu Izei, pe dealul
care desparte Valea Marei de Valea Cosarului. Ocna Sugatag este o statiune balneo climaterica dezvoltand activitatile turistice, specifice, de agrement.

4.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


Numarul turistilor sositi
Tabel 11. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in
anul 2005
Judet

Total

Romani

Straini

Regiunea Nord - Vest

733384

572098

161286

91348

69414

21934

(Transilvania de Nord)

Maramures

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INSSE

Tabel 12. Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe
2005 2006
Tipuri de
structuri
de primire
turistica

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Nov.

Dec.

Ian.

Feb.

Mar.

Apr.

Mai.

Iun.

1 Iul.*

Total
judet din
care

8645

11604

8876

8837

7489

5861

5667

6233

7252

6808

9068

8893

10190

Hoteluri

5978

8328

6351

6295

5372

3762

3891

4405

4838

4178

6357

6061

6729

Moteluri

655

754

850

823

752

521

354

565

658

735

545

684

648

Vile
turistice

14

12

66

80

30

45

91

124

114

53

185

Cabane
turistice

81

55

37

27

23

92

135

141

57

99

48

72

97

Pensiuni
turistice
urbane

636

834

609

685

578

541

552

507

825

644

744

656

978

Pensiuni
turistice
rurale

528

777

327

220

276

448

420

200

205

327

348

522

739

*Date provizorii, sursa INSSE statistici regionale.

Majoritatea turistilor prefera cazarea in hoteluri asa cum arata tabelul de mai sus pe locul doi ca
preferinte aflandu-se motelurile urmate apoi de pensiuni. Un numar mic de sosiri se observa in
structurile de tip vile sau cabane turistice. In general numarul de sosiri continua sa creasca odata
cu inceputul lunii februarie a anului 2006.
Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente
Tabel 13. Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe
2005 2006
Tipuri de
structuri

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Noi.

Dec.

Ian.

Feb.

Mar.

Apr.

Mai.

Iun.

1Iul.*

Total jud.
Din care:

21575

31278

18569

20792

19873

12510

10430

13371

17190

15519

19080

19112

25252

Hoteluri

14949

21973

14068

16084

15983

8477

7435

10381

13168

10055

14486

14623

17547

Moteluri

1128

1122

1143

1408

1000

964

473

729

853

1297

681

836

832

Vile tur

14

38

129

171

52

76

115

165

207

106

256

Cabane
tur

101

73

54

55

47

146

202

165

63

130

56

80

145

Pensiuni
tur
urbane

1015

1969

1376

1403

1123

954

1023

736

1258

1009

1091

1058

1615

Pensiuni
tur rurale

1107

1544

661

393

441

1147

805

637

621

1008

911

1054

1318

* Date provizorii, sursa INSSE statistici regionale

Asa cum spuneam si la tabelul de mai sus turistii prefera hotelurile, motelurile si pensiunilor aici
inregistrandu-se un numar mare de innoptari.
Sejurul mediu
Sm = nr. innoptari (nr. zile turist) / nr. turisti sositi (nr. turisti cazati)

Tabel 15. Sejurul mediu inregistrat in judet in anul turistic 2005 - 2006
Luna

Iul.

Aug
.

Sept
.

Oct
.

Noi
.

Dec
.

Ian

Feb
.

Mar. Apr. Mai


.

Sejurul
mediu

2,4
9

2,69

2,09

2,3
5

2,6
5

2,13

1,8
4

2,14 2,37

2,2
7

2,10

Iun.

1 Iul.

2,14 2,47

Sursa: Date prelucrate dupa INSSE statistici regionale 2005 2006.

Observam ca durata sejurului este relativ mica dar direct proportionala cu sejurul mediu
inregistrat la nivel national. Astfel turistii se cazeaza in medie 2,3 zile in judet.

Figura nr. : Evolutia sejurului mediu in judetul Maramures in perioada 2005 2006

Densitatea turistica
Dt in rap. cu pop. = turisti sositi / nr. locuitori
Dt in rap. cu supraf. = turisti sositi / suprafata

Tabel 16. Densitatea turistica la 1 iulie 2005


Luna

Densitatea turistica in
raport cu populatia

Densitatea turistica in
raport cu suprafata

Iulie

0,016

1,371

Sursa: Date prelucrate dupa Anuarul statistic INSSE Bucuresti 2005

Observam ca densitatea turistica este mica in raport cu populatia si relativ mare in raport cu
suprafata judetului ceea ce duce la incasari mici in turism dar si la evitarea aglomerarii zonei.

5. Propuneri de valorificare.
Judetul Maramures are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare in
Romania dinspre Ucraina. Din punct de vedere geografic si stiintific ea corespunde
zonei cunoscute sub numele de "Maramures", denumire care se doreste a fi
promovata ca si brand regional in scop turistic si investitional.
Judetul Maramures se caracterizeaza prin:
-

existenta unor forme de relief accesibile si variate (lanturi montane, campie sau

depresiuni);
-

o clima favorabila practicarii turismului pe tot parcursul anului;

potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unice.

Datorita potentialului sau turistic nevalorificat ( la nivel national ne intalnim cu aceeasi


problema), propun urmatoarele actiuni de valorificare ce pot fi dezvoltate in judetul Maramures:
Crearea sau imbunatatirea infrastructurii rutiere si feroviare a cailor de acces catre
Maramures.
Incurajarea cooperarii dintre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism.
Crearea mai multor agentii judetene pentru promovarea turismului in Maramures.
Stimularea de la buget a agentiilor mici de turism pentru activitati de marketing.
Crearea de birouri informative si de promovare atat in tara cat si in strainatate.
Amplasarea mai multor panouri informative si imbunatatirea cyber - marketingului.
Crearea de restaurante cu specific traditional maramuresean in toate zonele turistice.
Crearea de pachete turistice pentru elevi si studenti la preturi accesibile.
Investirea mai accentuata in alimentarea cu apa, gaze, electricitate a unor zone deficitare
cat si extinderea canalizarii in zonele cu potential.

Crearea de locuri de parcare in zonele adiacente partiilor de schi si in alte locuri unde
este cererea turistica mare.
Amenajarea si imbunatatirea partiilor de schi.
Reabilitarea si punerea in circuitul turistic a doua mine din Maramures (Baia Mare Cavnic).
Modernizarea muzeului de mineralogie din Baia Mare.
Promovarea in institutiile de invatamant a protejarii mediului si a incurajarii tinerilor de
a investi in turism i de a-l conserva.
Alte modalitati de valorificare.

6. Harta judetului

Sursa: http://www.turist-in-romania.ro/maramures/harti/harti.htm

[1] Municipiu Resedinta de judet