UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE, SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE, ID

Deficitul bugetar

NUME: COMAN IONU

GRUPA: A-2A

Rezumat. n contextul deficitului bugetar, acesta se afla n cretere i necesitatea de a restabili

creterea economic, fr a compromite stabilitatea financiar i sustenabilitatea fiscal pe
termen lung, guvernele ar trebui s ntreprind msuri severe care sa se axeze in principal asupra
cheltuielilor dar si asupra veniturilor. Aceasta lucrare are scopul de a prezenta care sunt
interventiile guvernamentale in economie, si efectele sale bazandu-se pe o ancheta asupra unor
constatari din literatura de specialitate, si o evaluare succinta a situatiei in care se afla Romania
in aceasta perioada de criza economica.
1. Introducere
Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit
bugetar mare poate provoca o cretere a ratei inflaiei, dificulti la achitarea datoriilor
externe, o criz valutar dar i alte fenomene nedorite ce influeneaz negativ procesul de
stabilizare macroeconomic i respectiv progresul economic. Sarcinile principale ale
Romniei n condiiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbri de structur,
stabilirea echilibrului bugetar i creterea economic. Problema deficitului bugetar vizeaz
nu doar aspectele politice ,dar i cele sociale, precum redistribuirea echitabil a bunurilor
sociale i a distribuirii resurselor ntre generaii. Instrumentul n care i gsesc reflectarea
toate resursele financiare publice i cheltuielile publice l constituie bugetul general
consolidat.Acesta cuprinde ansamblul bugetelor care reflect fluxurile de venituri i de
cheltuieli ale sectorului public. Scoala clasica de finante considera ca deficitul bugetar are un
impact negativ asupra economiei, si il privea ca fiind pe un pericol pentru un stat ( aceasta
este o situatie in care statul devine insolvabil si nu-si mai poate onora obligatiile) si acesta
contribuie la intretinerea inflatiei deoarece statul face cheltuieli mari care sunt neproductive
punand in circulatie bani suplimentari fara ca pe piata sa apara bunuri si servicii si din
aceasta cauza apare inflatia. Efectele negative care sunt produse de deficitul bugetar cuprinde
un nivel scazut al investitiilor si un nivel ridicat al ratelor dobanzii , ulterior acesta a fost
transpus de catre literatura de specialitate in efect de evictiune (crowding out). Acest efect
apare in momentul in care se modifica nivelul dobanzilor. Deoarece deficitul reprezinta in
fapt o economisire publica negativa, se micsoreaza nivelul national al economiilor.
2. Deficitul bugetar al Romaniei in perioada 2010-2012
Singurul buget corect este un buget echilibrat. Adam Smith (1776)
2.1. Deficitul bugetar - concept
Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare
publice, comparativ cu fondurile ce pot fii constituite la nivelul statului. Prin urmare, pentru a
se exprima valoric acest decalaj, cel mai frecvent se utilizeaz termenul de deficit bugetar.
Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci cnd veniturile fiscale
depesc cheltuielile publice.Deficitul care se bazeaz pe diferena dintre suma cheltuielilor
publice ocazionate cu plaile prin transferuri i cele pentru cumprare de bunuri si servicii

publice i suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar . Dac la deficitul primar se
adaug plile de dobnzi aferente mprumutului de stat nscrise n buget sub form de
cheltuial public, se obine deficitul total. Deficitul bugetului general consolidat exprim
dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate i
consolidate care formeaz un intreg. Deficitul bugetar se determin prin diferena ntre
veniturile i cheltuielile bugetului general consolidat. Dac aceasta diferen este una pozitiv
atunci vorbim de surplus/excedent al bugetului general consolidat. n legea bugetului de stat
se stabilesc volumul veniturilor i structura acestora pe capitole i subcapitole, volumul
cheltuielilor pe destinaii i pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetul
Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, bugetul asigurrilor pentru omaj,
volumul creditelor externe, volumul fondurilor externe nerambursabile, precum i volumul
sumelor alocate din veniturile proprii pentru anul urmtor.
2.2. Metode de msurare a deficitului bugetar
n Romania, pentru msurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, n
funcie de care se identific un anumit tip de deficit bugetar. In continuare prezint
urmatoarele tipuri de deficite bugetare.
Deficitul bugetului general consolidat exprim dezechilibrul existent la nivelul bugetelor
componente ale sistemului bugetar consolidate i agregate pentru a putea forma un ntreg..
Deficitul/surplusul conventional se calculeaz ca diferen dintre ncasrile i plile
efective, i reprezint necesarul de finanare a deficitului public. Pentru msurarea acestui tip
de dezechilibru public veniturile nu includ mprumuturile interne i externe.
Deficitul/surplusul primar este definit ca diferen ntre veniturile curente i cheltuielile
bugetare nedestinate plii dobnzilor la datoria public. Acesta exclude din deficitul
conventional cheltuielile care reprezint dobnzile la datoria publica.
Deficitul/surplusul operaional include deficitul primar precum i dobnda real pltita n
contul datoriei publice interne.
Deficitul/surplusul structural se nregistreaz atunci cnd apare, pe termen
lung,imposibilitatea veniturilor bugetare de a finana cheltuielile bugetare i exclude din
surplusul convenional ncasarile din privatizare.
2.3 CAUZELE APARITIEI DEFICITULUI BUGETAR
Sistemul economiei de piata aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar impreuna cu
altele, cum ar fi: rata inflatiei sau somajul.
Existenta deficitului bugetar se datoreaza mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate
urmatoarele:

1. scaderea producerii de bunuri si servicii in economie, pe ansamblu;

2. cresterea cheltuielilor in scopul realizarii anumitor programe sociale;
3. cresterea activitatii sectorului obscur al economiei;
4. cresterea cheltuielilor marginale ale productiei sociale;
5. emisiunea monetara in exces si care sa nu justifice o crestere economica.

O importanta deosebita dintre cele enumerate o au scaderea ratei de producere a economiei si

cresterea sectorului 'invizibil'. Existenta acestor motive duce la micsorarea bazei de impozitare.
In primul caz are loc micsorarea producerii de bunuri in cadrul tarii, scad veniturile directe ale
persoanelor fizice si juridice, iar, in consecinta, scad veniturile la bugetul de stat. Deci, planul
prevazut pentru bugetul de stat nu se indeplineste. In al doilea caz intreprinderile inceteaza sa
mai plateasca impozitele datorate statului. Economia 'tenebra' se deosebeste de cea obisnuita,
'legala', prin faptul ca firmele si intreprinderile care functioneaza in cadrul acestei economii nu
sunt inregistrate, deci nu platesc impozite.
Tendinta de crestere a ratei datoriei externe semnalizeaza aproape cu certitudine aparitia unei
crize de lichiditate, deoarece nici o tara nu poate inregistra modificari structurale atat de
rapide incat nivelul critic al ratei datoriei externe sa se schimbe in mod substantial in fiecare
an.
Cauzele aparitiei deficitului bugetar

Daca echilibrul bugetar public se prezinta ca egalitate intre impozite si taxe (TA) pe de o
parte, iar pe de alta parte, cheltuielile guvemamentale (G) si transferurile (TR), atunci:
BS = TA - G - TR
BD = - BS = G + TR - TA
unde: BS indica excedentul bugetar, BD indica deficitul bugetar.
Excedentul sau deficitul bugetar depinde, in mare parte, de venit. La nivelurile scazute ale
venitului, bugetul este deficitar, deoarece platile guvemamentale sunt mai mari decat
incasarile realizate din colectarea impozitului pe venit. In contrast, excedentul bugetar va fi
mare, daca venitul este mare, datorita volumului impozitelor Incasate. De asemenea, aceasta
formula demonstreaza ca deficitul bugetar nu depinde doar de politicile adoptate de puterea
publica reflectate in cota de impozitare, cheltuieli si transferuri de sume - ci si de orice alt
factor care ar putea produce oscilatia nivelului venitului.
2.4.Msuri
n scopul reducerii costurilor bugetare cu finanarea deficitului bugetar de stat i a
refinanrii datoriei publice, Ministerul Finanelor Publice, ntreprinde o serie de msuri:
1.Acordarea de mprumuturi pentru rscumpararea la scaden a titlurilor de stat emise.
Titlurile de stat rscumparate la scaden din disponibilitile contului current general al
Trezoreriei Statului se efectueaz dac pentru refinanarea datoriei publice scadente nu s-au
contractat mprumuturi pe piaa interbancar i se face prin procedur bilateral sau prin
licitaie. Rscumpararea titlurilor de stat nainte de scaden are n vedere urmtoarele
elemente: valoarea unitara de rscumpararea a titlurilor de stat la data tranzaciei (VA),
valoarea unitara nominal (VN) i randamentul oferit de titlul de stat pn la scaden, care
se determin astfel:

Unde: VN= valoarea unitara nominal, VA= valoarea unitara de rascumparare a titlurilor de
stat la data tranzactiei; n = numarul de zile pana la scadenta, 360 sau 365, in functie de baza
de calcul a prospectului de emisiune.
2. Efectuarea de cumprturi reversibile repo care presupune cumprarea de ctre Ministerul
Finanelor Publice a unor titluri de stat pentru tranzacionare de la intermediari autorizai, cu

angajamentul acestora de a le rscumpara la o data ulterioara i la un pre stabilit la data

ncheierii tranzaciei. Se au n vedere la asemenea tranzacii urmtoarele elemente:Valoarea
nominal a titlurilor de stat; valoarea unitar de vnzare a titlurilor de stat a data tranzaciei; rata
dobnzii ce va fii pltit de vnztorul iniial la rscumpararea titlurilor de stat care se stabilete
ori prin licitaie ori prin procedura bilateral. Valoarea dde rscumparare se obine astfel:

Unde : d = rata dobnzii , n = numrul de zile

3.Efectuarea unor plasamente prin operaiuni specifice la societi bancare sau alte
instituii garantate cu titluri de stat deinute n portofoliul lor, n proporie de cel puin 120%
fa de volumul mprumutului i dobnda cuvenit. Legea privind finanele publice
precizeaz faptul c gestionarea resurselor financiare publice se realizeaz printr-un sistem
unitar de bugete. Bugetul de stat exprim relaiile economice n form bneasc ce iau
natere n procesul repartiiei produsului intern brut , n conformitate cu obiectivele de
politic economic social i financiar ale fiecrei perioade. Aceste relaii au dublu sens: pe
de o parte, ca relaii prin care se mobilizeaz resursele bneti iar pe de alt parte ca relaii de
repartizare a acestor resurse.Relaiile de mobilizare a resurselor sunt relaii de repartiie a PIB
n favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor i contribuiilor, al prelevrilor din
venituri i atragerile de disponibiliti temporar libere prin mprumuturile de stat intern.

Configurarea proiectului de buget pe anul 2009 i perspective n 2010-2012 are n vedere

consolidarea stabilitii i transparenei politicii fiscal bugetare, creterea calitii cheltuielilor
publice, acestea fiind definite de cteva coordonate majore:
Formularea unui buget al stabilitii;
Un buget modern de factur european construit pe politici i prioriti,
configurat programe i proiecte, care s asigure ndeplinirea angajamentelor
determinate de aderarea Romniei la UE;

Un buget multiannual pentru a permite continuitatea politicilor publice deja

finanate n anii anteriori.

Elementele cheie ale politicii fiscal-bugetare pe anul 2010 sunt concentrate pe:

Deinerea n continuare a unui rol de macrostabilizare economic

Stabilitatea taxelor i impozitelor, consolidare fiscal, pentru asigurarea unui mediu
economic stabil

Stabilitatea, sustenabilitatea, finanarea sectoarelor fundamentale pentru o cretere

economic durabil i adresarea riscurilor macroeconomice, reprezint pilonii principalipe baza
crora s-a construit cadrul bugetar pe termen mediu..

Conform graficului de mai sus, care cuprinde indicatorii bugetari sintetici, se poate
observa o uoar cretere a veniturilor i o scdere a cheltuielilor ceea ce determin modificri la
nivelul deficitului bugetar. n perioada 2010-2012 veniturile bugetare au nregistrat ponderi n
PIB care s-au situat n jurul a 33% n timp ce cheltuielile au nregistrat ponderi n PIB din ce n
ce mai mici situate ntre 39.4%-35.5%. Dac n perioada 2004 2007 Romnia a respectat cu
strictee criteriul deficitului bugetar meninndu-l sub plafonul de 3% din PIB, ncepnd cu anul
2008 i pn n 2012 ponderea deficitului bugetar n PIB a cunoscut un derapaj semnificativ,
depind cu mult pragul admis de 3% din PIB.
Reducerea deficitului bugetar nu este un scop n sine ci un mijloc de stimulare a
activitii economice, prin faptul c statul are astfel o nevoie mai redus de finanare a
deficitului, permind bncilor s creasc nivelul creditrii pentru firmele din sectorul privat.
Reducerea deficitului bugetar dup 2008 a fost necesar, dar mijloacele alese n perioada 20102011 au implicat costuri sociale dureroase i au influenat negativ potenialul de cretere
economic.Ajustarea intei de deficit ct era prevzut iniial pentru anul 2010 a fost determinat
de: revizuirea n produsului intern brut; strngerea veniturilor bugetare a fost mai mic dect se
atepta datorit redresrii economice sub ateptri; creterea evaziunii fiscale; presiunile care se

menin pe partea de cheltuieli curente n special pentru transferuri sociale, pensii i bunuri i
servicii, care au determinat depirea intei de arierate ale bugetului general consolidat i au
generat o disponibilitate redus a cheltuielilor pentru investiii.
Analiza veniturilor bugetului de stat n perioada 2010-2012
Constituirea veniturilor bugetare se face innd seama de impozitele, taxele,contribuiile
i toate celelalte vrsminte prelevate de la persoanele fizice i/sau juridice. Astfel veniturile
menionate n bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale i nefiscale), veniturile
din capital i ncasrile din rambursarea mprumuturilor acordate. Componentele veniturilor
bugetare: venituri curente,venituri din capital, incasri din rambursarea mprumuturilor acordate
n categoria veniturilor bugetare conform legii bugetare i a Codului Fiscal ntlnim veniturile
fiscale ce cuprind impozite directe i impozite indirecte, precum impozitul pe profit, impozitul pe
salarii i pe venit, impozite i taxe pe proprietate, alte impozite directe, contribuiile pentru
pensia suplimentar i pentru persoanele cu handicap, taxa pe valoare adugat, accizele, taxele
vamale i alte impozite indirecte.n categoria veniturilor bugetare potrivit acelorai reglementri
n vigoare ntlnim i veniturile nefiscale care cuprind veniturile din proprietate i veniturile din
vnzri de bunuri si servicii. Potrivit realizrilor veniturilor bugetului general consolidat aferente
anilor 2010-2012,am creat o reprezentare grafic a evoluie principalelor venituri bugetare ale
acestei perioade.

Veniturile din impozitul pe profit, pe venit, impozite i taxe pe proprietat, TVA, accizele
i impozitul pe comerul exterior au un trend cresctor. Incasrile din impozitul pe venit au
totalizat 19,1 mld.lei, n cretere cu 6,2% fa de anul precedent, datorit majorrii numrului de
salariai i a ctigului salarial mediu brut, ncasrile din impozitul pe venit se vor menine la
3,3%-3,4% din PIB n 2010-2012. Evoluia impozitului pe profit este influenat de evoluia
activitii economice n anumite sectoare de activitate, precum i de costurile de finanare ale
agenilor economici. Acesta va ajunge la 2,1% din PIB n anul 2013. Pe termen mediu ncasrile
din TVA vor ajunge la un nivel de 7,9-7,8% din PIB n linie cu evoluia consumului. Creterea
ncasrilor la accize in 2012 cu 10,4% fa de anul anterior s-a datorat majorrii nivelului accizei
la unele produse, pe orizontul de referin ponderea accizelor n PIB este de 3,2%-3,1% din PIB.
Evoluia moderat a ctigului salarial mediu brut pe termen mediu i implementarea gradual a
pilonului II de pensii va conduce la diminuarea ponderii contribuiilor la asigurrile sociale n
PIB pn n anul 2013 fa de nivelul nregistrat n anul 2008. Pe orizontul de referin ponderea
acestora se situeaz la 9,0% - 8,2% din PIB. Veniturile nefiscale au sczut in 2012 fa de anul
precedent cu 6,3% .

Comparativ cu anul 2010, din tabelul de mai sus se poate observa c trendul veniturilor
bugetare n anul 2011 a fost de cretere, cuprinznd att veniturile fiscale ct i pe cele nefiscale,
precum i veniturile din capital i donaiile, cea mai nsemnat scdere nregistrndu-se n cadrul
donaiilor -3288 (-81.10508%) i veniturilor nefiscale -1258 (-6.3468038%). Cu toate acestea au
fost nregistrate i creteri, respectiv impozitul pe venit a crescut cu 6.231553%, impozitul i
taxele pe proprietate au crescut cu 4.5765386%,iar nivelul accizelor a crescut cu 10.356977%. n
anul 2011 au avut loc creteri semnificative fa de anul 2010, ponderea cea mai mare deinand-o
taxa pe valoarea adaugat care a crescut cu 2600mil.lei (5.426049%)iar cea mai mic pondere
avnd-o donaiile(-52.349869%).
Concluzii
Deficitul bugetar este un fenomen financiar, cu care de-a lungul istoriei s-au confruntat
absolut toate rile lumii. Cel mai utilizat indicator de msurare a deficitului l costituie soldul
bugetar convenional. Acesta reprezint totatlitatea resurselor utilizate de stat pentru a finana
acele pri ale cheltuielilor ce au rmas neacoperite de veniturile guvernamentale. n ceea ce
privete investiiile n capitalul fizic i uman acestea pot s extind productivitatea muncii, ceea
ce va duce la o cretere a veniturilor. Totui, dei investiiile sunt o surs de cretere economic,
acestea nu pot garanta o cretere rapid. Ca i exemplu principal avem cazul Romniei n timpul
comunismului, perioad n care s-au regsit rate nalte de cretere a formrii capitalului i o
cretere rapid a ratei de colarizare a populaiei. Totui acestea nu au condus la o cretere a
performanei economice, cauznd n final cderea sistemului. Propunerile mele privind reducerea
deficitului bugetar sunt: suprataxarea produselor de lux, impozitarea ctigurilor din tranzaciile
imobiliare n scopuri comerciale, eliminarea risipei n cheltuirea banului public, creterea

eficienei investiiilor, reducere de cheltuieli, prin instituirea unei reguli de a nu permite

angajarea de noi cheltuieli fr aprobarea bugetelor, stoparea alocrilor pe criterii politice.
Bibliografie

Ordonanta de urgenta cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012

Legea nr.286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011
Legea nr. 18 din 26 februarie 2009 Lege a bugetului de stat pe anul 2009, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr. 121 din 27 februarie 2009
www.mfin.ro Ministerul Finantelor Publice
www.Cdep.ro Camera Deputatilor
www.insse.ro Institutul National de Statistica
www.bnr.ro Banca Nationala a Romaniei