Apare in fiecare marti

6,90 LEI/19,90MDL
NR.
\..J

I)

,I

\..J

II::
0
.!;(
N
Z
...:ir
ZVI
<CW
",II::

...0

1:1(.)
:JW
VlZ
tt:!;(

011:: .
::!WZ
-C<C

~iii'"
(.)Z'"

!;(8~
Z_VI
_UoII::
I:i;WO
w!;(::!
COWa..~
l:i;ii:j(.)
Wl-!;(
:J!!!C
Z>Z
VlW<c
:JII:::::E
C IO
O:J(.)
II::I-W
a..:JII::
I-:!!:W
VlI-'Z
WZ:J
(.)O<C
<C(.)VI

.
.

CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas

APARATUL REPRODUcATOR FEMININ: Cum

funetioneaza ~iee probleme pot aparea
RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui

~
u

CUM CONTROLAM GLICEMIA:

Urmarirea nivelului glueozei in sange

II MEDICINA REPRODUCTIVA:
Stadiul preembrionar, sau ineeputul
formarii organelor

ISSN 1791-6011

.s~~~~
~T'

91177 17 cj 111601004

03

I)eAGOSTINI

~~~~~,
~

v0~~

,<:-ftj "'<rv~
(;O<j

Interioru

CORP'ULUI

UMAN
NuMARUL 3 - CUPRINS

Aceasta publicatie contine informatii generale ~i nu

inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie
similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie
consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic
sau tratament, indiferent de simptome, Daca
prezentati orice fel de simptome, consultati medicul
curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili
pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice
persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile
continute de aceasta publicatie.

NUMARUL3

EDITIESAPTAMANALA
EDITURA,De AGOSTINIHELLASSRl
EDITOR,Petros Kapnistos

'-/

MANAGERECONOMIC,Fotis Fotiou
MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE,Virginia Koutroubas
ADRESA,Vuliagmenis 44-46, 166 73 Atena
MARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos
PRODUCTMANAGER,Nasita Kortesa
COOROONA
TORDE PRODUCTIE,Carolina Poolidoo
MANAGERDISTRIBUTIE,Evi Bo,a
MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Dimitris pasakalidis
COOROONATOR
LOGISTICA~I OPERAT"' Antonis Lioumis
ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVart Y Line SRL

lMAGISTIcA

TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki

DIRECTORDE PRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios Kritsotakis

PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici
Toate tipurile de plagi sunt tratate
urgente. Aceasta parte arata cum
medicala ~i urmare~te pas cu pas
De Theo Welch ~i Pippa Keech.

de suturare a plagii
Intr-o sectie de
procedeaza echipa
doua tipuri de suturi.

RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toracelui

Radiografia de torace este un instrument
de diagnosticare foarte important, cerut frecvent
de medici; pot examina astfel 0 arie vasta de afectiuni.
De Jonathan Spratt.

CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:

Informatii generale

'

Un chirurg estetician explica domeniul chirurgiei

plastice, evidentiind 0 parte din operatiile care pot
Imbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare vor
aborda mai pe larg unele aspecte mentionate acum.
De Dai Davies.

gin"

'-111

Distribution Manager. Dan lordache

CALOTA SI BAZA CRANIULUI

Calota cr~niana este partea care protejeaza creierul.
Baza craniului are un numar mare de orificii
- foramen - pentru vasele de sange, nervii cranieni
~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz.

Bumre,ti, Romania
DISTRIBUITOR,Hiparion SA
@ 2009 for OeAgostini Hellas
@ 1998Midsommec Books lid
ISSN 1791-6011

CUM SE CONTROLEAZA GLICEMIA

Nivelul glucozei In sange este controlat de 0 serie de
procese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic,
poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetul
zaharat.De Mark Lambert.

C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK.. ..~

r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!"

Marketing Manager. Adina Bojica

Redactor. Gabriela Muntean
Consultant de spedalitate, Or. Simona Naooveaou

~
~

CHIRURGIE PLASTICA $1 REPARATORIE:

Liftingul facial pas cu pas
Liftingul facial este 0 operatie standard In chirurgia
plastica. Poate fi facut la varste diferite ~i cu extindere
diferita. Un chirurg celebru din Harley Street descrie 0
operatie standard, pas cu pas.
De Dai Davies.

Informatii genera Ie. 0 privire asupra sistemului

reproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza.
Plus un rezumat al articolelor urmatoare. De Carole
Gilling-Smith.

IMPORTATOR,Media Service ZawadaS.R.L

Country Manager. Mariana Mihal!an

ADRESA,str. Louis Pasteur nr. 38, et.1, ap.S,sector 5,

~1(tI);l1!'i'!lm

APARATUL REPRODUCATORFEMININ:

DTP, RAY

II

PRIMA LUNA
Odata cu implantarea blastocistului In uter, embrionul
incepe sa se formeze. Straturile de celule se dezvolta
rapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului.
De Ricki Ostrov

PretuL

numereLor

PretuL primuLui
Pre!uL celui
numere:

numar:

2,90 LE1/9,90 MOL

de-al doiLea numar ~i aL tuturor

ceLorLaLte

6,9D LE1/19,90 MOL

DrepturiLetuturor texteLorse ana sub copyright. Este

interzisa reproducerea,stocarea, transmiterea sau
utilizarea comerciaLaa materiaLeLor,sub orice forma, fara
acorduLscris aLeditoruLui. Editoruli~i rezerva dreptul de a
schimba ordinea pubLicariisubiectelor sau inLocuirea Lor.
Credite

Foto:

Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata

sau Spate

3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip

Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F,
CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F

CATALOG DE MEDICAMENTE

DE MONIQUEAURORA

& B,SPL:68/2/F& S, John Watney Photo Library,

NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S
RaLph T. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F,
Petit/Format/NestLe/SPL,

COLABORATORI

SPL: 81/3/B, SPL;

83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S

BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;

EDITOR CONSULTANT

ProfessorPeterAbrahamsMB,BS,
FRCS(Ed),

FRCR

ProfesorPeterAbrahams,
MB,BS,FRCS
(Ed),FRCR,
Profesorul
Abrahams
este
specialistin anatomie
clinica,membruin
KigeziInternational
Schoolof Medicine,in
cadrulProgramului
International
deMedicina
din Cambridge,
specialistin medicina
generala,Membrual Colegiulu/
Girton,
Cambridge,
exam/nator
la ColegiulRegalal
Chirurgifor
dinEdinburgh.
Ascris0 seriede
lucraridereferinta
in anatomie.
Theodor Welch MB, BS, FRCS
01. Welch preda de apte ani chirurgia,
In Thailanda.A fost timp de 18 ani
consultant al OepartamentuluiUrgente
i Accidf?ntefa SpitalulNorthwick Park,
Harrow. In prezentpreda anatomie
clinica la Cambridge.
Pippa Keech MBChB, MRCGp,
DRCOG
Dr Keech este medic generalist cu
norma redusa In New Forest. Este,
de asemenea,scriitoare i a publicat
diverse lucrari In British Medical
Journal, Medical Mon/tor i In Pulse.
Dai Davies FRCS
Mr Davies este consultant In chirurgie
plast/ca la Charing Cross

Hospital, Londra. Lucreaza,de

asemenea,la Instituteof Cosmetic
and ReconstructivePlastic Surgery din
cadrul Spitalului Stanford,Londra.
Carole Gilling-5mith MA, PhD,
MRCOG
Dr Gilling-$mith este specialist
In fertilitateasociat la Assisted
Conception Unit din cadrul Spitalului
Chelsea & Westminster.Ea efectueaza
cercetari In domeniul medicinil
reproductive.
Jonathan D Spratt MB, BChir
(Cantab), MA (Cantab), FRCS (Eng),
FRCS (Glasg)
DrSpratteste medic radio/og cu
experientaIndelungatala Spitalul
Newcastle GeneralHospital,
Newcastle-upon-Tyne.
Barry Berkovitz PhD
Dr Berkovitzeste conferentiar la
Catedra de Anatomie i Bialogie
Umana de la King's College, Londra.
Este specializatIn anatomiefacia/a.
Mark Lambert BSc
Mark Lambert este un experimentat
documentaristi editor In domeniul
medicinli i al biologiei umane.

Ricki Ostrov
Ricki Ostrov, de origine americana,
stabilit In Marea Britanie, a publicat
lucrari medicale i de sanatate timp de
peste 10 ani. A scris 0 serie de carti i
a colaborat la numeroase publicatfi.
Paulette Pratt
1
Reputat scriitor i editor pe teme
medica/e, CU 0 experienta de peste
20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratt
a aparut In numeroase reviste, carti
i enciclopedli din Marea Britanie i
Statele Unite.

Monique Aurora MRCGp, DCH

Originara din Berna, Elvetia,Dr.Aurora
practica In prezentmed/cina la Londra.
Este interesatade sanatateafemeli i
a copilulu/.
Biblioraft
Nu ratatibibliorafturife

i,"J

,""""",
CORPUlUI
UMAN

f
I!~tlt
I!

specialein careputeti
colectionaseriaInteriorul
CorpuluiUman!.
Bibliorafturile
sunt
disponibife
la chiocurile
deziarelapretulde
9,99LEI/45MbL.
DeAgostin/
vaanunta
dateledepubHcare'
a
bibHorafturiiorin
seriade
reviste.

84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooL of

Medicine/WTMPL, NMSB.

Ilustratii,
41/1. 80/2, Sandie HilL
68/2, Amanda Williams
68/2, 81/3, Diane Kinton
83/2, Ann

I]

Pentru 0 mai buna deservire solicitati

intotdeauna publieatia de la aeela~i
punet de vanzare ~i informati
vanzatorul asupra intentiei de
a eumpara ~i aparitiile urmatoare.

Pentru orice informatie, lamurire

sau comenzi de numere aparute
anterior, sunati-nela tel.

(f/J Romania: (021) 40 10 888

Moldova: (0022) 93 07 42

Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui sa

aehitati rambnrs~ieontravaloareataxelorpo~tale;
ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00

URGENTE:CazuriIn urqenta

Tehnicide suturare a plagii

' /

Diferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba

de a trata 0 plaga, depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei.
Cand cineva ajunge

intr-o

unitate

medicala cu 0 plaga adandi, prima grija

a personalului este sa opreasca sangerarea. Odata facut acest lucru, rana va
fi cercetata pentru a stabili gravitatea
leziunilor.
Medicul va decide asupra
conduitei terapeutice. Pentru plagi ce
necesita suturare (coasere), pacientului
i se va face anestezie locala, pentru a
amorji zona din jurul plagii. Apoi plaga
va fi cusuta.

CERCETAREAPLAGII

,(

"-../

Candse cerceteaza 0 plaga, medicul are Tn

vedere faptul ca tesutul de dedesubt ar
putea fi afectat. a taietura pe obraz ar putea
afecta canalul salivar al glandei parotide, ce
conduce saliva Tngura. Plagile taiate, de pe
maini, de exemplu din zona Tncheieturii,pot
sectiona frecvent !?i tendoanele din zona,
astfel ca, Tnaintede a Tnchideplaga, trebuie
controlata mi!?carea mainii !?ia Tncheieturii
ei. Pot fi seqionate !?iterminatiile nervoase
mici din zona, de aceea, Tnaintede administrarea anestezicului, trebuie testata sensibilitatea zonei.Mediculva controla daca zona
!?i-apast rat sensibilitatea!?i va lua 0 hotarare rapida privind vasele de sange afectate.
Acestea vor fi ligaturate, daca irigarea pielii
!?ia mu!?chilordin zona este buna, iar daca
nu, ele vor trebui refacute.
ACULCORESPUNZATOR
Pentru a trata 0 suprafata taiata, se folose!?te un ac curbat, ascutit [triunghiularJ.
Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) se
folosesc pe tesuturi delicate, cum ar fi
intestinele.
Materialele folosite la suturi se TmpartTn
resorbabile (care se vor absorbi si vor disparea) !?i neresorbabile. Tn gen~ral. cel~
neresorbabile se folosesc pentru piele !?i
ele pot fi scoase dupa ce a trecut timpul
necesar, lasand cicatrici mai putin vizibile.
Zona fetei se vindeca repede a!?a ca firele
se scot, de obicei, dupa patru sau cinci zile.
Pentru plagile de la nivelul piciorului, firele
se tin !?itrei saptamani.

"

m
L!!.J

5:JJtyra Intrerullta

Pensa tine pielea in timf' Ceacul este

inserat cat mai aproape.posibil
de
marginea pliigii, dar nu atat de aproape
incat firul sa taie pielea cand este legat.

f21
I:!::.I

0 impunsiiturii simetricii se face pe

partea opusii a plagii, ca sii rezulte

0 cusiitura cat mai curata, care sa lase
0 cicatrice nedeformatii.

Taietura lunga, provocata de 0 bucatii de stlcla

sparta, a fost curatii. S-a inchis cu 21 de suturi
intrerupte (indlvlduale).

(
I
I
I

'---

rJ1
firului se va face astfel
L!!J Strangerea
incat marglnile sii nu riimanii neunite.

Dacii, insii, este prea stransii, ar putea

sectiona sau necroza tesuturile.

1'41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii,

L.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc.
Odatii ce rana s-a vindecat, fiecare fir
va fi scos.

SUTURARANILOR
v

Diferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri de

suturi [cusaturiJ. Rolullor este intotdeauna de a opri
sangerarea, de a inchide rana, de a minimiza riscul
infectiei ~i de a reduce cicatricele.
Inainte de a coase 0 rana, aceasta trebuie sa fie foarte bine
curatata. Cusaturile separate,
cunoscute ca $i cusaturi Intrerupte, sunt folosite numai pe 0
rana curata; ele Inchid foarte
eficient rana. Cand marginile
unei rani sunt zdrentuite $i contin murdarie sau materii straine,
ele trebuie Indreptate cu finete
$i rana curatata, Inainte de a 0
coase.
Dad mU$chii sau structurile
de sub rana au suferit leziuni
importante, ele vor putea fi refacute cu fire resorbabile, care se
dizolva In timp.
0 rana poate fi suturata fie cu
mwlte cusaturi separate, fie cu 0
cusatura continua, sub cel mai
superficial strat al pielii. Acest
ultim tip de cusatura se nume$te
sutura continua subcuticulara.
SUTURAINTRERUPTA
La Urgenta, metoda obi$nuita de
sutura este cea Intrerupta,
deoarece ranile sunt frecvent
contaminate $i exista risc de
infectie. Dad se Intampla, din
nefericire, acest lucru, una sau
doua dintre cusaturi sunt desfacute pentru ca rana sa se largeasca $i sa se elimine puroiul.
Restul plagii ramane cusuta,
fara niciun risc, $i poate fi lasata
sa se vindece normal. $i pentru
plagile neregulate, cu margini
zimtate, tot suturile Intrerupte
sunt mai bune.
SUTURA SUBCUTICULARA
Sutura subcuticulara continua
este folosita frecvent de chirurgi dupa operatii, care sunt
efectuate In conditii de sterilita-

te absoluta. Este 0 forma rapida

de sutura, ideala pentru a Inchide plagile largi.
Alte trei tipuri de suturi pot fi
folosite In situatii particulare.
Ranile In forma de crapatura,
neregulate, pot fi Inchise cu
sutura In ..X" sau sutura In ..U",
In timp ce perforatiile In structuri de tipul intestinelor, sunt
frecvent Inchise cu un cerc de
cusaturi,
care se pot lega
strans. Firele pot fi resorbabile
- de obicei, se folose$te catgutul, fa cut, In mod obi$nuit, din
intestin de porc - sau neresorbabile, din matase, nylon,
diver$i polimeri, sau din otel
inoxidabil.
RANA LAsATA DESCHISA
Daca leziunea pielii e mai veche
de $ase ore de la prezentarea la
tratament, sau dad a fost produsa prin mU$catura sau traumatisme prin strivire, este mai
bine sa nu se Incerce alipirea
marginilor plagii In nici un fel, ci
sa se lase rana deschisa.
Ca metoda de precautie, se
Incepe tratamentul cu antibiotice, pentru a lupta Impotriva
infeqiilor, dar nimic nu poate
Inlocui curatarea atenta a plagii $i eliminarea restului de
tesut mort [debridarea plagiiJ.
Cu exceptia situatiei In care
rana este prea mare $i necesita grefa de piele, ea se va vindeca In cele din urma, dar mult
mai Incet decat plagile suturate. In plus, daca 0 plaga nu este
suturata, sunt $anse mari ca
ea sa dud la forma rea unei
cicatrici mari, adesea cu Incretituri ale tegumentului.

Taieturile cu lama pot

de adanci ca sa poata
mu~chi/ de dedesubt.
zona trebuie verificata
eventuale leziuni care

fi destul
ajunge la
intreaga
pentru

nu sunt aparente. Odata

ce rana a fost curatata cu grija,
cusatura intrerupta ar fi cea mai
indicata, caci marginile plagi/
sunt drepte.

'-' I
Marginileplagiisuntapropiatelntre
ele, pentru a reduce sangerarea,
cicatriceairisculdeinfectie,darele
nutrebuiecusuteIn oricesituatie.
Dacaranaeste situataIntr-o zona
ce nuestesupusatraqiLinilor- nu e
0 articulatie,de exemplu- i este
destul de superficiala,atunci sunt
altemodalitatiprincaresepot apropia marginileplagiicudestulaprecizie.AcestemetodesuntfolositeIn
specialIn cazul copiilor, pentru a
preveni trauma fizica i psihica
inutila.
Legareamarginilorplagiiscalpului cufire de parcecrescde0 parte
i dealtaa taietur!ieste de multeori
0 modalitateef1ci~nta
dea rezolva0
.taieturasuperficiala.
.. Bandeleteleadezive(numite

steri-strip)supt 1t./tila{i'elei nu
traumatizea4iLpielealHnid un fel.
Cicatriceararnasavafi mai mica
decatdacaeleJ1i1s-arfi aplicat.

. Un"lipici"special,
subformade
spray, utilizat pentru acoperirea
plagilor cu 0 peliculaprotectoare
transparenta,este0 altasolutiedea
uni marginileuneiplagisuperficiale.
In afara de 0 uoarausturime la
aplicare,folosirea adezivuluieste
maiputindureroasaitraumatizanta
decatsuturarea,In specialla copii.
Peliculase dizolvaIn cateva zile,
odatacu vindecareaplagii.
Agrafele de metal sunt 0 alta
modalitate de a pastra marginile
plagiiIn contact,deisuntmaiputin
folosite In seqiile de urgentaale
spitalelor.

v
5e porne~te de la un capat al plagi/,
acul este infipt sub rana ~i iese
pe partea superficiala
a tegumentului.

II
.

Acela~i tip de fir este folosit pe toata

lungimea rani/. Aceasta face ca afectarea

rani/sa fie minima ~icicatrizareaputin

evidenta.

II

Odata suturata plaga in intregime,

se aplica benzi de steri-sUp,
pentru a pastra in contact
marginile plagi/.

r
L

CHIRURG : Plastica $Lrer!.aratorie

.,..

@J

FOAlA1

'-'

Pescurtdesprechirurgiaplastica

In fiecare an, din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. Pornind de
la operatia de reconstructie a sanilor, trecand prin Indepartarea aluni!elor inestetice ~i
terminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele, chirurgia estetica este una
dintre cele mai versatile ramuri ale medicinii.
Chirurgia plastid\ se refera, In prin-

cipal, la chirurgiapielii.A fost denumita a~a, la Inceputul secolului,

de catre un chirurg german, care
vorbea despre schimbarea sau reconstruqia nasuluiunuipacient.Ela
numit-o rinoplastie (modelarea nasuluil. De la aeest termen a derivat
denumirea de ..chirurgie plastica",
de~i,In ultimultimp, exista tendinta
de a vorbidespre aceasta specializare ca fiindchirurgiereconstructiva.
Mediculplastician este interesat
In aeeeasi masura de ceea ce se Intampla s'ubpiele, ca ~ila suprafata.
Ace~tia sunt chirurgii cei mai specializati,capabili sa ereeze sani, sa
recompuna oasele ~i tendoanele In
cadrul operatiilor mainii,sa refaca
picioarele pacientului,In eazul unui

'-'

accident de ma~ina ~i sa repozitioneze mu~chii, nervii ~i pielea. Exista

putine parti din corp pe care chirurgul plastician sa nu poata lucra.
Aceasta supraspecializare a chirurgiei se dezvolta eel mai rapid In SUA,
avand aproximativ 3 milioane de
pacienti In fiecare an. Oar chirurgia
plastica nu este folosita numai pentru a opri proeesul de Imbatranire;
exista mai multe domenii, dupa cum
urmeaza:
.Tratamentul cancerelor[30%1
.Traumatismele precum loviturile
~iarsurilemainilor[30%]
.Anomaliile eongenitale cum ar fi
..gura de lup" [40%]
.Chirurgia cosmetica (10%]

Inainte: devenind excesiv de preocupata de forma

nasului ei, aceasta pacienta s-a decis pentru
rinoplastie. Rinoplastia implica schimbarea formei
nasului, prin interiorul nasului, astfel incat sa nu
ramana nici un fel de cicatrice la exterior. Chirurgii
plasticieni utilizeaza programe complexe pe computer,
pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui.

CYJT1se

.1
~

\.....
Sanii natural mari pot cauza stres
atat fizic (de exemplu, dureri de
spate) cat ~i psihic. Chirurgical,
Ii se pot reduce dimensiunile.
Aceasta presupune mutarea
mamelonulul mai sus ~i eliminarea
(esutului excedentar.

in.aiote sIduDa

ajurige

La.

Dupa: Forma nasului a ramas, in esen(a, la fel, .dar

nasul este semnificativ mai mic. Dupa opera(ie,
se aplica plasturi sau aparatori de plastic, care sa
imobilizeze oasele nasulul, posibil fracturate. Dupa
aproximativ 10 zlle se indeparteaza plasturele, dar
efectul final (a~a cum se vede in Imagine) nu se va
ob(ine mai devreme de ~ase luni de la opera(ie.

un ~hiryg plasticlan

Tn Romania a creseut In ultimii

ani numarul cabinetelor de chirurgie plastiea ~i reparatorie.
0 parte din spitale au seqii
de chirl!.rgie plastid ~i reparatorie. In aceste seetii se opereaza pacientii ce au nevoie de
interventii reparatorii In urma
unor accidente sau malformatii congenitale. Majoritatea
cabinetelor
private raspund
Insa solicitarilor
personale
ale pacientilor, pastrand confidentialitatea, iar consultatia
~i tratamentul sunt platite de
pacient. Acesta se adreseaza
medicilor fie la reeomandarea altui pacient fie dupa ce a
obtinut informatii pe Internet
privind cabinetul medical re-

Imaginea construita pe
computer poate ajuta
pacientul sa vizualizeze
rezultatul dorit inainte de
efectuarea interven(iei.
Aceasta procedura se
aplica in special in cazul
opera(illor de san sau
al rinoplastiilor.

spectiv. Costurile operatiilor

estetice sunt
semnificative ~i depind
de amploarea interventiei, dar sunt mai mici
In Romania fata de cele
din tarile occidentale,
cu rezultate similare.

..

~ica
Siliconul are aceeali
consistenta
ca Ii
grasimea corpului uman,
dar fngrijorarea privind
siguranta utilizarii lui
i-a redus, din 1992,
folosirea.

~i reg,a~ratorIe
Protezarea reprezinta Tnlocuirea
unei parti lipsa,sau cu deficiente a
corpului, cu un substitut artificial.
Aproape orice parte a corpului
poatefi protezata,existand nume.
roasetipuri de proteza:

Chirurgii plasticieni pot apropia

urechile de cap sau Ie pot miclora,
dar fac Iioperatii de protezare
a urechii, ciind aceasta a fost
pierduta fntr-un accident.

REDUCEREA
RISCURILOR

din loc gLobii ocuLari, nasul s;i .

portiuni de tesut. Parti de tesut, alaturi de pielea ce LeTnveles;te, pot fi revascuLarizate
de 0 artera sau vena noua, introd usa prin microchirurgie
vascuLara.
0 metoda noua, importanta, este tratamentuL cu laser.
Cateodata, liftinguL fetei la femeile ce vor sa scape de riduri
nu este necesar, eL putand fi
TnLocuit cu Laserterapie, care
Tndeparteaza ridurile s;i aLte
imperfeqiuni ale pieLii.

barbatii oer i ei, uneori, marirea

de volum a pectoralilor.

..
..

. Pungile
desiliconsepuntemporar i sub pieleacapului, atunci
cand se urmeaza un tratament
pentru alopecie (chelie).

. Protezele
desansuntformate . Sfarcurile
artificiale
suntpurtate
din pungi de silicon, umplute cu
gel, ser fiziologic sau uleiuri, i nu
sunt folosite numai pentru femei;

DezvoLtarea chirurgiei TnuLtimii ani a avut un efect spectacuLos asupra

chirurgiei
reconstructive. Laparoscopia
a intrat Tn practica chirurgiei estetice pentru a efectua
operatii de s;tergere a riduriLor de pe frunte. Endoscopia,
TnfnteLesuL general, evita inciziiLe largi ale pielii.
Progresele Tn anestezie au
perm is operatii mai Lungi s;i,
astfel, mai Laborioase. Microchirurgia a permis dezvoltarea unei noi forme de
chirurgie reconstructiva. Tn
chirurgia maxilofaciaLa, de
exemplu, chirurgii pot mis;ca

Riscul operator scade Tn fiecare an. In urma cu cativa ani,

majoritatea pacientiLor avea
nevoie de anestezie generaLa,
0 perioada Lunga de spitalizare s;i, deseori, s;edinte lungi
s;i dureroase de recuperare.
CircuLau Tn presa poves;ti Tnspaimantatoare despre impLanturile cu siLicon explodate, operatii care au dat gres; s;i
chirurgi nepregatiti.
Astazi Tnsa, datorita foLosirii pe scara Larga a anesteziei
Locale s;i datorita simpLificarii
proceduriLor, care pot fi TncheiateTn cateva ore, tot mai muLte persoane sunt tentate sa

de pacientii care au fost supui

unei interventii de reconstructiea
sanului sau' premergator unei
interventii de reconstructie a
mamelonului.
.Implanturile penienesunt facute
din protezegonflabile, inseratein
corpii cavernoiai penisului.
apeleze Lachirurgia estetica.
Totus;i, pentru ca ceLe mai
muLte operatii se fac Tn cabinete private, costuriLe pot
limita adresabiLitatea.
Cu titlu strict arientativ,
iata cateva casturi medii:

. Lifting facial complet:

3000eura
. RemodeLarea
nasului:
1000-1700euro

Marirea sau mics;ararea

saniLar: 2500-4500 eura

. Lipoaspiratiezonaabdomenului: 800-1600eura
. Lipoaspiratiezonamembrelor inferiaare: pana La
3000euro

"'"

l!~$lir.e chi~u.rg i~DlastT~a.

Aceasta este 0 operatie
nepretentioasa. Un tub de
otel este introdus in tesutul
gras i celulele sunt ~drobite. Grasimea din interior
este aspirata; exista i
metode mai sofisticate de a
efectua aceasta operatie,
precum ultrasunetele, laserul i caldura.

Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec-

tie subcut~nata i tractiunea pielii. in prezent,

anatomia fetei a fost mai atent analizata i chiturgii plasticieni nu se uita doar la piele, ci i la
tesuturile de sub ea. Un lifting facial este acum 0
procedura foarte complicata.

Multe femei care au avut

mastectomie
doresc
reconstructia sanului i
tehnicile au devenit tot
mai complexe.
Unele
femei nu accepta nici un
fel de material artificial
pentru implant i atunci
se folosete pielea i
tesutul gras de pe abdomen. Aceasta procedura
da 0 senzatie mai naturala, dar presupune 0 operatie mai complexa.

c:

""

Liftingul facial pas cu pas

FOAIA2

Soarele, fumatul, 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool,

toate lasa semne, de-a lungul anilor, pe fata noastra, dar un lifting facial
poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii.

,;

0 operatie de lifting facial reduce semnele de pe fata ale procesului de inaintare in varsta.
Termenul cuprinde proceduri
diverse, de la simple incizii ~i
remodelarea pielii !?ia tesutului
adipos, pana la proceduri complexe cu laser, care pot indeparta straturile de piele ridata.
Operatiile de lifting facial au devenit frecvente in ultimii ani. Tot
mai multe persoane apeleaza la
operatie din motive pur estetice, spre deosebire de cei care
vor sa corecteze 0 problema
medicala, de exemplu, paralizia
faciala. Acest fapt se poate datora dorintei tot mai raspindite
de a arata cat mai "normal" cu
putinta. Tot mai multe persoane
resimt presiunea de a arata cat
mai tinere posibil. Unele dintre
ele nu pot face fata acestei presiuni !?iatunci apeleaza la chirurgia estetica.
CE IMPLICAOPERATIA
Tipul de lifting facial depinde de
ce dore!?te pacientulsa corecteze. Operatia poate implica portiunea superioara sau inferioara
a fetei, sprancenele, pleoapele,
nasul, maxilarul inferior ~i gatul. Poate fi operata toata fata
sau numai parti din ea.
Odata cu schimbarea aspectului, operatia poate cre!?te increderea in sine.

Acest chirurg efectueaza unei

femei 0 operatie de lifting facial.
Chirurgul din dreapta tine 0
lampa, care furnizeaza lumina
concentrata pe zona pe care
lucreaza.

fi paralizia faciala .pE:Jr.it~tfQaeeJl,

urmare a afectarii netvUluLperiferic sau cea care poate uf.mau!'!ui
atac cerebral.
Stresul profesiei, cLl.mar Ii la
fotomodele, actritesaucei.careau
nevoie de un aspect facial nemo',
81ncredere In sine, pentru paci- dificat de trecereatimpului
In varstacarevorsa
entii ce au trecut printr-o criza . Pacienti
existentiala,"poate un divort sau arate mai tineri, prin Indepartarea
0 alta trauma.
"Iabei de gasca" din jurul ochilor,
'Pup~o paraliziefaciala,cum ar sau prin Intinderea obrajilor.

AproXimativ90% din pacientisunt

femei,de obiceiIntre40-60de ani,
dar numarul de barbati care se
supun unui lifting facial este In
cre!?tere.Operatia se poate face
din numeroasemotive:

--

...
CONSULTATIA

r"

In timpul primei consultatii, medicul L

sUi doar de vorba cu pacientul s;i,de
obicei, Ii da pliante, carti ~i alte materiale informative, pecare acesta sa
le ia acasa. Pacientului i se va explica procedura in esenta s;irezultatele
realiste la care se poate as;tepta.
Cea mai importanta informatie
care va fi furnizata pacientului este
ca liftingul facial nu opres;te procesul de imbatranire, el doar reduce
unele din efectele vizibile ale acestuia. Multi pacienti pot fi dezamagiti
de rezultate daca nu sunt informati
complet asupra procedurii. Inainte
de a doua consultatie, pacientului i
se fac fotografii. Dupa 0 luna, pacientul se prezinta iar la chirurg s;ii se
arata pas;iicare vor fi urmati in cazul
lui, la efectuarea interventiei. Pana
in acest moment, pacientul a avut
timp sa citeasca literatura indicata
s;isa ia in considerare toate aspectele pe care le implica operatia.

--

51 [e.

.,

-~ ...

..d

II

Lifting in zona fruntii s;i a

sprancenelor
0 operatie endoscopicain care
pielea este ridicata ~i trasa in sus,

'-'

spre cap. Aceasta face ca sprancenele sa fie ridicate ~i sa se reduca

incretiturile,

prin slabirea contrac-

tiei mu~chilor. 0 varianta nechirurgicala se face prin injectarea

de

botox, 0 toxina ce cauzeazaparalizia mu~chilor.

II

Se indeparteaza
pielea in
exces s;i depozitele de grasi-

me de pe pleoapa superioara. Tn
pleoapa inferioara se face 0 incizie
~i se indeparteaza grasimea in
exces.

II

Liftingul subperiostal
Mai frecvent folosit la pacientii mai tineri, este 0 procedura

COMPLICA TilLE

endoscopica de ridicare a regiunii

de mijloc a fetei, prin ridicarea periostului oaselor fetei din zona.

Pacientulva fi informat intotdeauna

asu~ra co'mplicatiilor posibile. Acestea includ:
. Cicatrici s;iumflaturi. Firele sunt
scoase la 5-10 zile de la operatie.
Cicatricile sunt urate s;iumflaturile dureroase.$i unele s;icelelalte
se estompeazacateva saptamani
mai tarziu.
. Hematoamele. Se pot forma sub
piele, necesitand drenaj sub
anestezie.
. Afectarea nervilor. Zona obrajilor, cea din jurul urechilor sau
alte zone, vor fi amortite. Foarte
rar pot fi afectati nervii motori
din zona gurii sau a sprancenelor.

..

Liftingul SMAS
Se elibereaza

pielea

s;i mus;-

chii subiacenti de pe ligamentele

din profunzime. Pielea este ridicata
~i tesutul subiacent musculoaponevrotic repozitionat, pentru a da
obrajilor 0 noua forma.

Reducerea fetei

iii
a. se foloses;te tratamentul cu
laser pentru indeparta straturi
foarte fine de piele;
b. grasimea este indepartata prin
incizii foarte mici in gura.

~~

.......

-..

Tehnica
Lifiting prin
endoscopie
[laparoscopiel

Blefaroplastie

Chirurgia cu laser

LiftingSMAS

5'j\(ifgqs~raIifQc:e~..~.

Explicatii

Aplicatii

Procedura

Complicatii

Pielea ~i mu~chii se desprind

De la gura in sus: sprancene

de pe os cu un endoscop cu
fibra optica ~i instrumente
cu

cazute Iriduri de expresiel.

liniile de la gura la nas;

Doua incizii in piele;

endoscopul ~i intrumentele
trec prin ele. Periostul

Umflaturile dureaza pana la

opt saptamani; se schimba
forma ochilor.

maner

recomandata
mai tineri.

lung.

pentru pacientii

Tndepartarea excesului de
piele ~i grasime de pe zone
mici.

Chirurgia pleoapei; pacientii

orientali pot opta pentru 0
cuta adaugata la pleoapa
superioara, pentru un aspect
occidental.

Reconstructia stratului
superficial al pielii prin
pulsuri intense de lumina.

Se pot indeparta riduri,

incretituri, petele vasculare
congenitale.

Pielea si tesuturile
subiac~nie [sistemul
musculoaponevroticl
trase in sus.

Reduce liniile de la nas spre

gura, gu~a, obrajii ~i falcile
cazute.

subiilfent este ridicat.

Se face 0 taietura in cuta

pleoapei superioare, iar
pielea ~i grasimea sunt
indepartate. La fel pentru
pleoapa inferioara.
Impulsuri luminoase
indreptate spre piele [numai
cateva celule in adancime);
lumina tonifica ~i tesutul
conjunctiv.

Se fac incizii adanci in piele

~i stratul musculoaponevrotic; ambele sunt apoi
trase ~i repozitionate pe
structurile de dedesubt.

Firele se scot dupa cinci zile;

umflaturile si vanataile
raman 10 de; inchiderea
ochilor poate fi dificila.

Ro~eata poate persista 2 sau

3 luni; rezultate diferite de la
pacient

la pacient;

apara hiper-

poate sa

sau

hipopigmentare.

Zone intinse de amorteala

persistenta; pe termen lung,
rezultatele sunt foarte bune.

Opera~iapropr,u-zisa
~

ISTORIC DE CAZ

\.J

FOAIA~

Exista doua tipuri prindpale de

candidat pentru opera\ia estetica
de lifting facial. In primul rand
sunt femeile [dar nu numai elel
care doresc modificari estetice.
Tn general, ele !?tiu exact ce doresc, ca rezultat final, !?i anume
sa arate mai tinere, mai sanatoase sau mai in forma. Poten\ialul
padent este bine informat asupra procedurilor pe care Ie implica opera\ia, poate din experien\a
personala anterioara, !?iare a?teptari realiste.
Al doilea tip de candidat este 0
persoana care are pu\ine informa\ii despre ce implica procedura?i se bazeaza pe chirurg pentru
informare ?i incredere. $i ea are
convingerea ca un lifting facial
i-ar imbunata\i calitatea vie\ii ?i
i-ar creste increderea in sine.
Tn ac~st caz, dna McAllister, 0
femeie de 52 de ani, director de
companie, s-a gandit la operaFa de lifting de ceva vreme ?i, in
sfar?it, incurajata de 0 prietena,
a apelat la un chirurg plastician
particular, pe care aceasta i I-a
recomandat. Dupa 0 consulta\ie
completa la chirurg, dna McAllister s-a decis asupra unui lifting
al sprancenelor, blefaroplastie ?i
liftingul obrajilor?i al gatului.

9:00

fnainte

Dupa ce a vazut efectele

chirurgiei plastice pe 0 prietena,
dna McAllister a decis sa faca 0
vizita unui chirurg ca sa discute
posibilitatea de a face un lifting
pentru obraji, sprancene ljIigat.
Dupa
Doua luni mai tarziu, dupa ce
umflaturile ljIivaniitiiile s-au retras,
dna McAllister este complet
vindecata ljIifoarte multumita de
efectul operatiei.

a.m. Sosirea, marcajul~i opera~ia por~iuniisuperioare a fe~ei

9:00 a.m. Sosirea, marcajul i operatia portiunii superioare a fetei.
9:15 a.m. Dupa ce a fost internata
In spital, dna McAllister este pregatita pentru operatie. Prirnul pas este
marcarea unor linii pe fata, pentru a
indica ce incizii se vor face i ce zone
vor fi corectate.
9:30 a.m. Se administreaza intravenos anestezic general i, foarte repede, dna McAllister este incontienta.
9:40 a.m. Se fac primele incizii pe
piele. Administrarea de clonidina reduce tensiunea i scade durerea. Se
administreaza i un anestezic local,
injectabil, pentru a ajuta recuperarea
postoperatorie,
iar adrenalina administrata reduce sangerarea i permite
incizii precise.
9:50 a.m. Prima procedura este
ridicarea
sprancenelor,
prin endoscopie, care dureaza In jur de
45 de minute.

10:35 a.m. Chirurgul Incepe sa lucreze pe zona ochilor, Indepartand

grasimea i pielea In exces de pe
pleoapa.

Dupa ce s-au trasat liniile pe fata,

chirurgul fndeparteaza parul de
pe fata pacientei ljIifj injecteaza
un anestezic localla nivelul fetei.

j
11:40 a.m. Liftingul fetei ~i al gatului
Dupa ce a operat a ora la nivelul
pleoapelor, chirurgul trece acum la
gat.
11:40 a.m. EIface a incizie prin pieIe,
care Ii permite accesul catre muchiul
pielos al gatului (platisma), care se Intinde de la clavicula, pana la unghiul
mandibular.

'J

11:50 a.m. Platismaeste"agatat"In

spatele urechilor, de ambele parti,
pentru a strange pielea gatului i a
diminua aspectul de barbie dubla

Chirurgul disecii cu grijii pielea

giitului. Dupii aceasta mu~chiul
platisma va fi intins ~i reata~at.

Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~i

ridicarea pielii obrazului descoperii straturile
musculoaponevrotice
de dedesubt.

'-,

12:05 p.m. Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adipos

Dupa ce a modificat gatul, chirurgul opereaza pe zona obrajilor.
Pornind dintr-o parte, face a incizie In jos, In fa\a urechii iar grasimea este mutata mai sus, pe oaseIe pome\ilor. Fiecare parte dureaza
cam a ora.
2:05 p.m.
Odata operatia Incheiata, dna
McAllister este mutata In salonul
de recuperare. Ea va ramane In
spital pentru cel pu\in a noapte,
eventual mai multe.

v
Straturile SMAS sunt disecate de
pe glanda parotidii din fata urechii,
ramificatiile nervului facial sunt
protejate in straturile mai profunde.

Tesuturile SMAS mobilizate sunt trase in sus,

pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os.
Aceasta este procedura cea mai directii
de a remodela fata.

- -

- _MED!.k1NA REPRODUC.5,Rlli
Ap~atur r:ePlod ucj,.tQ.t:.femmin-

-1Capitolu~-

-~~
FOAIA1

Informa!iigenerale

Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. Sistemul sufera
transformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna, fiind complet
modificat de sarcina ~i apoi de menopauza, ce survine la varsta mijlocie.

Cele mai importante organe

sexuale din corpul femeii sunt
ovarele. Al1Huri de trompele
uterine (tuburile fallopieneJ,
uterul, colul uterin ;;i vaginul
alcatuiesc organele sexuale
feminine, prezente Inca de la
na;;tere. Ovarele sunt responsa bile de secretia hormonilor
sexuali - In particular estrogen - care duce la dezvoltarea
caracterelor sexuale feminine
secundare, In timpul pubertatii. Acestea cuprind modificarile formei corpului, marirea sanilor ;;i aparitia ciclului
menstrual.

Qr.ganele

formaimatura- de ovocite-

Inca de la na;;tere. Ciclul menstrual este procesul prin care

ovocitul se matureaza, formand ovulul ;;i,In acela;;i timp,
cuprinde modificarile fiziologice ale uterului, In care mucoasa se congestioneaza, prin
vascularizare, pentru a gazdui
embrionul. Acest proces are
loc cu aproximatie In fiecare
luna [variind de la femeie la
femeie), Incepand cu menarha,
sau prima menstruatie, Intre
varsta de 11;;i 13 ani.

teminin~"--

Ligamentul ovarian
Tesut de legatura ce
une~te ovarele de partea
superioara a uterului

Ovarele
Principalul

CICLUL MENSTRUAL
In fiecare luna, ovarele elibereaza un ovul, care strabate
trompa uterina In jos spre uter,
gata de a fi fecundat de spermatozoid. Rezerva de ovule
este prezenta In ovare, Intr-o

~er.od.!JdHoare

organ

sexual

feminin, care elibereaza

hormonii

~i ovulele, la fiecare

ciclu lunar. Sunt douii ovare,

fiecare pe cate a parte a
uteruJui, fiecare continand
mil/oane de foliculi, in care
se formeaza ovulele.

Uterul
Un organ in forma de
para, in care se fixeaza
ovulul fecundat ~i in care
embrionul se dezvolta
pana la stadiul de nounascut.

Cervixul (eoluf)
0 deschidere ingusta intre
vagin ~i uteroSe large~te pentru
a permite trecerea copilului
la na~tere.

Vaginul
Un canal muscular

Endometrul
Stratul mucos ce invele~te uterul pe
dinauntru. In timpul cicluiui menstrual se
impregneaza cu sange, pregatindu-se
pentru ovul. Daca fecundarea nu a
avut lac, endometrul se distruge ~i este
eliminat, acesta este "ciclul".

ce duce la coJul

uter/n. Peretii vag/nului sunt flexibili

(pentru a permite trecerea nounascutului) ~i acoperiii cu
0 membrana mucoasa lubrifianta.
Aciditatea acestui strat este
a bariera impotriva

infectiilor.
'(

--

n ---rrolyl,ginecolog-YluL -=--- -~-

i~n
'II!iI

Ginecologul este specializatIn

bolile legate de sistemul de reproducere pe care le fac numai
fetele ;;ifemeile.
De;;i problemele uzuale pot
fi tratate ;;ide medicul de familie, ginecologul este acela care
va acorda ajutor ;;i tratament
Dupii ce discutii cu pacienta,
pentru a af/a cum se simte
aceasta liIiciind apar
simptomele, ginecologul
palpeazii abdomenul, pentru a
controla zonele dureroase. Apoi
urmeazii examinarea internii sau
un numiir de alte teste.

-specific. Atunci cand considera

ca pacienta are nevoie de tehnici specifice de investigare,
medicul de familie a trimite la
ginecolog, Ginecologul sau un
membru al echipei de medici
speciali;;ti din spital, va indica investigatiile adecvate ;;i va
urma un plan terapeutic, inclusiv interventia chirurgicala,
daca se impune.
Odata tratamentul facut, pacienta va fi trimisa la medicul
de familie, pentru a fi luata In
evidenta, sau va fi mentinuta sub
observatie de medicul ginecolog.

'_C"',~,-~,W'

-"""-~""~"~-

-""-",~-,~~""="".,,_U"-,',,,,W,,~.,h_~,_m',',~=,~C='_M_'

~_H_,-,~~~>=__M.5,D tQ!JtA- R ~p B_QQ1J G,,~.~ 11; ~P-,2[~J

_'h__-

-, --

u_Lre,g[Q,Q9S_9J.9
r fe m
~~,~ -

specific
III Laparoscopul

Tehnicile de investigatie i tratament al bolilor specifice aparatului

reproductiv
feminin
avanseaza rapid i specialitii

au la dispozitie
!

Un endoscop conceput pentru a vizualiza cavitatea pelviana, printr-o mica incizie In

abdomen,

gama larga

de metode i tehnologiL

/ '-,

I,

Chirurgii folosese
un laparoscop
introdus
prin peretele
abdominal, pentru
a reeolta un ovul.

'I

\.-/

III Citoscopul

l1li Examinarea cu ultrasunete a

Un endoscop cu Ientile telescopice pentru diagnosticul i

to investigatiecare evalueaza tratamentul bolilor tractului
urinar.
i 1esuturile din pelvis (cum ar fi
. regiunii pelviene

ifibromul
I cheaza
i

uterin) i diagnostichisturile i tumorile,

Prin laparoseop se viid
ovarele siiniitoase ~i
trompa uterinii. Ovarele
sunt sferele rotunde, de
euloare albii sus ~i jos.
Trompa uterinii este tesutul

!II Colposcopul

iu~maresc
instr~ment
cu
Imagmea,

Ientile

ce

pentru a
I controla Inveliul vaginal i al
colului uterin,
"0", ,___M

'-'--'--'

h'" ~

,~,-

CESEPOATEINTAMPLA
0 femeie poate ajunge la ginecolog, din proprie initiativa sau cu
trimitere pentru:
II1II

[f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J

Durereabdominalasau pelvia-

na #
II1II

Sindromul ovarelor polichistice, In care

ovarele sunt afectate de dezechilibrul

Ciduri dureroase, cu sangera-

re mare sau neregulate

Fibroame [tumori benigne ale
tesutului muscular uterinJ, cauzandfrecventdurere$isangerare
menstruala masiva,

hormonal,
poate duce la infertilitate.
Aceasta se Intampla din cauza tulburarii
ovulatiei normale, Seqiunea de fata va
arata unele aspecte ale bolii i ale altor
afeqiuni care pot Impiedica 0 femeie sa
ramana Insarcinata,

II1II

_)1 PUR1Qs,AFECTIUN1
Cel putin zeeela suta din solieiUirilede eonsultatie se datoreaza
durerii pelviene intense, Investigatiile nu determina Tntotdeauna
0 cauza specifica, astfelTneat nu
Tntotdeauna este prescris tratamen!.

191LE

sunt tratabile, exista 0 serie de

modalitati prin care femeia
poate ramane gravida. Recoltarea ovulelor, prin laparoscopie,
este 0 procedura chirurgicala
care scoate ovulele din ovar,
pentru a fi fertilizate in vitro (In
afara corpului), Tn situatiile In
care fecundarea naturala nu
este posibila.

REZOLVATE
INCLUD:

II1II Endometrita. 0
afectiune Tn
care micidepozitede tesut similar
cu eel al mucoasei uterine - endometrul, se dezvoltaTnovare, Tn
trompele uterine, sau oriunde altundeva Tnpelvis. Dezvoltarea lui
poate duce la dismenoree (menstruatie dureroasaJ, dar poate fi
tratata cu medicamente sau chirurgical.

II1IISindromul

ovarelor

~! 4 'j

Infertilitateala femeie poate

avea numeroase cauze, Daca

PROBLEMELECE POTFI
---

polichisti-

ce, Una din cinci femei care sunt

examinate cu ultrasunete la nivelul pelvisului, sufera de aceasta
disfunctie hormonala a ovarelor.
Poate duce la probleme ale cidului menstrual sau la infertilitate,
cu aparitia acneei, a pilozitatiicorporale exeesive$ia obezitatii,

-!!!

..:-.,

--------

lIN~~fl!LLEPELVIENE:
IQAIA1QJ
Histerosalpingografia
este 0
procedura
de investigare
radiografica (imagini cu raze
X) pentru examinarea uterului i a trompelor uterine.
Este 0 metoda recomandata

II1II Cancerul de col uterin, Programele de depistare constauTntr-un

test simplu (Babe$-PapanicolauJ
a carui efectuare e gratuita cu trimitere la ginecolog de catre medieul de familie, Daca se suspecteaza aparitia celulelor canceroase
se fac investigatii suplimentare.

\-;

cand se suspecteaza anumite afeqiuni Tn aceasta zona.

-~----

ENCICLOPEDIA

ATLASUL

CORPULUI

Caleta si
. baza craniului

r-"

\".J

MEDICALA

Calota sau bolta

Cele patru oase ce formeaza calota sunt: osul frontal, cele doua
oase parietale ;;i 0 portiune din
osuloccipital.
Aceste oase sunt formate
printr-un proces in care membranele de tesut conjunctiv,
initial moale, se osifica [se intaresc) ;;i formeaza substanta
osoasa, fara a trece prin stadiul
intermediar de cartilaj, a;;a cum
se intampla cu celelalte oase ale
craniului.
Punctele de interes ale calotei
sunt:

Bolta cranianii
Interior

Bolta cranianii
Exterior

craniana este portiunea

superioara a craniului,
ce inconjura s;i
protejeaza creierul.

Posterior

Tuberozitatea
parietalii
protuberanta pe
lateralele craniului

"~'
~

~
~

--

Sutura sagitaliiunete cele doua

oase parietale

,(

Vertex - varful
capului

).
:::{.
,,

/
,"

~Osul
~
parietal - ~',
os pereche

\
~,

pe ambele parti
ale craniului

Sutura
coronarii
- unete osul
'footal co 001'"
doua oase
parietale

. suturasagitala,ceseintinde
longitudinal de la sutura lambdoida de la spatele capului, catre sutura coronara
craniului; zona centrala cea mai
ridicata de pe sutura sagitala

intern, diploe i
stratul extern

":'

.,

Santuri
pentru vasele
meningee
mijlocii - permit
trecerea vaselo
prin meninge.
catre creier

. distantadintreceledouatu-

Creasta frontalii
- protuberanta
a osului frontal in
cavitatea craniana

berozitati parietale este partea

cea mai lata a craniului

. naturacomplexa
prin care

Osul frontal
- formeaza partea
anterioara a boltei
i fruntea

oasele se articuleaza, care permite 0 marire substantiala a

craniului, in perioada de cre;;tere, furnizand in acela;;i timp
rezistenta;;i stabilitate craniului
adultului.

....;

----

~
'iiiI

Aceste zone
se pot palpa
u~or sub piele

Anterior
III!'

~.,

II.- .,JII-

Osul plat
parietal
- format din !rei
straturi: stratul

'.'

Sutura coronalii
- trece printre
osul frontal i
oasele parietale

. vertexul[punctulcelmaiinalt)

r'

FOAIA3

"'"

....

Din cauza modului unic in care

se dezvolta oasele craniului
- creierul in cre;;tere forteaza
suturile ;;i distanteaza oasele
- orice defect, fie in structura
oaselor, fie in modulin care se
articuleaza, poate duce la modificari dramatice ale formei capului ;;i ale aspectului copilului.
Cazurile rare in care suturile
se sudeaza prematur [articulatiile devin fixe ;;i inchid craniul
inainte de a se opri cre;;terea
creieruluiJ, se numesc craniostenoze. Acest fapt reduce drastic capacitatea creierului de a se
extinde in direqiile permise, in
mod normal, de suturi.
Cu toate acestea, creierul
continua sa creasca, in orice directie posibila, modificand forma normala a capului, in functie
de ce sutura este afectata:

. Scafocefaliaeste 0 forma
alungita, in forma de barca, a

II

~ui
i'I

craniului, rezultata din stenoza

[inchiderea prematuraJ a suturii
sagitale

--

. Brahicefalia
ducelaformarea
unui craniu scurt, spatele capului este plat, cauzat de stenoza
bilaterala a suturii coronale

. Plagiocefalia,
in carecapul
are aspect distorsionat, asimetric, este cauzata de stenoza
unei singure suturi coronale
Oxicefalia produce modificari
prin alungirea craniului, cu proiectie inainte, in general datorata fuziunii premature a suturilor
coronale ;;i sagitale.
Tulburarile in forma rea osoasa pot duce ;;i ele la deformarea
craniului. Acondroplastia [nanism al intregului corp) duce
la afectarea cartilajului 0505.
Aceasta face ca oasele de la
baza craniului sa fie scurtate, in
timp ce bolta se dezvolta normal
[oasele late nefiind afectateJ.

Un copil cu oxicefalie prezintii

circumferinta cranianii proeminentii
in fatii i subdezvo/tatii in spate.
Malformatia poateafecta
vederea.

Acest biirbatprezintii semne clare de

brahicefalie- un cap mare, tuguiat,

Hidrocefalia Iprezenta de lichid la nivelui creierului) este

;;i maduva. Acest fapt duce la

marirea crnniuiui din interior,
prin presiunea intracraniana
mare, exercitaUi ;;i asupra creierului.

0 boala grava. cauzata de productia in exces a lichidului cefalorahidian ce inconjura creierul

cu ochi exottalmici, proeminenti

urmare a suturii coronale

'

-ca

ENCICLOPEDIA MEDICALA
;\{;AT LAS U.L COR P U I:.U I

Bazacraniutui
Aceasta vedere inedita a craniului este luata 'de jos. Se poate vedea mandibula
S;iorificiul prin care trece coloana vertebrala.
Oasele aflate in zona mediana a bazei craniului [osul etmoid, sfenoid ;;i
0 parte a occipitalului] se dezvolta
diferit de cele ce alcatuiesc bolta
craniana. Ele provin dintr-o structura cartilaginoasa ce se dezvolta in
stadiile precoce, proces numit osificare endocondraU3.
Maxilarele superioare sunt cele
doua oase pe care se afla dintii de
sus, de 0 parte ;;i de alta a liniei
mediane. Apofiza palatina a maxilarului;;i partile orizontale ale osului palatin formeaza palatul duro
DEFECTELEBOLTEIPALATINE
0 bolta despicata apare c13ndstructurile ce-o alcatuiesc nu se unesc,
cum ar trebui, inainte de na;;tere,
forrnandu-se a fanta in bolta palatina. Aceasta duce la comunicarea
dintre cavitatea bucala ;;i cavitatile
nazale. Dadi fanta se prelunge;;te
la nivelul maxilarului superior, ea
va deveni aparenta sub forma unei
despicaturi in buza de iepure, la nivelul buzei superioare. Acest defect
poate fi insa corectat chirurgicalin
mod semnificativ.
Copiii cu palatul ingust ;;i dintii
incalecati pot beneficia de proteze
ortodontice adaptate, care maresc
treptat tensiunea de-a lungulliniei
longitudinal mediane a palatului.
Dupa un numar de luni, marginile
suturii sunt fortate sa se departeze,
ceea ce permite cre;;terea de as nou
;;i producerea unui spatiu suplimentar pentru cre;;terea dintilor.

Fosa incisiva - prin ea

se ajunge la riidacina
caninului.

Sutura palatina mediana une:;;tecele doua apofize palatine

ale maxilarelor.

Apofiza palatina a
maxilarului
Lama orizontala
a osului palatin formeaza, impreuna
cu apofiza palatina
a maxilarului,
palatul duro

Vomerul
- desparte
cavitatile nazale
Osul sfenoid

Orificiul
oval

Orificiul spinoasa
Tuberculul
faringian - pe care
se insera mu:;;chii
faringelui

Orificiul
jugular

Orificiul
stilomastoidian
Orificiul occipital

- prin care maduva

spinarii se une:;;te
cu creierul

Creasta
occipitala
externa

~
~

Orificiul
mastoidian

Protuberanta
occipitalaexterna

~antul
mastoidian

Acestezone

IiififI se pot palpa uor

sub piele

Forameneeste pluralulc
men, careInseamn,agau1,
deschidere.
Aceste deschideriformeazt
canale prin oasele cral'Jjtil
mit arterelor ~i
perechi) sa intre ~isa iasa di
craniana,
Alte canale mai mici ~i mai I
late leaga venele externe al
cu cele interne. Ele se numesc
emisare.Aceste ciHde trecere pot p
mite raspandirea unei infectii de
exteriorul craniului catre interior,
ce agraveazainfectia.
Aceastii fotografie de detaliu aratii
jumiitatea stangii a fosei craniene
mediane (una dintre ce/e trei depresiuni
ale suprafetei cavitiitiicraniene),
de /a interior,fi patru foramene:
1.foramen spinosum, 2. foramen
ova/e, 3. foramen /acerum, 4. foramen
magnum.

MEDICALA

ENCICLOPEDIA

FIZIOLOGIE

"--'

Cumse controleaza glicemia

Zaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism; el exista In mod
naturalln sange, sub forma de glucoza. Echilibrul corect al nivelurilor de glucoza In
sange este vital ~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.
Glucozaeste un glucid simplu,
vital pentru functia creierului
;;i 0 importanta sursa de energie pentru restul organismului.
Glucoza este depozitata In organism sub forma de glicogen
- lanturi lungi de molecule de
glucoza, ce se gasesc In ficat ;;i
Inmu;;chi - care este transportat In organism prin sange.
Exista un nivel natural al
glucozei In organism, dar cand
mand\m sau cand nu mancam
destul, acest nivel se modifica.'
Nivelul acestor modificari este
reglat In pancreas de hormoni.
PANCREASUL

'-'

Pancreasul este 0 glanda alungita, albicioasa, cu lungime de

aproximativ 20-25 cm, care se
afla In spatele portiunii inferioare a stomacului ;;ieste conectata la duoden. Produce enzime
care se varsa In duoden printrun canal ;;icontribuie la digestia
alimentelor. Oar acesta nu este
singurullui rol.
Portiunea digestiva a pancreasului reprezinta aproximativ
90%din pancreas. Tnjur de cinci
la suta sunt celule care produc
hormoni care regleaza nivelul
glucozei In sange: insulina ;;i
glucagonul.
Aceste celule ..endocrine",
cunoscute ;;i ca ..insule", sunt
adunate In grupuri, In interiorul
pancreasului. Spre deosebire de
majoritatea secretiilor pancreasului, hormonii nu intra In canalul ce se varsa In duoden, ele
trec direct In fluxul sanguin.

IGl;uco:~adin~~niJe

Nivelul ideal al glicemiei este

intre 70-110 mg/100ml. Dupa
masa este normal ca glicemia
sa creasca pentru cateva ore,
dar nu ar trebui sa fie mai mare
de 180 mg. Orice depaire a
acestei valori se numete hiperglicemie. Orice scadere a valorii
sub 70 este descrisa ca hipoglicemie.

ROlul.E2-ncreasulu,Duodenul
Primapartea intestinului
subtire. ~r.ime~te bila din

canalulbiharIsucuri

Pancreasul

.I .,..
.'

~..

-":.

I .

~reatlce.
E~telocul ,/
Incare se desfaoara
0 mare
parte din
procesul de
digestie.

.'

?J

0 glanda situata in spatele

stomacului. Este formata
din cap, istm, corp i co ada,
care toate con\in celule ce
secreta sucurile pancreatice
necesare digestiei. Glanda
produce i hormoni, care
tree direct in sange.

..,..-

:---

7~~;;~~

--

Coada

Canal pancreatic

Corpul
- - ""Istmul

!.~/

INSULINA
Exista tipuri diferite de celule
pancreatice, fiecare fiind responsabila de producerea unui
hormon diferit. Insulina este
secretata de celulele beta din
insulele pancreatice. Un nivel
scazut al secretiei exista permanent, dar daca cre;;te nivelul

glucozei in sange, celulele

sunt

stimulate ;;i produc mai multa

insulina. Daca nivelul glucozei
scade, produqia
de insulina
scade ;;i ea.
Insulina aqioneaza asupra
anumitor celule din organism,
printre care celulele musculare,
hematiile ;;i celulele adipoase.
Cand nivelul insulinei cre;;te,
aceste celule sunt obligate sa
absoarba mai multa glucoza din
sange, pe care 0 folosesc pentru
a produce energie.

Canal pancreatic
0 serie de forma\iuni tubulare,
care dreneaza sucurile
pancreatice. Canale Ie trim it
sucurile pancreatice in
duoden, dar hormonii produi
de celulele endocrine ale
pacreasului nu intra in aceste
canale, ci tree direct in sange.

Productia de insulina
mai este controlata de un
alt hormon, somatostatina.
Aces~ este secretat ca raspuns la nivelurile crescute
ale altor hormoni ;;i aqioneaza prin Incetinirea productiei de insulina.
GLUCAGONUL
Glucagonul este secretat de
celulele alfa ale insulelor
pancreatice. Aceste celule
sunt stimulate de nivelurile scazute de glucoza din
sange. Hormonul determina
conversia glicogenului, In special a celui din ficat, In glucoza,
care este eliberata In sange. Determina ficatul, mu;;chii ;;i alte
celule din organism sa produca
glucoza din alti compu;;i din organism, cum ar fi proteinele.

Sub microscop, celulele

endocrIne seamiinii cu ni!}te
insule, de unde !}ldenumirea
de insule pancreatice. Sunt
cunoscute !}i sub numele de
"insulele Langerhans'~ dupii
numele medlcului german
Paul Langerhans. Aceste
celule produc hormonll
insulinii !}iglucagon.

Valori anormale ale glicemiei

Pentru mentinerea sanatatii este necesar un

echilibru al glicemiei. 0 scadere a valorii glucozeiin
sange poate duce la transpiratii profuze, confuzieSii
chiar coma. 0 creSitereduce la boala numita diabet.
La persoanele cu predispoziIncapacitatea pancreasului de a
secreta insuLina suficienta duce tie, diabetul poate fi declan?at de
0 serie de factori, cum ar fi exla diabet zaharat. Lipsa insulinei
face ca ceLuleLesa nu poata ab- punerea la frig ?i umezeala, susorbi glucoza, care, ca efect, se prasolicitarea?i depresia, dar cel
acumuLeazain sange. Din cauza mai frecvent de infec!ii, in special
ca mu?chii nu mai pot absorbi virale.
Simptomatologia include slabiglucoza, ei sLabesc?i incep sa se
atrofieze.
ciune, pierdere in greutate, senNu se ?tie cauza exacta a inca- za!ie intensa de sete ?i productie
crescuta de urina. Mai pot sa apapacita!ii pancreasuLui de a produce insulina, dar de multe ori
ra constipa!ie ?i uscaciunea gurii
diabetul este a boala de familie.
?i a pielii. Majoritatea pacien!ilor
De obicei, diabetul se instaLeaza nu au aLtecomplica!ii, dar diabetreptat, Lavarsta mijLocie, iar cei tul poate afecta inima, arterele ?i
nervii; diabeticii sunt mai predissuptapoderali prezinta un risc
suplimentar.
pu;:;iLacataracta.
In cazuri extreme, pacien!ii pot
Totu?i, boala poate sa apara ?i
la copii, caz in care debutul tinde face pneumonie tuberculoasa sau
coma diabetica.
sa fie brusc.

Nivelul glucozei In sange poate

fi miisurat cu 0 trusii simplii.
Se folosef/te un dispozitiv pentru
a Intepa degetul f/i sangele este
ap/icat pe 0 bandeletii de test,
numitii strip. La capiitul stripului
sunt douii tipuri de reactivi, care

If/i schimbii culoarea,

de la galben, la negru f/i de la alb,
la albastru Inchis, In functie
de cantitatea de glucozii din
sange. in acest caz, nivelul
este normal. Nivelurile crescute
pot indica diabet.

\...I
Diabetul nu poate fi anticipat,
Injectiile trebuie fa cute cu
prevenit sau vindecat. Totu?i, eL precau!ie, caci excesul de insupoate fi controlat, cu tratament
Lina duce la hipoglicemie, care
corespunzator. La pacien!ii mai se manifesta prin transpira!ii,
neliniste si tulburari de comin varsta aceasta poate insemna
doar mese regulate ?i pastrarea
porta~ent. Tn cazuri extreme
dietei cu aport scazut de carbopacientul poate parea beat; in
hidra!i, recomandata de medic.
acest moment ajutorul medical
Medicul mai poate recomanda
se impune, pentru ca exista risc
de coma.
pastile care sa mareasca efectul
insulinei prezente in sange.
Tn cazuri severe e necesara Diabeticii If/i administreazii
administrarea insulinei. Aceasta singuri insu/ina, intramuscular,
pentru a regia nivelul g/icemiei.
trebuie administrata injectabil,
Dacii existii deficit de insu/inii se
a data sau de doua ori pe zi, caci impune administrarea ei regulatii
administrata oralse distruge.
pentru a evita coma f/i decesul.
,..,..... ".}. -.4>,.~,

0 lipsa a aportului
alimentar duce la scaderea
glucozei din sange, dar
organismul
reactioneaza
prin cre~terea
nivelului
normal de glucagon.
in
acela~i timp, acest nivel
scazut al glicemiei duce
la scaderea productiei de
insulina, stimuland transformarea glicogenului
In
glucoza.

.:-

'~-."

",-scade
Nivelul de i~SUli~

'v'

Aportul alimentar duce

la cre~terea nivelului de
glucoza, ceea ce Inseam- ~re~te
Nivelul in~uline~
na ca nevoia de glucagon
e mai mica ~i organismul
opre~te productia. Cu cat
nivelul glucozei In sange e
mai mare, cu atat mai mult
este stimulata producerea
de insulina, care, la randul
ei, cre~te cantitatea de
glucoza ce intra In mu~chi.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Prima luna

'-"

Odata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin, Ineepe stadiul preembrionar

S;iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman. Tn luna a patra,
sehimbarile rapide, due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut.

,/

'

Primele patru saptamani dupa

fecundarereprezinta 0 perioada
de dezvoltare rapida. cand toate
organele majore ~isistemele organismului Tncepsa se formeze.
Organele complexe ce vor sustine cre~terea Tntimpul sarcinii
- incluzand placenta, cordonul
ombilical ~i sacul amniotic - se
formeaza ~iele acum.

CELULELE
GERMINALE

Tn timpul stadiilor precoce ale

implantarii, se dezvolta trei tipuri de celule [celule germinale!.
Acesteavor forma,Tnfinal,embrionul.
. Ectodermul va forma tesuturile ~iorganele sistemului nervos,
inclusivcreierul, precum ~itesuturile de pe suprafata corpului,
precum pielea ~iparul.
. Dinendoderm se dezvolta mucoasa tractului gastrointestinal,
ficatul, pancreasul, glanda tiroida, precum ~i mucoasa aparatului respirator, vezica ~iuretra.

Capul este la stinga acestul embrion

Tn virsta de 28 de saptamini.
Majoritatea organelor {ii sistemelor
s-au format deja, iar inima a Tnceput
sa batao Viitoarea maduvase
Tngroa{ia Tn stratul interior.

. Mezodermul va duce la formarea scheletului, a tesutului

conjunctiv, a sistemului circulator, a sistemului urogenital, ~i
majoritatii mu~chilor scheletici
~inetezi.
Ectodermul ~i endodermul se
dezvolta TntimpulTncare blasticistul se implanteaza Tnperetele
uterin. Mezodermul apare mai
tarziu,Tn saptamana a treia.
Initial, celulele germinale nu
iau 0 forma care sa indice Tnce
parte va fi capul.
SAPTAMANAATRElA
Tntimpul saptamanii a treia Izilele 15-21], 0 parte din celulele
ectoderm ice, Tnzona ce va deveni partea din spate a corpului,
T~i modifica

forma

~i pozitia.

Ele

trec Tn centrul
grupului de celule. Tn timp ce
se multiplica,ele
se grupeaza for- 1
mand linia primitiva, sau primul ax
al trupului.
Odilta cu formarea liniei primitive din.
celulele
ectoderm ice,
acestea T~imodifica forma,
devenind mai rotunde ~i se
Tmpra~tieTnainte,formand celulele mezodermice.
0 parte din aceste celule vor
forma, la final, sisteme vitale,
precum sistemul muscular ~i
sangele. Altele formeaza coarda
dorsala, un grup de celule care
se dezvolta de-a lungul partii
posterioare a embrionului, ca
0 tija centrala de sustinere. Tn
dezvoltarea fireasca, aceasta va
forma maduva spinarii.
Tot Tn timpul saptamanii a
treia, masa de celule rotunjita,

Aceasta sectlune aratif un

embrlon de 28 de zile, Tnconjurat
de corion

-membrana

ce if

invele,te de la Implantare {ii care,

mal tirziu, va forma placenta.
Vilozltatile care ancoreaza
corlonul de peretele uterin sunt
vizlbile in jur.

capata 0 forma mai lunguiata,

de para. Capul embrionului va
fi format Tnpartea mai larga, iar
partea inferioara a coloanei vertebrale spre polul mai ascutit.

ENCICLOPEDIA MEDICALA
"-""-"""-~-~"-"-"""~.,.
ETAPELE
VIETII~,~

~S1p-far1la'
n.a4~]ezvom fe_a.
Cefufefe tree prin
modifieari rapide in a
patra saptamiina de fa
feeundare. Aeesta este
ineeputuf perioadei
embrionare. La sfiir~ituf
saptamiinii, embrionuf
poate fi reeunoseut

22 de zile
(vedere din spate)

Neuroporul rostal
- Capat cranial
neinchis al tubului
neural, din care se
va forma capul
Somite - grupuri
de celule pe
ambele parii ale
corzii dorsale (9irei
spinarii)

25 de zile

Neuroporul caudal
- Capat caudal
neinchis al tubului
neuralla "coada"
embrionului.

Neuropolul rostal incepe sa se inchida

Placoda otica - din
care se va forma
urechea.
Sac Yolk
. sacul vitelin, sac
mezodermic, captu9it cu
endoderm. Aduce nutrienii
la ernbrion.

Cordonul
ombilical -

Primordiul cordului
- Partea proeminenta
din care se va forma
inima.

"'-..l

Mezodermul
- Partea de mijloc
din care se vor forma
intestinele

27 de zile

coniine artera 9i
vena ombilicala,
ce transportii.
nutrienii
9i oxigen catre
embrion.

Foseta otica - dezvoltata din

placoda otica.

Arcurile bran hi ale - iesut care

va forma structurile capului 9i
ale gatului
Sacul vitelin - treptat
este incorporat in corpul
embrjonuJuL

Placenta - se Iipe9te de peretele

uterin, 9i se leaga de embrion prin
cordonul ombilical.

Dezvoltarea a nexelor em brionare

Sacul a.mniotic, membrana protectoare din jurul embrionului,
Incepe sa se formeze. De~i este
extrem de mica In acest stadiu,
mai tarziu se va umple cu lichid
amniotic ~i va adaposti copilul ~i
placenta. Tesutul corionic, care
se va transform a In placenta se
dezvolta ~i el. Stratul corionic
este cel mai superficial strat
de celule ale blastocistului. Se
ata~eaza ferm de mucoasa uterina prin vilozitati, mici proiectii
care se adancesc In tesutul ce
formeaza peretele uterin. Vilozitatile sunt Inconjurate de sange
matern ~i ajuta la 5chimbul de
oxigen, nutrienti ~i prod use de
excretie.
Tot In aceasta etapa se dezvolta ~i cordonul ombilical, dintr-un mugur.
SAPTAMANAA PATRA
Tn timpul celei de-a patra saptamani Izilele 22-28] embrionul
dezvolta grupuri segmentate
de celule mezenhimale, numite
somite. Acestea sunt perechi,
de fiecare parte a corzii dorsale, grup de celule ce 'lor forma
~ira spinarii. Somitele se vor
transforma In cartilaje, celule
nervoase, oase ~i mu~chi.
SCHIMBAR\LE CORlU
DORSALE
Coarda dorsala sufera schimcarr, as((ec fr1ca( ar1Umr(e lOr1e de
celule ectoderm ice vor forma In
cele din urma sistemul nervos.
Celulele din aceasta zona Incep
sa formeze 0 adancitura, numita

~ant neural. Marginile ~antului,

crestele neurale 5e apropie una
de alta ~i se unescoFormand tubul neural. Tubul neural merge
catre capul embrionului, unde
un pliu larg, vizibil, va cre~te,
formand creierul. Cre~terea se
face ~i spre Inapoi, unde se va
forma maduva spinarii.

'

BATAILE IN1MII
Ca rezultat al curbarii ce duce la
forma rea unui cap ~i a unei cozi,
0 inima rudimentara, de forma
tubulara, se dezvolta In a patra
saptamana. Curbarea aduce
grupurile de celule mezodermice, ce initial erau pozitionate
anterior, catre 0 pozitie interna,
ce corespunde pieptului embrionului. Tntimpul celei de-a patra saptamani, aceste celule se
unesc la mijloc, acolo unde se
formeaza intestinele. Ele formeaza un spatiu circular, care
devine apoi un tub.
Tn timp ce arcurile branhiale
- pliuri de tesut ce 'lor forma
maxilarele ~i alte structuri ale
capului

~i gatului

se dezvolta,

tubul este Impins In jos, In piept.

Acesta formeaza 0 protuberanta
evidenta In partea interna a embrionului: cordul primitiv. Tncepe
sa functi9niJk~ aproape imediat,
Impingand celulele sanguine
nou formate de-a lungul embriDnului.

car<o ",;to> ,nca

'--.J

,ngropat,n

peretele uterin.
Ai Tf MDDJFJCARJ
Tncep sa se formeze vasele de
sange In afara embrionului.
Unele formeaza
0 retea vasta
In peretele sacului vitelin, care

asigura hranirea embrionului In

stadiile initiale. Altele formeaza vena ~i artera ombilicala din
cordonul ombilical, care une~te
em brio nul de placenta. Ambele
vase sunt cai esentiale pentru
liutrielitii ~i oxigeliul care 'lor
asigura cre~terea rapida a embrionului.

Dina patra

saptamana

de de~ol

re, embrionul se masoara lri lungh

me. Dacaeste masurat de

la.un

capat la altul, dimensiunile

.

Prima saptamana

sunt:

dupa fecuOda" ,I

re: stadiul preembrionar: 0,15 mm

lungime

'I

. A doua saptamana: stadiul pre-'

embrionar: 0,36-1 mm lungime.
. A treia saptamana: stadiul preembrionar: 1,25-1,50mm lungime.
. Sfaritul celei de--a patra sapta-

mani: embrionul are In jur

de 4--5 mm lungime.

seclindare.

Date generaLe

Acidul nalidixic apaifine chinolonelor,

familie de antibiotice. A fost prima
chinolona sintetizata. A doua generarie
de chino lone, de tip II, sunt fluorchinolonele, i aqioneaza intr-un spectru
mai larg, In special asupra Pseudomonas aeruginosa.

Acidul nalidixic este un bactericid i

aqioneaza prin inhibarea sintezei
ADN-uluimicrobian.

DENUMIRI UZUALE
Mictral, Negram, Uriben

Obinuite
8 Senzariide gre81ii,varsaturi
8 Diaree
8 Spuzeala
8 Moliciune
81cter
Mai pu~inobinuite
8 Sensibilitatela lumina
8 Dureride cap
..Reaqii psihotice,de exemplu
depresii
Interac~ioneaza

A:ctiune,

A c i d n a l i dix:ic

M -i'fecte

TIP DEMEDICAMENT
Antiacid

TIPULMEDICAMENTULUI
Antibiotic

DlSPONIBILSUB
FORMADE:

cu:

Granule,tablete,suspensielichida

.Wafarina - administrarea
concomitentiipoatecreterisculde
hemoragie

SEELiBEREAZADOARCU
PRESCRIPTIE
MEDICALA

., Antacid -

poate reduce absorb~a

acidului nalidixc

~~

8 Convulsij = potaparea busc;

8 Copii ""' nu Ii se administreaza celor
cu varste mai mici de trei luni;

. Afec~unihepatice-

Infeqiile tractului urinar - acidul nalidixic se

administreaza pentru tratarea infecfiilor uoare ale
tractului urinar. Nu este un antibiotic de linia Intai,

nu se adminis-

treaza celor diagnosticari cu porfirie;

8Analize de sange - daca se administreaza pe 0 durata mai lunga de doua
saptamani, se recomaoda analize de
sange pentru ca pot scadea anumite
v"lori;

'-'

. Sarcina
- se
Acidul nalidixic este un antibiotic.
Se folosete frecvent pentnJ tratarea
infect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior.

NUME ORIGINAL

Zyloric
TIP DE MEDICAMENT
,

Inhibitor enzimatic
PREZENTARE
Tablete
NUMAI CU RETETA

1<1

administra

medi-

camentul doar In al doilea si al treilea

trimestru de sarcina, nu In primul;

Alla urinal
\/

poate

din cauza posibilelor sale reaqii toxice, In special

In cazul administrarii de lunga durata. Acum exista
medic"mente mai purin nocive, pentru infeqii mai
complicate.
. In plus, un procent de doi pana la 14 la suta
dintre pacienri dezvolta In timpul tratamentului
organisme rezistente la acid nalidixic.

Allopurinolul se administreaza oral pentru a reduce

nivelul de acid uric In sange i In resuturi. Administrarea medicamentului poate precipita un atac de
guta, aa ca lalnceputul tratamentului este indicatii
folosirea unui "ntiinflamator (cum ar fi Naproxen),
care se va continua pe parcursul a trei luni.
Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilor
cu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din acid
uric). Doza standard este de 0 tableta pe zi.

Allopurinolul inhiba forma rea de acid uric,

un produs de degradare din rinichi, excretat prin urina. Nivelurile constant crescute
ale acidului uric duc la complicarii precum
pietrele la rinichi i guta (depunere de
cristale de acid uric In resuturile moi i In
articularii).

Un atac acut de gutii se manifestii

printr-o articulatie rO$,ie;caldii, umf1a~ii
(a~a cum apare dl1getul ariitat In
imagine). Se intAmplii eel mai frecvent
la degetul mare de la picior.

~urT}tunctioneaz,!

organism) responsabile de p'roduqia

de acid uric.

.!~ct~_.secundar~J
..

""'..

""d',,')

. Iritarii (daca acestea apar, se Intrerupe tratamentul)

. Tulburari gastrointestinale

c..
:J
QJ
-c..
-.
><
-.
n
.........
~
-.
n~
...,
QJ
-z
CD
lC
...,
QJ
.3
c
...,
-.
C'"
CD
:J

--0
"'C
C
...,
-.
:J
0-.........
N
'<
-0
...,
-.
n

Date generale

Allopurinolul
este un produs de
sinteza care inhibii enzimele (proteine care accelereaza reactiile din

n-.

. Asigurareaunui aport adecvatde

lichide.
. Prudenra In administrarea allopurinolului la pacienrii cu leziuni de ficat
sau rinichi.
. Allopurinolul nu este un tratament
pentru atacurile de guta, dar trebuie
continuat daca apareun atac in timpul
tratamentului.
. Atacurile acute de guta trebuie tratate cu medicarie adirionala, antiinflamatorie.


3-.
0

CordaroneX

a.

TIP DEMEDICAMENT

QJ
..,
0
:J

Antiaritmic

PREZENTARE

n0

~~

..,

a.

><

Amiodarona este folosita in primul rand

pentrutratamentultahicardiei(bataicardiacerapide),in specialin sindromulWolffParkinson-White.Aceastaeste0 afectiune
congenitala a cordului, cauzata de un
defectal transmiteriiimpulsurilorelectrice
ale inimii, ce duce latulburariin contractia
miocardului.
Amiodaronapoatefi folositaiin tratamentul batailor neregulateale inimii (cu origineain diferite parti ale inimii),in cazulin
carealte medicamentenu sunt eficiente.
Oricum,tratamentulnu se initiazadecatla
indicatiamediculuispecialist.
Avantajul amiodaroneieste ca nu reduce
contractilitateamuchilorinimii.

Amitri . tiLina

,.....

NUME ORIGINAL

..,
-.
"'C
,.....

Lentizol, tryptizol

TIP DEMEDICAMENT
Antidepresiv

,..-

PREZENTARE

:J

Tablete,forma lichida, injectii

QJ

NUMAI CU RETETA

..........

CD

:J

,.....
-.

N
0
,..-

-I
..,

'<

"'C

,.....
-.

N
0

,..-

~~~
.

Pot sa aparatulburari de ritm cardiaci

blocajein conducereaimpulsuluielectricla
nivelul inimii,in specialla pacientiicu afectiuni cardiacepreexistente.
. Somnolenta,uscaciuneagurii, vederein
ceata, constipatie i retentie urinara sunt
catevadin problemelecare pot sa apara.

. Amiodarona duce uneori la producerea de microdepozite in cornee, care

suntinsa reversibilelaintrerupereatratamentului. Aceste depozite afecteazarar
vederea,dar oferii pot fi orbiti de luminile farurilor noaptea.

\J

. Existaposibilitatea
unorreactiitoxice

NUMAI CU RETETA

..........

CD

Medicatiaantiaritmicaestefolosita pentrua
trata pacientii cu ritm neregulat,prin controlul sau corectarea unui ritm cardiac
anormal, de exemplu in cazul bolilor de
inima.

Tablete, solu}ie intravenoas-

QJ

QJ
..,
0
:J

Utilizare

NUME ORIGINAL

Amiodaronaactioneazaasuprapotentialelor electrice ale sistemului de conducere

al inimii, modificandritmul i regularizand
contractiamusculara.

la nivelul pielii, dacapacientiice iau amiodaronase expun la soare.Eisunt sfatuiti sa previnaexpunereai safoloseasca
creme cu protectie solara.
.Amiodarona contine iod i poate produce disfunctii tiroidiene. Disfunctia
poatefi atatin pluscat iin minusfata de
normali necesitatratamentspecial.
Amiodarona poate produce 0 reactie
inflamatoriein plaman,cu tuse i scurtarea respiratiei.

Varstnicii, cei cu istorie de insuficienta

cardiaca,afectarerenalasau anumite boli
de sange ar trebui sa foloseascacu prudentaamiodarona.
.Administrarea intravenoasapoatecauza
0 scaderemoderataitemporaraa tensiunii arteriale.

. Estecontraindicata
la gravidei la
mamele care alapteaza"ja pacientii cu
sensibilitatela iod i cei ce sufera de disfunctii tiroidiene.
.. Nu este recomandatinqcazurilein care
conducereaelectricain inimaesteblocata.
. Serecomandaefectuareadeteste hepatice i tiroidiene in tratamentelede lunga
durata.

Gu~ii umfliiturii
a giitulul
cauzatii de 0
hlperfunctle
tlroldlanii.
Tratamentul
poate fl
chlrurglcal sau
medlcamentos.

Date generale
Amitriptilina este un antidepresivtriciclic
cu un efecttranchilizantbland,folosit ocazional i pentru nevralgii (de exemplu
dupazonazoster)iin tratamentulincontinenteiurinarela copii.

Amitriptilina este folosita de obicei in tratamentul depresiei, in special in cazurile

care necesita sedare. Alte antidepresive
triciclice au efect sedativ mai redus. Pacientii agitati i anxioi tind sa raspunda
mai bine la compuii cu efect sedativ, in
timp ce cei apatici i retrai raspund mai
bine la antidepresivele cu efect sedativ
redus,

Antidepresivele triciclice, precum amitriptilina, sunt eficiente in tratamentul bolii

depresive, forma severa i medie, in spe. Intreruperea
bruscaa antidepresivelor cial cand se asociaza cu tulburari psihopoate produce simptome gastrointestina;
motorii i fiziologice, precum pierderea
Ie, ameteala,anxietatei nelinite.Trata;
apetitului i tulburari de sornn.
mentul ar trebui oprit treptat,intr-un interUnele preparate triciclice sunt eficiente i
val de patru saptamani.
in tratamentul "atacurilor de panica".

Creste nivelul anumitor

neurotransmitatori [hormoni din creierl.
Nu este intele's exact mecanismul prin
care aceasta cre~tere este convertita apoi
in efect antidepresiv.

. Stareapacientuluitrebuieatent
monitorizatapentrua depistaorice
tendintadesuicid.
.'5e prescrie
dozaminima,cad exista
pericoluldesupradozaj.
.. 0 ameliorarea simptomatologieieste
a~teptatadupacel putin douasaptamani
detratament.Tratamentultrebuie
continuatcel putin4-6 luni dupadisparitia
simptomelor.Dacatratamentuleste
intrerupt preadevreme,e probabilca
sifl'lptomatologiasa reapara.In cazul
recurentelor,terapiatrebuiecontinuata.
.0 atentiesuplimentarasevaacorda
celor cuafectiunicardiace,epilepsie,
afectareaficatului,boaU:itiroidiana,
glaucom~i la femeileinsarcinatesaucele
carealapteaza,precum~i la persoanelein

EN CI CLO PED IE CO MPLETAD EMED ..I CINAi SIINVESTI

, .
~""-_.
- --

GATIE..CLINI
,
'..
. CA .
Apare in fiecare mar~i

6,90 LEI/19,90 MDL

nterioru

'--"

NR.

EI~

J!

'

"

III LEuCEMIA: Diagnosticul ~itratamentul

acestei boli complexe a sangelui.
- CHIRURGIE PEDIA TRICA: Ce nevoi
speciale are copilul
COLESTEROLUL: Ce reprezinta ~i cum
este testat
III PASTRAREA ECHILIBRULUI: Cum ne

ajuta urechile sa ne mentinem pozitia

ISSN 1791-6011

:. SCLEROZA MULTIPLA: Elemente cheie

ale acestei boli devastatoare.

04

oeAGOSTINI
I

NUMARUL4

EDITIESAPTAMANALA
EDITURA,o-eAGOSTINIHELLASSRL
EOITOR,Pelcos K'pnistos
MANAGERECONOMIC,Folis Folioa

lnteriorul
CORPULUI

Aceasta pUblicatie contine informatii generale ~i nu

inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie
similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie
consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic
sau tratament, indiferent de simptome. Daca
prezentati orice fel de simptome, consultati medicul
curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili
pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice
persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile
continute de aceasta publicatie.

---------

UMAN

PRODUCTMANAGER,Nasila Korlesa
COORDONATOR
OEPRODUqIE, CaroUnoPoaUdoa

"-/

MANAGERDISTRIBUTIE,E,i Bo"
MANAGERLOGISTICA~I OPERATII,Oimilris P,sakaUdis
COORDONATOR
LOGISTICA~I OPERATII,Anlocis Uoamis
ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA Sl DTP, LeVari Y Une SRL
TIPARIRESl LEGARE,Niki Ekdotiki
DIRECTORDE PRODUqlE TlPOGRAFIE,SleUos Krilsolakis
DTP, RAY

NuMARUL 4 - CUPRINS

IMPORTATOR,Media Se"ice ZawadaS.R.L

PATOLOGIE
CAZURIIN URGENl!\: Accidentele
Accidentele din traiic provoaca deseori leziuni severe,
care necesita tratament de urgen\a. Exemplul
prezentat arata evolu\ia cazului nefericit al dlui
Russell, implicat intr-un accident de ma~ina.
Sunt prezentate ~i alte doua cazuri cu cauze diferite.
De Theodore Welch.

MANAGERDEREDAqlE ~I PRODUqIE, Virginia Koalroabas

ADRESA,Valiagmenis 44-46,16673 Alena
MARKETINGMANAGER,Michalis Koatsoakos

Coanlry Manage" Mariana Mihal,an

MORFOPATOLOGIE:Analiza calesterolului
Care este 'ariginea colesterolului? El este esen\ial
pentru func\ionarea normala a arganismului - se afla
in toate celulele - dar 0 crestere a colesteralului in
artere paate cauza un atac de cord letal.
De William Marshall

Markeling Manage" Mna BOJica

Redaclo" Gabriela Manlean
Consaltanl de spedaUlal" Dr- Simona Nanoveana
o;stdbation Manage" Dan lordache
ADRESA,

slr- Loais Paslear

Bacoresli.

nr. 38, eU,

S.

ap.S, seclor

Romania

DISTRIBUITOR,Hiparion SA
@ 2009 for DeAgoslini Hellas

ONCOLOGIE:Leucemia acuta
Leucemia este 0 boala maligna, caracterizata prin
hiperproduqia
anumitor celule albe din sange. Exista
doua forme de leucemie acuta, ce afecteaza in special
copii, respectiv adul\ii. Aceste trei foi arata cum se
pune diagnosticul ~i care sunt ultimele tratamente.
De Keith Patterson

CUM CONTROLEAZA URECHEAECHILIBRUL

Urechea este un organ pentru auz ~i echilibru.
Aceasta foaie cerceteaza mecanismele complexe prin
care urechea interna ne permite sa ramanem
in picioare ~i sa ne pastram echilibrul chiar
~i pe cel mai accidentat teren.
De Lisa White

INDEXUL BOULOR
-

PEDIATRIE

CHIRURGIE: Informa\ii generale

Chirurgul pediatru trateaza copiii din faza
intrauterina, inca de la identificarea spinei bifida
[ruptura de co loan a), pana la adolescen\a. Se descriu
afeqiuni care necesita interven\ii specializate ~i care
previn complica\ii ulterioare. De Mark Lambert

SCLEROZAMULTIPLA
SM este a boala cronica a sistemului nervas central.
Se ~tiu pu\ine despre cauzele ei, iar simptomatologia,
evolu\ia ~i efectele pe termen lung ale bolii, variaza
de la individ la individ. Aici se prezina cuno~tin\ele
acutale legate de aceasta afeqiune.
De Trevor Silver

@ 1998Midsummer Books LId

ISSN

1791-6011

Pre,u! numerelor
Pre,u! primului numar, 2.90 LEI!9,90 MOL
Pre,ul celui de-al doilea numar.i al tuturar celorlalte
numere, 6,90 LE1/19,90MOL
Drepturi!e tuturar textelor se afli3sub copyright. Este
interzisa reproducerea. stocarea. transmiterea sau
utilizarea comerciala a materialelor, sub orice forma, fara
acordul scris al editorului. Editorul'.i rezerva dreptul de a
schimba ordinea publicarii subiectelor sau Inlocuirea lor.
Credite

Foto,

Nr. CapitoL/Nr.foaie./Fa,a

sau Spate

2/2/F, WTMPL; 2/2/5, Robert Harding Picture

Stone/Gilbert

Lundt,

SPL/Astrid

Tony Stone/Jon

& Hanns-Frieder

Michler,

Library.

Gray, SPL!BA;

Tony

12/1/F,

SPL/Dr P Marazzi, SPL/

Custom Medical Stock Photo; 12/1/5, BA. WTMPL; 12/2/F, SPL/St

PEDIATRIE

CHIRURGIE: Chirurgia abdomenului

Un chirurg ne arata care sunt 0 parte din problemele
abdominale ale copilului, ce necesita interven\ie
chirurgicala. Acestea variaza de la probleme minore
ce necesita 0 interven\ie invaziva minima, pe fat, inca
din via\a intrauterina, pana la interven\ii majore, pe
stomac sau rinichi. De Kokila Lakhoo

QAT;f.\LQ...G
J')..E~~E.D4CAME~ltE:

AMOXICILlNA, ANTIHISTAMINICE
Se va prezenta in detaliu un antibiotic frecvent
folasit, amaxicilina, derivata din penicilina ~i cateva
antihistaminice dintr cele mai frecvente.
De Monique Aurora

COLABORATORI
Oermatoiogieai Spitaiuiui St. Mary, din
EDITORCONSULTANT
Londra.
ProfessorPeterAbrahamsMS,SS,
FRCS(Ed),FRCR
Derek Coffman MBCH,FRCGP
ProfesorPeterAbrahams,
MB,BS,FRCS
Dr. Coffmaneste medic generalist,
a scris foarte muit pentru diverse
(Ed),FRCR,
Profesorul
Abrahams
este
specialistin anatomieclinica,membruin
publicatii de medicina generaia,a
fost coautor ai catorva titiuri.A activat
KigeziInternational
Schoolof Medicine,in
cadru/Programu/ui
International
deMedicina cu jumatate de norma in Sectia de
Gastroenteroiogiea SpitaluiuiSt. Mary,
din Cambridge,
specialistin medicina
din Londra.
genera/a,
Membrua/Colegiu/ui
Girton,
Cambridge,
examinator
la ColegiulRegalal
David Harvey FRCp' FRCPCH
Chirurgilor
dinEdinburgh.
A scris0 seriede
Profesorul Harveya fost numit in 1970
lucraridereferinta
in anatomie.
pediatru consultant ia Maternitatea
Queen Chariotte,din Londra. Din
Theodor Welch MS, BS, FRCS
1995 este profesor de pediatrie i
01. Welchpreda de apte ani chirurgia,
neonato/ogie ia SpitalulHammersmith.
in Thaiianda.A fost tirnp de 18ani
Chris WhittyMA,MSc, BM, Bch,
MRCP,OTM?tHDr. Whittyeste cadru
consuitantai OepartamentuiuiUrgente
i Accidfinte la SpitalulNorthwickPark,
superior ia Spitaluide Boli Tropicaie
Harrow.In prezentpreda anatomie
din Londra, iector la ficoala de igiena
clinica la Cambridge.
i Medicina Tropicaladin Londra. Este
implicat in cercetareai tratamentul
maiariei din toata lumea.
Trevor Silver MB, BS, DA, FRCGP
Dr. Siiverestemedic generalist,
Stephen Large MS, FRCp, FRCS
pensionar,profesor de onoarela
01 Large este in prezent chirurg
Oepartamentulde Medicina Generaia
consultant in chirurgie cardio---toracica
al colii de Medicina de ia SpitaluiSt.
director pentru transplantulde inima la
George din Londra.A scris despre
reumato/ogiei a predat despreaceiai SpitalulPapworth din Cambridgeshire.
iucru.
Pippa Keech MBChB, MRCGO,
DRCOG
Catherine Hardman MB, BS, MRCP
Dr.Keech este medic generalist,
Dr. Hardman este dermato/og,
cu norrrja redusa la Lyndhurst,New
specializatain afectiunii inf/amatoriale
Forest.In trecuti S--i!Upublicat lucrari
pieiii, psoriazis i a/ergii cutanate.
in BMJ, Medical Monitor i Puise.
Activeaza la Oepartamentulde

Ricki Ostrov
Ricki Ostrov, de origine americana,
stabilit in Marea Britanie, a publicat
lucrari medicale i de sanatate timp de
peste 10 ani. A scris 0 serie de carti i
a coiaborat ia numeroase publicatii.
Paulette Pratt
Reputat scriitor i editor pe teme
medicaie, CU0 experienta de peste
20 d ani"lucrariie. iVi Pauiette Pr~tt
a aparut In numetbase revlste, cartl
i enciciopedii din Marea Britanie i
Stateie Unite.
Monique Aurora MRCGp, DCH
Originara din Berna, Elvetia, Dr. Aurora
practica in prezent medicina ia Londra.
Este interesata de sanatatea femeii i
a copiiuiui.

Biblioraft
Nu ratati bibliorafturile
speciale in care puleti
co/ectiona seria Interiorul

t
f

Corpului Uman!.
Bibliorafturiie sunt
disponibile

1IIi&'~tiJ

II

la chiocuriie

de ziare la pretul de 9,99

LEI!45MDL
DeAgostini

vaanuntadate/ede
pUblica,ea bibliorafturiior
in seriadereviste.

Bartholomew's
Bubbles/Ian

Hospital.
West,

SPL!Dr

P Marazzi,

SPL!St

Bartholomew's
Art Directori;

SPL!Dr

P Marazzi;

26/2/F,

Thoracic

Centre,

Freeman

Hospital,

WTMPL;
Hospital,

26/2/5,

12/2/~
WTMPL':--/

SPL!Cardio-

Newcastle-upon-

Tyne,

SPL/Lunagrafix, SPL/BSIP Ducloux; 26/3/F, Tony Stone/David

Hanover, SL; 26/3/5, SL. SPL/Michael Donne; 26/4/F, SPL!Deep

Light Productions. SL; 26/4/5, SPL/Deep Light Productions,

SPL/Michael Donne; 40/2/5, SPL. SPL/John Walsh, SPL!James
King-Holmes. SPL/Dr P Marazzi, SPL/Astrid & Hanns-Frieder
Michler;48/2/F, Lupe Cunha. Collections/Anthea
Sieveking;
48/2/5, Collections/Sandra Lousada, Bubbles/Jennie Woodcock:
64/2/F, SPL/Eyeof Science. WTMPL.SPL!Claire Paxton & Jacqui
Farrow:

6412/S: BA. WTMPL; 7112/F, SPL/Dr Beer-Gabel/CNRI,

SPL/Dr Klaus Schiller;

79/1/F:

71/2/5: SPL/CNRI, SPL/Dr Klaus Schiller

Ralph T Hutchings:

SPL/John

Walsh,

SPL/Petit

Laboratory

Hospital. SPL!Paul
Pholograpic

81/1/5:

SPL!D

G Rawlings/Custom

81/1/F:
Phillips.
Medical

National Meningitis Trust; 82/89/5:

Service.

BA; 84/1/S:

Public

SPL!St Bartholomew's

Biddle & Tim Malyon. WTMPL SPL = Science

Library

WTMPL = Wellcome
SL = Stephen

Trust Medical Photographic

Sandie

Library,

Large, BA = Biophoto Associates

Ilustra!ii:
12/1,26/3,26/4,71/2,
40/2:

Ralph T Hutchings;

Fawcett:

SPL!Richard

Stock Photo; 82/89/F,

Health

79/1/5:

SPL/Don

FormatlCS!,

84/1/F:

Hill: 84/1/F,

Amanda

82/89:

Williams

Diane Kinton

Pentru 0 mai bunii deservire solicitati

intotdeauna
publicatia de la acela~i
punct de vanzare ~i informati
vanziitornl
asupra intentiel de
a cnmpiira ~i aparitiilc tlrmiitoare.

Pentrn orice informatie, lamurire

san comenzi de numere aparnte
anterior, sunati-ne la tel.

ffIJ

Romania:

(021) 40 10888

Moldova:

(0022) 93 07 42

Pe langii pretul revistelor comandate va trebni sii

achitati ramburs i contravaloarea
taxelor potale.
ORAR

DE SERVICIU
'.

Lnni-Vineri,

10:00-18:00

Vi~it;;tisite~ul~ostf~'laadresa

...~\'f

t'~.deagostini.ro.......
.'e-.mail:

.iiifora~eagostjni.rOi!

Un accident de masina

./""'

FOAIA'

11:00

01Russel, 65de ani, conducea ma~inadJnd un

caine a trecutln goan13strada. $oferul a franat
puternic ca s13-levite ~i a derapat pe asfaltul
ud, intrandintr-un staLpde iluminat. De~ipurta centura de siguran\13,a fost proiectat puternic in volan ~i picioruLstang s-a izbit de bordo
Un trec13tora sunat la 112.
Odat13ajun~i la locul accidentuLui, membri
echipajului de pe ambuLan\13s-au asigurat
C13
dl Russell este con~tient ~i respir13~i i-au
montat un guler pentru a stabiliza regiunea
gatului. Cu ajutorul echipei de descarcerare
l-au scos din ma~in13.Personalul paramedical
de pe ambuLan\13a observat ci3 pacientul are
dureri mari, care ii ingreuneaz13respira\ia. Au
mai diagnosticat 0 fractur13a femurului drept
los lung) ~i au aplicat provizoriu 0 atel13.

11:40

~'Coi1floliil'ie".,nelor:.vitale
I

~!c

~?

La spitaL au fost controlate "semneLevitale"

aLepacientului: pulsul, tensiunea arterial13,
respira\ia, gradul de con~tien\13 ~i starea
generala. I s-a pus 0 perfuzie intravenoasa
~i s-a recoltat sange pentru examinare ~i
pentru a determina grupa de sange, care sa
permit13transfuzia pentru suplinirea sangeLuipierdut.
Medicul de la urgen\e l-a examinat pe dl
Russell pentru a evalua ranile; coasteLeerau
foarte sensibile ~i respira\ia dureroasa. Pe
partea dreapta a toracelui era 0 matitate La
percu\ie ~i respira\ia se auzea foarte slab pe
aceasta parte; pulsul era rapid 1100de batai
pe minutJ. Coapsa dreapta era umflata, dar
gamba avea aspect normal, cu puis bine batut la nivelul gleznei.
Un radiolog a facut mai multe radiografii. Radiografia toracic13a aratat 0 fractura a
sternului ~i trei coaste fracturate ~i apari\ia
aerului ~i sangelui in partea dreapta a cutiei
toracice. Radiografia a confirmat ~i fractura
femuraLa, in treimea medie.

Eehipaju/ ambu/antei Iieehipa de

deseareerare s-au straduit sa if seoata pe d/
Russell cat mai repede din malina. Deoareee
nu au putut eva/ua amp/oarea /eziunilor, erau
eonltienti ea trebuie sa fie foarte atenti atunei
eand milea aeeidentatul.

12:25

MontareaurflJidrenin

torace

Prezen\a sangeLui ~i a aerului in cutia toracici3 a impus montarea unui tub de dren care
sa Ie elimine ~i sa permita plamanului sa se
extinda. S-a cura\at partea dreapta a peretelui toracic ~i a fost acoperita cu
campuri sterile.
A fost localizat locul potrivit
pentru punc\ie, chiar sub coasta a
cincea. S-a administrat injectabil
anestezie locala, s-a facut 0 incizie in piele ~i mu~chii au fost separa\i cu un departator, pentru a
avea acces la pleura linveli~ul intern al toraceluiJ. Medicul a facut
un orificiu pentru tubul de dren ~i
s-a asigurat ci3plamanul nu era langa peretele toracic. Tubul de plastic a fost introdus
~i prins de piele pentru a-i men\ine pozi\ia.
Celalalt capat a fost introdusintr-un dispozitiv de drenaj sub apa, care permite aerului ~i sangelui sa iasa din cavitatea toracici3
fara ca aerulsa pi3trunda inapoi. Alta radiografie a fost facuta pentru a controla pozi\ia
corecta a tubului.

13:05
"'---/

Eehipaju/ ambu/antei este pregatit sa /uereze

in eehipa. Aici, 0 persoana ii administreaza
d/ui Russell oxigen, ea sa-/ ajutesa respire, 0
a/ta ii monitorizeaza semne/e vita/e. Ei trebuie
sa se asigure ea transportu/ eatre spital este
faeut in eonditii cat mai bune.

TriTc.!i'!fI~~,Ii{~i~!zLlluiC X)...
Ulterior, dl Russell a fost dusin sala de opera\ii, unde chirurgii ortopezi au introdus 0
tija metaLici3prin tibie, chiar sub genunchi,
astfelincat sa se poata exercita 0 traqiune

Drenaju/ toraeie este faeut eu

un aparat simp/u, pentru
indepartarea aeru/ui Ii
liehidu/ui din eavitatea toraeiea.
Se monteaza ehirurgiea/ Ii
elimina, prin seurgere, aeru/ Ii
siinge/e din p/amiini.

pe coaps13,cu men\inerea femuruLui in pozi\ia corecta, pe parcursul vindecarii. Pacientul a mai fost examinat 0 data, pentru a
avea siguran\a ca nu mai sunt ~i alte leziuni
asociate ~i a fost transferat la seqia de recuperare.
Orenul de la nivelul toracelui a fost scos
dupa cinci zile, dupa ce aerul ~i sangele prezente in torace au fost eliminate ~i pl13manul
s-a extins la loc. Ol Russell a ramas cu piciorul sub traqiune pana cand femurul s-a
vindecat complet. Oupa cateva saptamani,
el mergea cu carje ~i urma 0 perioada de
fiziote~apie pentru a-~i intari piciorul fracturat. In decurs de ~ase luni s-a recuperat
bine dupa leziunile multiple suferite.

IJH,G'I;"

T-,~Cp~1

In,urgenl~
1

Cheia de piuLiteLaLucru
.,
Accide!'tu//ui
Jason este tipic
pentru cazurile in care curiozitatea
copiilor duce /a raniri care pot fi
foarte dureroase.

tea taia cheia de piulite. Dupa ce

a aflat cand a mancat ?i a baut
Jason ultima data, anestezistul i-a administrat un anestezic bland. Jason a fost adormit
pentru 10 minute, timp in care
personaluL medical a putut sa
Lucreze neintrerupt.
Dupa taierea unei parti a cheii, scoaterea ei tot nu a fost posibila, as;aca a trebuitindepartata
s;icealaLta parte. Acest lucru s-a
facut fara Lezarea penisului.

~I

19:20

Curiozitatea I-a cople?it pe mi- Luat ?i s-au prezencutul Jason, in varsta de cinci tat la 0 unitate de
ani, cand a gasit cheia de piulite primiri urgente.
a t"atalui.A incercat sa 0 potriveasca pe diverse obiecte s;i,in 16:55
cele din urma, a incercat sa s;i-o Masuri radicale
puna in jurul penisului. S-a potrivit destul de strans s;i cand Diagnosticul era evident s;ipera incercat sa 0 scoata nu a mai sonalul medical a incercat sa
putut. A chemat-o pe mama, indeparteze cheia. Intre timp
care a facut tot posibilul sa 0 penisul lui Jason se umflase
scoata, dar capatul penisului prea tare, chiar s;idupa apLicase cam umflase s;i copilul avea rea unor pungi cu gheata, care
deja dureri. Mama lui Jason l-a sa-i reduca edemul. S-a decis

De~i penisu//ui Jason era ro~u

~i umflat, dupa taierea cheii, a
revenit in scurt timp /a norma/,
fara afectare pe termen lung.

ca singura solutie ar fi taierea

cheii. Din fericire, personalul de
Laintretinerea spitalului a eutut
sa furnizeze un fierastrau. Intre
timp, Jason devenise destul de
agitat,?i era evident ca nu va sta
linis;tit destul timp pentru a pu-

Jason ?i-a revenit us;or dupa

anestezie. EdemuLa cedat rapid
s;i i s-a permis externarea mai
tarziu, in cursuL serii, dupa ce
a putut urina. Intre timp, penisui s;i-a recapatat dimensiunile
norma Ie, dar era inca vanat in
zona strangulata. MedicuLa recomandat ca penisul sa fie tratat cu atentie cateva zile la baie
s;ila folosirea toaletei.
De?i legea precizeaza ca orice obiect [In afara partilor corpului cum ar fi apendicele sau
pietreLe de la rinichiLindepartat
de medicin spital devine proprietatea unitatii medicale Jason a
primit cheia, ca amintire a unei
lectii invatate.

~I

Fracturade brat la cadereadinporn

Harry, in varsta de opt ani, a cazut dintr-un copac s;i a aterizat
cu sprijin pe bratul drept. Mama
I-a dus imediat La spitalul din
zona, unde un medic i-a examinat cotul care era foarte dureros La mis;care s;i, evident, umflat. Medicul i-a controlat puLsuL
s;iincheietura mainii s;ile-a gasit
normale; mana era normal colorata, roz, cu simtuL pastrat s;i
degetele se puteau mis;ca.

15:20

intr-o es;arfa s;ia fost chemat un

chirurg ortoped.
Dislocarea portiunii inferioare
a humerusului printr-o fractura
poate fi grava, deoarece capatul
ascutit al osului fracturat poate
leza artera brahiala, care iriga
antebratul s;imana.

Radiografiile copiilor sunt

deseori greu de interpretat.
Fractura /ui Harry abia se vede
aproape de capatu/ humerusu/ui,
deasupra articu/atiei cotu/ui.

16:30

'Badiografiileii
'aiag"J,sticul

Se poate vedea pozitionarea

oase/or cotu/ui ~i a arterei brahia/e.
0 fractura in aceasta zona poate
afecta artera ~i irigarea miiinii, cu
consecinte foarte grave.

"

S-au facut radiografii din fata s;i

din profit ale cotului. Interpretarea radiografiilor copiluLui nu
este us;oara,din cauza structurii
osoase in formare, a?a ca medicul a discutat radiografiile cu
colaboratorii.
Concluzia a fost ca exista 0
fractura a humerusului in portiunea inferioara a bratului.
Bratullui Harry a fost imobilizat

Opera!ia
Harrya

fost operat de un chirurg

ortoped, medic primar. Operatia

avea scopul de a permite reducerea fracturii [0 procedura
chirurgicaLa ce repune in pozitie
oaseLe deplasate sau fracturate). Dupa ce fractura a fost redusa in mod'satisfacator, bratul
a fost imobiLizat intr-un bandaj
gipsat, de la axila, la incheietura
mainii. Harry a fost dus intr-un

Recuperarea
salon ?i bratul a fost mentinut
ridicat. 0 asistenta controla regulat culoarea, sensibilitatea s;i
pulsuLla nivelul bratului, pentru
a avea siguranta ca nu exista

nici

leziune a arterei ce vas-

cularizeaza mana. In dimineata

urmatoare bratul era in continuare roz s;icald s;iradiografiile au
aratat ca oasele fracturate erau
corect pozitionate. Harry a fost
externat.

Douazile mai tarziu Harry a fost

vazut la 0 clinica de ortopedie,
pentru a se asigura ca evolutia
este favorabila. Bandajul gipsat a
fost lasat pentru 0 luna, pana la
vindecarea completa a osului.
In general, rezolvarea acestui
tip de accidente este excelenta
s;iHarry s-a recuperat complet
- dupa trei luni s-a intors la
jocurile sportive pe care Ie
practica - fotbal s;icricket.

MEDICINAGENERA[A~]}licoIQgk

leucemia acuta
~

Leucemia este a boala maligna caracterizata prin hiperproductia anumitor celule albe
din sange [leucocite]. Leucemiile acute se dezvolta rapid. Exista doua tipuri principale,
unul afecteaza in special copii, altul, prioritar adultii.
Leucemia este rezultatul produqiei necontrolate de leucocite, derivate dintr-o celuU3unica,
mai putin diferentiata, ce a suferit mutatii. Aceste celule sunt
imature sau au forme anormale
~i numarullor, excesiv crescut,
duce la simptomatologia ce
apare in leucemie.
Leucemia poate fi acuta sau
cronica. In leucemia acuta,
boala este rapid letala fara tratament si leucocitele sunt de
tip foart~ imatur. In leucemiile
cronice, boala progreseaza mai
incet $i celulele leucemice sunt

mai mature.
La oamenii sanatosi, leucocitele imature !cel'ulel~ blastice)
se inmultesc ~i se matureaza
in maduva osoasa ~i apoi sunt
eliberate in sange.
In leucemia acuta, aceste
celule primitive [bla$ti) nu reu~esc sa se matureze ~i sa se
acumuleze. Celulele medulare
se inmultesc mai mult decat
ar trebui ~i nu se distrug cand
ar trebui. Maduva osoasa este
responsabila de producerea
tuturor celulelor anormale ale

sangelui $i, daca este plina cu

celule imature blasatice, celulele seriei albe, cele rO$ii $i

trombocitare nu mai sunt produse in cantitate suficienta.
Acest e$ec este motivul frecvent pentru care pacientii cu
leucemie acuta ajung la medic.
Neutrofilele sunt celulele cu rol
principal in apiirarea impotriva
infectiilor bacteriene. Aici, se pot
vedea in siingele unui bolnav de
septicemie bacteriana neutrofilele
ce prezintii pete colorate violet in
interior. Bacteria va fi inglobatii intr0 vacuola ca un balon ~i digeratii.

..

Structura miiduvei osoase se

vede pe aceastii lama coloratii
in microscopie electronicii.
Miiduva (portocalie) contine
celule stem, care formeazii cele
trei tipuri celulare : celulele
ro~ii (hematiile), celulele albe
(Ieucocitele) ~i plachetele
(trombocitele).

ANEMIA

0 produqie insuficienta de hematii produce anemia, cea mai

comuna forma fiind cea in care
lipsesc elementele constitutive,
precum vitamina 812 sau fierul.
Simptomele anemiei includ
paloarea tegumentelor $i a mucoaselor ~i oboseala. Pentru ca
hematiile sunt raspunzatoare
de transportul oxigenului catre
tesuturi, 0 scadere a hematiilor
duce la probleme de respiratie $i
0 con$tientizare a batailor inimii
- palpitatii - in timpul efortului
fizic. Cel mai frecvent tratament
al anemiei asociate leucemiei
este transfuzia de hematii.
TROMBOCITOPENIA
Celulele plachetare sunt responsabile de obturarea micilor
sparturi in vasele micide sange,
prevenind sangerarea. Ele se
aduna in gramezi pentru a forma
un agregat plachetar, care, ulte-

rior, este intarit printr-o retea

de fibrina, produsa de sistemul
de coagulare. Un numar scazut
de trombocite este denumit prin
termenul de trombocitopenie.
Pacientii pot avea trombocitopenie din motive diverse, unul
dintre cele mai frecvente fiind

purpura trombocitopenica idiopatica, 0 boala autoimuna, in

care sistemul imunitar al corpului distruge plachetele. A~a
cum lkucemia tulbura produqia
de hematii ~i leucocite normale
in maduva, la fel e tulburata $i
productia de trombocite, cauzand trombocitopenie ~i sangerari.
Aceasta sangerare
apare
frecvent in piele, producand
echimoze mici, de marimea unei
gamalii de ac [purpura] $i, de
cele mai multe ori, este mai intensa pe gambe, unde presiunea
hidrostatica este mai mare. PaPacientii cu leucemie acutii
mieloidii (AML) sufera frecvent
de siingeriiri, infectii ~i inflamatii
ale gingiilor. Siingerarea datoratii
trombocitopeniei este frecventii
~i afecteaza in special pielea
~i gingiile.

cientii mai pot observa vanatai

aparute foarte u$or, sangerare
prelungita la injeqii sau recoltarea de sange pentru analize,
ocazional sangerari mai severe
din stomac, intestine sau tractul urinar. Tratamentul pentru
sangerarea
trombocitopenica
in leucemie este transfuzia de
trombocite.
Trombocitele au viata scurta, de numai 2-3 zile, in timp ce
hematiile dureaza pana la 120
de zile in circulatie. Aceasta
inseamna ca efectul benefic al
transfuziei de trombocite este
de durata scurta ~i ele trebuie
administrare la fiecare dteva zile. Trombocitele au durata
scurta de viata $i in sangele donat, mai putin de 5 zile [hematiile pot dura cinci saptamaniJ.
Pentru a ajunge la 0 doza eficienta, se obi~nuie~te sa se extraga trombocitele din cinci doze
de sange de la donatori, pentru
a fabrica a doza de trombocite.
0 alta varianta este ca donatorul
sa fie conectat la 0 ma~ina, numita separator de celule, care
extrage trombocitele din sange,
in timpul pasajului lor. Plasma ~i
celulele care nu sunt necesare
se intorc in vasele de sange ale
donatorului.

Ie

zitatorii care au raceli sau alte

infectii. Unele spitale au filtre
incorporate in aparatele de aer
conditionat pentru indepartarea bacteriilor?i fungilor ce pot
cauza infectii.
Pacientul face mai frecvent
infectii de la propriile bacterii
decat de la cele din mediulinconjurator.

'

INFECTIILE ASOCIATE

in aceastii radiografie a unui

pacient cu leucemie acutii ;;i
pneumonie, partea superioarii
a pliimiinului drept este
condensatii,
spre deosebire de
cealaltii parte, cu aspect normal.
~

Cea mai comuna celula alba din

sange este neutrofilul. Acesta
este eficient in omara rea bacteriilor ?i este cea mai importanta arma in infectiile bacteriene
uzuale.
Cand maduva osoasa este
plina cu celule leucemice inutile, numarul de neutrofile scade
?i infectiile bateriene obi?nuite
devin a problema, atat la punerea diagnosticului cat ?i in
timpul tratamentului. Numarul
scazut de neutrofile in sange se
nume?te neutropenie. Infectiile
ce apar pot fi pneumonii, infectii
urinare, ale pielii sau se dezvolta cu punct de plecare la branulele intravenoase.
Deseori febra este principalul
semn al unei astfel de infectii ?i
este necesara administrarea urgenta de antibiotice, intravenos,
dupa ce au fast recoltate probe
de sange ?i de urina pentru culturi, precum?i probe de pe orice
zona vizibil infectata.

Enterococul rezistent la
vancomicinii recoltat de
la un pacient cu leucemie
acutii, cre;;te in centrul
acestei pliicu(e agar. Un
microorganism
indicator
cre;;te in jurul marginii
pliicu(ei, care este
sensibilIa majoritatea
antibioticelor. Au fost
plasate discuri de hiirtle
impregnate cu antibiotice
diverse in zona de
jonc(iune dintre douii arii
de cre;;tere a bacteriilor.
Organismul indicator a
fost distrus de antibiotice,
dar enterococul nu.

fntr-o aftii a giitului, placardele

albe de fungi se pot vedea pe
fundalul inflamat.

TRATAMENTUL
CU
ANTIBIOTICE
Antibioticele pot fi schimbate
daca febra nu cedeaza sau daca
bacteria ce cre?te pe culturi
este rezistenta la antibioticul
folosit. Dezvoltarea unor supermicrobi, rezistenti la antibiotice, este a problema la pacientii
cu leucemie acuta, in special in
cazul enterococului rezistent
la vancomicina. Gura ?i ?ezutul
sunt zone relativ "murdare" ale
organismului, in sensul numarului de germeni rezistenti ?i
cand imunitatea este scazuta,
chiar ?i cele mai "prietenoase"
bacterii, numite comensuale,
care traiesc in aceste zone, devin patogene ?i produc infectii.
Pentru a preveni acest lucru,
pacientii cu neutropenie trebuie sa foloseasca regulat anti-

septice pentru spalarea gurii !?i

sunt sfatuiti sa evite alimentele
cu conti nut ridicat de bacterii,
precum branzeturile fermentate. Majoritatea alimentelor in
conserva sunt sigure, la fel ca
?i alimentele proaspete ?i cele
bine prelucrate termic.
De obicei, pacientul cu neutropenie este tratat intr-o camera individuala ?i izolat de vi-

Neutropenia tratata cu antibiotice pe perioade indelungate

face organismul mai susceptibil la infectiile fungice supraadaugate. Una dintre cele mai
frecvente este afta, cauzata
de ciuperca Candida albicans.
Pentru a preveni aftele, pacientii cu neutropenie sunt tratati
cu medicatie antifungica, precum amfotericina.
Aspergillus produce a alta infectie fungi~a, in plaman, greu
de tratat. In aceasta infectie
se pot vedea zone rotunde pe
radiografia pulmonara, fiecii"~
re reprezentand un bulgare de
fungi.

'-JI

Pentru a minimiza expunerea la

bacterii ;;i fungi cu transmitere
aerianii, aerul intrii la capiitul
patului ;;i 0 perdea de aer filtrat
este suflatii in jos din baldachin.

J
r

' /

,~A~AI"A:

OncQIQqI~

Diagnosticulleucemiei acute

."-./

Recunoa?terea diferentelor subtile Intre leucemia mieloida acuta ?i leucemia limfoida

acuta este vitala pentru prognosticul ?i tratarea simptomelor

Leucemiaacuta se imparte in
leucemieacuta mieloida [LAM]
si leucemie acuta limfoida
[LAL). Nu exista semne clinice
clare care sa faca deosebirea
intre LAM!?iLAL.
De!?icelula primitivablastica
este caracteristica ambelor tipuri, exista diferen\e subtile in
aspectul microscopic al bla!?tilor din leucemia mieloida !?i
al celor din leucemia limfoida.
Este importat sa se precizeze
tipul de leucemie acuta de care
sufera pacientul, caci exista diferen\e de prognostic!?i
de tratament.
Daca exista dubii privind tipul de leucemie,
este de ajutor efectuarea unor investiga\ii
speciale. De exemplu,
testele imunologice detecteaza, pe suprafa\a
membranei
blastice,
caracteristicile specifice bla!?tilor mieloizi
sau limfoizi, folosind
anticorpi cu specificitate inalta.

caderi. Pacientii cu leucemie a

sistemuluiner~oscentral [SNC]
pot suferi de dureri de cap, varsaturi, crize paroxistice !?idiferite paralizii ale nervilor faciali
!?iai ochilor. Tncazurile de leu"
cemie acuta limfoida, injeqiile
cu chimioterapice se administreaza in lichidul cefalorahididan, prin punqie lombara, pentru a preveni afectarea SNC.
Radioterapia la nivelul capului
este !?iea utila.

Se vede aici cum miiduva este

aspiratii din miiduva osului
coxal. Aceasta este 0 procedurii
standard, ce se efectueazii sub
anestezie localii.

IMPLICAREASNC
Bla!?tii din leucemia
acuta limfoblastica !?i,
in cazuri rare, cei din
leucemia acuta mieloblastica, pot sta ascun!?i in
creier sau in maduva spinarii,
de cealalta parte a barierei hematoencefalice, unde chimioterapia nu le poate ajunge. Dupa
ce sangele !?i maduva au fast
cura\ate de celulele leucemice, aceste celule pot cauza re-

Cel mai frecvent, punctiile

medulare se fac din stern, pelvis
sau, in acest caz, din osul coxal.
Este introdus un ac de punctie in
miiduvii fji se aspirii prin seringii.
Pentru investigatia de laborator
e necesarii 0 cantitate micii de
miiduvii.

Tratament ?i prognostic

Rata vindecarii

Inciden~a
Implicarea sistemului
nervos central

leucemia acuta
mieloida

leucemia acuta
limfoida

30-40%cu
chimioterapie

60-70%cu
chimioterapie

Afecteaza,n majoritate
adultii

AfecteazaIn
majoritate copiii

Rara

Frecventa

~'iTh,~g'i"'n'n~'~M'W;"~~"

,M~iE~'

lClNA

GENERA-LA:
Oncal

~'Te

Teste de diagnostic pentru

- leucemia acuta
Celulele primitive din sange S;idin maduva
osoasa, precum S;ischimbarile in structura S;i
numarul cromozomilor furnizeaza informatii
esentiale pentru diagnostic S;itratament.

- vor arata reducerea numarului de hematii

[exprimatade obiceiprin nivelului
hemoglobinei),neutrofile?i trombocite. Celulele leucemice invadeaza maduvaosoasa?i se revarsa in sange, fapt tradus frecvent
printr-un numar mare de leucocite. Examinareasangelui la microscop va arata existenta celulelor
primitive,de tip blastic.

Be preparii un frotiu de sange

prin intinderea unui strat subtire
de sange de-a lungul unei lame
- aeesta se usueii, se eoloreaza
~i se examineazii la mieroseop.
Proba ee se vede aiei a fost luatii
de la un bolnav eu leueemie
aeutii mieloidii (LAM); eelulele
mari, colorate intens, sunt bla~ti,
eelule imature.

'--.

.
..

Maduva osoasa poate fi examinata prin introducerea unui ac

cu lumen larg in os, in portiunile
unde periostul este subtire ?i
unde, in mod normal, se gase?te
maduva ro?ie activa, de exemplu
in stern sau in osul coxal.AceasUi recolatare se face, de obicei,
sub anestezie locala, asemanatoare celei fotosite in stomatologie. Maduva osoasa poate fi
extrasa folosind 0 seringa. Din
aceasta proba se fac sectiuni
care sunt examinate la microscop, dupa cotorare.
Tnleucemia acuta se observa
multe celule teucemice imature,
care nu mai apuca sa se transforme in celulele mature normale, folositoare organismului.

"'-/

Be reeolteazii probe de miiduvii

eu un ae de punetie, de obieei din
stern sau din pelvis.

Canalul medular este evidentiat in seetiunea

transversala a osului normal. Aeeasta este
prineipala loealizare a miiduvei.

t'itogenetica
Activitatea tuturor celulelor, inclusiv a celor leucemice, este
controlata de codul genetic celular. AND-ulcare alcatuie?te codul genetic se afla in cromozomii
din centrul nucleului celular.
Cromozomiipot fi studiati prin
efectuarea de culturi celulare,
care sunt aduse in stadiul de diviziune?i apoi "Inghetate"in timp
ce cromozomii sunt impra?tiati,
prin adaugarea unei substante
otravitoare, cum ar fi colchicina,
in mediul de cultura. Celulele
sunt apoi umflate prin suspensia
lor in solutie salina diluata ?i intinse pe lame pentru a fi studiate
la microscop. Celulele se sparg,
eliberand cromozomii. Ace?tia
sunt apoi colorati ?i analizati.
Folosirea unui microscop
computerizat permite aranjarea

cromozomilordupa marime ?i
cariotipul celular [modelul specificcromozomial al unui individ].
Uneori, in leucemie, cromozomii
sunt anormali.
Anumite anomalii pot sugera
un prognostic mai bun sau mai
rau decat cel din majoritatea cazurilor, ceea ce poate impune un
tratament mai bland sau mai puternic. Anomaliilecromozomiale
reprezinta ?i un marker at celulelor leucemice, care ar trebui sa
dispara in cazul unui tratament
ce a avut succes.
Aeest eariotip aratii existen!a
unor eromozomi anormali din
eelulele leueemiee ale unui bolnav
de LAM. Apare, in aeest eaz, un
eromozom 8 suplimentar, prezent
in 13 % din eazurile de LAM.

~~

~.

0:

,",

,:

nQ
6

)8

!t

~,;;\ #'1.

0\1
fi'~ Ih
t'u
7

iA Qd

.~

14

t, ;iJ
.......

~~,

10

11

12

,-..

ltir;,

""'.

20

21

,"

"

...

16

15

Xii

8.

13

19

ni Ai

ft')

17

t
22

,....

18.

'--/

MEDI(;r~rA~GENERALA: OncQ(o Ie

Tratamentulleucemiei acute

"

Progresele facute de transplantul medular, chimioterapie, radioterapie

~i tratamentele de sustinere, au imbunatatit toate prognosticul ~i rata de
supravietuire atat la copii cat ~i la adulti

~,
\

Tratamentele de sustinere sunt

necesare pentru a compensa incapacitatea maduvei de a produce
celule sanguine normale. Majoritatea acestor tratamente sunt administrate intravenos ?i este nevoie
de monitorizare clinica frecventa.
Se obi?nuie?te sa se instaleze un
cateter lung intravenos [linie Hickman], ce trece cativa centimetri
prin piele Inainte de a intra Intr-un
vas de sange mare, de la gat sau de
la umar. Acesta ajunge apoi In cel
mai mare dintre vase, deasupra
inimii[vena cava superioaraJ. Cand
nu este folosit, capatul cateterului
poate fi sigilat ?i umplut cu solutie
anticoagulanta pentru a preveni
forma rea cheagurilor.
Astfel este perm is accesul u?or
In sistemul circulator al pacientului
?i cateterul poate fi pastrat pentru
un an ?i mai mult daca este necesar. Chimioterapia poate fi administrata pe aceea?i cale.
Asistenta administreazii
chimioterapia intravenoasii unui
biiietel bolnav de leucemie.

!~~Jtj~le [~tJ;;~e'mjeialcute

TranSElantul
ChimioterapiaIn

radiologica, In n!jndul radiologilor, leucemia avea incidenta

crescuta.

In majoritatea cazurilor cauzele

nu se cunosc dar posibilitii~ile
includ:
.
.

Dezmembrarea AND-ului leucocitar, fara sa se cunoasca cauza

acestui defect.

Anumiti copii cu anomalii cromozomiale, precum cei cu sindrom Down, prezinta risc crescut de a face leucemie acuta.
Tratamentele anterioare cu chi-

mioterapice pot afecta AND-ul

normal leucocitar i predispun
la aparitia leucemiei
acute.
Aceasta posibilitate este mai
mare In cazul agentilor alchilanti folositi In tratament sau
daci! chimioterapia se combina
cu radioterapia.
8, Expunerea la radiatii predispune la aparitia leucemiei acute.
Exista un numar mai mare de
cazuri In zonele Invecinate GernobiHului, locul unui accident
nuclear, i, Inainte de Imbunatatirea standardelor de protectie

La caini i pisici, leucemia poate

fi transmisa de un virus. La oameni exista 0 forma foarte rara
de leucemie, cauzata de un virus, care se gasete In Japonia
i In Garaibe, denumit HTLV-I
(virusul uman al leucemiei cu
celule T tipull).
Periodic, se constata existenta
unor cazuri grupate de leucemie - In special LAL; cum ar fi
incidenta crescuta a leucemiei
In zona antierului nuclear $ellafield, atribuita nivelului local.
crescut de radiatii.
Aceasta cretere 10cala a numarului de
cazuri de leucemie se
Intalnete peste tot pe
glob i poate fi cauzata de factori de mediu
sau de agenti infectioi necunoscuti.

doze mari ?i

radioterapia Intregului corp

curata maduva osoasa Inainte
de transplantul medular. Acest
tratament distruge multe dintre
celulele leucemice reziduale din
maduva. De asemeni, sistemul
imun transferat de la donator
este capabil sa recunoasca celulele leucemice reziduale si sa le
dist~ga - efectul grefei I~potriva leucemiei. Efectulnegativeste
ca exista posibilitatea ca celulele
donatorului sa lupte Impotriva
tesuturilor primitorului ?i sa
apara boala grefa contra gazdei.
Tngeneral, sunt afectate pielea,

medLilar

intestinele?i ficatul, dar nu este

exceptat niciun alt organ.

Maduva donatorului este introd usa intravenos In organismul gazdei. Dureaza 3-4 saptamani pentru ca celulele stem
sa creasca si sa se normalizeze
numaratoar'ea leucocitelor. Tn
aceasta perioada. organismul
gazdei se confrunta cu toate
problemele asociate unui numar
mic de neutrofile ?i trombocite,
respectiv infectii ?i sangerari.
Cateodata, maduva nu cre?te,
adica grefa a fost respinsa.
De aceea, acest tratament
este rezervat cazurilor cu recaderi dupa chimioterapie clasica
sau celor In care chimioterapia
este putin probabil sa actioneze.
Transplanturile medulare se fac
de obicei la pacienti cu varsta
sub 50 de ani, deoarece cei mai
In varsta s-ar puteasa nu tolereze procedura,
Transplantul medular
imbuniitiiteflte prognosticul
tuturor pacientilor fli in special al
copiilor cu LAL.

ME>lCIJJA
GENERAL$::
OncoLog,ie

Chimioterapia

'-.-/

Chimioterapiatinte$te selectiv celulele maligne pentru

a permite celulelor normale sa repopuleze maduva
osoasa. Scopul chimioterapiei este de a distruge
selectiv celulele leucemice maligne, permitand
celulelor normale sa creasca din nou in maduva osoasa.
Tratamentul chimioterapic se imparte in trei faze:
inductia, consolidarea $i mentinerea.
INDUqlA
Faza initiala a chimioterapiei este induqia. Dupa aceasta, maduva ar trebui sa nu mai
contina celule leucemice ~i numarul celulelor din periferie sa
fie normal. Tratamentul nu este
suficient pentru a trata leucemia
acuta, deoarece este cunoscut
din experienta faptul ca raman
celule reziduale, care nu apar
pe 0 cantitate mica de tesut recoltat prin punctie, ~i care provoaca recaderi.

CONSOLIDAREA
Pentru a preveni recaderile ulterioare, se administreaza chimioterapie de consolidare. Aceste
tratamente se fac, de obicei, pe
parcursul mai multor luni de zile.
MENTINEREA
Tn leucemia acuta limfoida, dar
nu ~iin cea mieloida, s-a dovedit
eficienta terapiei de mentinere.
Este vorba de chimioterapie in
doze mici, adaptate astfel incat
sa nu cauzeze scaderea numarului de celule din sange ~i care
poate fi administrata fara internarea pacientului. Majoritatea

Prin chimioterapie intravenoasii,

pacientii primesc un numiir de
substante. in cazulleucemiei,
tratamentul poate dura luni.

copiilor cu leucemie acuta limfoida primesc un tratament ce

dureaza in total in jur de doi ani,
dintre care 18 luni dureaza tratamentul de mentinere.
Chimioterapicele folosite in
leucemia acuta reprezinta un
amestec de agenti anticancero~i, similar cu cel folositln orice
boala canceroasa. Se folosesc
medicamente multiple pentru
a maximiza ~ansa de a omori
celulele leucemice, deoarece
fiecare drog actioneaza pe un
anume sector al metabolismului
celular. Efectele secundare ale
fiecarui medicament pot fi ~i ele
red use prin folosirea unei combinatii de medicamente, in doze
mai mici. S-a ajuns la standardizarea formulelor de tratament
prin compararea continua a rezultatelor obtinute de diverse
formule de tratament. Formula
care are cel mai bun rezultat
este apoi adoptata ~i comparata
cu 0 formula noua.

.Ji!fe:ct:E:!secuneliare
:
;.; .
~

Majoritatea medicamentelor
citotoxice au efecte secundare
similare:

. Gre~uri~ivarsaturi

Dinfericire, descoperireaunor noi

antiemetice, precum ondansetron, a Insemnatcontrolul eficient
al majoritatii cazurilor.
. Alopecia (caderea parului) ~i
afectarea cre~terii unghiilor
Acum ca moda promoveazaparul
scurt, acest efect secundar este
mai bine tolerat decat In trecut.
Exista numeroase tehnici prin

care este minimizat acest efect,

precum racirea scalpului cu ajutorul pungilor de gheata, de~i benefieiul nu este sigur. Parull~i reia
cre~terea odata cu terminarea tratamentului ~i, Intre timp, ar putea
fi purtata 0 peruca. Intreruperea
cre~terii unghiilor poate duce la
aparitia striurilor pe unghie, dar
acestea dispar odata cu cre~terea
unghiei.
II Scaderea numarului de celule
circulante in sange
Deseori numaratoarea de celule In
sange iese mai prost, dupa chimioterapie, Inainte de a se Imbunatati. Tratamentul de suport necesar
este descris aiei. Hormonii care

'-"

Radioterapia la nivelul
capului este, de multe
ori, 0 procedurii eficientii
in prevenirea impliciirii
sistemului nervos central
in leucemie.

ale il:t19!eNcaUei
... .,... .. ... .. .
I

Pacientiicare fac
controleazii productia de leucocite lelorintestinale.
In maduvii, In special factorul de
chimioterapie sufera frecvent de
ulceratii pe mucoasa bucala i de
stimulare a col~ni1lor de granulocite (G-CSF). P'ot fi administrati
diaree ~i ar putea avea nevoie de
pacientilor pentru a stimula pro- nutritie parenterala
(intravenoaductia de leucocite normale dupa
sa), daca alimentatia orala devine
ce maduva a fost inhibatade chimio- 0 problemii.
terapie. Din nefericire, aceasta nu 'II Fertilitatea
Medicamenatele citotoxice sunt
este 0 solutie completa pentru
numarul sciizut de leucocite dupa
teratogene- aceastaInseamnaca
chimioterapie, deoarece G-CSF pot cauza aparitia malformatiilor
stimuleaza cre~terea ~i multiplica- la fat. De aceea, pacientii carora Ii
se administreazii trebuie sa folorea i a celulelor stem, mieloide,
mai degrabadecat a celulelor pri- seasca metode contraceptive
adecvate. Aceste medicamente
mitive normale care supravietuiesc chimioterapiei ~i care sunt
pot induce i infertilitate, fie temcelulele care repopuleazii maduva
porara, fie permanentii, depinzand
osoasa.
de tipul de citostatic folosit i de '

.
!

III Mucozita

Anti emeticele sunt folosite

pentru a diminua senzatia de
greatii asociatii chimioterapiei.

Toate tesuturile cu Inmultire celulara rapidii sunt afectate de chimioterapie i mucoasa tractului intestinal se Innoie~te rapid, prin
descuamarea permanentii a celu-

doza administrata.
Depozitarea I
spermei ar putea fi 0 solutie pen-

'-J

tru barbati, dar pentru femei nu

existii In prezent 0 procedura
adecvatade a conservaovulele ~i
a Ie dezghetaulterior.

Capitolul

PEDIATRIE: Chirurgie

"

53
FOAIA1

Informatii generale

Copiiisunt Intr-un stadiu de dezvoltare de Inceput fata de adulti ;;iorganele lor nu sunt
Inca maturate. Prin urmare, este nevoie de tehnici chirurgicale speciale pentru a rezolva
problemele lor medicale.

Exista un numar de boli ~i anomalii care apar cu precadere

sau in exclusivitate la copii.
Problemele congenitale care
apar includ malformatii ale inimii, defecte ale fetei !?icapului,
deformari ale ~oldurilor, defecte de perete abdominal ~i malformatii ale intestinelor. Odata
cu cre~terea, copiii au nevoie
de operatii care sa corecteze
defectele cauzate de diverse
afeqiuni.
Unii copiii dezvolta tumori,
altii sufera raniri in urma unor
traumatisme. Astfel de probleme vor necesita interventia
unui specialist in chirurgie pediatrica.

CONSULTATIALA
CHIRURGULPEDIATRU
- - ---~

Chirurgia este folosita, in general, ca 0 ultima optiune, atunci

cand nu mai exista alternativa
medicala de tratament.
In unele cazuri, pacientul
este trimis de un medic de familie catre un pediatru, care
apoi va apela la un chirurg,
daca este necesar. 0 alta situatie poate fi aceea ca pacientul
este deja internat in spital sau
este in evidenta spitalului, ca
pacient tratat in ambulator !?i,
la un moment dat, este necesara interventia chirurgului,
care este solicitat imediat .

CA~lFICAR~APJQLATRICA

Toti chirurgii sunt inalt calificati

~i ei i~i dezvolta cuno~tintele
tehnice necesare de-a lungul
anilor de pregatire ~i experienta practica.
Multi chirurgi sunt specializati pentru operatii pe 0 anumita parte a corpului, cum ar
fi inima, creierul sau oasele.
Chirurgii pediatri au calificare
suplimentara.
Ei sunt capabili sa evalueze
~i sa puna diagnosticul in cazul unui numar mare de boli ce
apar in mod frecvent la copii.
Ei i~i insu~esc tehnicile de cateterizare !?i resuscitare. Sunt
familiarizati cu tehnicile reechilibrarii hidroelectrolitice la copii - esentiale pentru ingrijirea
postoperatorie.

Chirurgia la copil

it

Apendicectomia
este 0 operatie obifmuitii la copii se
indepiirteazii apendicul bolnav. Medicul palpeazii partea
dreaptii a abdomenului inferior al copilului suspect de
apendicita pentru a simti inflamatia tipica.

1. CRANIUL
Malformatiile craniene pot fi corectate chirurgical.

Operatiile pe creier pot fi necesare pentru a trata

tumorile sau hidrocefalia.
2. URECHEA
Urechile diforme pot fi corectate prin chirurgie plastid.
Anumite tipuri de surditate pot fi ameliorate prin chirurgia
urechii interne.

3.

FATA

Malformatiilefetei, cum ar fi buza de iepure, gura de lup sau

nasul turtit, pot fi corectate de chirurgia plastid
4. TORACELE
Anumite boli de inima ~i de plaman p01tr rezolvate prin
chirurgia cardiovasculara. Bolile mai grave se pot trata prin
transplant.
5. ABDOMENUL

Tumorile ~i malformatiile tractului intestinal pot fi tratate

chirurgical. Un ficat ce nu functioneaza poate fi inlocuit prin
transplant.
6. ~OLDUL
Unii copii se nasc cu luxatie de ?old. Un chirurg ortoped
poate rezolva aceasta problema prin repozitionarea ~oldului
cu ajutorul unei centuri speciale.
7. MEMBRULINFERIOR
Interventiile reparatorii in caz de leziuni grave implica
ancorarea capetelor fracturate, pana la formarea unui os nou.
8. LABA PICIORULUI
Deformarile de la acest nivel cum ar fi piciorul stramb
congenital (piciorul equinJ pot fi rezolvate chirurgical, prin
operatii uneori repetate, pentru repozitionare corecta.

PEDIATRIE: Chirurgie
Tipuri de chirurgie pediatrica
rile restanteale buzeisau nasului.

Operatiile pe cord
Bolile cardiace pot lntarzia serios
dezvoltarea copilului i Ii reduc
anselede supravietuire.Unadintre cele maisimple boli estedefectul septalatrial(DSA),cunoscuti
ca ostium, sau ,,0 gauraIn inima",
0 anomalie ce apare cand mem~rana dintre cele doua camere
superioareale inimii nu selnchide
complet dupa natere.Majoritatea
DSAse pot rezolvauorprin lnchidereachirurgicalaa spatiuluicu un
petec de materialproteticsau prin
alipireamarginilor.
0 alta problemacu rezolvarechirurgicalaestedatade functionarea
incorectaa ventricululuidrept, sau
de lipsa lui.ln cazuriextreme,este
necesartransplantulcardiac.

DSA, sau "gaura din inimii",

este un defect congenital relativ
frecvent. Aici, chirurgii opereazii
un copil de 2 ani fli jumiitate.

Chirurgia maxilofacialii
Chirurgia orala i maxilofaciala
este0 forma specializatade chirurgie ce se efectueazape tesuturile
fetei, maxilarei dinti. Uniicopii se
nasc cu buza despicatai, uneori
i cu palatdespicat(palatoschizis).
Pentru corectareaacestordefecte
i asigurareadezvoltariinormalea
fetei estenecesarainterventiachirurgicala.Uneori,pentru a corecta
palatoschizisul, este nevoie de
grefa osoasa.
Unii copii au nevoie de 0 a doua
operatiepentrua corectadeforma-

navertebrala,precumspinabifida,
diformitati ale membrelor,precum
piciorul stramb,saualtedefecteca
Neurochirurgie
Tumorile creierului sunt a doua degetelesupranumeraresau luxacauzade cancer, ca frecventa, la tia congenitala de old. Copilul
copii i aproapelntotdeaunanece- necesitasupraveghereregulataIn
sita interventie chirurgicala.Afec- timpul perioadei de cretere i,
teazafrecvent cerebelul,ducandla uneori,i caadult. Copiiicu paralipierderea progresiva a stabilitatii zie cerebralaar puteaaveanevoie
In picioare a copilului. Craniul de sustinereacoloaneivertebrale.
copilului estedestulde elastic,aa Ortopeziise ocupa i de oasele
lncat durerile de cap i semnele fracturate,0 situatiefrecventala
caracteristicede presiuneintracra- copii. Unele fracturi pot afecta
niana apar relativ lent, ceea ce nucleii osoi de cretere i pot
aparea probleme In dezvoltarea
lntarziediagnosticul.
Epilepsiaeste 0 boalaa creieru- osoasa, care trebuie urmarita
lui caracterizata prin pierderi atent.
brute de contienta,lnsotite de
convulsii. Cand pacientul nu rasChirurgia nasului, gatului i
punde la tratamentul medica- urechilor
mentos se poate apela la chirur- Chirurgii ORL rezolva problemele
gie - aspectul critic este legat de nasului, gatului i urechilor, dar
identificarea partii de creierres- exista 0 tendinta de a se specialiponsabila de crize ilndepartarea za lntr-un singur domeniu dintre
cele trei.
ei In siguranta.
Alte afectiunice necesitainterven- Surditatea la copii este 0 boala
tii chirurgicale sunt hidrocefalia congenitalarelativfrecventa.Teh(lichid In excesIn creier), sindro- nologia moderna vine In ajutorul
mul Chiari (creierul sau coloana acestor cazuri prin implanturi
vertebrala lmping i deformeaza cohleare,dispozitivece se fixeaza
bazacraniului),traumatismedato- In urecheainterna pentru a permirate accidentarilor.
te recePtiasunetelor.
Chirurgiaconductului auditiv (timChirurgie ortopedicii
panostomia cu insertia unui mic
Chirurgii ortopezi sunt specializati tub) este necesarapentru a trata
In corectareadefectelor scheletu- infectiaurechii medii (otita medie).
lui osos. 0 parte din ele sunt con- Urechiledeformatepot fi remodegenitale, altele dobandite de-a late cu ajutorul chirurgiei plastice
lungul vietii. Defecteledin natere (otoplastie),la fel i nasuriledeforinclud problemelelegatede coloa- mate, prinrinoplastie.

'-/

Articole de chirurgie pediatrica In revista

Spina bifida (numita i
coloana rupta) apare cand
un defect de formare a
coloanei vertebrale lasa
maduva descoperita. In
cazurisevere,poaterezulta
un handicap mental sau
fizic sever.Articolul de fata
arata care sunt cauzelei
careeste tratamentul.

Chirurgia abdomenului la
copii implica tratamentul
anomaliilorsaualleziunilor
aparuteIn zonainferioaraa
trunchiului, excluzandplamanii i inima. Cele mai
frecvente operatii sunt
apendicectomiile, corectia
defectelor intestinului i a
herniilor.

Cunoscuti ca picior
varus equin, implica 0
rasucire permanenta a
piciorului,
astfel In cat
talpa nu sta dreapta pe
sol. Forma comuna
apare la unul din 1000 de
copii. De multe ori, interventia chirurgicala este
singura care rezolva problema cu succes.

Hidrocefalia (numita i
"apa In creier") este
cauzata de acumularea
de lichid cefalorahidian,
In exces, In cavitatea
craniana. Aceasta acumulareduce la creterea
presiunii intracraniene,
careapasape creieri
pe oaselecraniului,Inca
In cretere.Tratamentul
consta In drenajulexcesului de fluid In fluxul
sanguin.

V'

Capitolul

PEDIATRIE:Chirurgie

53
FOAIA5

ChirurgiaabdomenuLui

"--./

Chirurgii pediatri opereaza copii de toate varstele, de la fetii din uter, la adolescenti.
Mare parte din munca lor este centrata pe anomaliile sau leziunile din zona abdominala.
Chirurgia abdomenului implica
deschiderea abdomenuLui, portiunea inferioara a trunchiuLui,
care nu include pLamanii~i inima. Aceasta zona contine stomacuLTnsine, intestin~le, ficatul, splina, rinichii, pancreasul,
vezica biliara, vezica urinara,
vase de sange ~i, Lafemei, ovarele ~i uterul.

EXAMINAREA
FATlJLUI
Fe\iinenascuti pot avea afecti-

'-../

uni chirurgicale ce sunt depistabile Tnaintede na~tere. Chirurgii

pediatri lucreaza cu 0 echipa
de obstetricieni, care cerceteaza imaginile scanate ale fatului
pentru a depista eventualele
probleme rezolvabile chirurgical imediat dupa na~tere.
Problema aparuta ~i rezoLvarea ei vor fi discutate cu
mama ~i chirurgul va explica
Tndetaliu rezultatul probabil al
interventiei.

CHIRUGIAINTRAUTERIN4
0 parte din probleme vor necesita interventie chirurgicala Tnainte de na~tere. Aceste opera\ii
vor fi executate numai dad se
presupune ca fatul moare Tnainte de na~tere, daca operatia nu
este facuta.
Cele mai frecvente operatii
de aceste feLsunt cele de drenaj
al chisturiLor~i de mic~orare a
formatiuniLorintratoracice, care
Tmpiedicadezvoltarea inimii ~i a
plamanilor. Chirurgul poate interveni ~i pentru a reduce cre~terea rapida a unor tumori, prin
blocarea aportului de sange la
tumora.
Medicul asculta cu stetoscopul
zgomotele din stomacul unui
baietel. Auscultatia (ascultarea
sunetelor din corp) abdomenului
copiilor poate diagnostica
0 per/tonita sau 0 vezica urlnarii
marita ori perforata.

Probleme aLetractuLui dig_estiv La copiL

TractuLdigestiv,
prezentat
. .
alclln forma d es f a~ura t a,
A

'.'
"j

po:ne~te de la gura ~i :,e

sfar~e~te Laanus, trecand
prin stomac, duoden,
intestinulsubtire
~i gros.
Este 0 structura compLexa,
~i este expus multor

i I

~
D :J
\

Principale probleme
sunt
enumerate
aici.

severe ~i sesau
trateazii ~
chirurgical
prin reechilibrarea
hidroelectreliticii.

Reflux gastroesofagian.
Regurgita~ile(varsaturile)cu
continut stomacal includsecretii
peptice ~iacide. Pot provoca
arsuri severe (pirozis).

~fec!iuni,.ln ti~puL vi.etii..

intrauterine ~11n copllarle.,

Obstructie duodenalii.
Cauzatii de atrezia
(fngustarea) duodenului,
riisuciri, tractiuni sau
blocaje lecale. Poate
"
produce viirsiituri
I

Esofagul

DUOden

\"

~.
.

-~

,L Intestin
'-- e
'

~\
"

9ros

"

Int

"./

Gastrita.
Inflamatie ~i sangerare
a mucoasei gastrice.
Poate duce la ulcer
gastric.
Atrezia jejunals
~i lIealii.
Obstructie a
intestinului
subtire. Produce
viirsiituri ~i
regurgitaiii
biliare.

{
,
"

vindeca spontan.

Stomac

~'

stomacspreesolag.

Frecventii la copii,
dar 80% din cazuri se

(""\

,~

Hernia hiatalii.
Protruzia unei parti din

~t in

subtlre

.....

.,...

'--

Apendicita. -

Inflamatiea apendicului, tub

subiire la fnceputul intestinului
subiire. Nu are nici un rei, dar
poate Ii nevoie de fndepiirtarea
lui chirurgicalii pentru evitarea
complicatiilor.

MANEVRE
MINIMINVf\ZIVE
Opera\ia pe fat, Tnuterul mamei,
este practicabila dar chirurgii
prefera manevrele minim invazive. Aceasta implica tot ce e posibil pentru a tine copiluLTnvia\a, Tn
uter, ~i a face opera\ia dupa na~tere. A opera copilul dupa na~tere este mai simplu ~i mai sigur,
deoarece chirurgul are de-a face
cu un singur pacient, nu cu doi.

1',
../'

\, /

I,

Prolapsul rectal.
Protruzie a mucoasei
sau fntregului rect.

CHIRURGIACQUL TR~SUNETE
Chirurgii
opereaza frecvent
fatul nenascut cu monitorizare prin ultasunete. Aceasta
Tnseamna ca nu mai e nevoie
de deschiderea mamei sau de
administrarea
anesteziei generale. Chirurgul
introduce
printr-un ac un endoscop subtire ca sa examineze fatul Tn
utero Prin ac se pot introduce
instrumente diverse, precum
cele pentru drenajul chisturilor sau instrumente laser pentru cauterizari.

PEDIATRIE: Chirurgie

\",..I

Un pacient cu hernie inghinalii

in zona inferioarii a abdomenului
apare 0 umfliiturii prin peretele
abdominal. Ea poate fi evidentiatii
la efort sau la tuse.

Cl1lRURGIA POSTf\JA.JALA
Odata nascut copilul, cele mai
fr~cvente interven\ii sunt pentru probleme intestinale. Poate
aparea 0 lipsa pe tractul intestinal, de exemplu la nivelul duodenului; daca tractul duodenal
nu este complet format, se va
produce un blocaj. Intestinele
pot fi rasucite, duble, torsionate,
bloc ate de fecale sau chisturi
S;i infectate. Daca exista blocaj
complet S;inu este tratat, copilul
va varsa S;ise va imbolnavi gray,
dar daca obstruqia e doar par\iala pot trece luni de zile pana La
depistarea ei.
OPERATIILE CU INTERNARE
,

Cand apare sange in urinii 0

investigatie uti/ii este 0 radiografie
a ureterului - tubul care dreneazii
urina din rinichi ciitre vezica
urinarii. in acest caz apare 0
tumorii.

stomac, pentru a asigura aportul alimentar.

Copiii mai sufera de ulcere
gastrice, S;imulte cazuri de gastrita, care duc Lainflama\ia mucoasei gastrice S;ila sangerare.

interven\ie chirurgicala, dar in

10% din cazurile cu arsuri la
RIN ICHIL$L'EZIQ\JJBl NAJiA
stomac, opera\ia devine neceAfeqiunile
rinichilor
includ
sara. Procedura se aplica mai
chisturi in rinichi S;iblocaje ale
frecvent La copiii cu handicap
aparatului de excre\ie urinar.
fizic sau psihic, care nu pot inghi\i normal. Interven\ia este Copiii pot avea doua randuri de
necesara pentru a preveni asrinichi, afec\iune cunoscuta ca
pira\ia [inhalarea) alimentelor S;i rinichi dublu, cu doua sisteme
complete de excre\ie pe ambele
suprainfectarea.
In cazul copiilor cu afectare
par\i. 0 alta anomalie este rinineurologica, incapabili sa se chiulin potcoava: cei doi rinichi
alimenteze singuri, chirurgul insunt uni\i intr-o forma\iune semicirculara.
troduce un tub prin abdomen, in

Alte afeqiuni includ refluxul

de urina, care afecteaza rinichii
S;inecesita interven\ie chirurgicala pentru a asigura drenajul
urinar corect. Ureterele sunt
tuburi care transporta urina de
la rinichi in vezica urinara. Cateodata ureterele sunt dilatate din
cauza refluxului mare sau din
cauza blocajelor ureterale.
Pot sa apara infeqii la nivelul
vezicii biliare, sau poate fi nevoie de interven\ie chirurgicala
pentru rezolvarea anomaliei. De
exemplu, aportul anormal de
sange Lavezica urinara provoaca
sangerare, care poate fi detectata in urina. Acest aspect necesita
interven\ie chirurgicala.

'-'

DE 0 ZI

Copiii sunt \inu\i, ori de cate

ori este posibil, cat mai pu\in in
spital. Ei pot fi interna\i, opera\i S;iexterna\i in cursul aceleias;i zile.
Problemele obis;nuite includ
prezen\a de lichid in scrot, umflaturi in diverse zone din abdomen S;iin zona ombilicala. Un
numar insemnat din copii care
au nevoie de interven\ii chirurgicale sunt cei care au hernii,
situa\ie in care un organ sau un
\esut proemina in afara corpului. Cea mai frecventa hernie
este cea ombilicala, la fete, situa\ie in care organele abdominale imping in zona ombilicala
S;icea inghinala Labaie\i, la care
pungi cu \esut sau grasime trec
prin peretele abdominal, in zonele lui slabe.
Arsurile Lastomac sunt foarte
frecvente la copii, fiind cauzate
de refluxul gastic de acid catre
esofag. Tn majoritatea cazurilor
problema se poate rezolva fara

Obiectele inghiFte
0 situatie frecventa la copiii de
varsteintre 2 i 4 ani esteinghitirea monezilor. Aceasta creeaza
probleme cand moneda se blocheazaIn esofag, provocand disconfort i dificultati la deglutitie.
Ceamai utilizatametodade extractie a lor este endoscopia,In timp
ce copilul estesub anestezie.
Ca alternativa se poate trece un
cateter pe langa moneda i se
umfla un balon sub ea, pentru a 0
debloca.De obicei, interventiachirurgicala nu este necesara:dad
monedaajungeIn stomac,vatrece
prin tractul digestiv In interval de
24-48 de ore.
Unele dintre obiectele cele mai
periculoaseInghitite de copii sunt
bateriile, dintre care cele mai rele
sunt cele mici, In forma de disc.
OdataajunseIn stomac ele pot sa
ramanaaici i sa intreIn reaqie cu
acidul gastric, arzand mucoasa
gastrica. S-ar putea sa fie nevoie

in mod surprinziitor, acest ac

de sigurantii deschis a trecut
prin stomacul copi/ului dupii ce
a fost inghitit. Pentru a preveni
lezarea intestinului s-a intervenit
chirurgical.

0 monedii de dimensiuni mari,

blocatii in esofagul copi/ului,
care, nu numai cii a produs
disconfort, dar a pus ~i probleme
la respiratie.

de interventie chirurgicala pentru

extragerealor.
Radiografia stomacului copiilor
care au Inghitit obiecte diverse
poate arata existenta cerceilor,
acelor, jucariilor i altor obiecte
mici i ar putea necesitainterventie chirurgicalapentrua evita afectareastomacului.

\J

Capitolul

PATOLOGIE: MorfopatoLogie

61

Analiza colesterolului
~

FOAIA2

Colesterol este un cuvant la moda al prezentului. 0 cre~tere a acestei grasimi in sange

cre~te riscul de boala coronariana - cauza angorului ~i a atacului de cord.

.
Ce este colesterolul?

grasa, esentiala pentru buna functionare a organismului. Este prezent

In membraneletuturor celulelors;i
intra In compozitia unor hormoni
- de exemplu hormonii sexuali, a
sarurilor biliare, care sunt implicate In digestie. 0 parte din colesterol
provine din alimentatie -In principal, alimentele de origine animala
- dar majoritatea este sintetizat din
produsele chimice,In ficat.
Colesterolul este transportat la
tesuturi prin sange, sub forma unor
particule foarte mici, amestecate cu proteinele s;icu alte grasimi,
numite lipoproteine. Majoritatea
0 formeaza as;a numitele proteine
cu densitate mica [LOU, dar aproximativ un sfert este sub forma
de lipoproteine cu densitate mare
(HOL).Aceste doua forme de colesterol se comporta diferit. Particulele de LOLtransporta colesterolul
de la ficat spre tesuturi, dar HOL-ul
pare sa transporte colesterolul de
la tesuturi Inapoi la ficat, care apoi
secreta bila.
Colesterolul

\~

Colesterolul este un lipid,

compus din carbon (ro$u)
$i hidrogen (galben). Este un
consfftuentcelularimportant
Iii joacii un rol crucial in sinteza
hormonilor Iii a siirurilor
biliare, precum Iii in transportul
griisimilor in sange, ciitre
tesuturile din tot organismul.

este 0 substanta

Perete
arterial
Depozite de
grasime, adunate
pe peretele arterial,
sub forma de
placa.

Suprafata neregulata a
placii cre$te probabilitatea
aderarii celulelor din sange
la peretele arterial.

Colesterolul

Nivelurilecrescute de colesterol,
In special de LOLcolesterol, In
sange se asociaza cu dezvoltarea
aterosclerozei (Ingustarea arterelorl. Cand aceasta afecteaza
arterele coronare poate duce la
angor sau atac de cord; la nivelul
arterelor cerebrale, poate provoca atac cerebral, iar la nivelul
arterelor ce iriga membrele, In
cazuri rare, la gangrena.
Majoritatea studiilor s-au concentrat pe rolul colesterolului In
boala de inima, care este principala cauza de deces din Romania. 5tudiile clinice au aratat ca
scaderea colesterolului reduce
procesul de ateroscleroza s;iriscul de deces prin boala cardiaca.
Oes;inivelurile crescute de colesterol sunt un factor important
In boala de inima,sunt implicatis;i
multi alti factori. Boala este mai
frecventa la fumatori, la cei cu
hipertenisune arteriala s;ila diabetici. Este rara la femei, pana la
menopauza, dar incidenta cres;te

0 arterii siiniitoasii, prezentatii

aici in sectiune, are peretii
bine delimitati $i nu apare nici
0 obstructie. Orice blocaj ar
crelite semnificativ probabilitatea
aparitiei unui atac de cord sau
a unuiatac cerebral.

Dacii sangele ce striibate arterele

coronare contine un nivel ridicat
de colesterol, pliicile (straturile)
de aterom se vor constitui pe
suprafata internii a arterelor. Dacii
sangele care circulii intalne$te
portiunile rugoase de placii de
aterom, celulele se adunii $i pot
forma un cheag de sange care sii
blocheze complet artera.
ingustarea arterelor coronare
este principala cauzii a boW
coronariene.

~i boala de inima

in contrast, aceastii arterii este

ciiptu$itii cu depuneri care
restrictioneazii mult spatiul prin care
poate trece sangele. Acest aspect
este datorat nivelurilor crescute de
colesterol din sange, care au dus la
aterosclerozii: depuneri de griisime
pe peretii arterelor.

brusc, dupa aceasta perioada. 5e

cunosc multi alti factori de risc,
precum antecedentele de boala
cardiaca In familie, surplusul de
greutate s;isedentarismul.
Din cauza faptului ca sunt implicati atatia alti factori, colesterolul nu poate fi tratat izolat. 5copul scaderii colesterolemiei este
acela de a reduce riscul bolii de
inima, dar pentru a-l atinge este
nevoie de schimbarea stilului de
viata, identificarea hipertensiunii
arteriale s;i a diabetului s;i tratamentul lor. Modificarile In regimul alimentar, In special reducerea aportului de grasimi saturate
[de origine animala] reprezinta un
aspect important al tratamentului
celor cu hipercolesterolemie.
HOL colesterolul este denumit deseori "colesterol bun" s;i
nivelullui mare e asociat cu risc
scazut de boala cardiaca. HOL
colesterolul poate fi crescut prin
exercitii fizice s;imoderarea consumului de alcool.

PATOLOGIE:MorfopatoLogie
Cauzele colesterolului

ridicat

18

Nivelul crescut de colesterol este aproape intotdeauna datorat cre?terii

Iracjiunii LDL.Cauza poate
Ii genetica, dar rareori cauzele sunt determinate strict
genetic. Exista Irecvent
tendinja in unele lamilii de
crestere a colesterolului,
dar'lactorii
de mediu, in
special regimul alimentar,
sunt de asemenea importanji.
Un nivel crescut al colesterolului poate Ii 0 manilestare a altor boli, cum
ar Ii hipotiroidismul, care
inseamna activitate scazuta a tiroidei.

16

,~
c: 14

.~
~

ec

c: 12

u
,~ 10
Cii
C
..Q 8

.~
Q.

~
~

6
4
..
2
0
4.1

5.2
Co/estero/

6.3
total mmo///.

7.3

Acest grafic arata

core/atia dintre nive/urile
co/estero/emiei $i rata
mortalitatii, prin boa/a
cardiaca. Cifre/e sunt
/uate dintr-un studiu pe
perioada de $ase ani, pe
1000 de subiecti de sex
masculin, cu varsta intre
35-57 de ani.

Aceasta aorta operata

(principa/a artera
a corpu/ui, care
transporta sange/e de
/a inima) prezinta p/aci
de aterom, sub forma
de pete a/be. Cauza
este nive/u/ crescut a/
co/estero/u/ui in sange.

Cum se masoara nivelul de colesterol?

Concentrajia
colesterolului
in sange

,
J
0 picatura

de sange este pusa

pe

un strip de testare a co/estero/u/ui.

Apoi stripu/ este pus intr-un aparat
numit Ref/otron, care determina

nive/u/ co/estero/u/ui in sange.

poate Ii masurata u?orin orice laborator de analize medica Ie, atat in spital,
cat ?i in alte laboratoare cu care colaboreaza medicii de lamilie. Se vand
in larmacii kit-uri pentru autotestare.
Toate masoara colesterolul total, ceea
ce da mai pujine inlormajii decat masura rea separata a Iraqiunilor HDL$i
LDL?i, daca nu sunt lolosite corect, pot
da rezultate eronate.
Ingestia recenta de alimente nu
modilid nivelul colesterolului, deci
nu este nevoie de post inainte de a
electua testul. Testul nu masoara
insa un alt compus lipidic din sange,
trigliceridele. Acestea reprezinta un
lactor mai pujin important pentru
boala de inima decat colesterolul,
dar este util sa se cunoasca nivelul
lor, caci influenjeaza decizia asupra
medicajiei alese, daca urmeaza sa
se instituie tratament.

Cat de mult este prea mult?

Este mai corect sa ne gandim cardiaca, situajia este mai pula valori ideaIe individuale, mai jin tran?anta. Studiile arata ca
degraba decat la valori "norma- scaderea colesterolului reduce
le". Nu exista 0 corelajie directa riscul bolii de inima, dar nivelul
intre orice cre?tere a nivelului de la care se recomanda tratacolesterolului ?i riscul crescut ment medicamentos depinde ?i
de boala cardiaca.
de alji lactori de risc implicaji.
medicament os
Nivelurilemediiin randulpo- Tratamentul
pulajieisuntlntre 3,5-6.0mmol/l. poate Ii considerat ca liind util
Pentru cei care sulera de angina la niveluri de colesterol porpectorala (angor), sau care au nind de la 7,5-8,0 mmol/lin sus,
avut deja un atac de inima, cere- chiar ?i in absenja altor lactori
bral sau 0 procedura de revascu- de rise.
Aspectele linanciare sunt ?i
larizare, precum bypassul, jinta
tratamentului ar trebui sa lie va- ele de luat in seama ?iexista conlorilecuprinseintre 4,5-5 mmol/l. troverse privindelortul linanciar
Muljipacienji vor avea nevoie de semnilicativ pe care It implica
tratament medicamentos pentru administrarea medicajiei hipoa atinge aceste valori.
lipemiante la cei cu rise scazut
Tn cazul prevenjiei primare, de boala coronariana, chiar daca
adica scaderea colesterolul
administrarea medicajiei scade
la cei lara semne de alectare
riscul ?i mai mult.

v
1

Acest aparat Ref/otron, de

masurare a co/estero/u/ui in
sange, arata un nive/ de
7,3 mmo///, ceea ce reprezinta
0 va/oare crescuta. Rezu/tatu/

apare instantaneu,
dupa
analiza stripu/ui pe care
s-a picurat sange/e
din degetu/ intepat
a/ pacientu/ui.

Testarea aCaSa !?itesta rea In laborator

Cele mai exacte. metode de determinare a c01esterolemiei
sunt
cele practic~te In laboratoarele

specializate.
Aici se face analizadin cantitati
mici de sangesau de pe stripuri
pe care a lost pusa 0 picatura de
sange luata prin Intepareadegetului.Analizaimplicaenzimespecifice, numite colesterol oxidaze.
Enzimele sunt specilice Iraqiunii
HDLsau LDLi adauga 0 molecula de oxigen la colesterol. Scaderea oxigenului In mediul de testare poate Ii cuantilicata direct.
Recent, cateva companii au produs aparate de testare a colesterolului acasa, pentru populatie.
~i aceste teste lolosesc tot enzime, care sunt impregnate Intr-un

test strip. Cel ce Ie folosete

Inteapa un deget cu un ac steril,
lurnizat odata cu aparatul, i
pune 0 picatura pe strip. Aceasta
duce la modificarea culorii, care
poate Ii comparata cu un set de
culori de pe kitul de testare, liecare culoare corespunzand unui
anumit nivel. Ele sunt utile In
monitorizarea
modilicarilor
colesterolemiei, In regimurile
hipolipemiante, cu aport scazut
de colesterol, dar masoara
numai nivelul total al coesterolului In sange, nu i Iraqiunile HDL
i LDL.Cei ce Ie lolosesc i au
valori la limita ale colesterolului
sau au lactori de risc asociati,
trebuie sa mentina i controlul

\..-I

prin medicul de familie.

ENCICLOPEDIA MEDICALA
.f:

'5' "i'

F1Z!()l.lliOG
IE;'!;;

Cumcontroleazaurecheaechilibrul
'

Urechea nu asigura numai auzul, dar este responsabila ~i pentru simtul echilibrului,
in activitatile de zi cu zi, de la urcatul scarilor pina la mersul pe role. Structurile'
responsabile pentru aceasta sunt in urechea interna.

Schiorii olimpici sunt in stare sa

i;;i pastreze echilibrul la viteze
de peste 80km/ora. Acest lucru
este posibil cu ajutorul urechii
interne.
Urechea este formata din trei
parii. Partea externa, vizibila,
[pavilionul urechii ;;i conductul
auditiv) aduna si concentreaza
undele sonore. In urechea medie, timpanul vibreaza ;;i cele
trei oscioare transmit vibraiiile
catre urechea interna. Urechea interna indepline;;te doua
funqii: cohleea prime;;te undele sonore ;;i le transmite mai
departe catre creier, iar partea
vestibulara, prin labirint, detecteaza modificarile de poziiie ale
corpului.

LABIRINTUL
0505

'

Parte'a urechii interne responsabila de echilibru se nume;;te

labirint osos. Labirintul membranos este inconjurat de un
lichid, numit perilimfa. Tn interiorul labirintului membranos
se alla alt lichid, endolimfa. Lichidele nu fac doar sa umple un
spaiiu, ele sunt 0 parte eseniiac
la a sistemului de echilibru.
Pariile individuale ale labirintului osos sunt sensibile la mi;;care, rotaiie ;;i orientarea capului.

Urechea extern a

Urechea
timpanul
oscioare
sunetele
interna

medie
i cele trei
care transmit
ci3.treurechea

Acest desen al urechii este

impiirtit in trei sectiuni: urechea
externii, care cuprinde pavilionul
urechii Iiconductul auditiv;
urechea medie, in care se
giisesc trei oase mici Ii timpanul
Iiurechea internii, ce contine
cohleea Iiorganele de echilibru.

Urechea interna
labirintul osos si membranos,
care adapostete cohleea i
organele de echilibru.

Pavilionul
urechii partea
externa,
vizibila, a
urechii.

..

Timpanul
membrana care
transmite sunetele
de la urechea extern a
catre oscioarele
urechii medii.

Oscioarele
trei oase micute,
ciocanul, nicovala i
scarita, care transmit
sunetele.

Cohleea
partea urechii interne
implicata in auz

mersul sunt afectate graV,p(odll.

cand vertij i dezorientare.
echilibru. Cand micam capul, Dacamediul nostru se rhddifica,
lic.hidele se deplaseaza In direqia
aacum seintampla candtbgji~rtl
opusa i creierul percepe schim- sau calatorim pe mare, sisterm.pl
. barea de pozitie. Amplitudinea
vestibularpoatereactiona,ducand
schimbarii este diferita In fiecare la raul de avion sau de vapOr,
'lireche (depinde de partea In care
Acelaiefect aparecfihdcons.!1Intoarcem), dar sistemul ramaIn eohilibru. Daca Insa sistemul mam preamult alcool.
lular dintr-o ureche este dis- Recent,oameniide tiintaall stl1'
activitatea celeilalte urechii diat efectul imponderabilitatiiasu'
sa senza1ie de rotatie (vertij) pra sistemului vestibular. Unii
astronautiau simptomeminors de
partea neafectata.
este distrusa functia vestibu- afectarevestibularala Intoarcerea
. belor urechi, 'postura i pe Pamant.
Ca~ stam nemicati,lichidele din
canalelei camerele urechii suntin

~
Un schior olimpic, care se deplaseazii cu vitezii mare Iicu schimbiiri
brulte de directie, dar care este permanent conltient de pozitia lui,
multumitii simtului echilibrului dat de urechea internii.

Par!ile urechii responsabile de echilibru

\..-I

Canalele ~i ind3perile labirintului osos

protejeaza canalele ~iincaperile labirintului

membranos, ce contine lichidele ~isenzorii.
CANALELE
SEMICIRCULARE LABIRINTULMEMBRANOS
Canalele semicirculare sunt trei
tuburi osoase, fiecare pozitionata in unghi drept fata de celelalte
doua. Din cauza pozitionarii lor,
dJt ?i a structurii, ele sunt capabile sa detecteze fiecare mi?care
in spatiul tridimensional?i reprezinta partile sensibile la mi?carea de rotatie.
Fiecare canal are un capat deschis intr-o vezicula, numita ampula, ?i este plin cu lichid numit
endolimfa. Exista celule receptoare localizatein ampula fiecarui
canal, cu prelungiri ciliare, care
proemina in endolimfa. Ace?tia
stifnuleaza nervul vestibular, care
trimite semnale catre cerebel.
Cand ne mi?cam, apare 0 mi?care reflexa, numita nistagmus
[mi?carea inainte?i inapoi a ochilor), care previne aparitia ametelii.Ochiise mi?ca incet, in direqia
de rotatie, ceea ce ne ajuta sa ne
concentram pe un punct fix.

I\I1~P"ii.!a;il):!!S!~jtie

1{~~tic.alii

~i.i.tid

Vestibulul contine doua vezicule suprapuse, utricula ?i sacula. Acestea sunt cunoscute sub
numele de otolite ?i raspund de
orientare. Pe suprafata interna a
fiecarui sac exista un pachet larg
de 2mm, 0 macula care monitorizeaza pozitia capului.
Utricula se intinde orizontal ?i
prime?te informatiile legate de
mi?carile capului, dintr-o parte
in alta. Sacula, despre care se
?tie mai putin, se banuie?te ca
raspunde la mi?carile in sus ?iin
jos ale capului, din cauza aranjamentului ei vertical. Tmpreuna,
utricula?i sacula permit detectarea oricarei mi?cari a capului.
Organele de simt, in special cele din utricula, joaca un rol
important in controlul mu?chilor
picioarelor, trunchiului ?i gatului,
pentru a pastra pozitia ortostatica a corpului.

Fiecare macula contine membrana bazala?i cea tectoriala,

care vor actiona asupra cililor
Icelule senzorialeJ. Din aceste celule vor porni semnalele
catre creier, sub forma de impulsuri. Ciliisunt acoperiti de
formatiuni gelatinoase, care
contin mici cristale care apasa pe cili. Cand grupurile de
Macula utriculei este
pozitionatii orizontal, cu cilii
ingropati in stratul gelatinos.

Creasta ampulara este 0 for-

matiune senzoriala de forma

con'ica din interiorul ampulei
- partea umflata a fiecarui
canal semicircular. Exista
sase creste in fiecare ureche.
Fiecare creasta este inconjurata de un lichid numit endolimfa.
Fiecare creasta raspunde
Cilii din masa gelatinoasii sunt
conectati la celulele receptoare
i la fibrele nervoase. Ciind
capul este nemicat, cupula nu
micii nici ea.

Canale semicirculare
Trei canale osoase,
pozi~ionatefn unghi
drept fntre ele,
ce con~ln Iichid
- endolimfa.

Crista

ampullaris

Un organ de sim~ce
raspunde la mi~care

Sacula
a vezicula

care

este parte a
vestibulului.
Inauntrul ei se

Nerv vestibular
Nerv care conduce
impulsurile
nervoase de la
celulele senzoriale
~i organe catre
partea inferioara
a trunchiului
cerebral.

gase~te macula.

~I

Utricula
Un spa~iu
mai larg, care
face parte din
vestibul. Con~ine
macula - 0 zona
reliefata,

ce

con~ine senzori.

Ampula
a camera rotunjita,
la baza canalului
circular. Con~ine
crista ampullaris

Endolimfa
Un lichid vascos,
care raspunde la
mi~carile capului.

Cohleea
Parte a
labirintului
membranos,
implicata fn auz,
nu fn echilibru.

'-"

cili suntindoite - de exemplu

din cauzaapledirii capului cilii sunt stimulati ?i schimba
frecventa impulsurilor trimise catre nerv.
Cilii din centru sunt rotunjiti, iar cei din periferie sunt
cilindrici. Aceasta le cre?te
sensibilitatea
la mi?carile
fine ale capului.

Ciind c"Jpul este aplecat,

endolimfa i gravitatia imping
stratul in jos, stimuliind cilii.

la mi?carile capului ?i transmite informatia mai departe,

de-a lungul nervului vestibular, catre creier.
Cilii sunt incastrati intr-un
con gelatinos, numit'cupula.
Orice mi?care a capului
face ca lichidul sa se miste
In jurul cupulei ?i sa activeze
formatiunile ciliare.

\-I

Ciind capul se micii, endolimfa

micii cupula, stimuliind ci/ii.
Acetia trimit semnale ciitre
creieT, care inregistreazii
micarea.

ENCICLOPEDIA

MEDICALA

----.

"

Scleroza multipUi
------orne -.-

""',,,,------

Scleroza multipU3 (prescurtat

SM) este 0 boala cronica a sistemului nervos central (SNCI.care
afecteaza in special adultii tineri
$i de varsta mijlocie. Boala produce afectarea stratului de mielina care inconjoara $i izoleaza
celulele nervoase din creier $i
din maduva spinarii. Zonele de
inflamatie se numesc leziuni sau
placi $i ele afecteaza function a-

rea nervilor implicati. Aceasta

face ca simptomatologia sa fie
variabila, depinzand de partea
din SNC afectata.
Simptomele tipice care pot sa
apara sunt urmatoarele:
Materia alba a creierului
III Probleme de concentrare $i
memorie
II1II
Dementa

IiIII
IiIII

--

----

Depresie
Confuzie

Nervuloptic
III Nevrita [optical retrobulbara:
inflamatie a nervului
optic, care duce la vedere
inceto$ata $i durere la
mi$carile globilor oculari,
uneori pierderea vederii la un
ochi.
Trunchiulcerebral
IIIiILipsa de coordonare
mainilor
II1IISlabiciune

\~

Un ac de punetie lombara este

inserat in zona inferioara a
spatelui, sub anestezie locala ~i
este extrasa 0 cantitate mica de
lichid cefalorahidian. in aceasta
proba se vor cauta anumiti
anticorpi.

II Vedere dubla
II Nistagmus (mi$cari rapide
involuntare ale ochilor)
II Mers nesigur

....

--' tn
n

Maduva spinarii
II Slabiciune
II Greutate in membre
II Pierderea controlului
sfincterian lincontinenta
urinara $i fecala)
,
II Probleme urinare, cum
ar fi cre$terea frecventei
urinarilor, vezica urinara
iritabila
III Parestezii (intepaturi $i
furnicaturi] la nivelul
membrelor, fetei sau
trunchiului.

Demilelinizare
- In SM, stratul
de mielina este

Simptome paroxistice
III Nevralgia de trigemen,
distrus ~i se poate
episoade scurte de durere
dezvolta In loc tesut
intensa pe traiectul nervului
cicatricial. Acest lapt
trigemen,
reduce proprietatile
III "Maini nefolositoare'"
izolante ~i poate
- pseudoatetoza membrului
duce la alectarea
axonului.
superior - mana instabila, ce
Leziuni
nu poate fi coordonata $i care
Zone locale de
nu recunoa$te obiectele puse
alectare a celulei
in palma.
nervoase, cunoscute
III Semnul Lhermitte - senzatie
~i ca placi.
de $OCelectric in jos, pe
Macrofage
Celulele lagocitare ale sistemului
trunchi sau brate, la flectarea
imunitar, care Indeparteaza
gatului.

in portiunea de sus a
desenului este 0 zona de
teaca nervoasa normala, iar
la dreapta se vede 0 zona
demielinizata. Distrugerea
locala a tecii de mielina
afecteaza conducerea
nervoasa. 5imptomele
5M
depind de tipul de celule
nervoase afectate.

Diagnosticul SM la debut este

dificil, datorita bolii insa$i, care
se manifesta la inceput prin
simptomatologie de scurta durata, care poate sa dispara apoi
in cateva saptamani. Diagnosticul trebuie sa fie clinic, prin
confirmarea prezentei placilor
in cel putin doua zone ale SNC,
de cel putin doua ori.
Episoadele trebuie sa dureze minim 24 de ore $i sa fie
despartite de un interval liber
de cel putin 0 luna. De asemeni
trebuie eliminate alte afeactiuni similare, precum SIDA,
limfomul (tumora a ganglionilor limfaticil. ataxia Friedreich

nedeslu$ita)

Corpul celuleiportiunea principala a

celulei nervoase, de unde
pleaca librele nervoase.

a mU$chilor fetei

III Dificultati la deglutitie

II Disartrie [vorbire

Teaca de mielina - strat

ce Inconjura axonul ~i
n izoleaza, permitand 0
conducere electrica mai
elicienta.
I

--

portiunea de mielina afectata.

mag nOS t rC-_~~.-

[0 afectiune a sistemului nervos

mO$te~ital. sau leziunile maduvei spinarii.
Diagnosticul specific al SM
trebuie sustinut cu mai multe
investigatii, dintre care:
II Punc~ia lombara - lichidul
cefalorahidian (lichidul ce invele$te creierul $i maduva spinariiJ poate arata anomalii ale sis-

in aeeasta imagine
RMN computerizata,
marita ~i colorata,
apare un creier
afeetat, placi de 5M
se pot vedea elar In
zonele palide.

-temului imunitar, care nu apar

in sange.
l1liTeste de electrofiziolgie
Raspunsurile la stimularea vizuala $i cerebrala vor fi, de obicei, intarziate.
II1IIRMN (rezonanta magnetica
nucleara]
Electuata pe maduva sau creier,
va arata zonele cu leziuni. Localizarea primului simptom va arata locul unde se va lace RMN-ul.
II Cistoscopie (imagini din vezica urinaral. masurarea in
dinamica a presiunii in vezica,
investigarea cu ultasunete a
rinichiului $i a vezicii urinare,
pentru evaluarea pacientilor
cu simptome urinare. Pentru
ca nicio analiza nu poate Ii 100%
concludenta, ar putea dura luni
sau ani pana la confirmarea diagnosticului. De cele mai multe
ori, doctorul nu va lace cunoscut pacientului
diagnosticul
pana cand nu exista 0 conlirmare sigura a bolii.

,..-

CD

.,
0

N
DJ

c:
,..,....
'"C

,..DJ(

t
~
(J')

ro.Rn 0.5t i C-'~<-""_..-

,CD

.,
0

N
CJ

SMeste

0 boala

imprevizibila. lueaza progresiv, spre inrau-

Modelul tipic este cu recaderi

care

dureaza

cateva

sapta-

mani, urmate de remisiuni

care pot dura luni sau chiar
ani de zile. Mai rar, boala evo-

c:
,.....
1""+

-.

"'C

,,~

,.....

CJ(

ta\ire, de la inceput. Handicapul fizic apare imprevizibil, in

evolu\ia bolii ~i se datoreaza
unei remisiuni incomplete,
unui progres lent al bolii sau
al ambelor.
Varsta tanara la debut, apari\ia nevritei optice sau a tulburarilor de simt [lurnicaturi
~i in\epaturi] ind'ica de obicei
un prognostic mai bun. Unul
prost este dat de apari\ia paraliziilor ~i a disfunqiei cerebrale.

Medicu/ efectueaza 0 ecografie

rena/a !!i vezica/a unui pacient ce
acuza simptome caracteristice
SM. Rezu/tatu/ investigafiei
va contribui /a precizarea
diagnosticu/ui.

0 remisie aproape totala, dupa

primul'atac, ~i durata ei mare
sunt elemente de prognostic favorabil. Recaderile frecvente pot

duce la handicap fizic crescut.

Cu cat leziunile eviden\iate prin
investiga\ii sunt mai evidente, cu
ata! handicapul va fi mai mare.

Tipwri de
Se descriu patru tipuri principale
de sclerozamultipla:
SM benignii (circa 20% din
cazuri),debuteazacu cateva atacuri minore, urmate de revenire
completa, fara agravareIn timp
i fara handicappermanent.
SM recurent - remisiva(25% din
cazuri) implica atacuri care pot
dura de la ore, la luni de zile, In
care simptomele revin sau apar
altele noi, urmatede perioadede
remisie, de durata variabila,uneori chiar de ani.

SM secundar progresivii (circa

40 % din cazuri) Incepe la fel cu
cea recurent remisiva, dar remisia se oprete la un anumit stadiu i boala evolueaza progresiv.
SM primar progresivii (15% din
cazuri), numita i cronic progresiva, implica evolutie constant
nefavorabila i handicap progresiv.
Nu exista 0 periodicitate a ciclului atacuri-remisii.Soalase agraveaza continuu, sau se poate
stabilizaIn orice moment.

\,..,/

--~~Incfdent~-Pr~valen\a bolii in Romania este

de 30 de cazuri la 100.000de locuitori.
Varsta tipica este intre 20-40
de ani, iar 67 din cazuri sunt femei. Boala afecteaza in special
popula\ia de tip caucazian, din
Europa ~i America de Nord, iar
din punct de vedere geografic
este mai raspandita in zonele
temperate ~i mai rara la tropiceo In jur de 15% din cazuri au

0 r~da d; g;';d-;', afectata de

aceea~i boala, de~i nu se poate demonstra ca boala este
mo~tenita genetic. In general,
daca un parinte are SM, ~ansa
ca ~i copilul sa dezvolte boala cre~te de 20 pana la 40 de
ori. Trebuie men\ionat totu~i
ca ~i in aceste condi\ii probabilitatea este mai mica decat
in cazul bolilor de inima sau
a cancerului.

Pana acum nu au fost precizate exact cauzele SM, dar

se fac numeroase studii. Sa sugerat ca responsabil de
boala ar fi raspunsul imun la
0 infec\ie dobandita. Studii
recente au aratat ca injeqiile
cu beta interferon (0 substanta care interfera cu cresterea
~numitor virusuri] ar pr'oduce
un efect favorabil prin incetinirea evolu\iei bolii ~i reduce-

T-ratamenJ~wl~i man~~iementwtbolii

---

Pentru a ajuta pacientul sa faca fa\a bolii se poate apela

la psihoterapie, terapie ocupa\ionala, reabilitare ~i consiliere psihosociala. Toate metodele incearca sa valorifice la maxim poten\ialul pacientului ~i sa ii asigure cat
mai multa independen\a. Medicul trebuie sa evalueze
mobilitatea pacientului, posibilitatea de deplasare independenta pentru toaleta zilnica ~isa reevalueze constant
aceste funC\ii pentru a le valorifica la maxim. De~i SM
nu poate fi vindecata, tratamentul cu steroizi poate grabi
remisiile dupa acutizari ~i pot prelungi intervalul dintre
recaderi.
1
Tratamentul specific pentru ameliorarea anumitor simptome poate fi benefic.
III Carbamazepina sub forma de tablete pentru nevralgia de trigemen.
III Baclofen, tizanidina, pentru spasticitate (baclofenul
poate Ii injectat in lichidul cefalorahidian, prin punc\ie
lombara]
III Medica\ie anticolinergica pentru iritabilitatea vezicii
urinare

Simptome/e
SM sunt specifice fiecarui
bo/nav, !!i variaza ca intensitate. Tratamentu/
medicamentos,
modu/ de viafa, modificarea
dietei precum si consilierea pot face boa/a mai
u!!or de suportat !!i perioade/e de remisie, mai
fungi.

III Laxative pentru constipa\ie

III Betablocante, clonazepam, sau isoniazida pentru tremor
III Metilprednisolon in cure scurte ~i steroizi cu administrare orala, care inhiba procesele active specifice
bolii
III Amantadina (folosita ~i in Parkinson] pentru oboseala
III 0 dieta bogata in acid linoleic [0 substan\a ce se gase~te in uleiul de porumb ~i de soia, se crede ca ar
avea electe benefice]

rea severita\ii recaderilor.

Unii cercetatori cred ca e
vorba de 0 boala autoimuna,
in care \esuturile sunt atacate
de anticorpii produ~i de propriul sistem imunitar.
In ambele cazuri apar in
organism anumite celule imunitare asociate leziunilor de
SM.
Pana acum nu se cunosc
metode de a preveni boala.

.'to.../

wt ile
In Romania functioneaza
Societateade SclerozaMultipia din Romania, cu site-ul
www.smromania.ro.careofera ajutoriconsultantabolnavilor cu sclerozamultipla. Societatea are filiale In mai multe
oraedin tara i un numar de
telefon unde cei interesatipot
suna Help LineSM:
0 800 800 044 (apel gratuit In
reteaua Romtelecom).

'.-I

Amoxicilina
~

Date

generaLe

Amoxicilina este un antibiotic cu spectru larg - activa Impotriva unui numar

marede bacterii- careapartinegrupului penicilinelor. Anumite bacterii (In

special stafilococii, care produc numeroase infectii ale pielii i tesuturilor)
sunt rezistente la antibioticele din grupul penicilinelor, dar amoxicilina ramane Inca 0 optiune pentru tratamentul a
numeroase infectii. Administrata pe
cale orala, se absoarbe uor, i absorbtia nu este influentata de continutul
stomacului.

Molecula de amoxicilinii este asemiiniitoare cu

cea a peretelui bacteriilor. Ea este Incorporatii
In peretele lor, In perioada dezvoltiirii, $i Ie
opre$te cre$terea. Golurile astfel create In
perete fac bacteria sii se rupii.

NUMEORIGINAL
amoram, amoxil,
augmentin, galenamox

TIP DE MEDICAMENT
Antibiotic
PREZENTARE
Tablete
Solutie

NUMAI CU RETETA

.-',

,",--,I

. Potaparea reactii alergice, de la simpla iritatie, la

oc anafilactic, boala serului i sindromul StevenJohnson
(descuamarea
pielii i a mucoaselor).
Aceste efecte adverse pot fi
fatale i este vital sa se tie
daca pacientul este sensibil
la medicamentele din grupul penicilinelor.
Daca exista probabilitatea unei hipersensibilitati,
se cauta solutii alternative.
.In jur de 10% din pacientii cu sensibilitate la penicilina sunt alergici i la cefalosporine (antibiotice din
alt grup).
. Suprainfectia (0 infectie
noua, adaugata celei existente) cu candida, poate sa
apara, In specialla varstnici
i la cei debilitati.

Acest antibiotic este activ Impotriva unor bacterii gram pozitive i gram negative (baFteriile pot fi clasificate astfelln functie
de structura peretelui). Inainte de a se Incepe un tratament "in
orb" cu amoxicilina, trebuie considerata posibilitatea rezistentei bacteriene la acest antibiotic (In special In cazul pacientilor
internati).
Amoxicilina este folosita pentru tratamentul bronitei acute, al
pneumoniei, acutizarea bronitelor, infectii acute ale urechii
medii (otite), la copiii sub cinci ani, sinuzite, infectii urinare,
septicemia i meningita cu Listeria. Se mai folosete In prevenirea endocarditei (inflamatie a inveliului intern al inimii)i In
boala Lyme (0 infectie bacteriana, transmisa de capue).
Amoxiclavul (augmentinul) este 0 combinatie de amoxicilina i
acid clavulinic. Acidul clavulinic nu are actiune antibacteriana,
dar inhiba penicilazele (enzime bacteriene' care distrug penicilina). Astfel, combinatia devine activa Impotriva bacateriilor
producatoare de penicilaza, care sunt rezistente la amoxicilina
singura. Se mai poate folosi i In cazul mucaturilor de animaIe, celulitelor, la fel ca In toate bolile in care este recomandata
amoxicilina.

~~
EfecteseciUf:}jdClre

Cum C)c!ioneaza

1<1

Amoxicilina este un antibiotic care distrugS/ bacteriile i actioneaza prin inhibarea sintezei peretelui bacteriei. Cand se divizeaza, bacteria sintetizeaza componentele unui perete celular
nou. Antibioticul se substituie acestor componente i, odata
incorporat, blocheaza sinteza
peretelui. Aceasta face ca bacteria sa se rupa. Actioneaza
Aici este ilustratii grafic
numai pe bacteriile care se
actiunea unui antibiotic,
Inmultesc, de aceea tratamentul
de felul amoxicilinei,
trebuie urmat pe perioada indiasupra unei bacterii In
cata de medic.
diviziune. Medicamentul
Rezistenta bacteriana la peniciliImpiedicii formarea
na apare in cazul bacteriilor
peretelui celular
care produc penicilaza, care
al bacteriei, prin
incorporarea In
rupe molecula de penicilina.
structura acesteia.
Anumite peniciline sunt rezisAstfel, previne
tente la efectul penicilazelor.
riispandirea prin faptul
Amoxicilina este excretata rapid
ca duce la explodarea
prin bila i urina.
continutului

celulei.

. Eruptiile
pepiele sunt frecvente i apar de obicei dupa 3-10 zile
de administrare. 0 iritatie specifica, ce apare mai tarziu i, apa-

rent, nu are legatura cu reactia

de hipersensibilitate, se Intalnete destul de frecvent, In specialla
pacientii cu mononucleoza infectioasa, alte infectii virale i limfoame.
. Diareea apare mai frecvent,
dar totui destul de rar, In cazul
penicilinelor cu absorbtie rapida
(de tipul amoxicilinei).
. Medicatia care inhiba excretia

penicilinei prin rinichi, poate

duce la acumularea antibioticului
i la creterea nivelului plasmatic. Acest efect poate fi folosit In
scop terapeutic, daca sunt necesare niveluri crescute In plasma.

3
0
X
-.
n-.

,.....
-.
:J
aJ
.........
aJ
3
0
.,
aJ

_3 1
aJ'
31
Oi
xl

,.....

aJ
c:
lC
3
C1)
:J
~
-.
:J
lC
aJ
,.....
C1)
:J
aJ
3
0
x

apitoluC

Antihistaminice

::J

,.....

-.

=r
-.
(/)

,.....
OJ

3
-.
::J
-.
n

CD
.........

n
,......
OJ

..,
-.
,.....
_.
::J #
CD

OJ

.,
0
N
0
='

CD
CD
,.....

n
.

fffi"

DENUMIRI COMERCIALE
Includ,printrealteleClaritine,
Clarozone,
Erolin,Flonidan,
Lorastamin,
Loratadina,
Loravim,
Rinolan,Roletra,Symphoral.
CLASA FARMACOLOGICA
Antialergic

Descr:iere

Histamina este un compus

naturalderivatdintr-unaminoacid, raspanditain majoritatea
tesuturilor din organism. Este
eliberata in cantitati mari de
anumite celule daca pielea
este atacata de substante
nocive (de exemplu un detergent). sau de contactul cu
alergenisauantigene.
Histaminadeterminavasodilatatie sangvina i inflamatie
locala. Efectele obi!nuite ale
excesuluide histamina includ
urticaria (eruptie pruriginoasa), respiratie uieratoare,
edemele (umflaturi produse
prin acumularede lichid) i
inflamatiamucoaseirespiratorii. Antihistaminiceleblocheaza praducerea acestor efecte
i pot ameliora astfel simptomatologiaexistenta.

'-.I

FORMADE PREZENTARE
Tablete,sirop
ELiBERAREPE BAZADE
prescriptiemedicalaSAU LA
CERERE(FARARETETA)

~[i1~
G..."
D':;:.::

~ ~
lf~J;:te,J2.e,c;:Ynda'reJ

...

n
,......

FOAIA
3

. Terfenadina(Branal,Triludan) i astemizolul(Hismanal) sunt asociatecu producerea tulburarilor de ritm

cardiac.Terfenadinanu trebuie asociatacu antibioticul
eritromicina sau cu consumul de grapefruit.
. Preparateleantihistaminice topice (care se aplica
direct pe piele)sunt folosite
rar deoareceprezinta riscul
producerii reactiilor de
hipersensibilizare.
. Antihistaminicele pot da
somnolenta,astfel ca administrarealor impune precautii la conducatorii auto, la
operatorii de utilaje i in
cazul altor activitati care
necesitaconcentrareintensa
i prelungita.

. Somnolenta,mai marcata la
preparatelede prima generatie.
Aceasta este potentatade prezentaconcomitentaa substantelor neurodepresive, cum ar fi
alcoolul

. Antihistaminicele
de prima
generatiepot produce i dureri
de cap, uscaciuneagurii i tulburari gastra.intestinale
.Incetoarea vederii
. Tulburaride coordonaremusculara

. Antihistaminicele
suntfolositepe scara larga pentru

a ameliora

mancarimile, stranutul i rinoreea (secretiamucoasa nazala) aparute in cursul febrei de fan i a rinitei (inflamatiamucoasei nazale)
. Sunt folosite de asemenea in tratamentul reactiilor de hipersensibilizare, mai ales urticarie i alte reactii alergice blande.
. Daca sunt administrate rapid, pot fi eficiepte in combaterea
hiperreactivitatii la intepaturile de insecte
. Efectele lor moderat sedative Ie fac utile in combaterea formelor uoare de insomnie; sunt recomandate frecvent la copiii cu
eczeme pruriginoase, pentru a-i ajuta sa doarma mai bine noaptea.
. Antihistaminicele se dau frecvept la copiii cu varsat de vant
pentru combaterea mancarimilor de la nivelul pielii.
. Pot fi administrate pe cale intravenoasa, impreupa cu adrenalina, in cazurile severe de anafilaxie. Aceasta este 0 reactie exagerata fata de un anumit antigen, care determina eliberarea generalizata de histamina in organism.
. Pot fi eficiente i in edemul angioneurotic (urticarie extrema,
insotita de umflarea ochilor, a buzelor i a limbii).
Nu sunt eficiente in tratarea simptomelor astmatice.

'-'

Sensibilitatea
crescuta la
unele antihistaminice
poate
genera ulcer gastric.

Mod de actiune
Antihistaminiceleinhiba actiuneamediatorllor chimici care produc
reactii alergice, prin blocarea receptorilor acestora.Din punct de
vedere al structurii chimice, aceste medicamentesunt inrudite cu
histamina,fara a aveainsa i efecteleei negative.
In acestfel actiuneaviolentaa histamineieste inlocuita de efectele
favorabile ale acestormedicamenteasupratesuturilor sensibile.
Antihistaminiceleactioneazaprin blocareaa douatipuri de receptori
de histamina.ReceptoriiH1produc efectede tip urticarieifebra de
fan.
AntagonitiiH2 suntfolositi in principalpentru blocareareceptorilor
H2 din stomac, reducandastfel secretiagastricaacida, ceea ce Ie
face eficiente In tratamentul ulcerului gastric i al bolii de reflux
gastro-esofagian.

\..-I
Granule de polen ca acestea (marite de 1800 de ori) produc
sunt
frecvent febra de fan sau polinoza. Antihistaminicele
eficiente in suprimarea simptomelor
care apar in febra de fan.