Sunteți pe pagina 1din 1

Luna este singurul satelit natural al Pmntului,[3] i al cincilea ca mrime din Sistemul Solar.

Este, totodat, cel mai mare satelit natural al unei planete din Sistemul Solar raportat la
mrimile dintre acesta i planeta Pmnt, avnd un sfert din diametrul Pmntului i 1/81
din mas. Luna este al doilea satelit ca densitate dup Io, unul dintre sateliii lui Jupiter. n
rotaia sa sincron n jurul Pmntului, Luna prezint aceeai fa a sa, cu mici schimbri.
Privelitea selenar cuprinde conuri vulcanice ntunecate, zone de pmnt i cratere de
impact.
Luna mai este i al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul nstelat, dup Soare, n ciuda
faptelor c suprafaa sa este n totalitate neagr; Luna se vede strlucitoare datorit faptului
c reflect lumina primit de la Soare. Schimbarea Lunii n multitudinea de faze i de forme
semicirculare a adus mari influene, nc din cele mai vechi timpuri, n
dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei i a mitologiei.
Luna are o foarte mare importan n viaa de pe Terra; influenele gravitaionale ale acesteia
produc fluxul i refluxul mrilor i oceanelor i alungirea timpului (Luna provoac un decalaj
de 2 ms la fiecare 100 de ani). Distana orbital curent a Lunii, ce reprezint n jur de
treizeci de ori diametrul Pmntului, cauzeaz asemnarea de mrime dintre Lun i Soare
pe cer. De aceea, Soarele este acoperit aproape complet n timpul unei eclipse solare totale.
Luna este singurul obiect extraterestru pe care omul a reuit s aterizeze. n timp ce
programul sovietic Union's Luna a fost primul apt n 1959 s trimit sonde fr oameni pe
Lun, programul Apollo al NASA a realizat prima misiune cu oameni. NASA a nceput cu o
misiune n 1968 cu Apollo 8 i cu altele ntre 1969 i 1972, cu Apollo 11. Aceste misiuni au
adus peste 380 de Kg de roci lunare, ce au ajutat la dezvoltarea nelegerii
originii geologice a Lunii (se crede c s-au format acum aproximativ 4,5 miliarde de ani ntrun impact cu Terra), a structurii interne i a istoriei sale.
Dup misiunea lui Apollo 17 din 1972, Luna a fost vizitat numai de sonde fr personal.
Din 2004, Japonia, China, India, Statele Unite ale Americii i Agenia Spaial European au
trims sonde pe Lun. Rezultatul misiunilor a dus la confirmarea descoperirii apei lunare
ngheate n craterele umbrite de la poli i legate n regolitul lunar. Viitoarele misiuni spaiale
cu personal omenesc sunt deja planificate. Luna rmne, dup cum spune Outer Space
Treaty, liber n explorare pentru toate naiunile, n condiii panice.