Sunteți pe pagina 1din 29

1

111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111
1111111111111111111111111111111

Universitatea Tehnica Gh. Asachi Iasi


Fcaultatea de Mecanica

Proiect de semaforizare a intersectiilor


nedirijate

Savu Ciprian

PARTEA I
TRAFIC SI SECURITATE RUTIERA PLANUL DE
SEMAFORIZARE A UNEI INTERSECTII IN T
Capitolul 1 ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU
DETERMINAREA CAPACITATII DE CIRCULATIE
Modul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon, precum si
calculul intensitatii orare a traficului sunt necesare la :
-determinarea intensitatii traficului actual si de perspectiva,precum si
examinarea dinamicii evolutiei in timp a circulatiei rutiere;
-determinarea gradului de motorizare echivalent pentru ansamblul
vehiculelor rutiere din localitati ;
-incadrarea drumurilor publice in clase tehnice in functie de
intensitatea circulatiei ;
-efectuarea calculelor de capacitate de circulatie a drumului , precum
si stabilirea numarului necesar de benzi de circulatie ale partii carosabile ;
-proiectarea lucrarilor de drumuri , a intersectiilor , la acelasi nivel si la
nivele diferite , a trecerilor si refugiilor pentru pietoni , a programului de
functionare al semafoarelor ;
-prevederea spatiilor necesare pentru dotari rutiere cum sunt : parcaje
, platforme de stationare , statii de intretinere auto etc. ;
Echivalarea traficului rutier se efectueaza in cadrul studiilor de
circulatie pentru sistematizarea retelei de drumuri , precum si in cadrul
proiectelor de investitii pentru drumuri , inclusive strazi .
Prevederile standardului STAS 7348-86 cu referire la echivalarea
vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie , se aplica la toate
categoriile si clasele tehnice de drumuri si strazi , stabilite in comformitate
cu reglementarile legale in vigoare.
Prevederile aceluiasi standard nu se aplica la echivalarea vehiculelor
pentru dimensionarea grosimii structurii sistemelor rutiere.
Coeficientul de echivalare reprezinta raportul dintre ocuparea
dinamica a suprafetei carosabile a drumului de catre vehiculul fizic in
corelare cu gradul sau de mobilitate comparative cu vehiculul etalon care
este autoturismul notat cu Vt.
Intensitatea orara de calcul a drumului reprezinta numarul de vehicule
etalon care circula intr-un sens , respective in ambele sensuri , intr-o ora
conventionala de varf si care in decursul unui an poate fi depasit intr-un
numar limitat de ore .
1.1 ECHIVALAREA VEHICULELOR
Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice in vehicule etalon
Vt ,cand drumurile (inclusive strazile) sunt in palier sau au declivitati mai
mici sau egale cu 2% , sunt comform tabelului 1 .

Tabel 1
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Categoria sau tipul de vehicule fizice

Coeficientul de echivalare
in vehicule etalon (Vt)
Pe strazi
Pe drumuri in
in
afara localitatii
localitati

Bicicleta , motocicleta , scuter , motoreta ,


tricicleta
Autoturism cu sau fara remorca ,
motocicleta cu atas
Microbus , autofurgoneta , autocamioneta
cu sarcina utila pana la 15 kN , cu sau fara
remorca
Autocamion cu sarcina utila de 1550 kN ,
tractor , vehicul special (agricol , utilaj de
constructii etc.)
Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN ,
autobuz
Autotractor cu sa si semiremorca tractor
sau remorcher cu trailer
Vehicul agabaritic
Remorca la autocamion si la tractor
Tramvai motor , troleibuz
Remorca tractata ,sau articulata , la
vehicule cu transport in comun

0,5

0,5

1,0

1,0

1,0

1,2

2,0

3,0

2,5

3,5

3,5

1,5
-

8
1,5
4,5

Coeficientii de echivalare pentru autovehicule grele si de transport in


comun , in cazul strazilor cu declivitati mai mari de 2% , sunt comform
tabelului 2
Tabel 2
Declivitate , %
Nr.
crt

Categoria sau tipul de


vehicule fizice

6 si
peste

Coeficientii de echivalare
1
2
3
4

Autocamion cu sarcina utila


peste 50 kN , autobuz
Autotractor cu sa si
semiremorca tractor sau
remorcher cu trailer
Vehicul agabaritic
Remorca la autocamion si la

10

10

15

10
2

12
3

15
4

25
5

5
6

tractor
Tramvai motor , troleibuz
Remorca tractata ,sau
articulata , la vehicule cu
transport in comun

10

15

Calculul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon Vt se face


cu relatia:

in care:
N = intensitatea traficului exprimata in vehicule etalon (Vt) , in
unitatea de timp , ora sau zi ;
Ni = numarul de vehicule fizice de categoria i , in unitatea de timp
,ora sau zi ;
Ci = coeficientul de echivalare pentru categoria i de vehicule fizice .

1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor


Intensitatea orara de calcul se exprima prin numarul echivalent de
vehicule etalon Vt/ora, si constituie parametrul principal pentru
dimensionarea lucrarilor de drumuri. Aceasta reprezinta, de regula , traficul
prognozat pentru o etapa de 15 ani ,sau pentru o prima etapa intermediara
(de exemplu 5 ani) pornind de la intensitatea traficului existent.
Inregistrarile traficului existent se efectueaza comform reglementarilor
legale in vigoare , fie in mod permanent cu aparate automate de inregistrare
(contori) fie in perioade semnificative de timp (de exemplu 6 16 ore/zi)
prin recensaminte de circulatie generale sau partiale , folosind mijloace
manuale sau automate de inregistrare.
Caracteristicile traficului existent folosite la determinarea intensitatii
orare de calcul se exprima , dupa caz , prin :
- curba de variatie orara a traficului zilnic echivalent , inregistrat in
mod permanent (Vt in 24 ore) sau numai pentru esantioane semnificative de
timp (respective 6.16 ore /zi) , exemplificata ca in fig.1:

Fig 1
-diagrama de variatie zilnica , respective saptamanala si lunara a
traficului echivalent inregistrat in decursul anului , exemplificata in fig. 2:

Fig. 2

-curba de variatie orara a traficului annual echivalent N , inregistrat


permanent in 8700 ore/an si clasat in ordine descrescatoare a numarului de
vehicule etalon Vt/h , exemplificata in fig. 3:

Intensitatea orara de calcul pentru strazi se poate stabili in cadrul


studiilor de circulatie din localitati si prin procedee analitice considerandu-se
perioadele (momentele) caracteristice de varf ale circulatiei , care se repeta
(zilnic , saptamanal etc.) asa cum sunt : deplasarile pentru munca ,
transporturile tehnologice , deplasarile pentru aprovizionare si pentru relatii
social-culturale sau deplasarile de sfarsit de saptamana si in zilele de odihna
si sarbatoare.
Pentru circulatia urbana intensitatea traficului in ora de varf se
determina prin :
-insumarea intensitatilor maxime din doua jumatati de ora successive
care dau maximul orar al zilei ;
-insumarea intensitatilor maxime din patru sferturi de ora successive
care dau maximul orar al7 7z7i7l7e7i7 7,7 7i7n7 7c7a7z7u7l7
7i7n7t7e7r7s7e7c7t7i7i7l7o7r7.7
7
7C7a7p7i7t7o7l7u7l7 7I7I7 7-7 7C7A7L7C7U7L7U7L7

7C7A7P7A7C7I7T7A7b I7I7 7D7E7 7C7I7R7C7U7L7A7b I7E7


7A7 7S7T7R7A7Z7I7L7O7R7

7
7I7n7 7s7t7a7n7d7a7r7d7u7l7 7S7T7A7S7 71707174747/757-78797
7e7s7t7e7
7p7r7e7z7e7n7t7a7t7
7c7a7l7c7u7l7u7l7
7c7a7p7a7c7i7t7a7t7i7i7
7d7e7
7c7i7r7c7u7l7a7t7i7e7
7a7
7s7t7r7a7z7i7l7o7r7,7
7i7n7
7f7u7n7c7t7i7e7
7d7e7
7c7a7r7a7c7t7e7r7i7s7t7i7c7i7l7e7 7t7r7a7f7i7c7u7l7u7i7 7s7i7 7d7e7

8c8o8n8d8i8t8i8i8l8e8 8u8r8b8a8n8istice , pentru desfasurarea fluenta si in


siguranta a circulatiei.
Caracterul capacitatii de circulatie a strazilor se efectueaza pentru
preluarea fluxurilor de vehicule a caror intensitate orara de calcul se
stabileste comform STAS 7348-86. Capacitatea de circulatie , respective
numarul maxim de vehicule care se pot deplasa intr-o ora, in mod fluent si in
conditii de siguranta a circulatiei, depinde de urmatorii factori :
Caracterul circulatiei:
-flux discontinuu (intermittent sau pulsatoriu) cu opriri la intersectii ;
-flux continuu, fara opriri la intersectii cand acestea sunt denivelate
sau dirijarea traficului se face in sistem coordonat (unda verde)
Caracteristicile traficului :
-intensitatea si fregventa sosirilor de vehicule ;
-viteza medie de circulatie;
-componenta traficului pe categorii de vehicule , inclusive
caracteristicile lor constructive si dinamice.
Structura retelei principale de strazi:
-elementele geometrice ale strazilor ;
-distantele intre intersectii si treceri intermediare pentru pietoni ,
amenajarea si echiparea acestora.
Caracteristica suprafetei de rulare:
-planeitatea;
-rugozitatea;
Organizarea circulatiei:
-reglementarea acceselor si a stationarilor;
-sistemele de semnalizare si echipare tehnica.
Caracteristicile psihologice si fiziologice ale conducatorilor de
vehicule:
-timpul de perceptie reactie;
-timpul limita de asteptare la intersectii.
Calculul capacitatii de circulatie in sectiunea curenta a strazii se
coreleaza cu calculul capacitatii de circulatie la intersectii in vederea
asigurarii fluentei circulatiei pe reteau de strazi aferenta.

2.1 Principii, parametric si calculul capacitatii de


circulatie
Determinarea intensitatii maxime a traficului viitor probabil se
efectueaza in cadrul studiilor de circulatie tinand seama de prognoza
cresterii circulatiei pentru o perioada de minim 15 ani.
Capacitatea de circulatie depinde de :
-viteza de circulatie ;
-componenta traficului (vehicule cu viteze de circulatie <20 km/h
constituie traficul lent);
-elementele geometrice ale strazii stabilite in functie de viteza de
proiect
baza Vb);
-distanta intre intersectiiare si dirijare a circulatiei.

Fluenta circulatiei F , in sectiunea curenta a strazii exprima cal


acesteia si este data de relatia:
za deometric pe ora ;
viteza de proiectare sau de baza , in kilometric pe ora
Principalele relatii intre parametrii sunt:
esiune , intre vehicule care see circulatie :
re:
e intervalul de succesiune , in secunde;
- viteza h
imin
b) interspatiul minim de succesiune
EMBED Equation.3
corespunzator
distantei
necesare
opririi
vehiculului
ination.3
imin

v2
v

t S
26 g f 3,6

in care:
f coeficient de frecare leratala cu 9,82 m/ EMBED Equation.3 s 2
v viteza de circulatie , in km/h
anta sitatea traficului EMBED Equation.3
D : EMBED Equation.3
1000
D
[numar vehicule/km]
i
d) Capacitatea maxentru o banda carosabila :
-in cazul fluxului continuu , EMBED Equation.3 N e :
1000 v
1000 v
Ne

2
v
v
imin
EMBED Equation.3

t S
26 g f 3,6
[numar vehicule/ora]
-in cazul fluxului discontinuu , EMBED Equation.3 N N e K in care:
A
T
v
c 1
EMBED Equation.3 K A v 1
T
1

Tr
v 2 a 1
iIn care:
A distanta intre intersectii, inclusive trecerile pentru pietoni, situate
la acelasi nivel, in metri;
EMBED Equation.3 v - viteza de circulatie, in metri pe secunda
EM EMBED Equation.3 1 - acceleratia, respectitri pe secunda la
patrat;
Tc - durata de A, in cazul circulatiei
EMBED EBED Equation.3
discontinue, respective continue, in secunde;
EMBED Equation.3 Tr - durata asteptarii semnalului de intrare in
intersectia prevazuta cu semafoare, respective timpul rosu plus galben, in
secunde.

In tabelul 2 sunt prezentate valorile medii ale parametrilor care


intervin in calculele curente ale capacitatii de circulatie:
Tabelul 2

Ffelul traficului

Valorile medii ale parametrilor de calcul


Ccoeficient
Sspatiul
ul de
Vviteza de
Ttimp de
de
frecare la
circulatie,
perceptie,
siguranta,
franare,
EMBED
EMBED
EMBED
EMBED
Equation.3
Equation.3
Equation.3
v [km/h]
Equation.3
t [s]
S [m]
f la franare

Trafic cu viteza de
20...60
0,30...0,45
0,5...1,5
5...7
circulatie curenta
Trafic lent
5...20
0,28...0,40
1,5...2,5
10...20
Observatie Spatiul de siguranta S, se considera egal cu lungimea
vehiculului.

Capitolul III - CALCULUL


CAPACIT1
010101010101010101010101010101010101010101010101
010101010101010101010101010101010101010101010101
010101010101010101010101010101010101010101010101
010101010101010101010101010101010101010101010101
010101010101010101010101010101010101010101010101
010101010101010 b I10I10 10D10E10
10C10I10R10C10U10L10A10b I10E10 10A10
10I10N10T10E10R10S10E10C10b I10I10L10O10R10
10D10E10 10S10T10R10 Z10I10

10 10
10I10n10 10s10t10a10n10d10a10r10d10u10l10 10S10T10A10S10
10110010110410410/10610-10810910
10s10u10n10t10
10p10r10e10z10e10n10t10a10t10e10
10r10e10l10a10t10i10i10l10e10
10s10i10 10m10e10t10o10d10e10l10e10 10d10e10 10c10a10l10c10u10l10
10a10
10c10a10p10a10c10i10t10a10t10i10i10
10d10e10
10c10i10r10c10u10l10a10t10i10e10
10a10
10i10n10t10e10r10s10e10c10t10i10i10l10o10r10
10d10e10
10s10t10r10a10z10i10
10n10o10i10
10s10i10
10e10x10i10s10t10e10n10t10e10
10i10n10
10f10u10n10c10t10i10e10
10d10e10:10
10m10o10d10u10l10
10d10e10
10a10m10e10n10a10j10a10r10e10
10s10i10
10e10c10h10i10p10a10r10e10
10a10
10i10n10t10e10r10s10e10c10t10i10ei, caracteristicile traficului si conditiile
locale pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei.
Prevederile respectivului standard se aplica la:

- stabilirea capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi si a pietelor


de circulatie corespunzatoare solutiei de functionare si timpului de
intersectie conform STAS 10144/4-83;
- dimensionarea elementelor componente ale intersectiei cum sunt
caile de intrare, de traversare, de ocolire si de iesire din intersectie, spatiile
de stocaj etc., care determina capacitatea de circulatie a ansamblului;
- fundamentarea tehnica a dotarii si echiparii intersectiilor cu marcaje,
indicatoare de circulatie si semafoare (inclusiv calculul programului de
functionare a acestora).
3.1 Prevederi generale
Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul
maxim de participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de
mers in conditii siguranta si fluenta a traficului, depinzand de :
- caracteristicile tipurilor de vehicule, marimea fluxurilor de vehicule si
de pietoni, precum si relatiile intre acestea;
- viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de
asteptare si traversare a intersectiei ;
- amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si
reglementarea circulatiei ;
-caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile
pentru circulatie (statii de transport in comun, parcaje, etc.) ;
- organizarea zonala a circulatiei respectiv pe strazile incidente si la
intersectiile vecine ;
- factorii fiziologici si psihologici privind comportarea pietonilor si a
conducatorilor de vehicule.
Organizarea circulatiei la intersectie se face, in functie de intensitatea
traficului si de conditiile locale, prin:
- acordare de prioritate de dreapta sau de flux ;
- echiparea cu semafoare luminoase ;
- intersectarea la nivele diferite.

3.2 Principii si parametri de calcul


La dimensionarea si la calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor
se tine seama de prevederile schitei de sistematizare a localitatii, retelei
stradale si planului de distribuire a traficului, pentru a asigura :
- securitatea, fluenta si confortul circtatea de etapizersectiei cu
rezervarea spatiului necesar in viitor;
- reducerea fregventei si duratei opririlor, preum si anoxelor rezultate
din trafic.
Amenajarea si echiparea intersectiei trebuie sa asigure preluarea
integrala a fluxurilor provenite de pe strazile concurente, respectandu-se
distantele minime de amplasare a intersectiilor comform reglementarilor
tehnice specifice. Pe baza diagramei traficului din intersectie (exemplu fig.
1) se pot determina mai multe variante ale schemei de organizare a
deplasarii fluxurilor din intersectie, adoptandu-se solutia care reduce la
minimum timpul total de traversare si volumele de lucrari.

Fig.1

Delimitarea spatiului intersectiei este realizata de marcajele pentru


oprirea vehiculelor la trecerile de pietoni sau, in lipsa acestora, de pozitia
semafoarelor in dreptul carora opresc vehiculele. In spatiul comun de trecere
apar puncte limita de conflict intre vehicule si intre vehicule si pietoni, care
determina lungimile de evacuare a intersectiei de catre vehicule EMBED
Equation.3 d v si pietoni EMBED Equation.3 d p (fig.2), respective timpii
necesari evacuarii.
Fig.2

Principalii parametri care intervin in calculul capacitatii de circulatie a


intersectiilor sunt:
a) Intensitatea fluxurilor in ora de var pietoni, care se sstudiului
general de circulatie comform STAS 73ilor legale in vigoaea vehiculelor care
schimba directia de mers la stanga sau la dreapta, coeficientii de echivalare
din STAS 7348-86 se multiplica cu valorile:
- 1,6 pentru vehicule usoare (cu sarcina utila pana in 15 kN) si 2,6
pentru vehicule grele (cu sarcina utila peste 15kN), in cazul efectuarii
virajelor la stanga ;
- 1,3 pentru vehicule usoare si 2,3 pentru vehicule grele, in cazul
efectuarii virajelor la dreapta.
b) Fregventa sosirii vehiculelor in intersectie, care pot fi :
- uniforma si continua, cand intervalele de succesiune sunt
aproximativ egale ;
-discontinua si pulsatorie, cand vehiculele se deplaseaza ritmatic
grupat si in mod intermitent ;

- discontinua aleatorie, cand deplasarea se face nestingherita.


c) Vitezele de proiectare (de baza) si vitezele de circulatie
caracteristice intersectiilor si strazilor concurente, care se stabilesc conform
STAS 10144/4-83.
d) Acceleratia de demaraj si deceleratia la incetinire sau oprire in
intersectie, care se considera egale cu :
- 2 EMBED Equation.3 m / s 2 acceleratia si 4 EMBED Equation.3 m / s 2
deceleratia, pentru vehicule usoare ;
- 0,75 EMBED Equation.3 m / s 2 acceleratia si 3 EMBED Equation.3
m / s 2 deceleratia, pentru vehicule grele.
e) Latimea benzii de circulatie, care se stabileste comform STAS
10144/3-81
f) Viteza de de mers a pietonilor in intersectii, care se stabileste
comform
STAS 10144/2-79 si se considera:
- 1,21,5 m/s, cand predomina circulatia pietonala intr-un sens ;
- 0,81,0 m/s, cand circulatia pietonala este intense in ambele
sensuri.
g) Latimea trecerii de pietoni, care se stabileste in functie de
intensitatea medie a celor mai solicitate 4 ore din zi. Se considera ca latimea
unei benzi de pietoni este de 0,75 m si capacitatea acesteia este de 800
pietoni/h pentru sens dublu si de 1200 pietoni/h pentru un sens dominant.
Pentru preluarea varfurilor orare ale sensului dominant, capacitate ape o
banda de deplasare se considera ca este de 300 Calculul capacitatii de
circulatie inccului la intrarea cea mai solicitata, ccessive se adopta solutia de
organizare si amenajare care asigura capacitatea necesara cu reducerea la
strictul necesar a tim a volumelor de lucrari si a suprafetei ocupate de
intersectie.

3.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor


echipate cu semafoare
3.3.1 Caracteristicima vreme, datorita numarului tot mai mare de
participanti la trafic, pentru o mai buna dirijare si fluidizare a traficului in
intersectiile retelei principale de s-a apelat la echiparea acestora cu
semafoare comform STAS 1848/4-86.
In functie de capacitatea de circulatie necesara a intersectiei se
determina succesiunea si durata diferitelor semnmale emise de semafoare
pentru preluarea si evacuarea fluxurilor incidente de pietoni si vehicule, in
conditii de siguranta si timp minim de traversare.
La calculul capacitatii intersectiilor cu semafoare se iau in
considerare :
- timpii sau segventele de semaforizare corespunzatori semnalului
verde (timpul verde) EMBED Equation.3 t v , semnalului galben (timpul
galben) EMBED Equation.3 t g si semnalului rosu (timp de rosu) EMBED
Equation.3 t r ;

- faza de semaforizare, in care are loc deplasarea fcu prioritate


simultana si cuprinde timpul verde EMBED Equate, stability pentricitat si
timpul de degajare a intersect intrati, denumit situ interverde EMBED
t (intre incetarea timpului de verde pe o faza si inceputul
Equation.3
i
timpului de verde pe faza urmatoare, care trebuie sa fie cel putin n dupa
verde EMBED Equatioptate sisteme cu 2 faze de semaforizare (fig.3), cu trei
faze de semaforizare(fig. 4)sau cu rizare (fig.5).
Fig. 3

Fig. 5

- ciclul de semafde o segventa completa de schimbare a semnalelor


luminoase la toate semafoarele din intersectie, respective a fazelor
deogramul de functionare al semafoarelor, prin care se reprezinta graphic
succesiunea si durata fazeli a segventelor pentru toate semafoarele.
Capacitatea unei benzi de circulatie se exprima prin numarul de
vehicule etalon care pot traversa intersectia pe emnalul verde pe durata
unei ore de timp verde EMBED Equation.3 Q V , fie pe durata unei ore
fitatile Q si EMBED Equation.3 Q V este relatia:
tv
EMBED Equation.3 Q Q V
( Equation.3 t v - timpul
Tc
verde ; Tc - durata unui ciclu de semaforizare.

Variatia solicitarii la o intrare in intersectie de catre vehiculele sosite


se exprima prin factorul de varf instantaneu EMBED Equation.3 Fvi , stabilit
cu relatia :
EMBED Equation.3 Fvi =(numarul vehiculelor sosite in ora de varf)/(4x
numarul maxim de vehicule sosite in 15)
EMBED Equation.3 Fvi =0.251
Se considera :
EMBED Equation.3 Fvi =1 pentru debite cu sosire uniforma ;
EMBED Equation.3 Fvi = 0,25 pentru debite concentrate in 15 minue.
Repartitia traficului pe retea si la intersectii este echilibrata cand
Fvi 0,50 ; in caz contrar, se impune imbunatatirea
EMBED Equation.3
organizarii circulatiei pe retea.
Gradul de saturatie EMBED Equation.3 G s , a unei intrari prevazuta cu
semafoare exprima fluenta in intersectie.
Intrarea in intersectie este saturata cand vehiculele sosite asteapta la
stop mai mult de un ciclu de semaforizare pana sa inttie se stabileste cu
relatia :
G s =(numarul de faze verzi saturate la ora de varf)/(numarul total de
faze verzi la ora de varf)
EMBED Equation.3 G s = 01
G s = 0,31fluenta este
Pentru intersectii cu EMBED Equation.3
necorespunzatoare si este necesarsectiei, introducerea unei noi echipari
pentru dirijare sau o noua organizare a traficului pe retea.
Timpul consumat la traversarea intersectiei constituie un indicator de
calitate si eficienta a solutiei de intersectie.
3.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii
Durata ciclului de semaforizare se incadreaza, de regula, in
urmatoarele limite :
- in sistem cu doua faze de semaforizare, durata minima este de 35 s,
cea curenta este de 4565 s, iar cea maxima este de 80 s ;
- in sistem cu 3 sau 4 faze de semaforizare,durata minima este de 40
s, cea curenta este de 7080 s, iar cea maxima este de 90 s.
Durata maxima a ciclului de semaforizare nu trebuie sa fie mai
mareasta valoare este mai eficienta intersectia denivelata.
Timpul da fie mai mic de 10 s.
Timpul galben dupa verde EMBED Equation.3 t gv si timpul galben
dupa rosu EMBED Equation.3 t gr se stabilesc comform STAS 1848/4-86.
Perioada de libera intrare a vehiculelor (timpul verde) se stabileste
pentru intrarile si benzile cele mai solicitate din ora de varf pentru fiecare
faza de semaforizare, cu relatia :
EM [s]
(2)
in care :

a timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusive timpul


de intrare a primului vehicul, in secunde ;
n numarul de v sa intre in intersectie pe durata semnalului verde ;
e intervalul de succesiune la demaraj, in secunde.
Pentru vehicule usoare (autoturisme) :
a=6 s si e=2,5 s
Pentru vehicule grele (cu sarcina peste 15 kN), inclusive pentru
tramvaie (vagon motor plus o remorca) :
a=6 s si e=4,5 s
In cazul fluxurilor foarte intense, intervalul de succesiune e se poate
reduce pana la 2,1 s pentru vehientru vehicule grele
Perioada de libera intrare pentru pietoni EMBED Equatione pentru
sensul cel mai solicitant, cu relatia :
EM
[s
(3)
in care :
P numarul de pietoni adunati la traversare in timpul interzicerii
traversarii ;
b numarul benzilor de pietoni pentru un sens, cu latimea de 0,75 m ;
k capacitatea de traversare a pietonilor pentru o banda, in numar de
pietoni ce trec intr-o secunda
t vp
Perioada de libera trecere pentru pietoni EMBED Equation.3
trebuie corelata cu timpii necesari pentru vehicule si, daca este cazul, se
reconsidera numarul de benzi.
t i rezulta din
Periehiculelor (timpul intermediary sau interion.3
conditia de evitare a coliziunii in punctele de conflict, la schimbarea fazelor
de semaforizare. In calcul se considera ca ultimul vehicul intrat se deplaa
punctual de conflict cu viteza de 20 km/h (5,5 m/s), iar primul vehicul
oponent din faza urmatoare se deplaseaza spre acelasi punct cu viteza de
60 km/h (16,7 m/s).
t i se
Perioada de evacuare a vehiculelor
EMBED Equation.3
determina cu relatia :
d1c d 6c

EMBED Equation.3 t i
[s]
5,5 16,7
(4)
in care EMBED Equation.3 d1c si EMBED Equation.3 d 6c sunt distantele
intre punctele 1 si C prezentate in figura 2, in metri.
Perioada de evacuare asigura, de regula, eliberarea intersectiei si de
vehiculele care au asteptat degajarea trecerii de catre curentii de circulatie
de sens contrar si apoi au virat la stanga .
T efectuarea acestor manevre se compune din timpul pentru pornirea
vehiculelor stationate in zona centrala a intersectiei si timpul pentru
evacuarea la stanga ;
EMBED Equation.3 t i n s e

2d
w

[s]

EMBED Earul vehiculelor care vireaza la stanga ;


eccesiununde
d distanta de evacuare la stangplul diquation.3 d d v / 2 ;

(5)

w acceleratia la demaraj, in metri pe secunda la patrat.


3.3.3 Prescrmul de atuirea si calculul programului de semaforizare
trebuie sa se tina seama de caraciei, alctiei si ale instalatiei de semaforizare.
Instalatia de semaforizare este alcatuitrijare, semafoare, sonde
deabluri si poate functiona:
- cu prog;
- cu program variabil, stabilit in functie de numarul de vehicule
inregistrate c, sau direct de pietoni.
Calculul initial al programuluitru intersectii necanalizate repartizeaza
durata ciclului EM in timpii verzi ai fazelor direct proportional cu intensitatea
fluxportional cu latimea partii carosabile.
Pentru o intersectie dintre doua strazi semaf doua faze, se aplica
t v1 N1 B2

relatiil3 t v 2 N 2 B1
(6)
t v1 t v 2 Tc ( t i1 t i 2 )
in care :
EMBED Equation.3 t v1 si EMBED Equation.3 t v 2 - timpii verde ai
fazelor 1 si 2 ;
N1 si EMBED Equation.3
N 2 - intensitatile
EMBED Equation.3
fluxurilor incidente in ora de varf, corespunzatoare fazelor 1 si 2;
EMBED Equation.3 B1 si EMBED Equation.3 B 2 - latimile partii
carosabile ale acceselor, corespunzatoare fazelor 1 si 2 ;
EMBED Equation.3 t i1 si EMBED Equation.3 t i 2 - timpii intermediariai
fazelor 1 si 2.
Calculul detaliat al duratei ciclului EMBED Equation.3 Tc se face cu
relatiile :
F

f 1
F

f 1

EMBED Equation.3 Tc t vf t if
EMBED Equation.3 Tc

t
f 1

[s]

(7)

gvf

Rf
f 1
F

e
1
N if
3600 f 1

[s]

(8)

in care :
F numarul fazelor de semaforizare ;
EMBED Equation.3 t vf - timpul verde, in secunde, corespunzator fazei
f;
EMBED Equation.3 t if - timpul intermediar, in secunde, corespunzator
fazei f ;
EMBED Equation.3 t gvf - timpul galben dupa verde, in secunde,
corespunzator fazei f ;
R f - timpul suplimentar, in secunde,
EMBED Equation.3
corespunzator fazei f, determinat cu relatia :
EMBED Equation.3 R f t if t gvf [s]
(9)

EMBED Equation.3 N if - intensitatea fluxului de vehicule in ora de


varf, pe o banda, in vehicule etalon pe ora, corespunzatoare fazei f.
Durata ciclului de semaforizare astfel determinate se definitiveaza
numai dup ace se fac verificarile pentru toate relatiile de traffic antagoniste
si neantagoniste de vehicule si pietoni, in ordinea desfasurarii curentilor
conform fazelor de semaforizare.
In cazul intersectiilor foarte solicitate de pietoni, comparative cu
solicitarea vehiculelor, durata ciclului se stabileste in functie de timpul verde
necesar pietonilor.
Incadrarea duratei ciclului in limitele precizate anterior se asigura prin
masuri cum sunt:
- majorarea numarului de benzi de circulatie pentru reducerea
numarului de vehicule pe banda si respectiv a timpului de verde (evazarea
intersectiei );
- reducerea duratei intervalului de succesiune la intrarea in intersectie
in limitele precizate anterior ;
- comasarea in aceeasi durata a timpului intermediar pentru diferitele
manevre de evacuare a intersectiei ;
- restrangerea spatiului intersectiei si a distantelor de parcurs ;
- fragmentarea trecerilor de pietoni cu lungimi mari si prevederea de
refugii centrale.
Succesiunea
operatiilor
necesare
intocmirii
programului
de
semaforizare consta din : analiza datelor initiale, amplasarea semafoarelor,
stabilirea punctelor de conflict, al intensitatilor fluxurilor pe benzile de
circulatie, calculul timpilor verzi si a timpilor intermediari, determinarea
duratei fazelor si a ciclului de semaforizare, calculul timpului total consumat
la traversare si respectiv al rezervei de capacitate.
Programul se materializeaza intr-o diagrama, care cuprinde fazele cu
segventele coloristice si timpii de functionare pentru toate semafoarele.
Reducerea duratei ciclului se asigura prin stricta dimensionare si dispunere a
timpilor caracteristici, prin interpunerea riguroasa a timpilor intermediary
intre sfarsitul timpului verde al fazei in curs si inceputul timpului verde al
fazei care urmeaza .
Calculul capacitatii intersectiei individuale cu semafoare curente este
fundamentat pe dinamica deplasarii curentilor de traffic si se aplica si pentru
alte echipamente de semaforizare cu performante superioare (cu trecere de
la automatele de dirijare cu program fix la automatele actionate direct de
vehicule cu ajutorul sondelor de trafic, atat pentru intersectii isolate precum
si pentru grupuri de intersectii coordinate in sisteme liniare, ca cele cu unda
verde axiala, sau in sisteme zonale de suprafata cu ajutorul unui dispecerat
central echipat cu calculator de process).
Definitivarea programului de semaforizare si a solutiei de amenajare a
intersectiei se face pentru varianta care asigura reducerea maxima a
volumelor de lucrari si a timpului pentru semaarea intersectiilor, numarul de
benzifie cel putin egal cu numarul de benzi din calea curenta, prevazandu-se
dupa caz , spatii de stocaj si benzi speciale pentru ocolire.
Spdimensioneaza corespunzator numarului de vehicule oprite pe
timpul aferent semnalului rosu al semaforului. Latimea spatiilor de stocaj se

stae caracteristicile vehiculelor si nu va fi mai redusa de 3,0 m in cazul


dispunerii pe o banda in aliniament.

Capitolul IV - EXEMPLU DE CALCUL


capacitatea de circulatie a intersectiei dintre Calea Chisinaului si
iresorma de T cu trei brate integral canalizate prin marcaje, comform
figurii 6.
In figura sunt numerotate accesele 1, 2es 1 = accesul dinspre
Tomesti ;
- acces 2 = accesul dinspre Podu Ros (centru) ;
- acces 3 = accesul dinspre Tudor Vladimirescu.

Fig.6

4.2 Datorita traficului foarte aglomerat in aceasta intersectie, pentru


calculul capacitatii maxime de circulatie, se considera fluxul de vehicule ca
fiind continuu, calculandu-se cu relatia :

1000 v
v
v
EMBED Equation.3
[numar

t S
26 g f 3,6
vehicule/ora]
i min reprezinta interspatiul minim de
unde
EMBED Equation.3
succesiune corespunzator distantei necesare opririi vehiculului in palier si
este dat de relatia :
v2
v

t S
EMBED Equation.3 imin
[m]
26 g f 3,6
f coeficient de frecare la franare
f = 0,6 (comform tabelului
2 );
g acceleratia gravitationala egala cu 9,82 m/ EMBED Equation.3 s 2 ;
v viteza de circulatie , in km/h
v = 30 km/h (tab. 2) ;
S spatial de siguranta , in metri
S = 5 m (tab. 2 ) .
2
30
30

0,8 5 17,5m
EMBED Equation.3 i min
26 9,8 0,6 3,6
Astfel, capacitatea maxima de circulatie pentru o banda devine :
1000 30
vehicule / ora
e
1714 EMBED Equation.3
EMBED Equation.3 N
17,5
1banda
Tinand cont ca un sens de circulatie este format din doua benzi,
capacitatea maxima pentru un sens va fie gala cu EMBED Equation.3
vehicule / ora
2 1714 3428
1sens
Ne

1000 v

imin

4.3 Studiul traficului si adoptarea solutiei optime de


semaforizare a intersectiei
4.3.1 In urman intersectia respectiva, s-au obtinut urmatoarele valori
ale capacitatii de circulatie pentru fiecare interval orar dupa cum se observa
in tabelul de mai jos :

Cu datele obtinute in tabelul de mai sus, se poate trasa curba de


variatie orara a traficului zilnic echivalent, inregistrat pentru un numar de
1te observa ca in itervalul orar 17:00gistrat un numar maxim de vehicule
care au trec Din acest motiv se considera ca acest interval orar
reprezintalculele ce urmeaza a fi efectuate pentru determinarea timpilo vor
efectua tinand cont de numarul de vehicule care au trecut prin intersectie
doar in acest interval orar.
In tabelul de mai jos este prezentata capacitatea de circulatie a
intersectiei inregistrata la ora de varf :

in care :
Nt capacitatea de circulatie
Vt vehicul etalon
Totalul vehiculelor intrate fiind
6050 Vt/h, intersectia necesita
echipare cu semafoare pentru dirijarea traficului.
Comform tabelului de mai sus se poate reprezenta diagrama traficului
din intersectie comform figurii 7 :
Fig 7
SHAPE \* .2Caemaforizare
4.3.2.1 O prima varianta de semaforizare, este semaforizarea in 3 faze
comform fiNumarIntervalul de succesiune la demaraj este e = 2,1 [s] datori
intense din aceasta zona ;
Timpii de galben dupa verde : EMBED Equation.3 t gv1 t gv 2 t gv 3 5 [s]
Timpii de galben dupa rosu : EMBED Equation.3 t gr1 t gr 2 t gr 3 3 [s]
Se adopta o durata initiala a ation.3 Tc 80 [s] comform STAS 1prezinta un
numar de EMBED Ei / ora.
Timpii de verde se cal EMBED Equation.3 t v a (n 1) e
Unde ata timpul de perceptie-reactie o, inclusive timpul de intrare a primului
vehicul ;
n reprezinta numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie
pe durata semnalului verde.
Calculul timpului de verde se efectuiaza pentru cel mai solicitat sens
de circulatie. Pe diagrama din figura 7 se observa ca pe accesul 3 - stanga,
avem cel mai me (1865 Vt/h). Pe acebile 2 benzi de circulatie ceea ce

inseamna ca intensitatea este de

EMBED Equation.3

1865
932
2

EMBED

Vt / h
Equation.3
1banda
Pe un ciclu de semaforizare vor trece pe cel mai solicitat sens de
932
21
circulatie un numar EMBED Equation.3 n
EMBED Equation.3
45
Vt / ciclu
1banda
Timpul de verde pentru acest sens de circulatie va fi : EMBED
La fel se procedeaza si pentru calculul timpilor de semaforizare ale
celorlalte sensuri de circulatie, tinand cont de numarul de benzi pe- acces 1
EMBED Equati2 benzi
-tionanda
- acces 2 EMBEDnte - 2 benzi
- acces 2 EMBED Equation.3 da
- acces 3 EMBED Equa- 2 benziuati banda
Dupa calcululecare faza se fac concordari intre semafoarsa
functioneze intr-un rmaruosescra Nm, numarul de veha intre in intersectie
pe durata ciclului,n, timpii de verde EMBED Equation.3 Tv si timpii de rosu
EMBED Equation.3 Tr sunt comformos:

Timpi de semaforizare - 3
Faze
Acce
s
1

Sensu
l
inaint
e
dreap
ta
inaint
e
stang
a
dreap
ta
stang
a

Semaf
or

Nt
[Vt/h]

n
[Vt/ciclu]

Tv [s]

Tr [s]

V1

1067

24

27

92

V2

763

17

46

73

V3

1537

35

63

56

V4

593

14

31

88

V5

224

31

88

V6

1866

42

46

73

t i rezulta din relatia (4)


Timpii intermediari EMBED Equation.3
considerandu-se distantele parcurse de vehiculele antagoniste de la liniile
de stop la punctele de conflict.
- EMBED Equation.3 t i intre fazele 1/2 :

40 37

4.99 [s]
5,5 16,7
t gv1 > EMBED Equation.3
t i intre fazele 1/2
EMBED Equation.3
EMBED Equation.3 nu este necesar timp de rosu general
EMBED Equation.3 t i1si 4

- EMBED Equation.3 t i intre fazele 2/3 :


42 44

5,00 [s]
5,5 16,7
t gv 2 = EMBED Equation.3
t i intre fazele 2/3
EMBED Equation.3
EMBED Equation.3 nu este necesar timp de rosu general
EMBED Equation.3 t i 4si 6

- EMBED Equation.3 t i intre fazele 3/1 :


30 33

3,47
5,5 16,7
EMBED Equation.3 t gv 3 > EMBED Equation.3 t i intre fazele 3/1
EMBED Equation.3 nu este necesar timp de rosu general.
EMBED Equation.3 t i 6si1

Durata ciclului se stabileste cu relatia (7) si timpii de verde din tabelul


de mai sus astfel:
F

f 1

f 1

EMBED Equation.3 Tc t vf t if = 24+14+42+5+5+5 = 119 [s]


Cu datele calculate se determina diagrama de
semafoarelor dupa cum urmeaza in figura de mai jos (fig.8)

Fig. 8

functionare

Timp galben dupa verde (s)


Timp galben dupa rosu (s)
Intersectia : T

5s
3s

Ciclul (s) : Tc=119s


Plan de semaforizare nr.1

4.3.2.2 O alta varianta de semaforizare pentru aceeasi intersectie este


ca cea din figura de mai jos (fig.9) :
Figura 9

Reluand calculele pentru acelasi numar de benzi pe sens si aceeasi


diagrama de trafic a intersectiei, obtinem urmatoarele valori ale timpilor de
semaforizare:

Timpi de semaforizare - 3 Faze - Varianta 2


Acce
s

Sensu
l

inaint
1 e
dreap
ta
inaint
2 e
stang
a
dreap
3 ta
stang
a

Semaf
or

Nt
[Vt/h]

n
[Vt/ciclu
]

[s]

Tv

Tr
[s]

V1

1067

24

37

99

V2

763

17

37

99

V3

1537

35

38

98

V4

593

14

38

98

V5

224

46

90

V6

1866

42

46

90

Tinand cont ca timpii intermediari raman aceeasi, obtinem urmatoarea


diagrama de functionare a semafoarelor :

Timp galben dupa verde (s)


Timp galben dupa rosu (s)
Intersectia : T

5s
3s

Ciclul (s) : Tc=136s


Plan de semaforizare nr.2

Dupa cum se observa, la varianta a doua de semaforizare, durata unui


ciclu de semaforizare este de 136 s, mai mare cu 17 secunde decat la prima
varianta.Din acest motiv, prima varianta va asigura o fluidizare mai buna a
traficului si va fi propusa pentru aplicare practica.
Cu siguranta, pentru obtinerea unei fluidizari si mai bune si o durata
cat mai mica a ciclului de semaforizare, se pot mari numarul de benzi pe
sensurile cele mai aglomerate si se poate adopta o durata initiala a ciclului
cat mai mica (minim 40s conform STAS 10144/6-89).

Capitolul 5 REALIZAREA UNUI PROGRAM DE CALCUL


AUTOMAT AL TIMPILOR DE SEMAFORIZARE
Pentru simplificarea calculelor si micsorarea timpului de calcul, se va
folosi un program de calcul realizat in excel, program in care se pot calcula
atat timpii de semaforizare, timpii intermediar, cat si durata totala a unui
ciclu de semaforizare.
Programul poate fi utilizat atat pentru intersectii in T cat si in
cruce
- pentru intersectiile in T, se pot calcula timpii de semaforizare in
doua variante de semaforizare la fel ca in partea anterioara a lucrarii ;
- pentru intersectiile in cruce, se pot calcula timpii de semaforizare
in doua sau patru faze de semaforizare, conform STAS 10144/6-89
5.1 Mod de utilizare al programului pentru calculul timpilor de
semaforizare
Programul este compus din 2 parti :
- prima parte se utilizeaza pentru intersectiile in T
- partea a doua se utilizeaza pentru intersectiile in cruce
In prima parte a programului este reprezentat modelul unei intersectii
in T cu numerotarile fiecarui acces al acesteia.
In tabelul de sub reprezentarea grafica a modelului intersectiei sunt
trecute numarul de masini care circula pe fiecare acces la ora de varf,
precum si numarul de benzi alocate fiecarui sens de circulatie. Aceste valori
sunt completate de catre utilizatorul programului, in urma efectuarii unui
studiu de circulatie .
In continuare, in program sunt reprezentate cele doua variante de
semaforizare in trei faze, fiecare varianta avand cate o exemplificare grafica
a modului de semaforizare.
Prima varianta, la fel ca si in exemplul de calcul din STAS 10144/6-89
incepe cu adoptarea unei durate initiale a ciclului de semaforizare, cuprinsa
intre limitele prevazute ale aceluiasi stas. Valoarea acestei durate este

introdusa de catre utilizator in tabelul de sub exemplificarea grafica a celor


doua moduri de semaforizare.
In tabelul urmator, sunt numerotate semafoarele pentru fiecare sens
de circulatie, numarul vehiculelor care circula pe fiecare sens la ora de varv,
numarul de vehicule care trebuie sa traverseze intersectia in perioada unui
ciclu adoptat initial, timpii de verde si de ros pentru fiecare sens de
circulatie, timpii intermediari precum si durata totala a unui ciclu .Toti acesti
timpi sunt afisati automat de program in momentul introducerii numarului
de vehicule care traverseaza intersectia pe fiecare sens in parte, a
numarului de benzi pe fiecare sens de circulatie, precum si a duratei initiale
a ciclului de semaforizare adoptata din STAS, pentru intersectiile in trei sau
patru faze de semaforizare.
In functie de acesti timpi calculati in mod automat de program, in
continuare este reprezentata diagrama programului de funcor realizata cu
functia chart wizard.
Lampii de semaforizare precum si diagrama de functionare a traficului
pentru varianta a doua a semaforizarii intersectiilor in T, tinandu-se cont
de aceleasi valori pentru capacitatea intersectiei la ora de varf si a
numarului de benzi alocate fiecarui sens de circulatie si nu in ultimul rand de
modul de semaforizare.
Pentru partea a doua a programului, mai exact pentru intersectiile in
cruce, modul de utilizare este acelasi ca si la intersectia in T (partea I).
Toate relatiile introduse pentru calculul timpilor de semaforizare au
fost preluate din STAS 10144/6-89 care are ca domeniu de aplicare calculul
capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi.
5.2 Concluzii finale
In urma incercarii mai multor variante de calcul in programul
mentionat mai sus