Sunteți pe pagina 1din 25

Academia de Studii Economice, Bucuresti

Departamentul de Pregatire a Personalului Didactic

Lucrare de licenta

Prof. Coordonator:
Lector univ. dr. Vladimir Enachescu

Student:
Dragne Andreea-Valentina

Bucuresti
2015

Modalitati de lucru cu elevii capabili de


performante superioare

Cuprins
Introducere..............................
Capitolul I - Elevii capabili de performante superioare
1.Caracteristici si metode de identificare
2. Subrealizarea scolara si esecul scolar
3.Riscurile specifice si dizarmoniile devoltarii psihice
4.Concluzii
Capitolul II Metode de lucru cu elevii supradotati
1.Metode didactice de stimulare
2.Instruirea diferentiata si strategii de aplicare
3.Pregatirea personalului autorizat
4.Cncluzii
Capitolul III - Metodologia cercetarii
1. Obiective si ipoteze
2. Esantionul
3. Instrumente de cercetare
4. Analiza si interpretarea datelor
Bibliografie..........................
Anexe..................................

Introducere

Tema proiectului meu reprezinta rezultatul curiozitii mele, considerand ca este o tema
care trebuie dezbatuta atat in mod teoretic, cat si practic, la nivelul aplicarii pedagogice. Motivul
alegerii acestei teme deriv din dorina de documentare n legatur cu acest subiect, deoarece
este unul extrem de important, att la nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre,
implicit i al Romniei, ct si la nivel mondial, deoarece tinerii capabili de performanta
constituie o categorie aparte in cadrul populatiei.
Scopul lucrarii este acela de a gasi raspunsuri la intrebari multiple: Cine sunt acesti copii
supradotati? Exista ei cu adevarat? Daca da, cum pot fi ei identificati? Nevoile lor sunt aceleasi
ca si ale celorlalti? Sunt oare niste inadaptati? Sau poate sunt neglijati? Sistemul scolar actual
este in masura sa le permita dezvoltarea acestor capacitati deosebite? Exista posibilitatea
realizarii unor programe educative speciale pentru ei? Dar oare trebuie scoala sa faca acest lucru?
Care ar fi rolul unui profesor in fata unui asemenea copil?
Intrebarile sunt mult mai numeroase, insa raspunsurile sunt dificile. De-alungul timpului,
subiectele de discutie pe tema situatiei copiilor supradotati a creat mari controverse si a declansat
mari polemici. Acest lucru se intampla din cauza ca, departe de a fi de interes stict stiintific sau
didactic, problema supradotarii in scoala are profunde implicatii personale, familiale, morale,
filosofice si chiar politice.
In mare, am putea spune ca obiectivul acestui studiu de cercetare este acela de a
descoperi unde i regsim pe copiii cu abiliti intelectuale nalte, ce nevoi au ei i cum putem si educm pentru a nu pierde nimic din achiziiile lor intelectuale
Copiii supradotai se ncadreaz n tiparul copiilor cu nevoi speciale i de aceea ar trebui
aplicate metode de instruire difereniat, ns acest lucru este destul de dificil din cauza
dificultatii identificarii copiilor cu inteligenta superioara, cat si a condiiilor neprielnice existente
n mediul rural. Alexandru Roca, referindu-se la nzestrarea superioar a unor copii spune:
un lucru este cert: nzestrarea superioar pe latura intelectual i de aptitudini este produsul
ereditii. Nici o condiie de mediu i nici un efort voluntar nu pot s nlocuiasc aceast
nzestrare. Dar dac materia prim furnizat de ereditate i va realiza sau nu vreodat
potenialitile, aceasta depinde de factori de mediu asupra crora, cel puin teoretic, omul are
controlul. Descoperirea i utilizarea talentelor i a geniilor devine astfel una din funciunile cele
mai importante ale unei societi organizate. Inteligena nativ nu este suficient pentru a atinge
performane intelectuale de lung durat sau pentru realizarea de sine. Aceti copii au nevoie de
orice mic ajutor, altfel i vor pierde anumite abiliti sau pur i simplu nici mcar nu le vor pune
n valoare, vznd c acest lucru nu este remarcat i c nu este nimeni lng ei care s-i susin.
Exista calitati inascute pe care unii, foarte putini, le au, iar altii, foarte multi nu. La
olimpiade si la alte concursuri, nu odata, participantii au socat prin extraordinara lor tinere de
minte, capacitatea de a efectua rapid un calcul, de a reproduce un sunet, de a obtine performante
sportive. Aceste sunt numai cateva dintre calitatile persoanelor supradotate.
Copiii supradotati si talentati dau dovada de abilitati inalte si performanta in anumite
domenii academice specifice sau in arii de inalte abilitati intelectuale, creative, artistice, sau de
conducere, si au nevoie de programe si servicii speciale care nu sunt, de regula, oferite de scoli
obisnuite, in lipsa acestora neputandu-se dezvolta complet, la adevarata lor capacitate.
Acesti copii provin din toate mediile sociale si pot fi descoperiti in orice tip de comunitate
culturala fiind in general expusi riscului social si respingerii grupului social. Desi ei au un urias
potential nu se pot dezvolta integral decat in conditiile unui sistem educativ specializat, deoarece,

fiind mult mai avansati intelectual, pot invata foarte mult si repede, studiind problemele in
profunzimea si complexitatea lor, depasindu-si cu usurinta atat colegii de aceasi varsta cat si
programa scolara, care este oferita in general pentru un nivel mediu in sistemul de invatamant
obisnuit.
Asincronia lor in dezvoltare ii face sensibili atit la problemele globale sau locale pe care
le resimt puternic din punct de vedere emotional, cit si la rezolvarea acestor problem,e. Lucrul cu
copii supradotati presupune un profil intelectual special al pedagogului, un antrenament didactic
specializat si de asemenea, o consultanta psihologica specializata.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania va trebui sa se ridice la nivelul
standardelor internationale, pentru a putea fi cu succes competitiva in contextul economiei
globale. Este important astfel ca tot mai multi tineri cu abilitati inalte sa se formeze si dezvolte
pentru a-si atinge potentialul maxim, iar acest lucru nu se poate realiza decat prin oferirea unei
educatii specifice, corespunzatoare nevoilor si cerintelor acestora.
Daca initierea educatiei supradotatilor a fost facuta de provocarea economica, dezvoltarea
actuala se va realiza ca urmare a complexitatii crizelor de sistem ce cer solutii inalt specializate.
Prima problema care apare este chiar definitia. Nu ar fi o exagerare s spunem c exist la
fel de multe definiii a copiilor talentai ca i numrul de experi care le formuleaz. Motivul este
c aceti copii nu formeaz grupuri omogene. Toate definiiile au un punct comun: un copil
nzestrat este cel care arat c are rezultate excepionale ntr-unul sau mai multe domenii. Deci
un copil talentat se deosebete de ceilali copii prin abilitile sale artisitice, matematice sau
printr-un scop mai inteligent cum ar fi gndurile creative, imaginaia i calitile de lider.
La intrebarea Cand putem spune ca un copil este supradotat? a incercat sa raspunda
cercetatorul Lewis Terman stabilind teste de inteligenta, concluzia lui fiind ca persoanele care
obtin indicele de inteligenta (QI) de peste 130 sunt persoane dotate, mai mult de 140 sunt
persoane supradotate, mai mult de 170 sunt considerate genii.
In prima parte a lucrarii s-au fcut anumite precizri conceptuale asupra cuvntului
supradotat o clasificare a copiilor care fac parte din aceasta categorie, precum si metodele de
identificare utilizate. Voi pune in discutie si aspectele negative pe care o minte supradezvoltata le
genereaza: subrealizarea scolara si esecul scolar, factori de influenta si de risc, dizarmoniile
dezvoltarii psihice ale copiilor. Cel de-al doilea capitol cuprinde anumite caracteristici ale
copilului supradotat i modalitile de identificare. n penultimul capitol s-a pus accentul pe
subrealizarea colar.
In cea de-a doua parte, este dezbatuta partea cu cel mai mare impact al acestei teme, si
anume, metodele de lucru si de stimulare cu copii supradotati intelectual, instruirea diferentiata si
strategiile de aplicare, metodologia speciala, precum si gradul de pregatire si adaptare al cadrelor
didactice in interactiunea cu copii.
Ultima parte a lucrarii reprezinta cercetarea lucrarii de fata. S-a incercat realizarea unui
chestionar care isi propune sa culeaga aprecierile oamenilor despre trsturile
psihocomportamentale ale copiilor supradotati, ponderea lor la nivelul populatiei, masurile care
ar trebui luate la nivel social si educational si evaluarea lor n domeniile de nvare, motivaie,
creativitate, leadership.

Capitolul I - Elevii capabili de performante superioare


1.Caracteristici si metode de identificare

Preocuparea fata de depistarea copiilor cu anumite dotari deosebite trebuie sa se inceapa de


timpuriu si sa se continuie sistematic dupa: rezultatele la invatatura competitiile extrascolare,
teste de capacitati sau aptitudini speciale si teste de personalitate si deasemenea observatia
sistematica exercitata de parinti sau educatori.
Pentru o mai bun nelegere a caracteristicilor copiilor nzestrai, urmtoarea enumerare de
nsuiri ale copilului capabil de performante superioare va permite nelegerea modului n care
acesta este privit de ctre persoanele din mediile in care este intergrat:

folosete un vocabular bogat i adecvat, fiind eficient in comunicarea verbal si scrisa;


are un interes deosebit pentru o arie de cunotine, n care gsete motivaie i pasiune;
consum timp pentru pasiunea proprie i pentru proiecte speciale;
are rezultate colare deosebit de bune pe anumite zone de interes;
ntelege ce este bine sau ru, drept sau nedrept ntr-o activitate i gsete ci de optimizare;
nu are rbdare cu procedeele de rutin i cu abilitile automate;
gsete plcere n activiti intelectuale;
gndete critic, este sceptic i evalueaz prin teste n care acoper toate posibilitile;
este plin de umor;
gndete n afara eului propriu;
nva rapid;
poate s-i concentreze atenia un timp ndelungat;
este sensibil sufletete;
arat compasiune pentru alii;
este perfecionist;
prezint intensitate a tririlor;
prezint curiozitate neobisnuit ;
este hiper energic;
citete devreme (este precoce) i este avid de cunotine;
este foarte creativ;
are tendina de a contesta autoritatea;
ofer rspunsuri neobinuite i neateptate la probleme;
poate atinge nivele nalte de gndire abstract;
este frecvent perceput de alii ca lider, fiind cooperant in grupuri;
sunt mai interesai de raspunsuri la ntrebri de tip cum i de ce dect la alte tipuri de
ntrebri;
deseori atac materiale complexe, descompunndu-le n pri componente simple i le
analizeaz sistematic;
sunt gnditori, flueni, capabili s genereze posibiliti, consecine sau idei nrudite;
gndesc flexibil, abordnd o problem pe mai multe ci;
sunt originali i deseori neconvenionali n rezolvarea de probleme;
pot gsi relaii ntre obiecte, fapte i idei nenrudite;
sunt doritori de inelegere complex;

construiesc deseori ipoteze de genul dar dac;

Identificarea unui copil supradotat se face cu ajutorul unor persoane specializate dar exista
cateva semne care tradeaza inclinatiile micutilor, pe care parintii le pot observa cu usurinta:

poate realiza un puzzle inca de la varsta de un an si jumatate fara sa se straduiasca prea tare
numara fara sa se incurce
pana la doi ani a purtat prima conversatie cu un vocabular bogat
la doi ani stie alfabetul si numara
dorme mai putin decat cei de varsta lui
invata sa citeasca in timp record
este foarte activ
este sensibil cu lumea ce-l inconjoara
il preocupa teme: moralitatea si justitia
este energic si increzator in forte proprii
observa cu usurinta detaliile si are abilitati deschise catre lucruri noi
are spirit critic foarte dezvoltat
nu are probleme de atentie si concentrare
ii place sa petreaca timpul cu copii mai mari decat el
se plictiseste la scoala pentru ca stiie deja toate lucrurile pe care le invata acolo
pare foarte distrat
nu doar imita, inventeaza si invata lucruri noi
uneori se simte neinteles si are impresia ca locul lui este in alta parte

Oamenii se identifica intre ei dupa posibilitatile de actiune. Aceleasi actiuni ( practice,


intelectuale, artistice, etc) sunt executate de diferiti indivizi la diferite nivele ale calitatii, cu o
usurinta mai mare sau mai mica. De aici au aparut diferente de aptitudine- inptitudine,
capacitate incapacitate, dezvoltat- nedezvoltat Rezultatul orcarei activitati sunt evaluate si
distribuite pe o scala ampla, stabilindu-se grupe de calificative mediu, superior
Aptitudinile (aceste insusiri ale persoanei) depind de ereditate dar se dezvolta in conditiile
oferite de activitate. Nivelul de dezvoltare al aptitudinilor este indicat in consecinta de usurinta
de invatare si calitatea executiei sarcinii. Fiecare individ vine pe lume cu o zestre erediatara
proprie, cu amprente originale. Rolul eduactiei consta in a cunoaste aceste potentialitati si a crea
conditii si o influenta adecvata pentru manifestarea si dezvoltarea lor.
Pentru a identifica tinerii cu potential deosebit exista diferite criterii:
masurarea gradului de performanta
dezvoltarea inter-personala, emotionala, care include aptitudini sociale si afective
dezvoltarea intelectuala care include aptitudini lingvistice, matematice sau logice, memorare,
capacitate de perceptie, capacitatea de a rezolva o problema
dezvoltarea artistica, dans, muzica, arte plastice
dezvoltarea psihomotorie

De-alungul timpului, s-a demonstrate necesitatea utilizarii tehnicilor si intrumentelor


psihologice si pedagogice in identificarea copiilor supradotati intelectual. Astfel, testele de
inteligenta, testele docimologice obisnuite, normalizarile profesorilor, chestionarele obisnuite
pentru parinti, teste nontraditionale ca Matricele Progresive Raven, teste cu continut cultural
avansat sau fisa de trasaturi psihocomportamentale sunt doar cateva dintre metodele des folosite
in identificare. Ierarhizarea in functie de punctaj trebuie sa aiba in vedere provenienta
interculturala si domeniile de motivatie, speranta de realizare scolara, modalitati de gandire,
oportunitati educationale, venituri si statut social.
In concepia lui Feldhusen, identificarea supradotailor se realizeaz prin parcurgerea a
dou faze :
1.Screening-ul general - se refera identificarea copiilor prin :
a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obinute la testele standardizate de inteligen sau de
cunotine ;
b) surse informale se intemeiaz pe recomandrile profesorilor, parinilor sau pe propria nominalizare.
2. Diferenierea n profunzime se desfaoar ulterior screening-ului i const ntr-o
examinare suplimentar pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al abilitilor vizate. De obicei,
diferenierea n profunzime se aplic acelor elevi care rezolv 90% din problemele prezentate la
testele de cunotine.
n Romnia, unde nc nu au fost elaborate teste standardizate, se impun n mod obligatoriu
urmtoarele ase faze :
1.Screening sau depistarea elevilor supradotai pe baza scalelor de apreciere (surse informale);
2.Nominalizri ale prinilor, profesorilor sau chiar autonominalizri pe baza fielor de
nominalizare;
3.Evaluarea de ctre un grup de profesori experi a produselor elevilor, produse sub form de
lucrri
scrise, referate tiinifice teoretice sau experimentale, prezentri orale sau realizri artistice;
4.Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate;
5.Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare;
6.Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5;
Decizia final se ia numai n funcie de resursele locale pe care coala le poate oferi : clase
speciale, grupe selectate, accelerare, programe extracurriculare.
n S.U.A., Biroul naional de msurtori mintale recomand
folosirea urmtoarelor teste, mare parte dintre ele stnd la baza evalurilor efectuate i n
Romnia :
Teste individuale de inteligen
Leiter international Performance Scale
Peabody Picture Vocabulary
Slosson Intelligence Test (SIT)
Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B)
Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC)
Teste de grup
California Test of Mental Maturity
Goodenough-Harris Drawing Test

Lorge-Thorndike Intelligence Test


Ottis Lennon Mental Ability Test
Teste de realizare (educaionale)
California Achievement Test
Metropolitan Achievement Test
SRA High School Placement Test
SRA Achievement Series
Stanford Achievement Test
Teste de Personalitate i sociale
California Psychological Inventory
Minnesota Multiphasic Personality Inventory
Personal Orientation Inventory
Teste de creativitate
Torrance Tests of Creative Thinking

+
1. Inva repede i uor

1. Se plictisesc repede n situaiile de invare

obinuite
2. Sunt foarte imaginativi. Sunt foarte puin dispui s 2. Doresc s fac totul dupa voia proprie, ignornd
urmeze ideile oferite de alii
regulile
3. Au o deosebit curiozitate. Pun numeroase intrebri. 3. Pot deveni greu de suportat de ctre cei din jur.
Sunt interesai de o gam larg de probleme.
4. Au un mare spirit de observaie i sunt activi

4. Reacioneaza prea mult in clas, pot deveni o surs

5. Au putere de concentrare pe perioade lungi de timp

de perturbare
5. Uneori refuz s se opreasca dintr-o anumit

sarcin, spre a trece la urmatoarea


6. Fac generalizri pe care le transfer cu uurin la 6. Pot s-i suspecteze pe profesori de lips de
alte situaii
7. Au o mare capacitate de abstactizare

consecven ideatic
7. Pot pierde vremea n raionamente inutile. Fac

impresia c sunt vistori si neateni


8. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Risc s piard prietenia sau simpatia colegilor

naturalee
9. Rein totul cu uurin, fr repetiii sau efort
9. Adesea se plictisesc n timpul repetiiilor din clas
10. Prefer lectura, n general de nivel mai avansat 10. ntotdeauna sunt incitai de cte o carte care nu
varstei lor
11. Se orienteaz uor in studiu
12. Au simul umorului dezvoltat

este cea mai adecvat


11. Nu sistematizeaz ntotdeauna foarte atent studiul
12. Fac glume despre aduli. Nu toi adulii apreciaz

13. Recombin totul in modalitai originale


14. Au o puternic dorin de a excela
15. Se ghideaz ntotdeauna dup experiena practic
16. i impun deciziile n grupurile lor

acest lucru
13. Uneori sunt prea inovativi
14. Sunt prea adnc rnii in urma vreunui eec
15. Pot deveni excesiv de autoritari
16. Risc s devin tirani i s nu-i mai asculte i pe

ceilali
17. Fac raionamente corecte, au o gndire clara, 17. Pot sesiza relaii nebnuite i pierd prea mult
nteleg sensurile lucrurilor
vreme concentrndu-se asupra lor
PARALELA POZITIV SI NEGATIV (dupa Margaret Humpey)

2. Subrealizarea scolara si esecul scolar

Prin elevi cu subrealizare scolara, literatura domeniului desemneaza atat pe acei elevi care
se afla in situatie de nepromovare a sarcinilor scolare, cat si pe cei care nu isi ating cotele
personale ale performantei in diferite domenii de activitate scolara datorita unei multitudini de
variabile de personalitate, are interactioneaza pe perioade indelungate de timp, cu conditii de
mediu neadecvate educational. Acesti elevi reprezinta aproximativ 5% din topul performerilor la
testele de inteligenta cu administrare individuala. Numerosi autori sustin ca aproape din copii
cu un QI care ii plaseaza in segmentul superior de 5% din populatia de aceeasi varsta cronologica
manifesta subrealizarea sarcinilor scolare.
Literatura domeniului consemneaza trei faze fenomenologice ale subrealizarii scolare,
diferentiate prin niveluri de agravare:
-subrealizarea scolara incidentala, cand elevul obtine note mari si foarte mari ca urmare a
indelinirii sarcinilor standard, dar care nu-i solicita capacitatile maxime personale;
-subrealizarea scolara moderata, concretizata prin obtinerea unor note mediocre, nealarmante
din punct de vedere al exigentelor formale de continuare a studiilor, dar mult sub nivelul
posibilitatilor intelectuale personale;
-subrealizarea scolara severa, manifestata prin situatie de corijenta sau repetentie, in conditiile
unui potential intelectual performant;
TIPAR DE SCENARIU AL ESECULUI SCOLAR:
Primele clase decurg cu usurinta si fara dificultati. Copilul, fara a lucra mult in timpul sau
liber are capacitatea de a lua note mari, reuseste sa ajunga printre copii de top, insa niciodata
primul. Desfasoara mai multe activitati decat colegii sai si isi face prieteni in randul copiilor mai
mari de varsta. Rezolvarea temelor se desfasoara avand amprenta plictiselii, este neatent,
obraznic sau distrat. Usurinta cu care intelege lucrurile explicate de profesor ii aduce o pauza de
la concentrare, fugind foarte departe de subiectul lectiei, in timp ce profesorul se straduieste sa se
faca inteles prin mai multe moduri colegilor sai.
Are abilitatea de a retine ideile unui text dupa o singura lecturare, fara a fi nevoie de
exercitii suplimentare pentru intelegere si fixare la nivelul cerut de profesor intregii clase. Acest
lucru ii confirma propria importanta prin faptul ca memoria sa il recomanda ca o agenda vie in
randul adultilor. Reuseste sa aiba rezultate scolare la nivel inalt fara prea multa munca, spre
satisfacerea nemotivata a parintilor sis pre neglijarea profesorilor cu privire la constiinciozitatea
copilului.
Peste cativa ani materia devine mai complexa, bazandu-se pe informatii anterioare pentru
deducere si asimilare. Acum este momentul in care un copil supradotat este nevoit sa depuna
efort in procesul de invatare. Nefiind familiarizat de invatarea prin exercitii, repetitii,
sistematizari, recapitulari, se vede in postura de a nu mai avea succes scolar si clacheaza. Acest
lucru aduce urmari nefaste: profesorii nu-i mai lauda rezultatele, colegii nu-l mai admira, parintii
nu mai sunt mandrii de el. Dimpotriva, toti devin nemultumiti si imperativi, contrariati,
neconstientizand ca acest copil n-a invatat sa invete cu efort. Agravarea situatiei este progresiva:
trebuie sa treaca peste un munte de sarcini dificile de unul singur. Acum, reusita nu mai este o
realitate a lui, nu-I mai apartine. Imaginea de sine scade usor, usor iar narcisismul nu mai este
capabil sa restabileasca echilibrul interior. Insuccesul scolar se accentueaza, se identifica cu o
imagine tot mai defavorizanta in lipsa unor explicatii rationale. Acum are loc brutala transpunere
din copilul minune care reusea sa aiba rezultate marete cu efort minim in adolescentul cu esec
scolar. Acest soc se amplifica in cazul repetentei, cand poate marca intreaga viata.

Totusi, exista copii care se forteaza si gasesc energie si motivare pentru a trece de examenul
esecului scolar, reusind sa-si recapete o imagine de sine pozitiva. Narcisismul lor reinvie chiar si
in urma unui mic success obiectiv. De cele mai multe ori rezolvarea se produce prin refugiu in
alte activitati care nu implica studio, dar fiind activitati care le ofera satifactii. Poate cea mai
trista dintre solutiile involutive este renuntarea la dorinta de a reusi, din cauza fricii sau a rusinii
de esec. Imaginea lui ca individ neputincios, mediocre, ignorant ii formeaza traume
determinandu-l sa adopte atitudinea individului neinteresat, plictisit, lenes. De cele mai multe ori,
parinti asista fara putere la acest zbucium sau se identifica cu copii printr-o exasperare dureroasa.
Constientizand cauza suferintei parintilor, fostul copil minune se simte, o data in plus, pierdut.
Originea factorilor educationali care favorizeaza cel mai frecvent subrealizarea consta, in
principal, in insuficienta cunoastere a caracteristicilor si nevoilor specifice indivizilor cu inalte
abilitati intelectuale, in incapacitatea profesorilor de a identifica inalta abilitate in formele ei de
manifestare.
POPULATIA FEMININA SI FRICA DE SUCCES
Desi in studiile psihopedagogie acesta tema a fost considerata mai mult ca directive
distincta, in practica continua sa fie un subiect de importanta majora. Incepand din adolescenta,
exprimarea aptitudinilor intelectuale inalte ale elevelor si studentelor este nepermisiva din cauza
normelor sociale si culturale. Stilul de viata al grupurilor de adolescente in care sunt integrate
aceste fete reprezinta o importanta presiune, intrucat sunt raportate si promovate in interiorul
grupului alte valori feminine de urmat. Adesea, fetele cu capacitate intelectuale inalte se
confrunta cu dificultati in identificarea lor cu rolurile femeii clasice. Des se intampla sa se
formeze un raport conflictual intre interesele lor profesionale si domeniile de competenta impuse
in mod obligatoriu de societate femeilor. Aceasta stare se acutizeaza in perioadele de criza a
personalitatii, adolescenta si pubertate sau in perioadele suprasolicitante din viata adultilor ,
maternitate sau casnicii.
Orientarea profesionala a fetelor cu inteligenta superioara spre domeniile si pozitiile
traditional masculine este favorizata de concurenta si dinamica pe piata locurilor de munca, si
defavorizata de diferentele dintre femei si barbati la nivelul decalajelor intelectuale, de efort,
creative sau de motivare, castig de cauza avand cei din urma. In problematica sex-rolului o
influenta semnificativ considerabila o are atitudinea parintilor si a cadrelor didactice in evolutia
fetelor pe plan profesional.
Decalajele intelectuale dintre sexe au facut subiectul studiilor de cercetare in ultimii ani,
baza de cercetare fiind reprezentata de performantele in studiul matematicii. Realitatea arata ca
fetele evita intr-o masura mult mai mare angajarea in acest domeniu decat baietii. Investigatiile
de pana acum ne arata ca diferentele fete/baieti din punct de vedere al notelor si al numarului de
candidati sunt date de accesul redus al fetelor la segmentul de varf al performantei. Dominanta
masculina in competitii la diferite nivele este explicate prin existenta a patru categorii de factori
diferentiatori:
-factori biologici
-abilitati de vizualizare spatiala
-antrenament cantitativ si calitativ in domeniu
-perceptia si atitudinea fata de domeniul studiat
Frica de succes reprezinta realitatea interioara cu care se confrunta fetele inzestrate cu o
capacitatea intelectuala superioara si se manifesta ca dorinta de evitare a succesului academic.
Reusita este perceputa ca un esec, ca un factor negativ, in niciun caz ca un real succes. Iminenta
succesului reprezinta o cauza a anxietatii prin hiperbolizarea consecintelor. Aceste fete au

tendinta de a-si asocia capacitatea intelectuala exceptionala cu lipsa feminitatii, ridicolul,


nepopularitatea, posibilitatea respingerii de catre societatea feminina obisnuita.
Trasaturile psihocomportamentale ale tinerelor cu aptitudini intelectuale inalte:
-independenta in actiune si gandire
-activism
-spirit exploratoriu
-trairi afective profunde
-senzitivitate marita
-seriozitate in abordarea problemelor personale si profesionale
-imaginatie puternic dezvoltata
-siguranta de sine
-tendinta catre perfectionism
-agresivitate
Majoritatea prinilor cu astfel de fete au euat n recunoaterea lor spre diferen de
prinii care aveau biei foarte creativi. Prinii i-au caracterizat astfel fetele: neinteresate de
munca de la coal, le place s stea n propria camer i s piard timpul mzglind, scriind sau
citind ceva care le face plcere n loc s-i fac temele; prefer propriile companii i detest
cererile prinilor de a participa la activiti sociale; sunt necooperative, nu le intereseaz ce cred
prietenii lor despre ele, sunt ncpnate, temperamentale, dezordonate; detest sugestiile sau
criticile, au idei ciudate pe care ele le consider haioase. Comportamentul non-conformist este
tolerat de ctre prini n cazul bieilor, dar nu i cnd e vorba de fete.

3.Riscurile specifice si dizarmoniile dezvoltarii psihice


Copii cu aptitudini intelectuale inalte sunt predispusi la riscuri multiple:
-riscul subrealizarii scolare la toate varstele
-riscul socializarii dificile sau al izolarii
-riscul folosirii aptitudinilor ca reactie de aparare
-riscul producerii decalajelor in dezvolatarea cognitiv-afectiva
-riscul inhibitiei intelectuale
-riscul sindromelor depresive
Sursa majora care alimenteaza sentimentul ca inteligenta exeptionala pe care o
dobandeste este o povara este reprezentata de dificultatea de a intalni de-alungul vietii parteneri
sau persoane de viata pe masura profunimii trairii lor afective si a dezvoltarii lor intelectuale.
Adeea, acesti copii supradotati au o opilarie i o adolescenta marcata de conflicte intrioare.
Afectivitatea exagerata, vulnerabilitatea, emotionalitatea si sensibilitatea formidabila, cat si
educatorii care nu sunt intotdeauna pregatiti, informati si constienti de capacitatile copiilor pe
care ii modeleaza sunt factorii care contribuie la acest zbucium interior. Scoala se ocupa prea
putin de subietul supradotarii copiilor talentati, atat pentru copii supradotati, cat si pentru
profesorii are se ocupa de ei, negasindu-se metode de integrare in colectiv a copiilor, nici
programe de pregatire a profesorilor pentru rolul de suporter, onfident, antrenor si chiar impresar
al copilului in acest joc.
Mai mult decat atat, se promoveaza ideea de nereponsabilitate si neglijenta indemnul
adresat de cadrele didactie din scoli si universitati pentru parinti, fiind: Talentatii trebuie invatati
sa-si poarte povara propriului talent, constituind o scuza perfecta pentru a se sustrage din

contextul riscurilor la care copii de o inteligenta peste medie sunt predispusi.


Voi prezenta in continuare cateva riscuri, cele mai frecvente, la care aptitudinile
intelectuale inalte au un factor major de predispunere in conditii educationale si sociale
neadecvate:
Disincronia este un termen teoretizat de profesorul francez J.C. Terrasier, pentru a
evidentia diferenta dintre dezvoltarea emotionala si cea cognitiva/intelectuala. Un copil care
sufera de acest sindrom va fi capabil sa inteleaga usor informatii pe care colegii lui de aceeasi
varsta le asimileaza abia peste 3, 5 sau 7 ani. Latura negativa pe care acest sindrom o are este
reprezentata de intoleranta excesiva la banale frustratii si conflicte din viata cotidiana. Evolutia
aritmica a inteligentei si emotiilor il face mult mai vulnerabil pe copil si, contrar asteptarilor, mai
dependent de semeni.
Nesincronizarea dezvoltarii intelectuale si psihomotrii ii imprima copilului inabilitatea
gestuala. Competentele motrice se dobandesc mai greu decat cele intelectuale, motiv pentru care
se inregistreaza intervale mari de timp intre formarea deprinderilor de citit si a celor de scris.
Ecolocatia este o calitate, foarte rara la om, frecventa la lilieci, fiind o modalitate de a
percepe realitatea folosindu-se de sunete. Urechile preiau sunetele, iar creierul le analizeaza si
extrage informatii privind natura obstacolului, pozitia lui, iar in cazul obiectelor in miscare,
directia si viteza lor. Printre oameni, cazurile sunt extreme de rare. Studiile arata ca un procent
mare din totalul oamenilor care prezinta aceasta calitate este reprezentat de oamenii care
dobandesc o inteligenta extraordinara.
Sinestezia este un fenomen extrem de rar, concretizat in faptul ca stimularea unor canale
ale sistemului nervos conduce automat la desteptarea altor canale, cu care au fost asociate. Cei
care posed aceast calitate nu se consider diferii fa de ceilalti oamenilor, ei cred c toi au
aceleai senzaii ca i ei. Acesta este motivul pentru care subiecii respectivi sunt foarte greu de
depistat. Concret, daca o persoana asociaza litere, cifre sau simboluri cu anumite culori care i-au
fost aratate simultan, la vederea culorii, simbolul ii vine automat in minte. Cercetatorii amintesc
cazul unor personalitati de seama, sinesteziste: scriitorul Vladimir Nabokov, compozitorul
Olivier Messian si cercetatorul Nicolae Tesla.
Eidetismul este o forma accentuata a memoriei vizuale. O anumita memorie vizuala o
avem cu totii. Stim ca e mai usor sa retii imaginea formulelor matematice, decat succesiunea
simbolurilor. Dar exista recorduri uluitoare. De exemplu, japonezul Akira Haragucki numai
datorita memoriei sale vizuale, a putut sa-si aminteasca numarul "pi" cu 100.000 zecimale.
Fenomenul calculator este cunoscut la oamenii capabili sa faca operatiile matematice
mental mai repede decat altii. Calitatea este inascuta, nu se invata, iar prin scolarizare ajunge
numai sa se perfectioneze.
Tetracromatismul reusesc sa vada si a patra culoare de baza a spectrului: ultravioletul.
Astfel, creierul lor poate combina culorile, obtinand pana la 100 milioane nuante. Oamenii
normali sunt tricromatici, reusesc sa obtina cele 100 gradatii de culoare pornind de la trei culori
ale spectrului: rosu, verde si albastru. Pe aceasta baza, creierul nostru poate combina culorile,
obtinand pana la 1 milion nuante distincte.
Auzul perfect este caracteristica celor care stiu sa cante corect nota muzicala fara repetitie
si fara sa primeasca vreun ton. Unele studii facute in SUA arata ca aproximativ 3% din
populatie este format din persoane cu asemenea calitati inascute, iar 8% dintre ei ajung muzicieni
profesionisti.

4.Concluzii
Capitolul III - Metodologia cercetarii
1. Obiective si ipoteze
Ca prim obiectiv mi-am stabilit sa descopar daca stimularea si sprijinirea elevilor
supradotai depind nu numai de calitatea i structura curriculumului, ci i de nivelul de pregtire
a cadrelor didactice.
In elaborarea i adoptarea unor programe specifice formrii profesorilor intervin cativa
factori care sunt in stransa legatura: politica sistemului de nvmnt, concepiile privind
supradotarea, practicile educaionale, resursele materiale.
Studiile de specialitate arata ca un profesor bun nu trebuie neaparat s aiba un IQ ridicat,
dar trebuie sa acorde atentie si valoare inteligenei i s tie s o dezvolte. Competena didactic
este primul factor care influeneaz succesul colar, este apreciat dupa comportamentul
profesorului n clas, rezultatele predrii fiind proiectate n cunotinele, deprinderile,
aptitudinile achiziionate de ctre elevi.
Ca studiul de referin n literatura de specialitate mi-a atras atentia studiul realizat de
Bishop. El compara dou grupe de pedagogi : eficieni i noneficieni. Profesorii au aceeasi
vechime n predare, vrsta, sexul, tipul de facultate absolvit. Bishop reuseste sa elaboreze
urmtorul portret al profesorului eficient pentru supradotai :
- experimentat si matur ;
- nivel de inteligen ridicat ;
- interese variate (intelectuale, culturale, artistice) ;
- aspiraii spre realizri de excepie ;
- abilitatea de a vedea lucrurile empatic ;
- ordonat, sistematic, muncitor ;
- stimulativ, entuziast, imaginativ ;
- ncurajatoar, elevul poate sa-si exprime liber opiniile ;
- atitudine participativ, implicndu-se n activitile clasei.
Torrance, asociaza supradotarea cu creativitatea, reuseste sa delimiteze o lista de
trsturi care l fac incapabil pe un profesor s predea elevilor supradotai :
- autoritate ;
- atitudine defensiv ;
- preocupare excesiv n privina disciplinei ;
- dezinteres n promovarea iniiativei.
- lipsa de energie ;
- presiune datorat timpului scurt avut la dispoziie ;
- insensibilitate fa de nevoile emoionale i intelectuale ale copiilor ;
- inerie n plan intelectual ;
- lipsa de druire n procesul de predare-nvare ;

Clark este de parere ca principala trasatura a profesorului pentru clasele de supradotai


este stima fata de sine, aceast caracteristica implicnd urmtorele aptitudini comportamentale:
- a fi empatic i a ti s-i sfatuiesti pe alii ;
- a fi citit, alert cognitive, informat ;
- a fi tolerant fa de ambiguitate ;
- a fi deschis, flexibil, inovativ, entuziast ;
- a acorda valoare schimbrii i actualizrii sinelui.
- a fi autentic, uman ;
- a acorda valoare inteligenei, diversitii i unicitii fiecrui individ;

Cel de-al doile obiectiv propus se refera la importana acordat mediului n consilierea
educaional si influena mediului in modelarea potenialului intelectual.
Literatura de specialitate arata ca Bloom i Sosniak au stabilit situaiile sociale cele mai
des intalnite prin care au trecut indivizii cu performane superioare :
multi dintre ei au fost implicati puternic ntr-un domeniu de activitate nainte de 12 ani la
solicitarile si impulsionarile unuia dintre parinti;
familia a acordat atenie dezvoltrii limbajului existnd asteptri deosebit de mari asteptari
pentru performanele copilului ;
cea mai mare parte a instruirii a fost individual ;
viata prinilor a fost adaptat la cea a copilului, pentru ca acesta s-i perfecioneze talentul ;
s-a pus accentul pe deplina stpnire a nvtrii, i nu pe calificativele scolare sau premiile;
scopul competitiilor a fost consolidarea nvrii i reducerea emotivitii;
n perioada adolescenei, timpul alocat exersarii talentului era de 15 ore zilnic.
Procesul de mare importan pentru a evidentia eficienta activitii de consiliere este
reprezentat de cunoaterea influenelor provenite din mediul colar. Astfel, o teorie a fost emis
de Colangelo i Dettman, in care se prezinta interaciunile dintre coal i prini :
cooperarea presupune implicarea activa a factorilor educativi n educaia supradotailor i
s cooperarea cu prinii ;
conflictul este un tip de interaciune rezultat din concepiile prinilor care considera ca
prinii sunt activi, iar coala este pasiv. Acesti parinti au o atitudine critic si blameaza coala,
ceea ce duce la :
- desconsiderarea de ctre copil a evalurilor i cerinelor colii;
- renunarea la comunicarea cu coala;
- o lupta continu intre prini si coala;
- asumarea unor programe pe contul prinilor;
interferena reprezinta interaciunea de natur conflictual, n care coala ofera faciliti
educaionale copiilor supradotai, dar se lovesc de refuzul prinilor din cauza relaiilor de
colegialitate ale elevilor cu colegii de aceeai vrst.
Dezvoltarea natural a copilului reprezinta un acord intre prini i scoal din care reiese ca
acesti copiii supradotai se dezvolt foarte bine singuri, in afara curriculumul normal i
activitilor extracolare.

Activitatea de consiliere impune cunoaterea problemelor specifice supradotailor, dintre


care cele mai importante sunt :
Interdependenta ntre dezvoltarea cognitiv i alegerea carierei ;
Alegerea profesiunii pe baza raionamentului intuitiv i nu pe a celui tipic deductiv ;
Strile de ambivalen datorate multipotenialului ;
Sentimente conflictuale ce apar n urma unei perioade ndelungate de pregtire;
Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminr
Programele de consiliere presupun o serie de activiti alese n funcie de nevoile
afective i cognitive ale tinerilor, un consilier special format pentru supradotai, implicarea i
participarea prinilor i elevilor, realizarea consilierii prin consultaii de remediere.
Ipotezele carora voi incerca s le verific gradul de adevar n urma studiului efectuat sunt:
1. Dac elevii supradotai nu beneficiaz de metode adecvate de predare-nvare atunci acetia
devin neinteresai de procesul de nvmnt de la coal.
2. Dac scoala reprezinta un mediu prielnic pentru dezvoltarea intelectuala a copiilor cu capacitati
superioare sau trebuie infiintate centre de excelenta.
3. Dac este nevoie de structurarea diferentiata a curriculumului sau de aprofundarea studiilor
profesorale pentru stimularea copiilor supradotati intelectual.

2. Esantionul
Cercetarea a fost efectuata pe un esantion de 50 de subieci, cu varste intre 18-56 ani,
media de varsta fiind 24.5 ani, dintre care 18 barbati si 32 femei, jumatate dintre acestia fiind
parinti. Studiul a fost facut la nivelul orasului Bucuresti, participand persoane din diferite clase
sociale si culturale. Durata cercetarii este inregistrata in decursul a 2 luni.

3. Instrumente de cercetare
Instrumentul folosit pentru cercetare a fost chestionarul conceput sa aduca raspunsuri cu
privire la problemele elevilor cu capacite intelectuala superioara, precum si a metodelor de lucru
cu acestia.
Chestionarul pe care l-am conceput este un chestionar de opinie format dintr-un sistem
logic de intrebari grila (multe dinte ele dihatonice) simple sau multiple, intrebari care masoara
grade de importanta. Chestionarul cuprinde si intrebari deschise concepute pentru a reliefa
atitudinea si opinia populatiei investigate cu privire la tema cercetata.
Ca rezultate, m-am bucurat de o atitudine pozitiva din partea persoanelor investigate,
am observat dorinta de implicare pe care acestia o manifesta, sperand ca acesti copii supradotati
intelectual sa primeasca ajutorul de care au nevoie pentru a fi identificati si apoi modelati in
vederea obtinerii celor mai bune rezultate. Multi considerau ca acesti copii, integrati intr-un
mediu favorabil lor, vor ajuta la marea schimbare sociala si economica pe care toti o asteptam in
Romania. Doar cativa parinti au parut circumspecti si ingrijorati in ceea ce priveste noile
exigene la care trebuie s se supun copiii lor.

4. Analiza si interpretarea datelor


Dupa terminarea sondajului si centralizarea rezultatelor, am realizat grafice pentru a
evidentia raspunsurile pe parcursul intregului chestionar.
Astfel, am obtinut o sinteza a rezultatelor:

Fi
g. nr. 1
Din acest grafic se observa ca o treime din repondenti (aprox. 37.6%) au considerat ca la
nivelul tarii problema copiilor supradotati este un subiect de foarte mare importanta. Multi dintre
ei au alocat raspunsul acestei intrebari nivelului mediu, putini fiind cei care considera ca tara
trateaza cu foarte putina importanta problema copiilor cu inteligenta superioara.

Fig. nr. 2
La intrebarea Sunteti capabil sa nominalizat un copil care prezinta aptitudini intelectuale
supramedii? majoritatea repondentilor au considerat ca detin aceasta abilitate. Intr-o proportie
de 37.5% populatia intervievata a raspuns negativ la aceasta intrebare.

Fig. nr. 3
Din graficul de mai sus se observa egalitatea parerilor Da si Nu in proportie de
41.7%. Restul 16.7% reprezinta populatia care a ales ca raspuns varianta Nu stiu

Fig. nr. 4
Din aceasta cercetare reiese ca infiintarea unor centre de excelenta in care copii sa-si
dezvolte aptitudinile este de mare necesitate, dat fiind procentul mare (95.8%) cu care s-a votat
varianta Da a intrebrii Ar ajuta infiintarea mai multor centre de excelenta in care acesti copii
sa se poata dezvolta?

Fig. nr. 5
Graficul anterior evidentiaza raspunsurile respondentilor cu privire la importanta adoptarii
unui curriculum diferentiat pentru copii dotati intelectual. Majoritatea raspunsurilor s-au incadrat
in intervalul 4-7 pe scala importantei, ceea ce conduce la ideea ca un curriculum diferentiat ar fi
de foarte mare ajutor la nivelul sistemului de invatamant.

Fig. nr. 6
Intr-o proportie de 91.7% respondentii au considerat ca personalul pedagogic care se
adreseaza copiilor supradotati are nevoie de studii pedagogice superioare. In procent de 8.3%
sunt persoanele care neaga aceasta afirmatie.

Fig. nr. 7
La intrebarea Care sunt metodele prin care elevii cu aptitudini intelectuale superioare
pot fi identificati la nivelul scolii? raspunsul majoritar este Concursuri si olimpiade, precedat
fiind de Teste de inteligenta la o diferenta detul de mica. Raspunsurile Activitari care
evidentiaza creativitatea si Fise psihlogice individuale detin o pondere mai mica in sondajul
alocat acestei intrebari.

La intrebarea cu varianta de raspuns deschis Cum se explica faptul ca unii copii


supradotati (care ulterior ajung celebrii in diferite domenii) nu stralucesc la invatatura?, parerile
au fost impartite, astfel am primit raspunsuri ca:
1) Scoala le ofera prea multe domenii de studiu la nivel mediu. Acesti copii ajung la
performante inimaginabile in conditiile in care le este ceruta aprofundarea si li se starneste
curiozitatea. De aceea,individual de orele plictisitoare din scoala, isi aleg un subiect care ii
atrage si apoi exceleaza fara eforturi prea mari.
2) Elevii supradotati au tendinta sa-ai considere reusita prin propriile performante ca esec.
Tocmai de aceea, particular de societate, studiaza un domeniu pana la aprofundare
exagerata. Doar in momentul in care descopera ceva revolutionar aleg sa vorbeasca cu
ceilalti despre asta. Aceasta este motivul pentru care aceasti copii supradotati nu stralucesc
pe toate domeniile.
3) Isi pun pe primul loc atuurile, dupa invatatura.
4) Materia prea banala.
5) Ca sa poti ajunge celebru intr-un domeniu nu este nevoie sa excelezi la invatatura,este
uneori nevoie doar de talent sau chiar noroc.
6) Copii supradotati,ce ajung celebrii in diferite domenii,nu stralucesc la invatatura deoarece
se axeaza pe domeniul placut.. De aceea trebuie infiintate scoli pentru copii supradotati.
7) Pentru ca scolile romneti nu vor sa promoveze valorile, ci mai degraba non valorile. Si
nu strlucesc la invatatura pentru ca ceea ce se face in scoala este prea mult si fara rost si
nu corespunde cu ceea ce ii avantajeaza si isi doresc acesti copi.
8) Scoala nu evidentiaza intotdeauna nivelul fiecaruia. Si nu acoper toate domeniile in care
ar putea excela un copil

Fig. nr. 8
Largirea orizontului de informatii reprezinta metoda aleasa in masura mare a respondentilor
cu privire la starnirea elevilor dotati intelectual. Avansarea materiei la nivelul temei, precum si
oferirea exercitiilor cu acelasi grad de dificultate reprezinta variantele care au castigat un procent
mai mic in sondajul alocat acestei intrebari.

Fig. nr. 9
Graficul de mai sus ne arata nivelul de importanta pe care o detine psihologul si interventia
lui in perturbarile de comportament ale copilului. Se observa ca majoritatea respondentilor
implicati in aceast studiu i-au acordat acestei intrebari grad mare de importanta, intervalul in care
se incadreaza raspunsurile fiind 4-7.

ANEXE
CHESTIONAR

1. In ce masura considerati ca problema copiilor supradotati reprezinta un subiect de


importanta majora la nivelul tarii?
Slab 0__1__2__3__4__5 Deosebit
2. Sunteti capabil sa nominalizati un copil care prezinta aptitudini intelectuale supramedii?
a)
b)

Da
Nu

3. Scoala prezinta un mediu prielnic pentru valorificarea elevilor supradotati intelectual?


a)
b)
c)

Da
Nu stiu
Nu

4. Ar ajuta infiintarea mai multor centre de excelenta in care acesti copii sa se poata
dezvolta?
a)
b)

Da
Nu

5. Cat de important ar fi adoptarea unui curriculum diferentiat pentru aceasta categorie de


copii la nivelul sistemului de invatamant?
Putin important 0__1__2__3__4__5 Foarte important
6. Personalul didactic care se adreseaza elevilor supradotati are nevoie de studii pedgogice
mai aprofundate fata de clasele cu elevi obisnuiti?
a) Da
b) Nu
7. Care sunt metodele prin care elevii cu aptitudini intelectuale superioare pot fi identificati
la nivelul scolii? (mai multe rspunsuri posibile)

a)
b)
c)
d)

Teste de inteligenta
Concursuri, olimpiade
Activitati care evidentiaza creativitatea
Fise psihologice individuale

8. Cum se explica faptul ca unii copii supradotati (care ulterior ajung celebrii in diferite
domenii) nu stralucesc la invatatura?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
9. Pentru a starni curiozitatea elevilor dotati intelectual trebuie:
a) Sa se largeasca orizontul informational
b) Sa se avanseze materia la nivelul temei
c) Sa ofere elevului exercitii cu acelasi grad de dificultate
10. In ce masura considerati ca este importanta interventia psihologului scolii la perturbarile
de comportament ale elevilor?
Slab 0__1__2__3__4__5 Deosebit