Sunteți pe pagina 1din 53

C O N S I L I U L

J U D E T E A N

I A S I

DIRECIA GENERAL DE ASISTEN SOCIAL I PROTECTIE A


COPILULUI IAI
CENTRUL DE FORMARE PROFESIONAL AL D.G.A.S.P.C. IASI

707620 Str. Azilului, nr. 1, jud. Iasi

Tel/fax: 0232 22 20 41

cfp.aldgaspciasi@gmail.com
http://www.centruldeformaregalata.cabanova.com

Cartea mica a jocurilor

Exemple de jocuri pentru dezvoltarea maturitatii social afective


1. Probleme- Solutii
Acest joc ajuta copilul sa gaseasca solutii la problemele zilnice. Poate fi modificat in
acord cu problemele zilnice cu care se confrunta copilul. Poate fi jucat si in perechi sau in
grup, pentru cresterea fluxului de idei.

Nu am destui prieteni

Roaga doamnele sa dea o


mica petrecere de ziua ta
si invita-i pe colegii pe
care vrei sa-i cunosti mai
bine
Nu
ma
pricep
la Vezi daca un coleg doreste
matematica
sa te ajute, apoi va puteti
juca impreuna
Cei mari imi inchid mereu Arata-le celor mari ca nu
televizorul, spunand ca ma te uiti asa mult la TV,
uit prea mult
aratandu-le emisiunile pe
care le urmaresti in ghidul
TV

Incearca
sa
vorbesti
despre asta cu un coleg

Roaga o doamna sa iti


explice si vezi daca intelegi
mai usor
Incearca
sa
gasesti
emisiuni care le plac si
celor mari si celor mici ca
sa petreceti mai mult timp
impreuna

2. Imi place aceasta fotografie (imagine)


Materiale: fotografii, imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii); o masuta;
scaune; muzica ambientala.
Obiective:
-

dezvoltarea imaginii de sine;

imbunatatirea abilitatii de a se auto-prezenta.

Desfasurare: Scaunele se asaza in cerc, cu masuta in centru. Pe masa se asaza imaginile


de marimea unei carti postale (casa, fluture, printesa, soare etc.). Fiecare alege o imagine
si, dupa ce se prezinta fiecare, explica de ce ii place imaginea aleasa. Un jucator poate
alege o imagine pe care altcineva a ales-o deja.
Reflectii:
1

Exista copii carora le place acelasi lucru?


A fost greu pentru cineva sa aleaga o fotografie?
3. Jocul alergarii
Obiective:
-

sa isi aminteasca numele;

sa isi faca cunostinte;

incalzirea grupului.

Cum se joaca: Dupa ce copiii se prezinta, pe rand, liderul cere unui jucator sa faca o
afirmatie care descrie o alta persoana (ex. Ea are parul blond). Afirmatia trebuie sa fie
neutra sau pozitiva, nu rautacioasa. Ceilalti copii incearca sa ghiceasca despre cine este
vorba si apoi sa alerge spre ea pentru a da mana cu dansa. Prima persoana care ajunge
este castigatorul si face urmatoarea afirmatie.
Observatie: Copiii trebuie sa aiba grija sa nu se ciocneasca intre ei cand alearga.
Pentru a incuraja comportamentul calm, stabiliti o regula ca, daca jucatorii se
ciocnesc, trebuie sa stea o tura, pana cand se anunta urmatoarea afirmatie.
4. Cartonase cu dorinte
Materiale: imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii)
Obiective:
-

sa isi exprime dorintele;

sa isi implineasca dorintele;

sa fie generosi;

sa invete ca dorintele pot fi pe termen mai lung;

sa invete sa reziste chiar daca lucrul dorit nu se intampla.

Cum se joaca: Copiii tin o imagine in mana. Toti isi arata imaginile pret de 5 minute,
dupa care le tin in asa fel incat ceilalti sa nu le vada. Un jucator incepe jocul punand
fotografia jos si dorind cartonasul altuia. In acest punct, persoana care are cartonasul
dorit trebuie sa i-l dea. Dupa asta, jucatorul care a renuntat isi exprima dorinta de a primi
alt cartonas, care i se da. Exemplu: Doresc imaginea cu soarele.
2

5. Palaria rea a zanei


Materiale: imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii), o palarie.
Obiective:
-

sa isi exprime neplacerea in legatura cu anumite lucruri;

sa gaseasca aspectele comune intre persoane.

Cum se joaca: Din colectia de imagini fiecare alege imaginea care are o semnificatie
negativa. Jucatorii isi argumenteaza alegerea si apoi spun: Ma duc sa arunc poza in
palarie.
Exemplu: Nu-mi place umbrela deoarece imi aminteste de vremea ploioasa.
6. Pot, nu pot
Obiective:
-

sa isi imbunatateasca stima de sine;

sa observe faptul ca exista loc de imbunatatire;

sa isi dezvolte onestitatea;

sa evite falsa modestie;

sa isi dezvolte empatia fata de incapacitatea altora;

sa invete sa aiba incredere in grup.

Cum se joaca: Toti jucatorii se prezinta, impartasind ceva la care sunt buni si ceva la
care nu sunt buni.
Exemplu: Sunt Mihai. Desenez frumos dar nu sunt bun la matematica.
Observatie: Acest joc invata copiii sa aiba o imagine mai echilibrata asupra lor. Pot fi
jucatori care vor sa spuna doar lucruri pozitive sau negative despre ei insisi, dar aceasta
regula nu trebuie incalcata. Tineti minte: fiecare e mai bun ca altii la un anumit lucru.
Reflectii:
Care afirmatie a fost mai usoara pentru tine- Pot sau nu pot?
Crezi ca ai incredere in tine?
Stii pe cineva care are foarte multa incredere in sine?
Cum iti dezvolti increderea in tine?
Cum poti deveni mai bun la ceva?
3

7. Ghici ce pot face


Obiective:
-

sa isi imbunatateasca capacitatea de constientizare sociala;

sa isi imbunatateasca perceptia/ constientizarea vizuala;

sa isi dezvolte stima de sine pozitiva;

sa evite falsa modestie.

Cum se joaca: Un jucator mimeaza ce poate face bine. Cine ghiceste este urmatorul.
Reflectii: Ti se pare mai usor sa te exprimi verbal sau prin pantomima?
8. Observarea camerei
Obiective:
-

sa isi ascute simturile;

sa invete solidaritatea de grup;

sa aprecieze schimbarea;

sa valorizeze constientizarea de sine.

Cum se joaca: Liderul spune in propriile cuvinte: Nu toti oamenii observa aceleasi
lucruri cand intra intr-o camera. Unii observa zgomotele, linistea sau un anumit sunet.
Altii observa mirosul, temperatura, alti oameni sau lucrurile din incapere. Unii oameni se
concentreaza pe un lucru iar altii pot vedea lucruri diferite.
Liderul le cere copiilor sa inchida ochii pentru un minut. Apoi vorbesc pe rand
despre ceva ce au observat, cu ochii inchisi. Jucatorii care au observat ceva care nu le
place in camera sunt solicitati sa spuna ce schimbare i-ar face sa se simta mai bine. Daca
sugestiile sunt rezonabile, se pun in aplicare.
Observatie: Factorii distractori interfereaza frecvent cu munca si jocul. Observam
acest lucru in special cu cei care sunt nou veniti si cei care ajung tarziu- inainte de a
se concentra asupra celorlalti jucatori si a discutiilor, mai intai trebuie sa
cucereasca camera.
Reflectii:
- ce anume ti se pare necunoscut in camera?
- ce anume face ca o camera sa fie confortabila pentru tine?
- Ce s-ar putea face in legatura cu aceasta camera?
4

9. Ce se face din asta?


Obiective :
-

sa isi dezvolte constientizarea tactila;

imbunatatirea perceptiei vizuale;

dezvoltarea abilitatii de a lucra in echipa;

realizarea unui contact cu celalalt.

Cum se joaca: Grupul alege un material, cum ar fi: lemn, plastic sau sticla. Jucatorii se
plimba prin camera, atingand obiectele realizate din aceste materiale. Atingerea poate fi:
tatonarea (atingere usoara), lovitura, presarea, ciocanirea, luarea obiectului in mana.
Apoi, pe rand, fiecare jucator numeste un obiect diferit facut din acel material.
10. O poza a dispozitiei mele
Materiale: fotografii
Obiective:
- exprimarea dispozitiilor si a emotiilor;
- cunoastere reciproca;
- depasirea timiditatii.
Cum se joaca: In centrul unui cerc sunt o multime de fotografii- cate doua pentru fiecare
copil. Fiecare jucator alege o fotografie care exprima propria dispozitie. Jucatorii isi
explica, pe rand, alegerile. Spre exemplu, Aleg fotografia unui scaun deoarece sunt
obosit si doresc sa fi stat acum intr-un scaun confortabil.
Variatie: desenati o fotografie a dispozitiei.
Observatii: Nu toti jucatorii vor fi constienti in mod automat de propria dispozitie. Puteti
puncta ca nu este necesar sa se refere la dispozitia actuala- isi pot descrie dispozitia
recenta. Dupa ce copiii isi au participat la joc, ii puteti solicita sa va ajute la colectarea
fotografiilor (sa decupeze din reviste fotografii pentru dispozitia pozitiva si cea negativa).
Reflectii:
- ce beneficii avem daca ne cunoastem dispozitia?;
- in ce fel de situatii traiti emotii asemanatoare?;
- sunteti afectati de diverse intamplari pe termen lung sau scurt?;
- va afecteaza dispozitia grupului?;
5

- ce ar ajuta la schimbarea dispozitiei actuale?.


11. Meteo
Obiective:
- exprimarea emotiilor si a dispozitiei;
- auto- prezentare;
- depasirea timiditatii;
- verbalizarea emotiilor.
Cum se joaca: jucatorii propun o tema pentru a-si exprima emotiile.
Exemple pentru tema Vremea: Simt ca in mine azi e o furtuna;
Exemple pentru tema Apa: Simt ca sunt un lac linistit.
Variatie: Jucatorii se pun de acord asupra unui material. Spre exemplu, fiecare jucator
alege o piatra sau un obiect vestimentar colorat.
Reflectii: Iti place sa vorbesti despre ceea ce simti?
Mai sunt alti colegi care sa aiba aceeasi dispozitie?.

12. Masurarea dispozitiei


Materiale: scaune
Obiective:
- exprimarea dispozitiei si a emotiilor;
- depasirea timiditatii;
- verbalizarea emotiilor;
- sentimentul utilitatii.
Cum se joaca: La un semnal, toti jucatorii se ridica, stau pe scaun, pe podea etc., in
functie de cat de buna este dispozitia lor. Cei care aleg pozitii extreme (foarte sus sau
foarte jos) pot fi intrebati de ce.
Variatie: Dupa ce jucatorii ghicesc dispozitia unui anumit jucator, acesta din urma le
poate spune ca au dreptate.
Observatie: In acest joc este important sa isi exprime dispozitia in mod voluntar. La
inceput este bine sa vorbiti cu cei care au o dispozitie pozitiva. Educatorul va discuta in
particular cu cei care afirma ca se simt rau!.
6

Reflectii:
-

Care este dispozitia generala a grupului? Dispozitia ta este diferita de a celorlalti


din grup?

Iti doresti, uneori, sa iti schimbi dipozitia? Grupul te poate ajuta?.


13. Limbajul corpului iti tradeaza dispozitia

Obiective:
-

exprimarea dispozitiei si a emotiilor;

initierea comunicarii;

dezvoltarea constientizarii fizice;

dezvoltarea constientizarii sociale.

Cum se joaca: Fiecare jucator isi foloseste limbajul corpului pentru a le arata celorlalti
cum se simte. Jucatorii pot folosi o postura, un gest, o expresie faciala.
Variatie: Exprimarea dispozitiei intr-o propozitie.
Observatie: Unele persoane pot considera ca este greu sa se exprime prin limbajul
corpului, desi acesta nu minte niciodata. Adesea, oamenii spun lucruri diferite de ceea ce
ne arata limbajul corpului.
Reflectii: Cum preferati sa va exprimati: prin cuvinte sau cu ajutorul corpului? Aveti grija
ca de cele mai multe ori aceste doua modalitati de exprimare merg impreuna.
Variatie- Joc de rol
Un detectiv paraseste incaperea. Cinci jucatori stau in rand. Acestia discuta intre ei care
este raufacatorul care a comis o fapta rea. Cand detectivul se intoarce, acesta incepe sa
puna intrebari celor cinci jucatori. Bineinteles, acestia vor spune ca nu ei sunt vinovati.
Raufacatorul, prin expresia faciala si limbajul corpului va incerca sa se dea de gol!
Detectivul va incerca sa recunoasca care jucator este vinovatul.
14. Sa-mi termin gandul
Materiale: hartie si creioane
Obiectiv: exprimarea opiniilor.
Cum se joaca: Fiecare jucator primeste o bucata de hartie pe care o rupe in 12 bucati.
Acum, educatorul spune: Numarul 1. Gata? si citeste tare inceputul primei propozitii.
7

Apoi face pauza un minut in vreme ce fiecare jucator finalizeaza propozitia asa cum
doreste. In acest mod, sunt citite tare 12 inceputuri de propozitie, cu o pauza dupa fiecare
pentru da timp participantilor sa finalizeze propozitiile. Bucatile sunt colectate si sortate.
Acum educatorul citeste inceputul fiecarei propozitii si toate finalurile diferite. Acest joc
poate fi jucat pe orice tema. E un bun mod de a discuta atunci cand se introduce un nou
subiect de discutie.
Exemple de raspunsuri:
- Tema scoala
La scoala ar trebui sa facem mai mult.........;
Ce imi place mie mai mult la scoala.............;
La profesor imi place.....................................
- Tema timp liber
Mi-ar placea sa am mai multi prieteni ca sa..........;
Mi-ar placea sa ma joc cu.......................................
Mai multe exemple de inceputuri de propozitii:
1. La scoala ar trebui sa ....................................;
2. Ceea ce imi place la scoala ...........................;
3. La profesori imi place ....................................;
4. Nu vreau sa .....................................................;
5. Daca mi-as dori un lucru imposibil, acesta ar fi ..............;
6. Imi place prietenul meu deoarece ....................................;
7. La scoala mi-e frica de .....................................................;
8. Ma plictisesc atunci can d......................................................;
9. Cand copiii se bat ..................................................................;
10. In vacanta urmatoare .............................................................;
11. Cea mai proasta zi a fost cand ...............................................;
12. II ajut pe altii cu .................................................................... .
15. Persoana disparuta
Materiale: bucati de hartie, creioane, o cutie pentru bucatile de hartie

Obiective:
-

imbunatatirea imaginii de sine;

recunoasterea greselii;

aceentuarea punctelor tari.

Cum se joaca: Fiecare jucator se descrie in 3-5 propozitii pe o bucata de hartie. Toate
bucatile de hartie sunt puse in cutie. Unul cate unul, jucatorii trag o bucata de hartie din
cutie si incearca sa ghiceasca cine a scris-o.
Observatie: In grupurile care nu se cunosc foarte bine, cereti jucatorilor sa includa
caracteristicile fizice in descrierea lor. Cand jucatorii se cunosc, cereti-le sa isi descrie
trasaturile de personalitate.
Reflectii:
-

a fost greu sa te descrii?;

au fost jucatorii care au recunoscut ca au defecte?.

16. Cine a spus asta ?


Obiective:
-

imbunatatirea imaginii de sine;

training-ul memoriei vizuale;

punerea in evidenta a fiecarui copil.

Cum se joaca: Acest joc este destinat grupelor care nu se cunosc bine. Jucatorii se
plimba prin camera cu ochii inchisi. Cand educatorul spune: Stop!, se opresc, tinand
inca ochii inchisi. Educatorul bate pe umar un jucator care trebuie sa se descrie pe scurt.
La comanda Plimbati-va!, jucatorii incep din nou sa se miste pana aud: Deschideti
ochii!. Acum, cine poate gasi persoana care tocmai s-a descris?
Observatie: in grupurile unde membrii se cunosc deja, jucatorii pot incerca sa isi
modifice vocea.
17. Povestea numelui meu
Obiective:
-

imbunatatirea identitatii de sine;

dezvoltarea capacitatii narative;


9

gasirea unui partener;

auto-prezentare;

prezentarea celuilalt.

Cum se joaca? Fiecare jucator isi spune numele si o poveste despre acest lucru.
Exemplu: Ma cheama Mihai. In clasa a-II-a am fost in excursie si un invatator mi-a
zis: Avem deja un Mihai care se comporta foarte urat. Sper ca tie iti vom spune Mihai
cel cuminte.
Reflectii:
-

Iti place numele tau?

Ce alt nume ti-ar placea sa ai?

Ce nume nu ti-ar placea?

18. Buna si la revedere


Materiale: creioane, hartie si o cutie
Obiective:
-

initierea primului contact;

mentinerea echilibrului in timp ce se afla in centrul atentiei;

initierea comunicarii.

Cum se joaca: Jucatorii scriu pe o bucata de hartie cum le-ar placea ca oamenii sa ii
salute de venire si plecare. Ei isi trec si numele pe hartie. Dupa ce se colecteaza si se
amesteca hartiile, se alege una, iar persoana care a scris-o pleaca din camera. Cand se
intoarce, grupul o saluta de bun venit asa cum si-a dorit si apoi i se spune la revedere la
fel. Bineinteles, acest lucru inseamna ca trebuie sa si paraseasca pentru un minut
incaperea.
Exemple: Ma cheama Bogdan si vreau sa fiu salutat printr-o imbratisare; Ma cheama
Ana si prefer sa mi se spuna un compliment si apoi Buna, Ana.
Reflectii:
- S-a intamplat asa cum ti-ai dorit?;
- De ce oamenii in viata de zi cu zi nu ne saluta la fel?.

10

19. Fabrica de zvonuri


Obiective:
-

cunoastere reciproca;

sa faca fata zvonurilor;

prezentarea corecta a faptelor;

sa spuna adevarul.

Cum se joaca: Jucatorii se impart in grupuri de cate 4. Grupurile joaca separat. Pentru
fiecare grup, Jucatorul 1 si Jucatorul 2 merg intr-un colt de camera unde Jucatorul 2 il
intervieveaza pe Jucatorul 1, punandu-i cateva intrebari. Apoi, Jucatorul 1 pleaca iar
Jucatorul 2 raporteaza cea a auzit Jucatorului 3. Apoi, Jucatorul 3 ii raporteaza ce a
inteles Jucatorului 4. Jucatorul 4 le spune celorlalti ce crede el ca a spus Jucatorul 1. la
sfarsit, Jucatorul 1 le spune cea spus cu adevarat, iar grupul poate vedea cata informatie
lipseste, ce s-a pierdut si ce s-a adaugat.
Variatie: decrierea unei imagini este povestita si repovestita de la o persoana la alta.
Reflectii:
-

Cum incep zvonurile?

Cum se schimba informatia atunci cand este reprodusa?

Care sunt temele zvonurilor cele mai des intalnite in viata de zi cu zi?

A existat despre tine vreun zvon?

Cum poti sa faci asa incat sa nu inventezi sau sa continui un zvon?

Pot zvonurile sa cauzeze un rau?.

20. Te vad asa cum esti


Materiale: hartie si creioane
Obiective:
- intercunoastere;
- sa invete sa descrie alta persoana;
- imbunatatirea comunicarii verbale;
- antrenarea constientizarii sociale si vizuale.
Cum se joaca: Jucatorii se intervieveaza reciproc despre varsta, familie, hobby-uri,
trasaturi de personalitate, lucruri care le plac sau le displac. Ei scriu rezultatele in cateva
11

propozitii, pe o foaie de hartie. Pe spatele hartiei se descrie, pe scurt persoana din punct
de vedere fizic. Foile se schimba cu ceilalti jucatori. Dupa ce se citeste descrierea fizica a
persoanei, se incearca ghicirea ei. Daca reusesc, pot citi cealalta parte a foii.
21. Parteneri accidentali
Materiale: Creioane, bucati de hartie, o cutie, flipchart
Obiective:
- sa invete sa coopereze cu un partener;
- sa recunoasca si sa regandeasca stereotipurile;
- toleranta in lucrul in echipa;
- rabdare cu partenerul;
- sa fie echilibrati in caz de esec sau de victorie.
Cum se joaca: Inainte sa se spuna jucatorilor despre ce e vorba, educatorul cere copiilor
sa se gandeasca cu cine cred ca lucreaza bine. Fiecare participant scrie pe o bucata de
hartie numele persoanei la care s-a gandit si calitatile care ar ajuta ca lucrurile mearga
bine. Jucatorii pastreaza aceste hartii pentru a le anliza mai tarziu. Se impart participantii
in 2 grupe, A si B. Tuturor jucatorilor din grupul A li e dau numere consecutive.
Educatorul scrie un numar de biletele cu numere egale cu numarul participantilor din
grupul A, se amesteca in cutie, iar cei din grupul B sunt rugati sa extraga cate un biletel,
formandu-se, astfel, echipele accidentale. Educatorul scrie pe o foaie de flipchart cateva
sarcini, echipele trebuind sa-si aleaga sarcina. Partenerii trebuie sa discute si a se
organizeze: Cine de ce se ocupa? Ce lucruri vor face impreuna si ce lucruri vor face
separat?etc.
Exemple:
- faceti o lista de cuvinte care incep cu litera A etc.;
Reflectii:
-

Ai fost dezamagit cand ai aflat cine e partenerul tau?;

Cum a reactionat partenerul la sugestiile tale?;

Partenerul tau si-a luat in serios sarcinile?;

Cum a reactionat partenerul cand ati terminat de realizat sarcina?.

12

22. Semne de punctuatie


Materiale: seturi de postere cu diferite semne de punctuatie;
Obiective:
-

incalzire;

inceperea unei conversatii;

depasirea timiditatii.

Cum se joaca: Jucatorii se plimba prin camera pe muzica lenta. Deodata, educatorul
opreste muzica si arata un poster cu un semn de punctuatie. Copiii incep sa vorbeaca intre
ei in stilul semnului de punctuatie: surprinsi daca e un semn de exclamare, curiosi daca
este un semn de intrebare etc. Muzica incepe din nou si copiii inceteza sa vorbeasca pana
cand se arata noul semn de punctuatie.
Exemple:
Semnul exclamarii: Buna, Elena!, Hai cu mine!, Asta-i buna!
Semn de intrebare: Cum te simti?, Cum te cheama?, Iti place jocul asta?
Punct: Copiii fac afirmatii, declaratii etc.: Imi place., O sa-mi cumpar un nou joc etc.

23. Goofy
Obiective:
- incalzire;
- reducerea fricii;
- dezvoltarea increderii;
- crearea spiritului de grup.
Cum se joaca: Toti jucatorii sunt legati la ochi pe parcursul jocului. Educatorul loveste
pe umar un jucator care sa se plimbe prin camera si sa fie Goofy. Ceilalti il cauta pe
Goofy. Cand se intalnesc 2 jucatori fiecare intreaba: Goofy?. Daca un jucator se
intalneste cu Goofy, acesta nu raspunde la intrebare. Primul jucator devine si el Goofy si
merg atingandu-se pe umar. La fel se intampla si cu ceilalti jucatori care se intalnesc cu
Goofy. La sarsit, toti jucatorii vor forma lantul de Goofy.

13

Fig. nr. 15
Observatie: Nu toti copiii inteleg imediat instructiunile educatorului. Uneori este
necesara o repetitie.
24. Suntem la fel
Materiale: creioane si hartie
Obiective:
-

sa se integreze in grup;

sa creasca spiritul de grup;

sa invete sa coopereze.

Cum se joaca: grupuri de cate 4 jucatori colecteaza cat mai multe lucruri/ fapte care li se
aplica grupului.
Exemplu: ochi albastri, aceeasi varsta, toti au frati etc.
La sfarsit jucatorii aleg un nume pentru grupul lor si fac un logo. Apoi, grupul mic se
prezinta si se explica grupului mare.
Reflectii:
-

Ati invatat despre colegii vostri lucruri pe care nu le stiati?;

Cineva din grup a preluat controlul?;

Care a fost rolul tau in grup?.

14

25. Reteaua
Obiective:
-

explorarea conexiunilor si a relatiilor din grup;

recunoasterea elementelor comune;

integrarea in grup;

exprimarea afectiunii;

imbunatatirea relatiilor din cadrul grupului.

Cum se joaca: Grupul de copii sta in cerc. Un jucator merge in centru, altul i se alatura si
ii pune mana pe umar si spune ce anume ii leaga. Al treilea jucator li se alatura, apoi al
patrulea, pana cand toti participantii se afla in retea. Unii jucatori au conexiuni cu cativa
jucatori si se exprima verbal si nonverbal punandu-si mainile pe umerii a cat mai multor
copii (cat pot ajunge).
Exemplu:
Primul jucator: Ma cheama Ana;
Al doilea jucator (Mihai): Ana si cu mine locuim in aceeasi comuna;
Al treilea jucator (Simona): In vacanta ma joc cu Ana;
Al patrulea jucator (Iosif): M-am nascut in aceeasi zi cu Mihai;
Al cincilea jucator (Irina): Ana, Mihai, Simona si cu mine suntem in acelasi club de
dans.
Observatie: Jocul poate fi reluat de cateva ori. Reteaua va arat diferit de fiecare data.
Daca se joaca de mai multe ori, jucatorii pot determina daca prefera sa fie in mijlocul
grupului sau nu.
26. Panza de paianjen
Materiale: cel putin un ghem de ata.
Obiective:
-

sa se realizeze legaturi;

sa se faca vizibile legaturile din cadrul grupului;

integrarea in cadrul grupului.

Cum se joaca: Un ghem de sfoara este desfasurat de la un jucator la altul, in cerc. Un


copil tine strans un capat al ghemului si apoi arunca ghemul altuia, poate chiar
15

anuntandu-i numele. Ghemul poate fi aruncat unui copil de mai multe ori, acest lucru
indicand mai multe legaturi cu jucatorul. Dupa aceea, reteaua astfel formata poate fi
miscata prin camera. Firul de sfoara trebuie sa fie cat mai intins. Jucatorii pot depasi
obstacolele (mese, scaune). Jocul devine unul de cooperare.
27. Ceva dragut
Materiale: creioane, bucati de hartie, o cutie
Obiective:
-

controlarea agresivitatii;

invatarea simpatiei;

oferirea si acceptarea darurilor.

Cum se joaca: Fiecare jucator scrie 3 sarcini pe bucati diferite de hartie. Sarcinile
solicita ca jucatorii sa faca ceva dragut. Toate hartiutele sunt adunate si sunt puse intr-o
cutie mare. Fiecare jucator alege o hartie si realizeaza sarcina scrisa. Apoi pune din nou
hartiutele in cutie si extrage alta.
Exemple:
Adu-i Mihaelei o floare;
Faceti un compliment clasei etc.
Variatii:
Jocul poate fi realizat cu echipe de copii care sa scrie biletelele impreuna. Scrisul in
grup poate mari sansa ca sarcinile sa fie indeplinite.
Stand in cerc, copiii spun cum le-ar placea ca ceilalti sa se comporte cu ei. Apoi se
scriu hartiutele.
Reflectii:
-

A fost vreo sarcina mai grea sau mai neplacuta?;

Ce sarcina ti-a placut sa realizezi?

Care dintre colegi a fost mai recunoscator?.

Variatie: Joc de rol


-

Un strain spune: Te pot ajuta cu ceva?

Cineva iti face un cadou care nu-ti place.

Cineva iti face un compliment care ti se pare mai degraba neadevarat.

16

28. Alegeri prezidentiale


Obiective:
- dezbatere corecta;
- evitarea agresivitatii verbale;
- sa faca fata competitiei.
Cum se joaca: Toti copiii sau o serie de candidati incearca sa fie alesi presedinti. Iata
cum se procedeaza: doi cate doi, timp de cate doua minute, ei isi lauda oponentul. Clasa
voteaza fiecare pereche de candidati. Candidatul cu cel mai bun discurs despre celalalt
devine castigatorul. Apoi castigatorii candideaza din nou, doi cate doi. Se voteaza iar. Se
continua pana ramane un singur jucator: el este Presedintele Laudelor!
Variatie: Sarcina unui candidat este sa fie cat mai agresiv cu putinta: il condamna pe
oponent acuzandu-l de coruptie, iresponsabilitate, incompetenta, in vreme ce celalalt este
prietenos, conciliaza si isi lauda contracandidatul.
Reflectii:
-

Cum te-ai simtit sa fii atat de laudat?

Ti-ar placea sa-i faci pe oameni sa se simta astfel mereu?

Variatie: Joc de rol.


-

Un tata isi lauda copilul profesoarei, de fata cu el. Profesoara crede ca tatal
exagereaza cu lauda.

Profesorul se plange parintilor de copil. Parintii isi apara copilul.

Acasa, copilul isi critica foarte aspru educatorul. Parintii incearca sa ii


explice ca educatorul ii vrea doar binele.

29. Cercul amenintarilor


Obiective:
- confruntarea cu agresivitatea;
- reducerea sau abtinerea de la agresivitate;
- confruntarea cu frica.

17

Cum se joaca: Un voluntar merge in centrul cercului. Ceilalti copii il ameninta facand
gesturi agresive fata de el. Voluntarul trebuie sa se gandeasca la o solutie (gest, expresie)
care sa ii faca pe ceilalti sa se insenineze.
Observatie: Persoana voluntara nu trebuie sa fie timida sau agresiva.
Reflectii:
- Ai simtit nevoia sa te retragi sau sa te ascunzi undeva? Ai simtit ca explodezi si ca
ai fi vrut sa reactionezi urat?
- Exista persoane care te intimideaza sau ameninta?
- Exista grupuri de persoane care te ameninta?
Variatie- Joc de rol:
- Vii acasa cu o nota proasta si toata familia te ataca;
- Un coleg este ranit intr-o incaierare la care ai participat. Educatorul da vina pe tine in
special;
- Politia te-a arestat si esti interogat. Esti suspectat ca ai jefuit niste banci.

30. Imbranceala
Obiectiv: intelegerea fricii de agresiune.
Cum se joaca: Toti jucatorii se imprastie si se pozitioneaza prin camera, la o distanta de
1 metru unii de altii. Un voluntar trece prin camera si incearca sa ajunga in cealalta parte,
trecand prin gramada. Ceilalti jucatori se apropie pentru a-i face trecerea mai grea.
Jucatorii nu au voie sa impinga, sa apuce, sau sa il retina, iar acesta din urma poate sa
impinga cat sa-si faca loc. Jucatorul nu are voie sa fuga prin camera, ci doar sa mearga
incet.
Variatie: Doi jucatori se plimba unul langa celalalt. Ei vor sa ajunga in cealalta parte a
camerei. Ceilalti jucatori incearca sa-i desparta.
Reflectii:
-

Ce ai simtit cand ai fost hartuit?

Ce este frica, mania si agresivitatea?

Te-ai gandit sa renunti la scopul tau?

Ce situatii din viata ta sunt asemanatoare?

Ai putut sa te aperi?

18

31. Dansul razboiului


Obiectiv:
-

reducerea agresivitatii;

tolerarea agresivitatii;

cunoasterea formelor de agresivitate.

Cum se joaca: in grupuri mici (6-8), jucatorii repeta dansurile razboiului. Muzica de pe
fundal trebuie sa fie ritmata. Fiecare grup isi prezinta dansul in fata celorlalte. Ei incearca
sa isi dea seama de ce fel de agresivitate (ce fel de dans) este vorba.
Exemplu:
-

un dans pentru pregatirea mentala si cresterea curajului pentru a face oamenii sa


intre in dispozitia necesara inainte de o lupta;

un dans pentru infricosarea oponentului;

un dans pentru asigurarea suportului propriilor luptatori.

Variatie:
Dansatorii se misca in jurul celorlalti jucatori care stau jos pe podea.
Reflectii:
-

Ce impresie v-a lasat acest dans?

Ce efect a avut dansul asupra grupului?

32. Vanatoarea
Obiective:
-

confruntarea cu frica si agresivitatea;

exersarea consideratiei si a comportamentului nonagresiv.

Cum se joaca: In acest joc, participantii sunt atat vanatori (urmaresc o victima), cat si
vanati (sunt urmariti). La inceput, toti jucatorii se plimba prin camera. Pe masura ce se
plimba, fiecare jucator isi alege o victima- alt jucator- si incepe sa o priveasca fix. Dupa
putin timp, cei mai multi participanti vor deveni constienti de persoana care ii urmareste.
La semnalul educatorului, jucatorii alearga si incearca sa isi prinda victimile inainte de a
fi ei insisi prinsi. Cel prins ingheata. Multi jucatori vor fi prinsi inainte de a-si prinde
propriile victime.

19

Variatie: Exista doua grupuri. Grupul A incepe ca urmaritor. Jucatorii din grupul A
privesc tinta cate un jucator din grupul B in timp ce se plimba prin camera. Jucatorii din
grupul B stau cu ochii pe urmaritori, pentru a putea scapa. Jucatorii care sunt prinsi
continua sa se plimbe, deoarece, foarte curand, la semnalul educatorului, jucatorii din
grupul B vor deveni urmaritori.
Observatie: Educatorul TREBUIE sa ii sfatuiasca pe jucatori sa nu se ciocneasca.
Reflectii:
-

Te-ai simtit amenintat cand ai fost privit insistent?

Ai simtit vreodata ca fugi de cineva?.

33. Perechi de gheata


Obiective:
- antrenarea perceptiei vizuale si sociale;
- realizarea de conexiuni intre limbajul corpului si emotii;
- compararea relatiilor si a limbajului corpului;
- observarea emotiilor celorlalti.
Cum se joaca: Jucatorii formeaza 3 grupe. Oamenii dintr-un grup sunt observatorii.
Celelalte doua grupe se misca prin camera pe muzica antrenanta. Cand se opreste muzica,
toti ingheata. Observatorii identifica jucatorii care stau fata in fata sau unul langa altul si
au ceva in comun.
Exemple:
-

Acestia doi arata ca si cand ar discuta despre ceva.

Acestia doi arata ca si cand s-ar desparti dupa o cearta.

Variatii:
-

Grupe inghetate: Observatorii privesc trei sau mai multi jucatori si cauta
imaginea de grup pe care o pot reprezenta.

Un grup danseaza fericit iar celalalt trist. Cand ingheata, ei realizeaza


combinatii perechi interesante.

Alte posibilitati: grupuri anxioase si agresive, indraznete sau timide.

Reflectii:
-

In care rol te-ai simtit cel mai bine?

20

Dansatorii s-au acomodat unii la miscarile celorlalti?

Cum s-au decurcat dansatorii sa vada perechile?

34. Sculptarea emotiilor


Obiective:
-

Dezvoltarea perceptiei emotionale si sociale;

antrenarea constientizarii limbajului corporal emotional;

antrenarea perceptiei vizuale.

Cum se joaca: Grupul se imparte in trei grupe mai mici. Un grup reprezinta observatorii,
iar celelalte doua se misca pe muzica antrenanta. Cand muzica se opreste, toti ingheata.
Acum, educatorul ii sculpteaza: spune jucatorilor ce emotie trebuie sa reprezinte statuia
iar acestia se asaza in pozitie corecta.
Exemple:
-

Transformati-va in statui ale fricii! Frica! Frica! Frica!

Transformati-va in statui ale luptei........ dragostei....... bucuriei...........


dorului....... suferintei!

Reflectii:
-

In care rol v-ati simtit mai bine?

Observatorii simt ca statuile s-au exprimat bine? Care au fost emotiile cele
mai bine exprimate?

Statuile simt ca s-au exprimat bine? Au fost emotii dificil de interpretat?

Observatie: Acest joc ilustreaza un efect psihologic interesant. La inceput, jucatorii


incearca sa realizeze pozitia dorita gandindu-se asupra ei: cu alte cuvinte, mintea
influenteaza corpul. Imediat ce corpul exprima o pozitie, aceasta poate influenta mintea.
Chiar putem simti ceea ce corpul exprima (bucurie, tristete etc.)
35. Sa fim politicosi cu altii
Copilul va oferi un exemplu de cale prin care se poate manifesta politetea fata de altii.
Discutii
Adult: A fi civilizat inseamna a fi politicos cu altii. Ce credeti ca inseamna sa fii
politicos? (maniere frumoase etc.). De ce ar trebui sa fim politicosi chiar fata de oamenii
21

pe care nu-i cunoastem? (arata respect etc.). Da exemplu de persoane fata de care sunteti
politicosi (profesor etc.).
Raspunsurile pot varia: Spunem Buna dimineata; Dam intaietate altora; Le deschidem
usa etc.
Extinderea activitatii
a. Premiu de politete: Copiilor care demonstreaza ca sunt politicosi li se
recunoaste efortul printr-un certificat, ecuson sau panglica, sau alt premiu
tangibil. Mentionati ce s-a facut si de ce acele comportamente au fost etichetate
ca fiind politicoase.
b. Exersarea politetii: alegeti un exemplu specific de comportament politicos si
exersati-l pentru o zi sau chiar o saptamana. Se poate incepe cu un
comportament simplu (sa spuna Multumesc). Discutati cand puteti multumi
sincer cuiva pentru ceva si cautati exemple care ar putea aparea in decursul zilei.

36. Vorbitul in public


Exista situatii cand vorbitul in public poate fi o problema pentru cineva. Arata
cum poti atrage atentia asupra unei probleme prin desen sau in scris.

37. A fi curtenitor (politicos)


Obiectiv: Copiii vor identifica situatiile in care a fost afisat comportamentul politicos sau
nepoliticos. Educatorul defineste ce inseamna a fi politicos si a fi nepoliticos. Apoi, li se
cere sa evalueze diferite comportamente:
Raspunsuri

Zgomotos si
grosolan

Remarci urate

Bagaret

Lipsit de
sensibilitat
e

Extensia activitatii:
a.

Observatii realizate in locuri publice. Copiilor li se


raporteaza exemple de comportamente politicoase pe care le-au observat in locuri
publice. Puteti lipi semne sau desene ale unor exemple ale comportamentului
adecvat;

22

b.

Astazi voi ..... Puneti copiii sa discute si sa promita ca vor pune in practica un
comportament politicos in viitor. Comportamentul politicos poate fi un
comentariu politicos, un act nonverbal de altruism etc. Dupa aceea, discutati cum
s-au simtit cu privire la propria persoana si cum s-au simtit altii. Daca ceilalti nu
au observat gestul frumos, a fost la fel de valoros?.

38. Impolitetea altora


Copiii vor exprima comportamentele adecvate pe care le-ar putea pune in practica
cand cineva este nepoliticos cu el.
Discutii:
Adult: Chiar daca tu esti manierat, ce te faci cu oamenii care nu se comporta la fel
de frumos? Daca tu esti politicos si altii sunt obraznici fata de tine, ce ai putea face? (sa
nu mai fii dragut, sa nu spui nimic, sa le spui ca nu au maniere). Hai sa ne gandim la
anumite modalitati in care ar putea gestiona o situatie in care alti oameni sunt
nepoliticosi si nu au maniere.
Raspunsuri:
1.

Imi pare rau daca ai crezut ca a durat prea mult pana ti-am inapoiat cartea.
Multumesc ca mi-ai imprumut-o.

2.

Banuiesc ca rosul nu este culoarea favorita a tuturor, dar eu cred ca acea rochie
este draguta.

3.

Zambesti si taci din gura.

4.

Cu siguranta poti sa o imprumuti daca ai nevoie, dar te rog sa nu mi-o smulgi din
mana.

Activitati extinse:
1. Exemple la TV: Puneti copiii sa se uite la o emisiune la TV si sa aleaga exemple
cu oameni care sunt nepoliticosi unii cu altii. La unele emisiuni, se face acest
lucru special pentru a provoca rasul. Asigurati-va ca se intelege ca viata reala si

23

televiziunea pot fi foarte diferite. Chiar daca la televizor poate fi amuzant sa fii
sarcastic cu cineva, in viata reala poate fi un lucru crud.
2. Exemple bune din exemple proaste: Raspunsul rapid nu apare in mod natural
cand cineva a fost nepoliticos cu noi. Colectati exemplele de impolitete in clasa si
dati exemple (anonime) despre modul in care ar trebui sa se raspunda la asemenea
situatii (cum ar fi ironizarea altora, luarea unor obiecte fara a cere voie etc.).

39. Potrivirea abilitatilor cu sarcinile


Obiectiv:
Copiii vor potrivi abilitatile cu sarcini care necesita aceste abilitati particulare.
Discutii: educatorul le spune copiilor sa se concentreze asupra unor puncte tari/ abilitati
care sunt necesare pentru o sarcina in particular. Spre exemplu, daca o sarcina presupune
realizarea unui semn, trebuie sa cautam pe cineva care este bun la scris scrisori? (Da). Ce
calitati ar fi necesare pentru o persoana care sa faca costumatii pentru o piesa de teatru?
(cineva care stie sa coase).
Exercitiu: Acesti copii au ca sarcina sa planifice O zi a parintilor. Uitati-va la calitatile
acestora si potriviti-le cu sarcinile asa incat sa fie de ajutor la planificarea petrecerii.

Raspunsuri: 1. b; 2. a; 3. c; 4. f; 5.e; 6. d.
Abilitati
__________ 1. Scrie frumos de mana.

Sarcini pentru organizarea petrecerii


a. Face desene cu parintii si copii distrandu-

__________ 2. Ii place sa deseneze.

se impreuna.
b. Scrie informatii despre Ziua Parintilor

__________ 3. Bun organizator.

pe un poster.
c. Aranjeaza mancarea si jocurile in cele

__________

4.

Face

fotografiile

mai bune locuri din camera.


la d. Se ocupa de aranjamentele din baloane

petrecere.
(face forme de animale).
__________ 5. Iubeste sa decoreze.
e. Agata baloane prin camera.
__________ 6. Poate face forme de f. Face cate o poza pentru fiecare parinte cu

24

animale din baloane.


Extensia activitatii:
1.

copilul sau.

As putea ajuta- Intrebati copiii ce calitati au care ar fi necesare la

planificarea unei petreceri pentru parinti (cum ar putea contribui);


2.

Care este abilitatea mea?- Puneti copiii sa stea in echipe de cate 2 si sa

sugereze posibile abilitati pe care le are celalalt. Faceti un grafic al clasei care sa
arate abilitatile diferite reprezentate in clasa. Fiti siguri ca fiecare copil este dat ca
exemplu, chiar cu abilitati generale (prietenos, harnic etc.).

25

Jocuri de gandire rapida


1. Aliniere rapida
Materiale: hartie, creioane sau pixuri
Cum se joaca: Copiii sunt impartiti in doua grupe egale. Grupele se asaza in parti
diferite ale camerei (sau ale spatiului de joaca daca sunt afara). Fiecare copil are o
bucata de hartie si scrie un numar intre 1 si 100 (pentru copii mai mici, intre 1 si 10).
Pe locuri, fiti gata, start! Sarcina copiilor este sa se alinieze in ordinea numerelor fara
a spune un cuvant. Cei care au scris acelasi numar pot sta unul in spatele altuia.
Grupul care se aliniaza corect primul castiga.

Fig. nr. 16
2. Bunii ascultatori
Cum se joaca: Educatorul se gandeste la un cuvant anume si inventeaza 3 propozitii in
care acest cuvant sa apara. Educatorul citeste aceste 3 cuvinte grupului de copii.
Exemplu:
1. Matusa Ana a venit in vizita la noi.
2. Noi suntem foarte frigurosi.

26

3. Soferul a venit dupa noi sa ne duca la centru.


Prima persoana care isi da seama care este cuvantul care e repeta ridica mana. Incercati sa
va amintiti cuvantul! Jocul continua cu un nou cuvant si un nou set de propozitii. Dupa
cateva runde, cine poate repeta toate cuvintele?
3. Care este locul meu de munca?
Cum se joaca: Un copil ales de educator numeste 2 unelte sau alte materiale asociate cu
o anumita meserie. Primul copil care numeste meseria corect urmeaza sa indice noua
meserie.
Exemplu:
Ac si foarfece.................................... croitor;
Seringa si stetoscop............................ medic;
Creta si carti ....................................... profesor/ invatator;
Roba si ciocan.................................... judecator;
Nas rosu si pantofi uriasi.................... clown;
Ciocan si cuie...................................... tamplar;
4. Ghicitul literelor
Materiale: un cartonas pentru fiecare litera a alfabetului; scotch; un mic premiu.
Pregatire: scrieti fiecare litera a alfabetului pe cartonase. Daca grupul are mai putini
copii decat litere, scrieti literele care sunt in plus pe tabla sau o foaie de flipchart.
Cum se joaca: Fiecarui copil i se lipeste pe spate cu scotch o litera. Copii se plimba prin
camera si intreaba daca litera lor se afla in cuvantul masina, floare etc. Trebuie sa
puna intrebari la care se raspunde cu da sau nu. Prin procesul de eliminare, intrebari
istete si deductie, fiecare copil incearca sa isi gaseasca litera cat mai repede posibil.

27

Fig. nr. 17
Copilul care crede ca si-a dat seama care este litera de pe spatele sau, merge la educator
pentru confirmare. Primii trei detectivi castiga un mic premiu.
5. Exact inversul
Cum se joaca: Un copil numeste un cuvant care are un cuvant opus. Spre exemplu, zi.
Prima persoana care identifica un cuvant opus alege urmatorul cuvant.
Exemple:

Zi- noapte;

Plus- minus;

Bun- rau;

Vara- iarna;

Barbat- femeie;

Tanar- batran;

Devreme- tarziu.

6. Litere atletice
Cum se joaca: Copiii formeaza perechi si fiecare echipa merge in fata si formeaza cu
propriile corpuri o litera decisa din timp.

28

Fig. nr. 18
Observatorii se uita cu atentie la literele formate. Cei care numesc corect literele schimba
locul cu observatorii si trebuie sa formeze urmatoarea litera. Ca variatie, cativa copii pot
forma un cuvant scurt.

7. Jocul margelutelor
Materiale: Douazeci de margelute (sau alte obiecte mici precum monezi, bete de chibrit
etc.)
Cum se joaca: Educatorul imparte jucatorii in perechi. In acest joc de estimare, un
jucator ia un numar aleator de margelute in mana pe care le arata, pentru putin timp
partenerului, dupa care inchide pumnul si isi intreba partenerul cate margelute tine.
Celalalt jucator ghiceste. Spre exemplu: Sunt zece margelute. Apoi copilul deschide
pumnul si numara impreuna. Diferenta dintre numarul estimat si cel real este un punct in
minus pentru cel care ghiceste.

29

Fig. nr. 19
Exemplu: Cel care ghiceste spune ca sunt zece margelute si se dovedeste ca sunt
paisprezece. Ghicitorul primeste un -2. Dar daca rolurile se inverseaza, care va fi cel mai
bun ghicitor? Dupa 5 rotatii se calculeaza scorurile. Castiga jucatorul cu cele mai putine
puncte minus.

8. Intrebari din povesti


Cum se joaca: Educatorul pune intrebari grupului de copii in legatura cu povestiri foarte
bine cunoscute. Primul copil care ghiceste primeste un punct. La sfarsitul rundei se
totalizeaza punctajul.
Exemple:
1. La cine se ducea in vizita Scufita Rosie?
2. Din ce erau facute casutele celor 3 purcelusi?
3. Cati iezi avea capra?
4. Ce si-a pierdut Cenusareasa?
5. Ce a mancat Alba ca Zapada?
6. Cat timp a dormit Frumoasa din Padure Adormita?
7. Cum si-a pierdut Ursul coada?

30

Fig. nr.20

Fig. nr.21

Fig. nr.22

Fig. nr.23

9. Cuvinte scurte
Materiale: hartie; creioane sau pixuri.
Cum e joaca: cine poate scrie primul cuvinte formate din 5 litere? Permiteti un anumit
timp (spre exemplu, un minut). Educatorul sau alt copil din grupa spune tuturor cand
timpul dedicat sarcinii a luat sfarsit.
Exemple:

fruct;

barca;

pruna;

doaga;

creta;

farsa;

scaun;

gropi;

curaj;

iarna;

carja;

lucru;

cafea;

munca.

10. Cuvinte scurte, propozitii lungi


Materiale: hartie, pixuri, creioane
Cum se joaca: In acest joc se cauta sa se faca propozitii cu cuvinte scurte (ex. fiecare
cuvant sa aiba 4 litere). Fiecare copil are la dispozitie 3 minute pentru a veni cu cat mai
multe popozitii. Cine poate face cea mai lunga propozitie?
Exemple:
1. Doua fete merg lent. (4 cuvinte)

31

2. Cinci copii joaca marti table. (5 cuvinte) etc.


11. Schimbarea in camera
Cum se joaca: Copiii ies din camera si merg pe hol sau in alt spatiu unde se asaza in
ordinea alfabetica a numelor mici. Acest lucru e petrece in liniste completa. Dupa ce se
ordoneaza, intra din nou in camera. Copiii pot comunica doar prin semne.
Variatie: Educatorul da copiilor o anumita perioada de timp la dispozitie. Daca se asaza
in ordinea corecta, li se da o recompensa de grup (dulciuri etc.).

12. Proverbe

Fig. nr.24

Cum se joaca: Cine poate fi primul care gaseste care cuvant din proverb este gresit?
Cine se scoala de dimineata aproape ajunge;
Lenea e cucoana mica;
Cine are carte n-are parte;
Nu da cioara de pe gard pe vrabia din mana;
Meseria e bratara de lemn;
Picatura cu picatura face lacul mic;

32

Fuga-i rusinoasa da-i bolnava;


S-a facut lupul cioban la iepuri.
13. Perechi
Cum se joaca: Se aduna un numar impar de copii. Unul sta deoparte iar ceilalti se asaza
in perechi. Copilul care nu are pereche incearca sa memoreze celelalte echipe. Apoi
acesta paraseste incaperea iar aproximativ jumatate din echipe isi schimba partenerii. La
intoarcere, copilul trebuie sa ghiceasca schimbarile si sa recreeze echipele originale.
Dupa ce jucatorul a aranjat perechile i se arata greselile iar memoria buna este
recompensata prin aplauze.

Fig. nr. 25
14. Diferite utilitati
Cum se joaca: Un copil numeste un obiect (spre exemplu, ziar). Ceilalti incearca sa se
gandeasca la alte utilizari ale acestui obiect. Cu cat ideile sunt mai originale si mai
neobisnuite, cu atat mai bine. Spre exemplu, ziarul ar putea fi utilizat ca un covoras,
poate fi mototolit si transformat in minge etc.

33

Fig. nr. 26
Educatorul poate lua notite pe o tabla si poate numara ideile exprimate. Dupa 3 sau
mai multe runde se poate vedea care obiect a inspirat mai multe idei.
15. Broasca Oac
Cum se joaca: Un copil incepe sa spuna: Stiu o broasca care oracaie asa: 2, 4, 6, 8....
Ceilalti asculta cu atentie seria numerelor si decid cum trebuie continuata. Cine termina
primul, propune urmatorul numar.
Exemplu:

10, 20, 30, 40.......

2, 4, 8, 16.........

16. Similitudini
Cum se joaca: Un copil numeste 2 lucruri (spre exemplu cub de gheata, om de zapada).
Ceilalti trebuie sa ghiceasca ce au in comun cele 2. In acest caz, ambele sunt reci. Primul
care ghiceste similaritatile propune urmatoarea ghicitoare.
Exemple:

Oaia si Melcul: ambele sunt fiinte;

Aluna si Portocala: ambele sunt comestibile.

34

Fig. nr. 27
17. Unde este bomboana?
Materiale: opt cutii goale de chibrituri; o bomboana.
Cum se joaca: Educatorul plaseaza 8 cutii de chibrituri pe masa. Cand copiii se uita,
educatorul pune o bomboana intr-o cutie apoi le amesteca. Copiii trebuie sa priveasca cu
atentie si sa urmareasca cu privirea cutia cu bomboana. La sfarsit sunt intrebati: Unde
este bomboana?. Fiecare copil ghiceste si cel/ cei care ghicesc corect primesc o
bomboana drept recompensa.

Fig. nr. 28
18. SUS!
Materiale: bucati mari de hartie cu diferite numere scrise pe ele, ca in exemplul de mai
jos:
Pregatire: Desenati diferite numere pe o bucata mare de hartie. Trebuie sa fie o bucata de
hartie pentru fiecare copil.
Cum se joaca: Fiecare copil tine o hartie cu un numar diferit inscris si sta pe scaun. Ei se
asigura ca isi amintesc numarul. Un copil are rolul de a conduce jocul si numeste grupe
de numere specifice. Spre exemplu, cand spune: Toate numerele pare, toti copiii cu
numere pare se ridica in picioare si isi tin sus hartia. Liderul verifica jucatorii si da

35

semnalul de asezare. Apoi liderul poate striga: Toate numerele mai mici de 15! sau
Toate numerele mai mari de 20 dar mai mici de 30!. Cu cat jocul decurge mai repede,
cu atat este mai bine.

Fig. nr. 29
19. Cuvinte
Materiale: bucati mari de hartie cu diferite litere
Pregatire: Desenati pe bucatile de hartie literele alfabetului. Trebuie sa fie cate o litera
pentru fiecare copil.
Cum se joaca: Fiecare copil tine o bucata de hartie cu o litera inscrisa. Educatorul
numeste cuvinte formate din diferite litere (sa nu se repete, spre exemplu, somn). Cei
care au literele care formeaza un cuvant fac un pas in fata. Copiii se aliniaza unii langa
altii pentru a forma corect cuvantul. Ceilalti verifica daca este scris corect cuvantul.
20. La varful degetelor
Materiale: 10 obiecte diferite, o legatura pentru ochi, o masa.
Cum se joaca: 10 obiecte diferite sunt imprastiate pe o masa. Obiectele pot fi: o cheie, o
clama de par, un inel, etc. Un copil este ales sa fie persoana oarba si unul este hotul.
Persoana oarba are fix 30 de secunde pentru a memora locul fiecarui obiect inainte de a i
se pune legatura. Apoi hotul se strecoara, fura un obiect si le muta locul celorlalte.
Persoana oarba incepe sa pipaie obiectele de pe masa. El incearca sa identifice cat mai
repede care obiect a disparut.

36

Fig. nr. 30
Variatie:
Jocul poate fi facut mai interesant daca i se da hotului o mica sarcina: spre exemplu,
sa sara intr-un picior prin camera. Daca persoana oarba identifica obiectul lipsa
inainte ca hotul sa isi finalizeze sarcina, castiga. Daca nu, castiga hotul. Cine castiga
alege urmatorii 2 copii care sa se joace.

Activitati pentru prevenirea consumului de substante

1. Nevoi Fundamentale
Scop: Sa-i ajute pe participanti sa identifice principalele grupe de nevoi (sociale, economice in ceea ce priveste supravietuirea) si sa determine cum se incadreaza in existenta
umana.
Timp: 45 minute
Materiale: Coli mari de hartie (A0), markere, scotch.
Procedeu:
Participantii se impart in grupuri mici (3-4 persoane), fiecare grup primind o coala mare

37

de hartie si un marker. Fiecare grup face o lista de nevoi si mentioneaza importanta lor, se
foloseste brainstorming-ul. Rezultatele scrise pe hartie sunt afisate pe perete.
Varianta metodologica: colaje realizate cu imagini din reviste care sa ilustreze nevoile
cele mai frecvente ale oamenilor.
Materiale necesare: coli mari de hartie (A0), reviste, lipici, foarfeci (una pentru fiecare
grup), markere; scotch.
Prelucrare:

Fiecare grup trebuie sa-si desemneze un purtator de cuvant care sa informeze


grupul mare in legatura cu lista la care au ajuns. Fiecare grup trebuie sa
completeze lista grupului anterior pentru a scurta din timp.

Grupului i se va cere sa incadreze nevoile in nevoi fizice, emotionale, psihice si


sociale, mentale, spirituale si/ ori culturale.

Aspectul mentionat mai sus poate constitui baza unei discutii generale cu tema
De ce avem atitudini diferite atunci cand e vorba de nevoile noastre fizice si
psihice?. Daca este cazul, instructorul poate da definitia unei nevoi.

Enumerati cateva motive invocate adesea pentru consumul de droguri si


identificati nevoile care se ascund in spatele acestora.
2. Conflicte, solutii, alternative

Scop: Sa-i ajute pe participantii sa identifice conflictele, sa gaseasca solutii si criterii de


evaluare a comportamentelor.
Materiale: Foaie de activitate: Conflicte, solutii, povestiri, studii de caz.
Procedeu: Se distribuie foaia de activitate fiecarui participant. Rugati participantii sa fie
sinceri. Dupa ce s-au completat, raspunsurile se discuta in grupul mare pe baza ghidului
de discutii. Ghid de discutii:

Ce posibilitati de satisfacere a nevoilor avem?

Cum ar trebui organizat centrul/ scoala pentru ca nevoile noastre sa fie


satisfacute?

Cum putem contribui noi, personal?

Care sunt modurile de petrecere a timpului liber care contribuie la satisfacerea

38

nevoilor noastre?

Ce comportamente mai adecvate am putea noi adopta in diferite situatii? (descrieti


situatii problema)

Pentru identificarea criteriilor de evaluare a solutiilor gasite instructorul poate


folosi materialul informativ Comportamente alternative.

Prelucrare:
Membrii grupului sunt rugati sa identifice situatii reale in raspunsurile lor si cum au
identificat noi abilitati de rezolvare a conflictelor. Se mentioneaza ca, de obicei, exista un
conflict intre dorintele imediate si cele imaginare de satisfacere a propriilor nevoi prin
alcool si consumul de droguri, pe de o parte, si problemele care apar din cauza folosirii
lor, pe de alta parte. Se admite faptul ca consumul de droguri este o nevoie temporara. Se
stie din experienta ca nevoile trebuie luate in serios si explorate toate posibilitatile de a le
satisface. Grupul poate discuta atunci comportamente alternative folosind materialele.
Comportamente alternative

Ce beau atunci cand imi este sete?

Ce ma enerveaza? Ce ma relaxeaza?

Ce fac atunci cand imi este frica?

Cand ma simt fara aparare?

Cand intru mai usor in relatie cu cineva: atunci cand ma simt bine, cand ma simt
rau? De ce?

Ce fac cand ma simt singur?

Simt ca ceilalti recunosc si apreciaza ceea ce fac si ceea ce sunt? De ce? De ce


nu?

Vorbesc cu aceasi usurinta unei fete ca si unui baiat? De ce? De ce nu?

Am indoieli fata de mine insumi des?

As vrea sa fiu altfel? Cum si de ce?

Cum apreciez cine sunt si ceea ce sunt?

Ce mi se pare mi se pare ca este frumos?

Ce mi-ar place mie sa simt, sa privesc, sa ascult?


39

COMPORTAMENTE ALTERNATIVE - Cand ne confruntam cu situatii critice si/ sau


conflictuale, cum stim ce sa facem si ce alternative comportamentale ne sunt la
indemana? Rugati participantii sa discute ce inseamna pentru ei alternative
comportamentale si cum le-ar defini. Incercati sa faceti un brainstorming pentru ca grupul
de participanti sa vina cu posibile solutii pentru urmatoarele.
Ce se intampla atunci cand vrem sa ne satisfacem nevoile:

folosind droguri;

folosind comportamente alternative.

Prin consum de droguri


poate ca traim scurt timp sentimente
intense, o stare de euforie;
nu ne satisfacem nevoile decat iluzoriu
si efemer;
nu facem nimic care sa amelioreze
respectul pentru noi insine;
riscam sa ne obisnuim sa consumam
alcool sau droguri in situatii
dezagreabile, pentru a le evita traim o
stare euforica, produsa chimic si
artificial;
nu ne mai dezvoltam personalitatea,
caci evitam sa ne punem intrebari;

Prin comportamente alternative


adecvate
putem obtine o adevarata satisfactie si o
stare de bine;
invatam sa ne satisfacem nevoile in mod
constant;
dezvoltam consideratia pentru noi insine
si sentimentul propriei valori;
putem invata sa dominam situatiile
dezagreabile din viata noastra;
constiinta noastra se transforma si
suntem mai fericiti;
personalitatea noastra se dezvolta mai
puternica si independenta;
dezvoltam relatii veritabile cu ceilalti.

nu ne creem relatii durabile cu ceilalti.

3. Alfabetul drogurilor
Scop: Sa-i ajute pe participantii sa-si evalueze nivelul de cunostinte despre droguri. Sa se
stimuleze discutii despre droguri.

40

Timp: 30 minute
Materiale: coli mari de hartie (A0), markere, scotch.
Procedeu: Precizati ca, deoarece traiesc intr-o societate in care se consuma droguri,
fiecare dintre ei au anumite experiente si cunostinte despre droguri - poate cunosc pe
cineva care fumeaza, ia aspirine, bea cate un pahar cu vin dupa masa. Acest exercitiu va
releva nivelul de cunostinte al participantilor. Participantii se impart in grupuri de 4.
Fiecare grup primeste o coala mare de hartie pe care in marginea din stanga, de sus in jos,
se vor scrie literele alfabetului. Pentru fiecare litera membrii grupului vor trebui sa
gaseasca cat mai multe cuvinte care au legatura cu drogurile si consumul de droguri. De
exemplu, ia litera A se poate scrie: aspirina, amfetamine, anturaj, angoasa. Grupurile mici
se reunesc pentru a-si impartasi rezultatele.
Prelucrare:
Intrebati participantii despre experienta lor in participarea la astfel de exercitii. Intrebati
de ce este important un astfel de exercitiu intr-o lectie de prevenire a consumului de
droguri. Continuati cu urmatoarele intrebari:

Ce droguri au fost numite?

Cate cuvinte sunt legate de efectele consumului de droguri, cate sunt pozitive si
cate sunt negative?

Mai sunt si alte informatii pe care ar dori sa le obtina?

Rugati participantii sa grupeze toate drogurile listate in urmatoarele categorii:

LEGALE / ILEGALE

CONSUM CURENT / CONSUM LIMITAT

DEPENDENTA MARE / FARA DEPENDENTA

IN ANTURAJUL MEU EXISTA PREOCUPARE / NU EXISTA

4. Tipuri de droguri
Drogurile sunt substante ne-alimentare care pot afecta felul in care mintea si corpul
functioneaza. Efectele imediate ale consumului de droguri depind de tipul de drog,
cantitatea dozei pe care o iei, starea psihica a persoanei in momentul consumului si

41

situatia in care se consuma un drog. Ar trebui sa cunosti cat de mult poti despre drogurile
disponibile atat legale cat si ilegale. Ai nevoie de informatii corecte despre consumul lor
si efectele nocive ale abuzului sau consumului gresit. Asta inseamna ca vei fi capabil sa
iei decizii responsabile privind consumul.
Asociaza fiecare definitie din coloana A cu cuvantul corect din coloana B:
Coloana A

Coloana B

droguri care incetinesc activitatea sistemului nervos;

cofeina

droguri care excita sistemul nervos;

sedative

orice drog, cum ar fi marijuana care se prepara din


canepa;

halucinogene

droguri care inlatura durerea;

solventi

droguri care fac ca oamenii sa auda sau sa vada lucruri


neobisnuite sau intr-un mod diferit;

amfetamine

vapori inhalati care sunt absorbiti de plamani si ajung


rapid la creier;

opiacee

droguri care se folosesc pentru a creste puterea si


volumul muschilor;

canabis

o substanta chimica care se gaseste in tutun;

steroizi

stimulante folosite pentru a mari performanta;

nicotina

un stimulant care se gaseste in cafea, ceai si pastile


vandute ilegal.

stimulant

Cheia raspunsurilor: Tipuri de droguri

A-2: Sedativele incetinesc functionarea organismului si a creierului. Ele ii fac pe


oameni sa se relaxeze si sa adoarma. Persoanele care iau un sedativ se vor simti
adesea mai putin inhibate. Acest tip de droguri include: alcoolul, tranchilizantele si
barbituricele.

B-8: Stimulantele accelereaza functionarea creierulul. Ele ii fac pe oameni sa se simta

42

mai energici si increzatori si mai putin obositi. In doze mari pot face ca persoana sa se
simta confuza si agitata, pot cauza hipertensiune arteriala si puls neregulat.

C-7: Hasis este forma cea mai frecventa a canabisului si se prepara din radacina. De
obicei se fumeaza ca tigara sau joint.

D-6: Opiaceele inlatura durerea, creeaza o senzatie de detasare si in doze mari produc
senzatia de plutire. Este vorba de opium, heroina si morfina.

E-3: Acestea sunt uneori numite psihedelice sau halucinogene. Ele includ LSD,
ciupercile magicesau ecstasy.

F-4: Solventii produc efecte similare alcoolului. Inhalarea repetata sau profunda poate
cauza efecte de supradoza, pierderea controlului si pierderea cunostintei.

G-9: Steroizii anabolici includ substante chimice pe baza de hormoni masculini


(testosteron). Uneori sunt folositi ilegal in sport pentru a imbunatati performanta. La
adolescentii care nu sunt complet maturizati pot opri cresterea. Folosirea timp
indelungat poate cauza probleme fizice.

H-10: Tutunul contine o varietate de substante chimice. Acestea includ nicotina, un


stimulant mediu care se gaseste natural numai in frunzele de tutun.

I-5: Amfetaminele, numite uneori speed, sunt folosite in tratamentul unor tulburari
ale sistemului nervos. Se consuma ilegal pentru a ajuta oamenii sa aiba mai multa
incredere, sa se inveseleasca, sa ramana trezi. Ele produc cresterea energiei, dar au
efecte negative majore: cresterea pulsului si a presiunii arteriale.

J-1: Cofeina este un stimulent usor. O cana de cafea instant contine aproximativ 65
mg cofeina, una de ceai 60 mg, si unele dintre cele rnai cunoscute analgezice sau
calmante contin mai mult de 50 mg intr-o tableta.
5. De ce consuma oamenii droguri?

Scop: Participantii vor putea identifica motive pentru care oamenii consuma droguri.
Participantii vor discuta stereotipuri ale consumatorilor de droguri.
Timp: 30 - 40 minute
Materiale: un set de cartele cu informatii, coli mari de hartie, markere, scotch.
Procedeu: Participantii se impart in grupuri de 3-4 persoane si fiecare grup primeste o

43

cartela cu informatii. Sarcina fiecarui grup este sa se gandeasca la o zi obisnuita a


saptamanii si un sfarsit de saptamana tipic pentru persoana descrisa pe cartela. Ce fel de
drog ar putea lua aceasta persoana? Fiecare grup ar trebui sa listeze tipurile de droguri si
pentru fiecare drog sa se precizeze motivele pentru care persoana ar putea sa-l consume.
DE CE CONSUMA OAMENII DROGURI?
Baiat, 17 ani. Elev la liceul de informatica. Fata, 18 ani. Este in ultima clasa de liceu,
Canta intr-o formatie hip-hop. Locuieste

cea mai buna din clasa. Locuieste intr-o

intr-o casa mare impreuna cu parintii, doua casa foarte luxoasa. Tatal sau este director
surori si un frate mai mare. Multe seri le

de companie. Are propria ei masina.

petrece cu prietenii sai in oras.

Vacantele le petrece in strainatate cu


prietenii. Merge la cluburi de noapte si
discoteci. La sfarsit de saptamana lucreaza
ca voluntar la o organizatie de ajutor

Femeie, 35 ani. Divortata si are un copil

social. Prietenul ei este student.


Femeie, 28 ani. Este casnica si se ocupa de

de 7 ani. Este asistenta sociala. Locuieste

cei doi copii ai sai. Locuieste intr-un

intr-o casa micuta. Serviciul ei i se pare

apartament cochet dintr-un bloc modern de

stresant. Practica yoga. Este vegetariana.

locuinte. Sotul are 30 de ani si este analist-

Barbat, 45 ani. Casatorit, somer, A fost

programator. Sufera de depresie.


Barbat, 21 ani. in uitimui an de facultate,

zidar la o mare firma de constructii. Doi

studiaza filozofia si psihologia. Locuieste

copii - o fata de 17 ani la liceu si un baiat

in campus, intr-un camin studentesc. La

de 14 ani la scoala. Sotia sa este si ea

sfarsit de saptamana si serile lucreaza intr-

somera. Primeste ajutorul de somaj si

un bar. Doreste sa calatoreasca dupa

ajutor social. Locuieste intr-un apartament

terminarea studiilor, in special in India.

mic pe care l-au cumparat. La ora


pranzului si mai multe seri din saptamana
merge la carciuma.
Fata, 15 ani. Eleva. Stralucitoare, cu

Baiat, 12 ani. Elev. Chiuleste des. Este bun

sperante mari pentru viitor. ii place muzica

la sport, in special la fotbal. Considera ca

pop si merge la discoteca. Uneori merge in

subiectele scolare sunt prea dificile.

baruri cu prietenii. Tatal este mecanic auto

Locuieste cu mama sa si cu un frate mai

44

si mama preda la liceu

mare. Are de cheltuiala 50.000 lei pe


saptamana. Se intalneste cu prietenii sai

Femeie, 46 ani. Casatorita. Are doi copii

aproape in fiecare seara in parc.


Femeie, 77 ani. Vaduva de cinci ani.

de 22 si 20 ani, dar nu mai locuiesc cu ea.

Locuieste singura intr-un apartament cu

Fiica de 20 de ani este la facultate. Sotul,

chirie la stat. Fiica ei locuieste in

in varsta de 50 ani este dentist. Joaca tenis

vecinatate. Pensia este unica ei sursa de

si face parte din asociatia sportivilor

venit. Sufera de astm, arterita si are accese

amatori. Preda limba engleza cateva ore pe de tuse, in special dimineata. Este membra
saptamana.
Barbat, 28. Singur. Lucreaza in marketing

in Asociatia Femeilor.
Femeie, 24 de ani. A stat pana la 20 de ani

pentru o mare companie. Are propriul sau

intr-un centru de plasament. Acum sta cu

apartament. De obicei mananca in oras, in

chirie si lucreaza pe post de confectioner.

timpul saptamanii. Adeseori sta la serviciu

Uneori se mai intalneste cu prietenii ei

pana la 8 sau 9 seara. ii plac petrecerile si

care au fost institutionalizati carora nu le

iese des la sfarsit de saptamana impreuna

poate refuza nimic. Unul dintre ei nu a

cu prietenii sai. Este ingrijorat ca s-a

reusit sa-si pastreze locul de munca si a

ingrasat.

inceput sa vanda diferite substante unor


tineri.

6. Efectele consumului de droguri


Scop: Participantii vor putea descrie principalele efecte ale consumului de droguri.
Timp: 30 minute
Materiale: o copie a foii de activitate "Ce se intampla daca consum droguri?" pentru
fiecare participant.
Procedeu: Distribuiti copiile foii de activitate participantilor si precizati ca acesta este un
ghid de discutie si nu un test care poate fi picat. Explicati-le sa noteze raspunsul fals (F)
sau adevarat (A) in spatiile corespunzatoare. Cand toata lumea a terminat, cititi
raspunsurile, dand participantilor ocazia sa si le corecteze. Discutati raspunsurile.
Prelucrare

Sunt siguri de raspunsurile pe care le-au dat?

De ce e asa? De unde au aceasta informatie? I-a surprins vreun raspuns?


45

Exista vreun subiect despre care ar vrea sa stie mai mult?"

Sugestii pentru continuarea activitatii:


Impartiti participantii in grupuri mici de 3-4 persoane. Dati fiecarui grup un
carton pe care este scris numele unui drog care este consumat de catre persoane de varsta
lor (exemplu alcool, tutun, canabis, solventi...). Cereti fiecarui grup sa deseneze un om si
sa scrie in jurul lui toate efectele posibile ale acestui drog: pe termen scurt si pe termen
lung, pe plan fizic si social.
Raspunsuri corecte:
l-A, 2-A depinde de locul in care te afli, cu cine, de starea ta de spirit, de ceea ce te
astepti sa se intample, 3-F reactiile atat cele mentale cat si cele fizice, pot fi mai
incete decat in mod normal, 4-F, 5-A, 6-F, 7-F, 8-A, 9-A, 10-F.
EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI
Apreciati daca afirmatiile de mai jos sunt adevarate sau false:
1. Tinerii sub 20 de ani sunt mai afectati de alcool decat cei
care au mai mult de 20 de ani
2. Acelasi drog te poate afecta in mod diferit in momente
diferite.
3. Canabisul este mai sigur decat alcoolul pentru soferi.
4. Dupa cateva pahare de bautura poti face unele lucruri
mai bine.
5. Daca permiti sa se consume droguri ilegale la tine acasa
poti fi condamnat la inchisoare.
6. Cafeaua sau un dus rece te trezeste din betie.
7. Inhalarea solventilor are acelasi efect ca si consumul de
alcool.
8. Adesea persoanele care beau multa cafea si apoi intrerup
consumul pot simti dureri de cap.
9. Daca cineva intrerupe consumul de ecstasy se poate
simti obosit si deprimat cateva zile.
10. Oricat de mult alcool ai bea o data nu poti muri.

A
A

F
F

A
A

F
F

7. Carusel
Scop: Participantii vor putea identifica ceea ce ii face sa refuze mai usor sau mai greu
propunerea de a consuma droguri. Participantii sa exerseze sa raspunda "NU".

46

Timp: 20-30 minute


Materiale: O incapere care sa permita aranjarea scaunelor in doua cercuri concentrice.
Daca nu e posibil acest lucru, grupati participantii in perechi si dupa fiecare situatie
discutata partenerii se vor schimba astfel incat fiecare participant sa discute de fiecare
data cu altcineva.
Procedeu:
Cereti participantilor sa dea exemple de situatii in care daca o persoana le-ar oferi droguri
ar simti ca le-ar fi foarte greu sa refuze. Amintiti-le ca tigarile si alcoolul sunt droguri.
Spuneti-le sa se aseze perechi, fata in fata (incat sa formeze doua cercuri concentrice).
Cei din cercul interior vor fi A iar cei din cercul exterior vor fi B.
Alegeti diferite situatii din cele sugerate de participanti dupa modelul urmator:

O cunostinta de-a ta da o petrecere in timp ce parintii lui nu sunt acasa. Te invita


la petrecere cu conditia sa aduci o sticla cu alcool.
Iesi intr-o seara cu cineva care ti se pare foarte amuzant. El iti spune ca a adus
ceva special si scoate o tigara cu hasis. Iti ofera un fum.
Un prieten vine in vizita la tine. Isi aprinde o tigara la tine in camera. Parintii tai
nu permit fumatul in casa.
Cineva iti explica de unde se cumpara canabis si vrea ca tu sa mergi sa cumperi
pentru el.
Cel mai bun prieten al tau vrea sa mergi cu el la o petrecere unde stii sigur ca se
consuma droguri.
Cineva vrea sa-i dai niste somnifere, sedative.

Spuneti lui A sa fie cel care convinge si lui B cel care rezista. Pentru fiecare situatie au

la dispozitie 2 minute.

Spuneti-le sa povesteasca ce-au simtit in timpul discutiilor. Amandoi s-au simtit OK la


sfarsitul discutiei?

Spuneti celor din cercul exterior sa se roteasca spre stanga si sa pastreze acest sens de
rotatie si in continuare.

Fiecare are acum un nou partener. De data aceasta B va fi cel care convinge si A cel
care rezista. Alegeti alta situatie.

Dupa cateva rotatii reuniti participantii in grupul mare.

47

Discutati ce situatie li s-a parut cea mai dificila si de ce? Au descoperit ceva ce poate fi
de ajutor sa rezisti la presiuni?

A existat vreo diferenta intre diferiti parteneri?

Ce altceva influenteaza felul in care ne purtam?

8. Factori care ne influenteaza sanatatatea si deciziile privind


sanatatea
Scop: Participantii vor putea identifica diferiti factori care influenteaza comportamentele
legate de sanatate si sa aprecieze cat de mult pot fi tinuti acestia sub control de catre
tineri. Sa descopere modalitati prin care influentele asupra sanatatii ar putea fi
imbunatatite (exemplu sa faci ca alegerile sanatoase sa fie alegeri usoare).
Timp: 30 minute
Materiale: coli mari de hartie, markere, scotch.
Procedeu:
Varianta A
Alegeti un subiect, o persoana sau o situatie. Exemplu: consumul de droguri.
Participantii se grupeaza in grupuri mici de 4-5 persoane. Fiecare grup primeste o coala
mare de hartie. In mijlocul foii desenati un patrat in care scrieti toti factorii care
influenteaza subiectul propus.
Prelucrare:

Care influente considera grupul ca sunt cele mai importante?

Cine controleaza aceste influente?

Cum pot fi incurajate influentele si descurajate cele negative?

Cat de mult controleaza adolescentii aceste probleme?

Ce alegeri pot eu sa fac?

Poti spune ceea ce doresti cu adevarat? Cui?

Cat de multe informatii ai despre problema respectiva? Sunt suficiente?

Varianta B
Materiale: doua copii dupa foaia de activitate: Interviu, cate o copie cu ghidul de
discutii pentru fiecare grup, o coala mare de hartie (A0), markere, scotch.
48

Procedeu:

Participantii se asociaza in grupuri de 4-5 persoane si-si aleg un raportor.

Doi voluntari vor interpreta cele doua personaje din studiul de caz.

Fiecare grup va raspunde la intrebarile din ghidul de discutii.

Se reface grupul mare si se cere fiecarui raportor sa comunice rezultatul


discutiilor din grupul sau.

Se face o lista comuna cu influentele majore identificate. Participantii sunt


incurajati sa se gandeasca atat la influentele pozitive cat si la cele negative.

Prelucrare:
Ghid de discutii pentru studiu de caz:

Care sunt principalii factori care afecteaza sanatatea lui Gabi?

Ce crezi despre Gabi?

Cum va arata Gabi peste 10 ani?

Crezi ca daca ai stii despre Gabi ca apartine unui anumit grup social, etnic, are o
anumita varsta sau statut economic, raspunsurile tale ar putea fi influentate?

Gabi este fata sau baiat'? Cum v-a influentat acest aspect raspunsul?

Faceti o lista cu cat mai multi factori care ar putea determina o schimbare la Gabi.
INTERVIU
REPORTERUL

GABI

Exista lucruri pe care le faci acum si


despre care crezi ca nu sunt foarte
bune pentru sanatatea ta?

Daa, fumez.

Altceva?

Si beau, si consum droguri si stiu ca asta


nu-i bine pentru mine.

49

Deci, daca stii ca nu-i foarte bine


pentru sanatatea ta, de ce faci asa?

Stii, eu sunt genul de persoana care


gandeste, ce naiba? Stii este viata mea, fac
ce vreau, nu fac rau nimanui si nu merg atat
de departe incat sa simt ca-mi pierd mintile
si nu mai stiu ce fac. Vreau sa spun,
niciodata n-am mers asa departe. Stiu
limita. Eu stiu care-i limita mea. Adica,
atunci cand beau stiu exact cand sa ma
opresc.

Daca cineva se intoarce spre tine si-ti


spune sa te lasi de fumat pentru caeste
rau pentru sanatatea ta...

Atunci fumez de 40 de ori mai mult, numai


ca sa-i fac in ciuda.

9. Atitudini fata de droguri


Scop: Participantii sa recunoasca ca exista opinii diferite despre problemele de sanatate,
sa-si clarifice atitudinile fata de problemele de sanatate, sa recunoasca ca atitudinile se
pot schimba si oamenii nu sunt intotdeauna siguri de opiniile lor.
Timp: 20 minute
Materiale necesare: Doua cartoane pe care sa scrie: "de acord" pe unul si pe celalalt
"impotriva". Un spatiu destul de mare, fara obstacole (cum ar fi scaunele), care sa permita
deplasarea grupului.
Procedeu:

Cele doua cartoane se aseaza in parti opuse ale incaperii.

Grupul este invitat sa vina in mijlocul salii de unde fiecare participant va putea
opta pentru directia: de acord sau directia impotriva in functie de optiunea
personala.

Instructorul citeste pe rand fiecare afirmatie si participantii isi vor exprima opinia
deplasandu-se spre una din variante. Nimeni nu ramane la mijloc. Dupa ce toti
participantii si-au exprimat opiniile instructorul trece la intrebarea urmatoare.

Prelucrare:
Dupa ce instructorul a citit o afirmatie si participantii s-au deplasat intr-o directie sau alta,
fiecare din cele doua grupuri formate sunt invitate sa-si argumenteze pozitia. Se
incurajeaza fiecare argumentare si discutiile in contradictoriu.
50

DROGURI ILEGALE - ESTI DE ACORD ?


Toate aceste afirmatii despre droguri ilegale au fost facute de adolescenti intre 16 si
19 ani. Esti de acord cu ele?

Eu cred ca in momentul in care ai luat un drog, ai facut primul pas si multi


oameni nu fac decat sa continue ce-au inceput.

Multi consuma droguri din curiozitatea de a simti ei insisi efectele.

Multi dintre consumatori au motive sociale: de ex. n-au serviciu si drogul este
un sprijin.

Eu cred ca grupul este cel care te antreneaza.

Cand esti foarte deprimat incepi sa te droghezi.

Sa fumezi, sa bei, sa iei droguri...majoritatea baietilor fac asta.

Oamenii au tendinta sa evite discutiile despre droguri.

Cred ca acum problema este mai mare decat inainte.

Multi dintre prietenii mei consumau droguri dar pana sa-mi spuna ei nu m-am
gandit niciodata la asta.

Tu gandesti: "Ooo, eu niciodata nu voi deveni dependent de droguri pentru ca


am totul sub control..."

Resurse:

Badegruber, B. (2006), One Houndred and One more Life Skills Games for Children,
Hunter House Publisher, Minnesota, SUA;

Bartl, Allison (2008), One houndred and One Quick-Thinking Games + Riddles for
Children, Hunter House Publisher, Minnesota, SUA;

51

Fundatia Tineri pentru Tineri (2001)- Manual de educatie pentru viata de familie,
Editura Dareco, Bucuresti.

Selectia si traducerea materialului- Madalina State, Psiholog cu atributii de Coordonator


programe de pregatire profesionala in cadrul Centrului de Formare Profesionala al
D.G.A.S.P.C. Iasi.

52