Sunteți pe pagina 1din 66

HKHTI

upioaded
bv$fefi$

DESPRE

$rPasARr

IDOMESTICE
Gulegere de texte literare

Editura lelxo-n>l

Despremamifereqi
pasarrdomestice
v\Ja

Editura lcino-14r|

DescriereaCIP a BiblioteciiNafionalea Romaniei


DOSA, DANIELA
Despremamifere$i pisiri domstice: culegrd
texte literarc / DanielaDosa.- Petro$ani: Tehno-Art,2009
ISBN978-973-1842-62-2
372.4|.46

Editiedparitein 4000exemplare.

TiDdritla ImDrimeriade Vest Oradea

PrefaE
Lucrarea Despre mamifere gi pdsdri domesticeotpinde
texte literare scrise de autori pasionali de lumea animalelor
(mamifere, pdsAri etc.). in aceastii culegere, penlru fiecare
animal, au fost selectatemai multe texte literare care redau
trdsdturicaracteristiceale lorPareciudat ca tocmai despreanimalelecele mai cunoscute
nou6 se nu existeprea multe texte literare care si ni le prezinte.
Probabil cd lipsa cdrlilor despreanimale,in general,estecauza
unor confuzii privind numele acestorviefuitoare.Astfel uneori,
putem auzi descrieridesprepnslri, pegti, fluturi gi animale.Dar
de fapt, toateacesteviefuitoaresuntanimale.
Culegerea este destinatE cadrelor didactice din
inveFmartul preqcolar gi gcolar, avSnd ca scop imbogilirea
cuno$tinlelorcopiilor desprecunoastereamediului inconjurdtor
Stexersarealimbajului. Totodati, estedestinati Si p5rinlilor care
doresc se ofere copiilor lecturi atractive despre animalele
domestice.

{b

TEIE{

Fgtf5o
uPloaded

Mamiferedomestice
pisica
deEvgheniCearuqin
Iat-o Si pe Mi!i, pisica.A prinsun qoarece
in c6mar6,iar
stdp6na
ei, dreptrdsplatd,i-a aduso strachin6cu lapte.Mili sti pe
covoragsetule,mullumita.I$i centesinguraun cantecel,toarce;
dar puiul ei e micu!, inc6 nu toaxce.Sejoacd singur,incearcd
sA-Fiprinddcoada,pufne$tela to!i, seincordeazi.,
sezbdrlegte
ca
un arici.
Pisicd, pisici - mamifer domesticcamivor din familia felidelor, cu
corpulsuplu,acoperitcu blantrdeas6fi moale,de diferiteculori, cu capul
rotund, cu botul soult, cu maxilareleputemice ii cu gheareretractabileSi
ascuute,

Pisicufa
din folclor
pis,pis,pis,
Pisicu16,
Te-amvisatazi noapte-nvis:
Te sp6lam,te pieptdnam,
Fundi roqie-tipuneam,
In

^alin.l;

fc,rit'ai

Vai, vai, vai,


Ce frumoasdmai erai!
Dar de ce azi cu lebu{a
Tu mi-ai zg6riatmdnula?
Pisiculd,pisicule - diminutiv al lui "pisica".

Mila
dePassionaria
Stoicescu
pbtucul
Pe
mdfeimoi
amg6sitorbejiSigoi,
dimineaJd,
trei pisoi
plangdreli$i mototoi.

M6!a-i mAndrI,grozdvie!
Ca o mamdgrijulie
tot ii spal69i-i mAngdie
de la botpAala cilcAie.
$i, in semnde sirbdtoare,
astAzi,maF, mi separe,
ci de bucuriaei
s-a-mpicatqi cu Grivei!
Mdg, nAle - pisi,cl.
Pisoi,pisoi - ptride pisici,pisic.

Miaunica
deDemostene
Botez
Miaunicae-opisicd
MicA,mice,mititice.
Cu mustatiledenea
$i cu bot de catifea.
Pdru-inegrumit6sos,
SubJirelqi e lucios.
$i-n picioaree-ncdlfat6
Cu gherufemoi devatd...
Astea-sghetesaupemute?
Stdcu celecinci gherule,
$i c6ndvede-ungoricel
Tipa,tipa dupi el.
Motanul qi oglinda
deElenaDragoq
CAndmotanulsepriveqte
In oglindddeo o16,
Sestrdlgroat6qoriceii
Veselindu-se
in hori.

Dar motanuluinu-i pase;


(In oglinddel ii vede)
$i deodati,ca un tigru,
Citre goareciserepede.
Motsn,motani- mascululpisicii;cotoi,motoc,pisoi.

Motina$-motinel...
deOdlia Cazimir
Motinag-motdnel,
Cu codifadupi el,
Vin'sdtorci,vin'si dormi,
Pebdiatsi mi-l adormi!
Pentruastafi-oi phti
DupdcAtimi vei munci:
De mi-i fi motancuminte,
Ji-oi da laptegi plicinte,
Iar obraznicdemi-i fi,
Ji-oi pldti ce 1i-oipliti,
Dar te-oitragede codip
$i fi-oi da qi-obntlifn!
Motdna$ motdnqfi - diminutiv al lui ,,motan";motdflel.

Pisu9i frigiderul
de Milina Cajal
pe
Stai l6ngi frigider
Ca 9i cumi-ai fi strijer
Ce n-ai da s6i1i bagi botul,
Ba si intri-n el cu totul?
Ieri a fost deschisgi-atunci
Ji-a surisun dealdequnci.
Daxde stetot ferecat,

Multumette-i ne-ncetat.. Vrei si intri-n plin6 viafi,


gi sdieqi un sloi de gheap?
Tanu
de ElenaFarago
Tanu e-unmotancuminte
$i-i atatade curat,
C-arevoie s6 seculce
Chiar pe pemeledin pat.
Ilenufa il iubegte
$i sejoacdmult cu el,
AstEziinsS-i supdrati,Nu l-a mingAiatdefel!...
Miau!... o-mbiedin fereastrE,
Dar fetifa $e pe loc:
"Taci, mdi Tanule,ci mie
Nu-mi mai vine sdmdjoc!...,'
"Ce-aip51it?..."
"Nimic, dar mama
Aga asprum-a certat!',
- "I-ai greqitceva?"
- "De unde!...
Pentruce nu m-amspdlat!.-."
- "Stipdnica meacuminte,
Iartd-m6ci{i spm, dar eu
Pentruastate-a! Sibate
Daci ai fi copilul meu!"
Expresii:
A umblacupisica-n traistd - a ciuta s6in eli, sepicdleqti pe cineva

A aveaochi depisicd - a aveaprivire agerd;a fi vicleao.


Afi pisicdploatd - afi abdtut,descurajat,
lird chef.
A te spdla ca o pisicd - a te spelasuperficial.
A se uitq ca mdla in calendar- anu ptlcepenimic, a fi shdin de un subiect.
Sugestiide tefie litefare:
Moto$elti Botofel,deAna Blandiana
Pedeapsa
metei,de ElenaFarago
MAla, de Tudor Arghezi
Hotut, de CiceroneTheodorescu
Pisicu{anecijiti, de MirceaPop
Pisicatristi, de Ivo Muncian
DesprMifu, de Virgil Carianopol
Surorile qtrengirilc, de G. Boiko
Povesteamotanuluileneg,de VladimirColin
Motanul Sitoarecii,de LevTolstoi
Pisoiul,de Lev Tolsloi
Pisica,de Lev Tolstoi

CAinele
de EvgheniCearugin
Azorel are blanadeasi qi cilduroasS,toati iama aleargd
prin ger.Locuintalui e nelncdlzitd.Undea1imai vazutcu$cede
cAinecu sobd?Ce-i drept,e agternuticu paie curate.Dar lui
Azorel nu-i e frig. Lahe, ne pazeFte
pe to{i qi nu-i las6se intre
nici pe holi, nici pe oameniirdi. De aceeatoti il iubescsi ii dau
demancarepe sdturate.
CAine,cAihi- a\imalmrmifercarnivor,domesticit,tblositDentru
pazd,vanatoaxeetc.

Cutu - Ham-Ham
deFinni Sahling
Ham-Ham apaxtineabdielelului unei vestite actrile de
.
crnemaqr, cu toate ce avea doar c6tevaluni, cutreierasecu
stip6nul lui multe leri. Nu se opreauniciieri prea mult, fiind
mereupe drum.Pentrumicul sdustdpdn,Ham-hamerao jucdrie
cu care se distracdndnu aveaaltcevade frcut. Adeseail l6sa

singur,inchisintr-ocamerAde hotel$i neluatin seam6.


Nu e de miraredeci, cd odatd,cdnduqacamereirdmase
deschisd,
Ham-hamfolosiprilejul 9i fugi pu{inpe-afar6.
Se plimbi pulin pe strada din jurut hotelului apoi,
ajungdnd
intr-unparcipi gdsiun rovadsdejoacd.un foxteiier.
Cetdplicere sI se poat6juca fi sApoat6goni in voie cu Billy!
Timpul trecu ca vAr,ltulgi Ham-Hamse simli foarte mahnit cand
ora amiezii sosi qi Billy pleci impreundcu mica lui st6p6n6.
SimJidorinla si se intoarcd9i el la hotel, dar nu mai nimeri
drumul.La hotel lipsa lui fusesedescoperitd,
dar, cum plecarea
stdpdnilorera fixati chiar in cursulaceleidimineJi,cdutareanu
durasepreamult. Mama flgddui ftielelului dezniddjduitcd-i va
cumpdraalt cilelug qi acestlucru il linigti. incetulcu incetul,lui
Ham-Hami se ficu foame.Ajunsein fa{aunei tarabe,undese
vindeauc6mdcioricalzi.Adulmecdndmirosul,se ridici in dou6
picioare in falg tabereigi vdzu cum vdnzitorul ii amnc6un capdt
de cdmdcior.Il inghili imediatcu poft6.PAndatuncimincaseel
multe lucruri bune,niciodatdinsi vreunulnu-i plicuse ca acest
capdtde cimdcior.Pecind stiteaacolo,ling6ndu-qi
botiEorul,un
polilist se apropie."Cdfelulestatrebuies6 fie sauvagabondsau
retecit",ii spusevAnzitorulde cAmiciori.,.Da,aqaued gi eu,
observipoliJistul.Nici zgardin-are.Va trebuis6-lduc la sectie',,
maiziseacesta
chemdndu-l
Iaddnsul.
$i-lmdngdie.
Ham-Ham il urmi cuminte p6ni la seclie. De acolo,
polilistultelefonela azilul de caini $i in scurttimp o maginAveni
gil ridici pe Ham-Ham.La azil el fu dus intdi la biroul de
primire,unde i se intocmi o fiqd in carese trecu tot ce se gtia
despreel, apoi fu examinatde un veterinar.in cele din urmdil
1u6in primire un paznicgi-l dusein salon,unde,spremirarea
noului venit, se aflaumulte boxepline cu cAini.Fu inchis Ei el
intr-o astfel de box6,i se didu de m6ncare,qi apd,9i rdmase,
astfel,din nou,singur,singurel.
Dupdce iqi potoli foameagi setea,Ham-HamiEi examind
noualocuinld.Nu erapreamare,dartotugiaveao deschizitura
ce
dddeaspreo gridinE marepi fiumoasi. Dar, abetut,Cutu rcflecE

cu tristele: "La ce-!i folosegteti aceasti fiumoasi gradind c6nd


egti inchis 9i nu poli si te plimbi in voie prin ea?Ce se va alege
acumde mine?"
SS.rmanul
Ham-Hamnu qtiac6, de reguld,orice c6ineg6sit
pe strad6,trebuiesddmdnd cinci zile in acestazil.
Aici fostul stipan putea si se prezinte s6-l ia acasd,iar
dacdnu, alli oameni,care doreausd aibd un ciine, puteaus6l
ceari azilului.
CurAndHam-hamficu cuno$tinp cu vecinii s6i. in boxa
din stdagase gisea un uriag bemardin. Avea doisprezeceani,
ceea ce pentru un cdine e o vdrsti record. St6p6nul sdu. un
funclionarbdtrin, murise5i astfel bemardinulaiunsesela azil.
"Sunt de multd vremeaici gi va trebui probabiisa mai rdmAn
inc6.Cine are nevoiede un c6inebdtrnca mine?"spuseel. in
boxadin dreaptaera un mic baset,carese reticiseca Si Hamham. FuseserA
adugila azil in aceeaqizi, dar nu trecurdnici
douizeci 9i patru de ore 9i stip6na lui se qi prezentEgi-l lud cu
acasi. Ce bucurie pe Waldi cAnd iqi revizu stip6na! Sdreain
jurul ei gi nu se mai seturaletrend.,,Va veni oares6 mi ia gi pe
minecineva?"segindi Ham-Ham.
Chiar in ziua cAnd basetul fusese luat acas6.azilul de
animale fu vizitat de o clasi de elevi condusi de profesorul ei.
Unuia dintre bdieli, ii pl6cu neinchipuitde mult Ham-Hamsi
incerci chiar sd sejoace prinhe gratii cu el. Acestlucru ii fEcu
mare placere cilelului 9i-l urmiri cu ochii tri$ri pe beiat cand
acestaplecd. La azil, cdinii primesc mdncaregi api, dar nimeni
nu sejoacd 9i nu vorbeqtecu ei. Ar fi qi greu de pretins agaceva
unui gardial carearede ingrijit pestecincizecide c6ini.
Ham-Hamii plicu atAtde mult biiatului incAt, la amiaz6.
cind seintoarsede la qcoald,alergddreptla maicd-saqi-i povesti
totul despreel. "Mamd, aSvrca a$ade mult s6 am un pudel! i1i
promit cd am se inv51mai bine decdtp6ni acum',spuseel gi cum
era bdiat cumintegi ascultdtor,mamase invoi. Telefoni la azilul
de ciini, de unde i se rdspunsecd trebuie sd aqteptepdni la
trecereacelor cinci zilet0

Petrisorera foarte ingrijorat. Speracd fostul proprietarnu


seva p^rezenta
$i nicio alti persoandnu va dori si aibdpudelul.
In fiecare zi, dupi ce termina lecliile, alerga la azilul de
c6ini EiJ cdutape Ham-Ham.Acestaaj.rnsese
sd-l cunoasci5i el
pe beietelqi se bucuracind il vedeavenind.in sfenit, celecinci
zile s-au dus gi vechiul proprietar al ciinelui nu se prezentaseMama copilului il ceru pe Ham-Hamgi-l duse frului care-i
fdgdduisedin nou ci seva face gcolarmodel.
Ce bucuriepe Ham-Hamcind uqaboxei sedeschiseqi el
putu sAalergesprinten,in voie, sprebiiat. Acnm aveaun stdpen
adevara[.
un prieten,pe PetriEor
qi nu l-ar fi pirdsit nicipentru
ceamai indepdrtati qi mai nepreluitdcdlAtoriecu trenul saucu
avionul.
Cdfel,cdlei - p]uide cedrc.

De cind e ciinele credinciosstipinului

in timpulcindl-a frcutDumnezeu
peciine, fr"f-:{#
^ era bogat Fi
pisici qi aqaI-a trimis pe amAndoila un stipdn care

aveade toate la indemdni. Astfel putea el sd le hr5neascdgi pe


acestedoueanimale.
intr-o zi insi, stAnd stipinut la mas6, nu gtiu cum
intarziasepisica prin hambareqi tocmaicdndsosi, il inr,ilni in
drum pe c6ine.Sup6ratdfoc pe stipin ci n-a chemat-ola mas6,ii
zisecdinelui:
- De ce nu di DumnezeusI orbeascdstdp6nulmeu gi s6-i
iau eu bucdlicadin gur6?
Cdinele auzind-o cum vorbefte, se superd pe ea gi
supirarealine pini astSzi.El nu s-aputut stipdni 5i-i rdspunse:
- TineJ Doamre, pe stdp6nulmeu fericit, cd gtiu eu c6 el
imi va da qi mie de mdncare,fie mult, fie pufin, dup6awtia sa.
De atuncisezice ci a rdmasciinele credinciosstdodnului.

ll

Citelutul
din folclor
C6leluqcu pArulcret
Furerala din cotet.
El sejuri
Cd nu fur6,
Dar l-amprins
Cu rata-ngura
$i cu ou-n buzunar,
Hai la SfatulPopular!
Cdtelur,cdlelu+i- diminutival lui 'cdlel"

Ursei
deElenaDragoq
CeleluSul
meu,Ursei,
g6sit
A
in drumcinci lei.
- Hai, Andrei,zice,nu vrei
Sdludmcowigi cu ei?
- Ba ne ducemprin oraq
SdJgisim pe pdgubaq!
Tot adulmec6nd,
Ursei,
Urmele atAtorpagi,
Pagiicei mai mdrunlei
Ne-aucondusspre-unbdiejag:
Aveaochiiviorei
Ldcrimafi,ca vai deei...
- N-ai pierdutcumvacincilei?
DulIul
deElenaDragog
PebalconqedeaAzor
$i-a vazutpe cerun nor,
Norul selaleade tot,
Patrulabe-avea
qi bot,
12

sb

$i o coad6deun cot.
Azoricdsperiat,
S-avArdt,ldtrandsubpat:
"Si m-ascund,
ci e der6u,
Md atac6un duldu!"
Duldu, duldi - oline ntare($i lalos).
Expresii;
A fiia rtunzd lq cAini - a tranddvi,a nu aveanicio ocupatie.
A trdi ca un cAinela stdnA- a 'rei bine.
ViaF de cAine- \ial6 grea.pLindde lipsuri.
UmbldcAinii cu cowigi in coadd- e marebelsug.
Cu cdlel cupurcel - ou intreagafamilie Sicu tot avutul.
Cdleqde veme - wemerea,cumplittr.
Sugestiide texteliterare;
Zdreanfi, de TudorArghezi
Iniml de cAine,de TudorArghezi
Duliul, de ValeriuBdrgdu
Pufulel, de Maria Pdndaru
Grivei" de Emil Garlanu
CAndstipAnul nu-i acrsi, de Emil G6rleanu
C6inelegi umbra sa,de Lev Tolstoi
Cine a spucmiau?,de VladimirSuteev

Iepurelede casi
de EvgheniCearuqin
Iepuroaicaaredoi pui careii seamin6intocmai,numaic6
suntmai mici. Au urechilelungi, codilascurtd,ochii rotunzi.Ca
$i mamalor, ei se hrinesccu iarb6.Iepuraqulmestecede zor un
firicel. Toati fe{igoaralui e in miqcare,nisucul i se risuceste
candla starga,cdndla dreapta,in timp ce firul de iarbddispare
treptalin gurd.Firiceluls-aterminat.
dariepura$ul
inhalaimediat
altul qi incepesd mestece.Am s6-i aducun morcov, o frunzd de
varzi gi o coajdde peine,si vedeli cu ce plicere o s6 ronleie
iepuragulmeu!
IJ

Iepure, iepuri - mamiferdin ordinul rozltoarelor, cu urechi lungi, cu


doi incisivi suplimenta.ipe falca superioarI,cu picioareledinapoimai lungi
decetceledinaintegi cu coadafoartescurti.
Iepurcaicd,iepwoaice - femelaiepvrelu:i.
Iepura;, iepurati - drminutival lui ,,iepure";puiul iepurelui.
Sugestiide texteliterare:
Iepure, de Dumitru TrancA
Iepuratul, de G.Boiko

Berbecul
de EvgheniCearuqin
Ce coamerisucite,ce landmoale!E un berbecfrumos,de
rasd,nu oriceberbec.L6nalui e deas6.cu fire foartesubtiri.Din
ldna aceastase lac manusi.pulovere.Sosete.
stole,toatefoarte
cilduroase. $i c6nd te gande;ti, avem o turmd intreage de
asemeneaanimale de ras6l
Berbec,berbeci- masqth;iLoii.
Oaie, oi - a\imal domesticrumegdtor,crescutpentu l6n4 lapte $i
carne;femelaacesteispeciide ovine (Ovis aries).

Ufa-Mielu{a
deFinni Sahling.
U1a-Mielutase trezi plind de voie buni. Nu-gi didea insi
seamade ce. Am visat oare ceva frumos sau Doatee din cauza
soarelui?se intrebi ea.Nu-qiaminteatotu$isAfi avutweun \,is.
$i nici soarelenu puteafi pricinavoiopieisale,cecirazelelui nu
pitrundeauinci pAni in staul.
Atunci care sd" fre c.auza? Deodata Uta-Mieluta o
descoperi:
pe uqadeschisd
a grajduluiqedeao pisdricdqi cdntade
mamafocului.Dupdce isprdvicantecul,pisixica ii spuse:Vino
afar6,somnoroaso!
Toati lumeaa iegitla aer,numaitu leneve$ti
aici. Soarelene zAmbeqte,
cerul e albastru,vAntuladie uqorSi
intreagafire sebucurdde aceast6zi minunati.
Uta-Mielula nu st6tupe ganduri 9i sdri cu voiogie pragul.
^In curteMamaClogci adunagriunle pentru
puii ei, careselineau
t4

piuinddupdea.G6qtele
pomiserilipa-lipa,unain urmaceleilalte,
g6g6ind in gura ma-re.Rdndunica tocmai sosea in zbor cu
musculilepentrucei cinci puigoriai ei, careiqi scoteaudin cuib
porumbeiiseinapoiaserd
capetelecu ciocurilelarg deschise.
din
plimbareade diminealhgi acum gedeaugringurindin fap
porumbarului.
Cocogulins6,cocolatin vfirful movileide b6legar,
cu gatul intins qi ochii bulbucali,se streduias6 scoatdcel mai
frumos"cucurigu" trambilatvreodate.
"Trebuie si caut pe mAmica",iqi spuseU{a-Mielulain
gdnd.alergAnd
pe pajigre.$i in adev6r,Mama-Oaieseafla acolo,
pdscdndcu pofteiarbatana{d...Bunddimineata.m6mico!'.salutd
Ufa ca un miel cumintece era.'Nu 1i-efoame?"o intrebi MamaOaie.Iat6,pajiqteae plini de trifoi dulcegi de iarb6fragedi,care
e cea mai fini hrandpentrunoi. U{a-Mielu}aincepuindati sd
gustedin ea cici, in adevir,ii eratarefoame.DuD6ce se situri
bine,o rugdpe Mama-Oaie:"Mimico, spune-mio poveste!.'...
pentruce Ufei ii pleceaupove;tiletot atetdemult ca si copiilor.
Cel mai mult ii pliceapovestea
cu lupul 9i cei gapteiezi. gi
ar fi ascultat-oc6t de des."Da, mieluqicamea,ii spuseMamaOaiec6ndisprdvide povestit.Trebuiesd bagide seimd9i tu, ca
nu cumvasd te prindi vreodatiLupul cel Reu,'.,,Darcum aratd
lupul?"intrebi Ufa,9i maic6-sa
il descrise
aminuntit,,,Cebinear
fi s6 nu-l intdlnescniciodatd,ofte Ufa. mi-e fricd qi numaicdnd
audde el". Peurmi U1a-Mielufa
ceruvoie si meargip6nbla iaz.
I;i ficuse obiceiulsd se duci adeseaacologi s6 se priveasc[in
oglinda limpede a apei. Era, e drept, un mieluqelnespusde
drdgdlag:
alb, din vdrful botuluip6ni la codi{69i cu o l6ndmoale
capuful.
Cind ajunsela iaz Ula-MieluJase trezi fatr6in fatd cu o
pasdreciudatd.Aveapicioareinahe-inalte
gi un cioc lung-lung.
U1anu mai vizuse niciodatdo astfelde pasAre.
"Cum te cheamA?"o intrebi ei curioasdgi afl6 cd se
intAlnisecu Barza.Aceastaii povestidesprecildtoriile ei gi
desprec6tevizuse ea in acestecdldtorii.,,Ai vdzutqi pe Lupul
,,Firegte,'
cel Rdu?"o iscodiU1a-Mielu1a.
rispunseBarza...gi nu
l5

fi-a fost fricd de el?!" mai intrebdmielu{a."Nu, pentrucd mie


nu-mipoarefaceniciunrdu.indatdimi iauzborul".
Ce bine ar fi sApot zburagi eu atuncicdndvine Lupul cel
Rdu,iqi zise U1a-Mielutapomind mai departe.Deoda6 v6zu o
namilS.apropiindu-se
de ea.De spaimi inima i se opri: nu putea
fi dec6tLupul cel Rdu! Tocmaiagai-l descrisemaic6-sa.U1ase
intoarse$i o lui la goandcet o lineaupicioarele.Namila ins6
veneadupi dAnsa.U1a-mielufaalergatot mai repedegi mai
repede.La o vremeindrizni sd arunceo privire inapoi.Risufl6
ulurat6! Namila se oprise.Dar Ula-Mielulaalergi mai departe
pdn6cAndajunsela Mama-Oaie.
"Vai, mimico, strigA ea de departe incd aqa de
inspdmantata
incdt aproapecA-ipieriseglasul.Am vdzutLupul
cel Rdu! Mi-am amintit insi ce m-ai lnvitat tu qi am luat-o la
goan6".
,,Nicinu pot s6-tispun
Dar cumareta?intrebdMama-Oaie,
cat de groaznicardta,rispunseU1a.Aveaurechileca niqtefepu$e
gi nigteochimari gi silbatici.Mai mareli eraguraqi sevedeauin
ea o mulfimede dinli ascufifi.gi din guri ii atdrnao limbi lung6
gi ro$ie".
Cinevazile mai taxziu,U1a-Mielu{a
seintdlni iar cu namila
ceafioroasi.Igi scoasecapulde dupdcoltul grajduluigi o privea.
UIa alergArepedein staulqi se ascunse.
Abia dupi multdvreme
indrizni si se uite afar6.GuiJ,purcelul,9i Grivei, c6ineledin
ograd6,tocmaitreceaupe acolo."N-afi v6zutlupul cel rAu?',il
intrebAUF cu team6."N-amvdzutniciunlup, grohii porcul,'.Iar
Grivei adiug6:"Dacdar fi venit vreunlup, l-agfi gonit,
naveagrij6!"
Insdde-atunciU;a-Mieluianu mai indrdznis6sedepdrteze
deMama-Oaie.
intr-o zi U1ao rug6: "Mi-e sete;hai s6 mergemp6ndla
iaz". Se duseriacoloqi Ula igi astampirdsetea.Dar c6ndridici
privirile,ziri namilain tufi9.De spaimificu un saltde mare,cd
ajunsetocmaiin mijlocul iazului! Mama-Oaieincepus6 strige
speriatedup6 ajutor. Atunci namila siri in ap6 qi inotd inspre
l6

Ula-Mielula.Aceastainchise ochii. Dar inainte de a fr outut


chibzuidacde maibinesi seinecein iazsausAselasemancatd
de Lupul cel Riu, namilao inq{dcdqi o dusela mal. C6nduta
deschise
ochii,sevdzuldngdmaicd-sa
careo Iingeacu duiogie.
Al6turi, inse, qedeanamila.,.Mimico, lupul!,,bAiguiUla,
'Unde vezi tu r.reunlup?" intrebdMama-Oaie..,Acolo,l6ngd
tine!". "Vai, U!o, prostulo6stanu e lup, ci e cdine!',. ,.Darnu
seamdnd
cu cdineleRex,al noshu,ci aratecu totul altfel,,.,,Eun
cdine-lupgi nuli faceniciun riu. Mullumeqte-imai degrabic6
te-asalvatde la inec".
Miel, miei - pulttl tnasculal oii, in primele luni de nagtere.
Mieluld, 1d, mieluli, -le = mielru4el
- diminutiv al lui ,,miel',.

Iisusgi ciobanul
legendd
Pe vremea c6nd Iisus umbla pe P6mdnt, impreuni cu

SfantulPetru,obosisetaregii erafoame.
Cdt vedeaucu ochii, nu zdriserinicio cas6undes6 fi tras.
DupEun timp, SfbntulPetruiqi roteqtecapulimprejurqi zice:
- Iatd acoloin vale o colib6.Sdmergemacolo,poatevom
gisi pe cineva.
In coliba aceeatriia un cioban sdrac,care pAzeaoile
stapdnului
sdu.Ciobanulnu aveadecarun mielal lui.
Cdnd s-a trezit ciobanulcu oaspeli,nu avea nimic de
mincaregi se gdndea:Sd tai mielul, se nul tai... gi de nu l-oi
tiia tot nu e procopseala
mare.Cu un rac,tot sdxac!Aga c6... il
tai.
it taie, it fripse qi ii pofti pe drume{ila masi. Dupi ce
isprdviridemdncat,
Iisusziselui SmntuPerru:
- Petre,s angetoateoaseledepe masd.
Iar Sfantul Petrua$aa fecut.
Seara,dupi ce a adormitciobanul,Iisuss-adusla turmi, a
impreqtiattoate oaselerimase de la masdpi din fiecareos mai
marea ieqit o oaie,iar din fiecareosciorun miel. Dupd aceea.
t7

Iisus $i SfantulPetruau plecatmai departe.


Dimineata,c6nds-atrezit ciobanul,ia-i pe drumefide unde
nu-s!Cdnda iegitla turm6s-aminunatde ce-av6zut.Eraumulte
oi striine printre celeale stipdnului gi toateaveaupecetealui.
Atunci, se gfudi el, ci intre cei doi drumeli trebuia sd fi
fost Dumnezeu,care-lrisplltise aqafrumos.

dePassionaria
Stoicescu
Peun plai cu clopolei
pentruprima oaxd-nviat6,
fata vede oi qi miei
lntr-o marede verdeafd.
- Astea-smame$i copii,
ii explici simplu,buna;
iaf casufalor, sdStii,
e subcerulliber - st6na.
Uite-ooaie,uite-unmiel...
zicebunaqi le-arat6.
Pecirare vine el,
un berbeccdtrenepoate.
Coame-ntoaxse,
beh6it,
ochiholbaliclipindintruna..
- Asta-i,,oiul",amghicit!
shigdveseliMiruna.
Exyesii:
Ca oile - cu grdmada,grimad{ in dezordine.
A oface de oaie - aprocedaneindemaoatic,a faco mareprostie,o gafd.
A sugede la doudoi - a trageconcomitentfoloasedin doui pdrfi.
Afi defteptcq oaia - a spuneironic dcspreun om naiv sauprost.
Zdpadanieilor - zApadacarecadeuneodprimivara tdrziu.
18

Sugestiide tode literore:


Mielul, de Vasile Versavia
Berbec, de Dumitru Tranci
Mielul pierdut de turmi, de Florin Costinescu
Lupul la stetri (fragment),de Ion Creangi

Capra
de EvgheniCearuqin
Pe uliJ.6 merge o capr6, se gribegte s6 ajungi acasi.
Stip6na o agteptasa-i dea de mAncareqi api. Daci st6pina o sd
se ia cu treabagi o si intirzie, caprao s6-gifaci singuri rost de
ceva. O s6 rontAiemetura din tind6, sau o s6 fure o Deinedin
bucdt"6rie.
sauo sddeao fugdprin6in grddinds6 stricerisadurile
sau o sA roadd coaja merilor din livadd. Tare-i stricdtoaregi
pomaqd!Dar ce bun e laptelede caprd,mult mai bun chiar decat
cel de vac6.
Caprd.capre- animaldomestjcrumegitorparicopiLcu pArullung,
cu coame,mai mari gi diferntiatela masculi,crescutdpentrulapte.

Iedul
de ElenaDrasos
Anaaculesofloare
Da-npoiani.deodatd,
Vede rm iedul cum sare
$i ea fuge speriati.
Dar apoii;i di easeama
Ci el vine dupijoaci
$i igi cautdprieteni,
$i-amindoifrumosse-mpacd.
Iedut, ieduti - dim:l'JJltival lui "ied".

t9

Iedul
dePassionaria
Stoicescu
- Ieduleneastimpdrat,
spune-mi,undete-aijucat,
ce la capmi te-ailovit
qi in fiunte 1i-aumijit
un cucuiqi alt cucui?...
Haide,repedesi-mi spui!
- Nu-scucuie,me-he-me!
Capodoab6portpe cap
semnulcoarnelorde 1ap.
Deocamdatinu-mi ajung
decdtaerul sd-mpung,
da-ndrizneqtetu atunci
cdndle voi aveamailungi,..
Me-he-me,me-he-me!
Ied' iezi - ptJi:u.l
aaprei,
fap, lapi - mascululcapreidomestice.

Iedul
de StelianFilip
N-areiedulpic de stare:
Beh6ie,aleargd,sare.
Sejoaci printreg6ini,
Rupepomii la vecini,
Vreaogradas-ordstoame
Cu doi muguragide coarne,
Iar cAndstrigila el, sdstea,
Te priveqte-nzeflemea
mai ndpraznic!
$i-o zbughegte
Parc6-i... un copil obraznicr
Behdi - (Des$a aapreSi oi) a scoatestrigdtulcaracteristicspeciei;a
, .
mehdi.

20

LXpres :
A tmpdca;i caprati valza - a multumi si pe unul, gi pe altul; a impdcadoud
Dtereseopuse.
Captd rdioasd - se spunedespreun om infirmurat.
Sugestiide rcrte literdre:
Iada, de Tudor Arghezi
Ciprilele juciute, de c.Boiko
Tapul, de K.D.USinski

Porcul
de EvgheniCearugin
Ce mai frumusefede porc, tot manjit de noroi! S-a tdvelit
in biltoaci, a ldcut baie.E inndmolit din capp6n6-npicioare.
- Hai, grisunule, cl6te$te-tein apele pdrdiaqului,spald-te
de n6mol 9i fugi iute inapoi la cote{.Acolo or s6 te curete,or s6te
perie$i ai si hi iar frumosgi curat,ca un pepena$.
- Groh-groh,imi rispunde.Nu \"reau.Mie aici imi place
mai mult sastau!
Porc,porci - mutifet domesticomnivor,cu capulde formtrconict,
cu botul alungit,cu corpul acoperitcu ptrraspru,scurtSi relativ rar, crescut
pentu cameati grAsimea
lui.
Gl'o, - cuvantcareimittr sunetelecancteristicescoascde Dorc(de
obiceireDetat).

Povesteaporcului
legendd
Cdnd Dumnezeua creat vieluitoarele,l-a creatqi pe porc.
Dar porcul nu era multumit cum l-a creatDomnul fi tot ofta:

'of!, ofr"

CAnd Dumnezeua auzit c6,porcul ofteazd, a trimis pe


porcul,a spusc6 eite
cinevala el si-i inrrebede ce tot ofteaze.
bolnav, dar Dumrezeu a $tiut cA minte gi atunci l-a blestemat:
"Si nuli mai ridici ochii cdtrecer,si te uili la pimdnt gi sdoftezi
mereu!".
De atunci,sespuneci, porculnu mai zicedec6t"Ofl, Oft"
2l

ti nu se mai uitd la cer.

Purceii
dePassionaria
Stoicescu
- Mii, purcei,mii, rdturi roze,
hai, sdfacetiniqtepoze!
Am un blitz pentrugorici
cdt sclipeqte-unlicurici !
Plici! O datd9i iar plici!
Inc-opoz6qi-nurzici!
Luali c6teun pai din stog
qi sorbili,z6mbind,vi rog!
- Groh! Grohzavo sAsevadi
trei purceibAndlimonadi!
- Sbai grihji sdnu fie
petepe fotograhfie!
- Sdnu ias-oporclrie!
Sdfim mdndri gi poznagi
gi sAnu ne scotipreagrahqi!
Rdr,/.it ,'i - botul porcului.

Purceii
de StelianFilip
Parcd-snigtedovlecei
Lunguieli gi rotofei,
Dati de-adura- doaral4t:
C6-ntr-uncapau ochi qi rAt,
Iar la celilalt codiJd...Cdte-uncArceluq
devili!

Purcel,purcei - prtiul de sexmasculinal scroafei.de obiceioini la


inlSrcare;porc t6ndr.
Expresii:
A tdceacaporcul ih pdpu;oi - a tfuea prefdcatldu-se
cAestepreocupatde
cevafoarteimponantsprea nu rdspunde
la aluziisaula invinuiridirecte.
A mdnaporcii la jir - a sfordi tare.
N-ampdzit porcii lmprerrd - nu suntemegali spreaJi permitegesturide
familiaritatecu mine.
A tngrdsaporcul in ajun - a lrcerca (zadamic)sdiecupereziln ultimul
momenttimpul mult6 vremepierdut.
A face qlbie deporcl pe cinevq- a certape citeva cu vorbeaspre,injurioase.
Sugestiide textelitercrc:
Porc, de Dumitru Trancd
Scroafi"de DumitruTranci
Porcerul,d H,Ch,Andersen
Vaca

deEvgheniCearugin
Joianase plimbape pajilteaverde9i pa$teiarb6.Apoi se
culci fi rumegi.Are Joianani$tecoameascufite...Dar mai aregi
ditamaitrunchiulii un ugermare,plin cu lapte.Tot timpul igi
fluturdcoada:a$agone$te
muqtele$i tlunii careo supA.rd.
- Ce4i place,Joiano,s6 rumegicel mai multi Iarbdverde
sau flori de cemp?Poateci iti plac florile de mu$elel,sau
albdstrele,sau mizdrichea,sau florile de nu-m6-uita,garofitele
silbatice,clopo{eiisaupoatepreferiun cdmpde trifoi?Mdnence,
mindncd,Joiano,ce{i placemai mult gi lapteletiu va fi mai bun
si mai dulce.
Iati vine gi mulgdtoarea,
o se-idai o gdleatiplin6 de lapre
gustos.
Vacd,vaci - animafdomesticdin speciabovinelor,femelataurului.
Rumega- a mestecaa douaoardmancarealntoarsbdin stomac.
UgeL ugere - organ cdmos de secretie a laptelui la femelele
animalelormamifere,
23

Tovaritii

pimantule jilav dex;311*t"#;


E inc6intuneric.
rAstumatein ajun, de citre fierul plugarului,miroasea p6mdnt.in
vezduho rale silbaticd zboaxi, furigAndu-sem6c6indsperiati, ca
alungatdde glon!.Pe o grdmadlde coceni,plugarul,rdmaspeste
noaptein cdmp, doarmeinvelit cu nigte saci; qi mai incolo
bouleniitreji, Dumaaqi Joian,staucuminli,cu gdturileintinse,
jugul. Dar depade,in sat,incepsi cdntecucogii,cdci
a$teptdnd
zorileprind sdmijeascd.Luminasecemedin ce in ce mai deasi,
gi-n vreme ce cununa cerului se lumineazi, pe p6mAntse
deslugesc
toate:satul;incolope coast6,caurnitedin loc, pddurea;
in fund,dealurilegemene,unuldup6altul,cape o scari.
$i-n cea dintii clipi de revdrsarea luminii, grija, care
fArdiein urecheaplugaruluica un greier,il scoal6,Omul aruncd
saciila o parte,sarein picioare,iqi freacdochii cu dosulm6nei
stAngigi cu dreaptaigi indreaptdgalele.Apoi pomeptespreboi.
I-a injugat... slabi,de li se vdd coasteleca niqtearcurisubpiele,
boii lpi inooard6mupchii,i9i potrivescbine cerbiciain jug - qi
pomesc,implAntandu-gi
picioareleca ni$te{6ruqide olel. $i cum
mergaia, auddin urmdffiqditulculituluicum intrd in p6mantca
intr-un miez de pdine, iar, uneori, glasul plugarului,cum ii
indeamnigii indreaptiplxinteqre:
- Cea,Duman,tatd!
Ei 1l ascultdca nigtecopii; 9i, mereuddraneagr|a Israzdei
sedeapini de la un capbtla altul al lanuluicape un mosor.
Se lumineazdincet-incet,in pas cu boulenii parcd. E
linigte.Un stol de grauri se 1as6,piezig,in apropiere.Razele
soareluiigi scutur6,tremurdnd,praful de aur?naer.gi boii simt,
dupi cum e purtat plugul de coame,c6 puterilestipdnuluiau
sl6bit:
- Hdis,Joian,tatS!
Iar la glasullui rdspunde,
ca din niqtedumbrdviinfloritein
addncuri,ciripitulgAdilitoral ciocdrliei...
E cald. Pimdntul parcd fumegi. Grumazul lui Duman

prinde sd luceasci de sudoare;jugul il frige. $i din urmd glasul


mai maniatal st-dp6.nului
il zoregte:
Hai.
Dumane.
hai!
Boii nu trag nici mai tare, nici mai incet; cici cunoscei
cuv6ntul neribditor qi necijit al stipAnului. p69esc linigtifi,
inleleptegtergi in ochii lor cuminli 9i negri parc6 se r6sfrdngegi
mai tare fala neagri a pimAntului scormonitde plug.. .
S-a incilzit de tot. Duman parcd-gi simte picioarele
tremurand,mai cu seamddreptul dinainte, in copita ciruia i-a
intrat un piron, mai acum cdtiva vreme.ii e sete.-Dardin urm6
glasul aspru al stdp6nuluinu-i dd rigaz. Bouleanul e deprinsmai agteaptiinci ceva;9i nu intirzie mull o varg6i se a$temepe
spate,lSsindo dungi pestepieleaudd.Omul1ip6:
- Sireace,sireace!Minca-te-arlupii!
O albini riticiti se {ine mo4i; de plugar gi el o alung6,
infuriat, cu m6na. Un graur s-a desprinsdin stol qi s-a lisat pe
spatelelui Joian, care-l poarte ingiduitor, ca pe-un prieten. Iar
inainteaplugului, ca un vomicel ce arati calea,un cocostarc
pigeqteagale,privindcind cu un ochi,cdndcu altul sprep6mant,
infig6ndu-giuneoriciocul.
- O-ahoo!
Soareles-ainfipt in crettetulceruluiqi de acolodogorestc
v6zduhul. Jarina e incropiti ca gi cum ar fi turnat cineva pe
deasupra
ap6fiarte.
Boulenii rdsufli din greu. imprejurul gatului simt, ca o
zgarddde fier, urma jugului scos.Plugarul le-a dat o mand de
cocenidin careei de-abiaalegcdteunul. Un prichindelde copil
i-a adusgi omului de mincare:o bucatdde m6milig6 cu ceape.
Dar decetm6ncarea,odihna parci e mai priincioasi. Omul face
un sacmototol $i-l punesubcap.
Boulenii nu mai mdnincd; prichindelul le-a aduso oald cu
apdin carenici nu le intri bine botul. Apoi rdmdnagacu puterile
sleite, sub argila soarelui. Graurii, cocostircul au zburat. Au
rdmasei singuri in cimp.
In dreptul lui Duman, doarmeplugarul, cu fata arsi, b6tut

de razele frerbinfi ale soarelui, ale ciror impunsdturi ii scot


broboanede sudoare.Dumanse uitd Ia el.9i diela el igi poarti
privirea la umbrace o arunci el singurpe pdmAnt,la umbracare
parcAse topisedin el, de i se aqtemuse,
moaleca o ceate,la
picioare.
$i parcdinfelege,parc6 simte, parc6in mintea lui se face
deodatio lumindomeneasci:
pomeqtecu pagigrei,seapropiede
$apan, penA c6nd il inveleqtein umbra trupului lui trudit, ca
intr-o p6nzi ricoroasi. Apoi, cu ochii inchi$i, bouleanulr6m6ne
in soare,incremenit,cu genunchiulpiciorului dreptindoit, gata
sEumasceiari$i plugul pe brazdi.
Bou, boi - taw cn talia mai mare decdta vacii, folosit ca animal de
tactiune $ mai alespentrucame,

Erpresii:
Vacdbund de n a/s - se spunedespreo persoani de care cinevaabuzeazi,
pentu a tage foloasemateriale.
9a dus bou Si s-a intors racd - se spune,ironic, despreun om carea plecat
sd se instruiascesausAse l5murascaintr-o prcbleme$i carc s-a lnto$ mai
putin instruil sauldrnuritdecatplecase.
A nu-ifr toli boii acasd- a fi indispus.
A scoatepe cinevadin boii lui - a enervape cineva.
Sugestiide texteliterare:
Vaci, de Dumitm Tranci
Vaca,de Lev Tolstoi
Vaca gi {apul, de Lev Tolstoi
Bivol, de Dumitru Tmncd
De cemergebivolul incet,legndA

Calul

pecampie
alearga
un
"r-.nu *""n"#iltff;.:;ffi1'"
pim6ntul cu copitele.Pind acum
l-a incalecatnimeni si nu a

fost inhAmarniciodadla caruta.Deocamdatri


creqte,adundfo(e
pentrumai tdrziulingrijitorulil tesalapi il mdng6ie,il pregdtefre

pentrunoul $apar.
Viitorul lui stipan va fi comandantul.Calul acestanu e
fecut si trag6 la ham, nici sA care greutAf. E un cal bun sil
poartepe comardantin frunteacavaleriei.
Cal, cai - ar,imaldomesticerbivor,cu copitanedespicate,
folosit la
c ArieSi la tractiune.
Cdrlqn, cA qni - melnzsaucal tanrxpanAla varstade circatrei ani,
Necheazd- a scoatesunetecaracteristicespeciei;a r6ncheza(despre
cai)
Tesdla,lesdl - a ctr4a. a pedaun animalcu tsala.
de metaldinlati, cu caresecurdfi pieleagi
TesalL lesale- uneald,
plrul yitelor $i al cailor.
Cavalerie,cqvalerii - partea amatei carefolosegtecalul ca mijloc
de luptd ti de transportal luptito lor; gup de soldali carefac partedintr-o
astfelde unitate.

Calulnvaca,oaiagi porcul

inr-o dupi-amiaza
tihnitndevax5,
s-au
in ogradd,calul,vaca,oaia gi porcul.Calul tocmaivenisede la
-rlir?ttTl*t#;
muncacempului,

vaca$i oaiade la p6gune,iar porcul,pan6mai


atunci scurmandprimprejurul ogrezii, se tentise intr-o balta,
Stdpdnul le diduse mAncare:boabe, f6n, iarb6, fiecbruia oe-i
pldceagi tofi eraumullumiti.
Porcul,ei bine,porcula guilatamamic,a cascatgurapana
.
la urechiqi cet ai batedin palmea hapdittoatdcovatacu boabe
deporumb,
- Gui1,guif! se foamemi-a fost! Guil! Ce foame-mie!
Gui!! Semai vditl el odat6qi-qilmb&ligdsfredelcoada.
Cei trei se uitari lung la el. Fird si se sinchiseasci,
Ghi16
mai strigi o dati 9i incd o dati,,parcdin ciuda lor {ip6nd,apoi se
vexipard la getin biltoaci. C6cigrohdiadepl6cere:.,Am sdstau
neclintit pAnAmi-o aducestdpanultainul de seari. Numai de-ar
venimai degrabS,
ci mi s-afhcutfoame!',
- Egti o pacostela casastipinului, ii zisecalul,ghicindu-i
pandul.

Astfel,cum fiecarevoia sdaratefoloaselepe carele aduce


omului,ori mai alespentrual invElagi pe porccumsAsepoarte,
s-aupomit pe vorbd.
Cel dint6i cuvdnti calul. Igi arcui gdtul,liemdtdndu-gi
9i
ndrile.iqi fluturecoamagi coadain vdnt gfbitu apoicu copitain
pdmAnt:
- Uitalive la mine. Am slujit gi slujesc cu credinli
stApanuluide multe vreme. MA trag din strimoqi semeli. Ba
intr-o weme,cerd nu se aflaupe lumeatdteamagini,eu ii eram
singurullui tovardpde muncd9i de drum.
Am pieptulputemicAipicioarelevoinice,aqaci pot alerga
gi pot lucrala hamceasuriintregi.Imi port stipinul in ga,tragla
cirute, ajut la muncacdmpului.
Pot spuneci-mi c6qtigpe dreptm6ncarea
ce mi seofer6.
Ce-i drept,vaca, cireia-i veniserindul la cuvAnt,nu se
infoie atdtqtiindu-se
a$acumse gtia.Nu-giarcuinici gatulgi nici
nu-i preastitea in fire si batdcu copitain p6mdnt.Coamdn-avea
s-o fluture in vAnt, iar coada,cu pamAtufuscatin capdt,n-avea
rn6reliaceleide cal.Nici capul,cu fruntealati gi cu coamelecele
de doi cofi, nici botul cu carese freametein fi6u n-aveaucdtarea
celor de cal. Avea 9i ea doardoi ochi mari gi bl6nzigi-unuger
roz,plin de lapte.
- Eu, spuseea cu modestie,daulaptelebun qi gras.Din el
gi unt, qi br6nzdbuni sepot face.Ii daustipdnului vi{ei 9i credc6
Si eu pot spuneci imi cdgtig cinstit mencareace mi-o dd
stipanul.
InfofolitS-ncincicojoacede lin6, oaian-aveaniciunfel de
podoabS,
afarddoarde coamelesubfirigi nilel rEsucite.
Sfioasdqi
veinic bulucite-n rme,i-a mersvesteac-arfi putincamproast6.
Drept si vi spuneu cred c6 e adevirat. Cici de se-ntAmplS
si
se-aprinddcumva staulul ea nu dd fuga afar6,ci mai degrabddd
buma-n foc. Dacddi lupul pe la st6ni, n-o rupe la fug6, ci se
adun6grimadd6i nici micar nu behdie,sddeade vesteomului...
De pleacdintr-o parteberbecul,apoi toate se lin de el. Chiar,
serios,
caoile!...

- Dau gi eu lapte, din care se face brdrza ceamai bun6"


vorbicdndii venidecirrindul.ii mai daustdpdnului
lanADentru
straie.piei moi pentrucojoacegi caciulimitoase.
La fel, ii dau
stApanului
mieijucdugi.Eu nu mAnancpreamult qi nu-sdeloc
moftuoasd.Toat6varami-o petrecla pigune.
Porcul tot tdcea.$edea,vdr6tp6ni la urechiin n6molqi
groh6iadeplicere.Acum,chipurile,pentrucAostenise!
- Tu nu zici nimica?Doaxtoateziua-nfulecigi guili ci !i-e
tot foame.Abia mai umbli de gras ce efti, pe picioareletale
scurte.
Ba cAndnu te zdxe$tenimeni, faci $i necazuriintrdnd in
grddini, prin straturile cu zarzavat,qi pestetot. Ce dai tu oare,
ziu, stipdnului?Ci mdncaremdndncide doui ori mai mult decdt
mercAm noi tate laolalti. Meriti tu onoareace !i se face
invit6ndu-tecu noi odati Ia masd?ziserdaproapetoatesuratele
curtii odatd.
- Voi n-ave1ide unde gti c6t e de bun6 quncamea! le
rdspunseporcul indiferent, vArindu-setot in nimolul ce-i tinea
locdeculcuE
in ograda
rdcoroase.
"Pdni diseari mai e destultimp, gi-unsoml nu miar strica
pan6se-axat6
iar stEpAnul",
igi zise lenegGhi!6,gAndindu-se
din
noula mas6.
Expresii:
Calul de dar nu se cautdla dinti - Ittcru'ile pdmite irl dar seiau a$acum
sunt,fiId sdsemai tind seamade defqcte.
Af cal depoitd - alr intebuintat la toate.
Cal de bdtaie- percoanamuncitade toli.
A r)isacai verzipe pele/i - a-!i inchipui lucruri imposibile.
La Pagele cailol - niciodatd.
O alegdturdde cal - o distan$ mici.
Sugestiide texteliterare:
Menzul,deElenaDrago$
Poneiul, de Dumitru Tranci
GAza.de Emil Gdrleanu
Calul 9i iapa,de Lev Tolstoi

Calul 9i stip6nii, de l-ev Tolstoi

Cilulul,deK.D.Usinski

Migarul
de EvgheniCearugin
Un mdgirug st6 legat de un Fru$, l6ngi un c6mp de
brusturi.Dar, pentruel, brusturii sunt ceamai grozavddelicatesd.
In jurul mdgirugului, cdt a lnut funia, s-a golit: a mencattoli
brusturii. Dar, frAnghiacu caree legat e prea scurti, iar pofta lui
preamare.Cei mai buni brusturisunt cevamai incolo.Necdiit,
migarul dd drumul la un:
- I-a! I-a! I-a!
Are un glas putemic, nepl6cut.Se aude de la cinci
kilometri.
Vino incoace,gospodarule!Mdgarul tiu vrea si-l dezlegi
gi sdJ duci in alt loc, acoloundecrescbrusturii cei mai buni!
Mdga\ mdgari - aIlimaldin familia calului, mai mic decatacesta,cu
pard gri sau maro, oapul mare, urechile lungi, intrbuintat ca animal de
povarati de tnafiune; asin.

Coadamigiruqului
deElin Pelin
aga,
Bobo...
$i
A fost odatdun migirug - un migdruqca to{i megAru$iidin
lume. Cenuqiu,urecheat,cu spinareaprifuiti, r6bd6torde felul
lui, modest la mdncare9i indiritnic ceteodate.$i, ca fiecare
mAgAruS,
igi aveastipAnul lui, cu carepe ici-colo cam semdnala
fire.
Nu qtiu cum qi de unde,ii intrasein cap m6g6ruquluicd el
aveaceamai frumoasdcoadddintre toli mdgeru$iidin lume qi cd
niciunul nu-l puteaintrece. $i era o coadi cum sunt toate cozile
de mdgar,ca o miciucd chelboasd,
cu un smocde p6r lung la
cap6t,de careseprindeaumereuscaie{i,noroaiegi alte buclucuri.
Dar du-te de-i spunemigdrugului nostru c6 are coadaasemenea
celorlal,ti. Ji-l frceai dugmanpe via{6, p6ndindu-te s6-1i mai
repeada9i cAteo copiti candnici nu te agtepli.El tr6ia cu gAndut

cAare ceamai frumoasi coadi din lume gi ci niciun alt mdgiruq,


fie el chiarqi al impiratului,nu areunaasemenea
cu a lui.
De altfel,nimeninu incercasd-ispuieci nu ar fi apa.
Dar gi coadalui sta prins6intr-un asemenea
loc, unde erau
afezatetiate coziledin lume,cd nu gi-oputeavedea.$i, se qtie,
cusururilenu preavrei sAIi le vezi atunci c6ndle ai. Chiar daci
ar fi fost sd qi-o vad6, nu ar fi crezut ci gi coadalui nu era cu
nimic mai deosebitifa15de alte cozi de migirugi. Fereascd
sfrntul sd intre intr-un cap indiritnic un g6nd sucit sau vreo
inchipuire de sine! N-o mai poate smulge nimeni gi acolo
rdmdne,inchisi in aceatirticutd qi cu eava muri incEpSlAnatul.
$i oriundese afla nu se puteaca m6garuqulnostru si nu o
invArteascianumeca s-o arate,DacA,si spunem,erape ctmp gi
pegtea,el se agezain aqafel ca se steacu coadasprepotecd,pe
undetreceauoameniispresat.
- Dacd toti migarii - ii plicea lui si spuni adesea,
conAa$lor sii - daci toti ar fi avut cozi frumoaseca a lui,
oameniinu s-ar fi numit in batjocurd,migari. Dimpotrivi, s-ar fi
simtit mandri cei ce ar fi fost poreclili aqa.StApanullui, careil
cotonogeacam des,se intdmplasiJ izbeasciciteodati qi peste
coadd.Atunci migaru$ul nostm se pomea sd ragd, sd dea din
copite,sAsar6,si protesteze
cu glastare,sdblesteme- A-a-a-a, stdpine, daci pe mine nu mI respecfi,
respecta-mi
coada9i feregte-mi-o
ca pe cevade nepreluit.Unde
ai mai vdzut tu coaddmai frumoasi gi cum de indrdznegtis-o
atingi cu bata?...S-arputeas-o rdneqti,sd nimicegtiun dar al
naturii, cu caregi tu te-ai fi m6ndritde-l aveai,cu toatece nu esti
mdgar...
Intr-o zi, magdxuqul
nostruse supixi pe stipdnul siu riu de
tot qi fugi in pSdure,ldud6ndu-secopacilor cu coadasa. Incepu
chiars6-imustre:
- Cum de ati ingaduit stdpdnuluimeu - se r6steael - voi,
pomi ndtangi,si vi taie crengiledin careqi-acioplit b6ta,ca s6
mAbat6,pe mine,m6garulcu ceamai frumoas6coad6?
Dax,pendsArosteascivorbeleastea,iati ci inaintealui se
3l

aratdun lup. Mageruqulnostrunu sesperiedefel.


"A! - gi-aspusel sie;i - se-mivaddnumaicoadagi o s a
. .
cad6in genunchi,minun6ndu-se".
Lupul insderade altdpdxere.
- Her, mdgarprostdnac,undeai apucat_oaqasingurpnn
,
p6dure?Sevedecd ai venit semAcau{ica s6te m6n6ac...
- Nu, lupule,ii rdspunse
m6g6rugul,
te_amcdutats6-tiaret
^
frumoasameacoadd.Mai frumoasdnici c6 ai v6zutin viataia.
- Bine,ams-omdnanc
qi peea!i-azislupul.
rdmaiein ga[. prietene!rdspunsemdgarugul
-nu-!i
fudulqi se intoarse
cu coadasprelupl inchide-iiochii,ci sdnu
orbestiIa strdlucireaei- Lupul. carujanu-i prea place sd stea de vorbd cu
megdru$ii,sdrigi-l prinsede vdrfulcozii.
. -_Prostulece egti! r6cni meg6ru$ul.i1i arde de glumEcu
mine,de ai indrdznitsdmd tragi de coad6?pe eanu are'voies_o
atingdnimeni. $i ridicdndpiciorul, dddu lupului o loviurA de
copiti pestebot,ca lupul vdzusteleverzi.
"S5 gtii cd adevErax
m-a orbit ooadata',, g6ndi el, 9i o
. zbughiin pidure.
Migdrugulnostruseintoarsein sat.
Cum ficea mereu fel de fel de dandanalecu coada,
stipdnul.lui, sdturAndu-se
de el, il v6ndu unui nevoiag,care_i
inhdmdla cdru|[, al[turi de celElaltmdgaral sdu,un'iobitoc
bitrdn gi cumsecade.
Dar, migiruqul nostru simfi c6 aqaceva nu e de el, gi
-incepuserag6
$i seprotesteze:
- Cum de cutezis6 nl6 inhami la un loc cu mdgarultiu
rdpciugos?Nu vezi oe coadi am?in loc s6 porneqtidin sat cu
minegi s6te fi.leqti,tu mi batjocoreqti...
,
!i :"--i s-amai supiratmdgiruqulnostruqi a inceputiar
sArag6,sAdeadin copite$i sdsezbat6intrehulube,s6rastoame
harabaua
cu bdtr6aullui tovarigdeham,careeragi agadestulde
costellv...

Noul lui stdpdnstiteain cdruJdqi degeaba


tuegeade h6l se

astampere
pe infuriatul mdgeru$.Acestanici ci voia s6
9tie.
Rupsehamul smucindu-gi
capul 9i o lue raznapesrecanD.
netinand
seama
nicidebolovani,
nici derioe.
Noul lui stdpdn.
supdrdndu-se
gi el, a ridicatb6tagi incepu
sd loveascdin fudulul mdgdru$,pestespinare,peste
p"rt"
coaste,pesteurechi,pestecoad5.$i-l bntup6ne1 se frerse
"up, 'bata.
Dupdasta,il apuc6de coadi qi incepusdJtrag6,sd_ltragd...
_ . loada fudulului migirug se rupse gi... odatAcu ea se
sraxqlgl povestea
noasfA.
MdgdruS,mdgdrusi- diminutiv al lui ,.mdsar,,.

Migarul qi stipAnii sii


de La Fontaine
lndureral.mdgarulunuizarzavagiu
Iqi tenguiaursiteitruditalui via{d.
"Cocogiipot sdc6nteoricetdedimineafi,
Peminemdtrezelte$i maide timpuriu
$i pentruce?Spre-aduceni;te legume-npiat6:
Vd-ntreb
eu:faceastasd-mistricemiesomnul?'.
InduiogatDestinulatunciii schimbidomnul
$i trudnicul mdgar
Intri ca si slujeasci acumpe-untdbdcar.
Povaraqi mirosulcelgreudepiei dubite
Curdndjigniri simlulneobrdzatei
vite.
"Hei, undee acumstdpdnulmeucel vechi?
CAndel mergea-nainte
Oricum,mi-aducaminte,
Tot mai ciordeamici-coloo frunzi de curechi,
Aici nu mai e pleagcisaudeprimescvr-undar
Nu suntdecatciomege."- SchimbdstioAnuliar.
$i ceadin urmddardcdzupe-uncdrbuiar.

"Iar pldngeri...Ce?intreabiUrsitacu m6nie,


Un urecheat
sd-mideaatAtde lucrumie
Cdt n-ar putea-mpreunio sut6de-mp6ra1i?
Cecredeci pe lumenu-sgi-al1ii-mpovdrali
$i n-ameu altl treabidecit si vddde el?,'
Aveadreptatesoarta.- Cu toli suntemlafel
Cdci nu se-mpacdnimenicu starm lui de viatd
$i ceamai rea din toate
E veqnicceadefald$i oriSicatar face oricdruia pe voie.
Noi tot ii batemcapul Si-lplictisim pe Joe.
(I.$;,le D'A"ehelll $t'o losiD
Dubit.dubitd- (despre
piei)tabacit
Ciordi, ciordesc - afura, a tterpeli.

-/oe- divinitate suprcmdin mitologia romana.


Sugestiide texteliterare:
Migirugll, de GheorgheTomozei
Greu la dealqi greu la vale!,de Otilia Cazimir
Cadr, de Dumitru Trarcd
Doui paiela trei migari, de VasileMdnuceanu
Voinicul.de Emil carleanu
Migarul ti calul,de Lev Tolstoi
Migarul silbatic Aiceldomestic,deLev Tolstoi

Pisiri domestice
Giina

puiqorii
prin
_ . gaiT iqiplimbd

S:i:*:::;:ffi:';

"*" iqi umfldtoatepenele


snplou6.Gr6bitn,gdinase l6si la p6m6nt,
gi incepesi-qi chemepuii: .,Clonc-clonc!
Clonc_clonc!',.
ceeace
inseamnd:
puigorii
"Ascundeli-vdrepede!.,.
au venir tori in
goanE5i s-auascunssub aripilemamei;stauacumingropaliin
penelemoi, la c6ldurd.Unul s-a ascunsde tot, nici nu-i veri.
altuianu i se zirescdecalpicioru$ele,
altul a rimas cu caoul
afard.iar celdlaltseuit6in jur cu un singurochi.
Numai doi pui nu giau ascultatmamaqi nu s-auadipostit.
_
Stauin ploaie,piuie jalnic Ai se miri: ,.Ce-ofi cu stroDiiAstia
carene picurdin cap?".
Gdind,gdini - speciede pasdredomesticd,crescutdpentrucame,oua
.
pen;
femelacocogului,
Si
Pui, pui - p slrc, de la ieqireadin ou pdndla maturitate.
Puitor, puiqofi - diminutiv al lui ..pui',;puiut, puinlet.

Cucoqul

in nuculstufos
dinmarginea ,#,1-jt3.-*T:
"otrr,
cu seari pe crengi,dorm dusecu capul
subaripi, imprdqtiate,care

mai sus,caremaijos, cum le-a fost mai pe plac Aiie-avenii mai


la socoteale.
La o parte,aga,sdle poati vedeape toate,sculatcu
noaptea-ncap,sti cucoqul- Paga,cum ii zic toti ai casei_rotofei.
imbrdcatin pene.cu creasdlesaE,itrengere$te.
pe-oureche.Cu
qatyl intins, cu ochii inci ce1ogide soml, priveqte.E poet.
Sufletul lui, degi rizboinic, e mai avAntatspre frumos dec6t al
curcanilorcareseumfleinh-atatde parniqteburduluri, cind sunt
seci,ca nitte gogo$i;decatal tuturorgAnsacilor
careseplimbdoe
apdEi fac pe visitorii,dar in capn-auminlenici mdcarc6t un
gr6untetori decatal rAloilor care,cu cat sunt mai fuduli, cu at6t
umblSmai legfuali; 9i chiar dec6tal p6unilor mAndriin port, dar

cu glasul,intrepasari.ca al mdgarului
intredobitoace.
El e poet!
E cel dtnlarcarese minuneazide fiumusetilefirii. lird pirere
5i
de rdu igi rupe totdeaunadin somn numai sd vadd
rdsare
soarele.De aceeadAnsulacumprivegte,pe c6nd toli
"umai casei
dorm.
u5oard,
,
Y'j:i,".de ziud.Depane.in zare,se deslugegle,
qunga.
de lumrn5a zorilor; intrii e ca o ddrd de zltpadFt,
apoi,
incetul cu incetul, se prefaceintr-un intins de apacare_9i
inafio
margine,totmai sus,prelingindu-se
pe cer,ca sorbiti di_opuiere
a_vizduhului. Pe urmd.oglindaaburitAde p,anau"urn prr.
rasrangeun tocdepdfiat.
"a
sefacelucie.poalaceruluiprind-e
fiintd
parcdqi luminaincepesd se ceamdpeitepdmdnt,
,io*a, * ,i
coJbde argint Depane.cine grie unde.i. ,aa a."friif",
,*i
aproape
qi
satul.
chiar
in fatdigi desface
st6lpii.
lllo?T,"T"Or'.
orn
tunbra,casade la cealaltdmarginea
ogrdzii.Aerul se
infioari; cucoqul ri.sufld fericit,
fgi "rAa'-pil.J' i"
"i"i mai apropiati.
mdrgiritarulde rou6 de pe frunzacea
Lumina
lncremene$te
o clipa.
le zdregte
gi in gAndul
. . _ Cucopuliqi cauti cu ochii tovar6gele,
lui le judecd-pe
roare.La srangaici. joarmeSr*.
oaDaa. rot tangael $i numail6ngEel: a scoscincirdnduri
""a"i.-*"l
de pui
pana.acum.lt
mai lacepetinerica:u[-]TareI_amaiplictisir.Colo,
marJos. llganca,soraSurei;cevamai t6ndrd.dai rot
o poamd;
amendouegelcevitoarefoc. in dreapta,la rand,pe crengi
&feritei
Rof.cata.Bogheragi Cucuiara.bme fere.au,"pr"u
iii ,*i.u,
ocnrroe .ta et lr preai selineaude urmd.Cel pulin
Berca,de pe
creangaceamai dejos, vdzusec6 n_areincotrogil lasa
in pace.
Dar unde-i Pr.rica?
Asta, da, ii era dragi o"t ii an
ful"a
"u
"uf.
albi ca laptele.
"
pulin
mai rasarite
decdtun ou gi cu
:_T:,tt:*"i
un cucurmai maredecdteainrreaga;
ii placecum mergeindo6cu capullanlos,tremur6ndu_gi
uneorimo1ul.
.u si .u_;"_*-n-i.r.
luareaaminte:"Ghidi! Ghiail.. Dar unde_i?et*"i
un ior*,t
ugor de aripi 1l fEcu si ridice ochii; drept deasupra
l"i, prj;;:
ireata, intinsesegetulti, pe cdndcelelalevisa, i;;
i;;"g;;;
il sdrutdde "bunddimineata.'.

$i-n aceeagiweme, intr-o scipirare orbitoare,din fundul


zirii, cele dintdi doui razeale soareluisetopird in ochii celor doi
indrigostili. Cucoquligi infoie peneleSi remaseaSa,minunat,in
fafa risiritului care ardeain par6. PestecAtevaclipe privi spre
giinile caredormeaugi zisePuicei:
"Ce frumusele dumnezeiasci,dragd! $i proastele astea
dorm". Apoi pldnui o ghidugie:frcu Puicii cu ochiul, fic6nd-o s6
inteleagi ce le-o pregite$te el. Se ridicd in picioare, bitu din
pinteni, i$i fblfri aripile ca doui steaguriSi, intinzandu-ti gatul cu gindul intr-adins si le facd se tresar6,buimace,din somn trdmbild din gugd,voiniceqte:
- Cu-cu-ri-guuu!
Cucot, cuco\i : cocoS,cocoSi- masculul gdinii; pasAredomestica
mai mare decat gIina, cu o qeastii roiie, cu cioc asculit qi cu penele de
diferite culori.
Puicd,puici - giir'e$,rtutr; pui de gdindfemeiesc.
Cucurigu- s)vax.l carcimitii canteculcocosului.
Cocogelul m-a-nvitat

de Mdlina Caial
"Tutuligu, tutuligu ',
Tot mereuil ingdnam.
Cocoqelul
pintenat
Azi mi-a ciocinit in geam
$i apoi m-ainvilat:
"Tutuligu, tutulig-!"
Cum spui tu, nu estebine.
Fii atentgi zi ca mine:
"Cucurigu,cucurigu!"

37

Coadacocoqului
depassionaria
Stoicescu
Plou6,ploud...cadbroboane...
Pe subgard,pe subcotloane
staugdini gi puici motate,
ciufulitegi plouate;
doarel iese,m6ndru,rogu
gi invingitor:cocoqu'.
Urcd ingdmfatpe-ogrindd
gi incearcdsdcuprind.d
zareac6tponoarele...
A iegit9i soarele!
Pestecoadi 9i arip6
o minunese-nfiripe...
Roqu,galben,albisnui,
violet,maro,verzui,
mai inchise,mai deschise...
Tiii! O coad6cain visel
Puici,gdinile molate
il admir6incentate.
Dar c6ndsoarele-afugit
6i in nouri s-apitit,
a rimas tot coadaveche,
iar aceaftrd pereche
iutea fdcutpicioare
grijulie,dupi soare!
Pasimite,nizdrevand,
Nu eradin fulg 9i pani.
Ia, ghicegte,
c6nu-i greu...
Ceera?Un curcubeu!

38

Cucurigu!Cotcodac!
deOtilia Cazimu
Pestedealuri,pestesat,
Soarerogus-a-ndl!at.
In u9i1ila poiatd,
O puiculdcucuiatd
Sti c-uncocoqella sfat.
- Cucurigu,cucurigu!
S-adusiama,s-adusfrigu'
$i pementu-iafhat,
Numai bun pentru scurmat!
Iesetoscot pe rdzoare,
Iesgdndaciimici la soare,
thiar gi cAte-osemincioard
Incolteste-n
b61Arii...
Hai cu mine,surioard;
Pentruce nu vrei sdvii?
- Cotcodac,cotcodac!
Ce si. fac eu, frilioare,
Ce s6fac,
Daci n-amc6nd?
Cd din caldeougoare
Am sescot,curdnd-cur6nd,
Puigori
Aurii
Jucdrii
Pentrucopii Grimljoare moi de puf,
Cu codifapdm6tuf,
Cu-ochigoride artracit
$i picioarede chibrit!
39

Puiul
de passionaria
Stoicescu
^
In ograd6,azi, un pui
cu pufgalbendegutui,
piuia,setot viita,
cumci n-are.,,de mAncare!
Dar deodat6,
dintr-oghea6
a zirit o rdmi lung6,
sepranzeasci,s6-i ajung6.
gi trdg6nd-ogi sucind-o
cape-oal6,cape-osfoard,
buI!...c6dea
s-oscoat!'-afudi
lnsdcolo,l6ngdscard,
l-amz6rit ii
l-amgonit.
- Uitd-tecepui qiret!
Sdmi lasedescillati
fdri-o gheatd
gi la ea...fEr6
giret!
Exprcsii:
A seculcq odatdcu gdinile - a seculcadevreme.
Sugestiide textelitercle:
Puitorul cafeniu,deOtilia Cuimir
CAUca yoi!, de GeorgeTopirceanu
Cloqca,deVictor Tulbure
Puigorii,deMadacdita.n
GoguPiltenogu,de CiceroneTheodorescu
Cocogul,de G.Boiko
Puitorii, de c.Boiko
Giina, de DumitruTrance
Coco$,de Dumitru Trancd
Puigorulgi vulpea,deIon pas
Luptitorii, de Emil Gdrleanu
Doi cocoqigi un vultrr, de Lev Tolstoi

Povesteadin tara cocosilor,deVladimirColin


Cocosul$i girueta,deHansChristianAndersen

Curcanul

curcanul
seplimbd
prin .-uu.f,i,l"ltiT"?irut::
.
.
.
"un",cu aripilelAsatein.los9i iqi
zbarle$e_
la to,ti.Brdzdeazd
p mdntul

line coadardsfirateca un evantai.Copiii s-auapropiatde el'qi il


necijesc.
- Hei, curcanecu m6rgele,aratecepotil
- Plimb,-reprincufie!
- Curcanuseumfld qi mai tare in penegi bolborosegte
mdnios:
- Glu-glu-glu-glu-glu-glu
!
Cemai ldvnosgi pomit pe g6lceavi!
ingimfatul
de StelianFilip
S-a-nfoiatcurcanul,
De-aumplutmaidanul,
$i rotindu-9icoada.
Ar blocagi strada.
Esterosutot
De necaz,socot,
C6,pomitpe glume,
I-amstrigatin lume:
- Sdc,ci n-aimirgele
Rogiic-alemelel
N-o vedeagi el
Cd eun-amdefel?
Curcan,curcani - pasire domestic5mare,originarddin America,cu
coadalati, catesedesldqoard
in fomd de evantai;mascululacesteispecii.

41

Curcanul
de FassionariaStoicescu
- Glu-glu-glu,coadi_nfoiatd,
's6c"1i-oifaceprin poiar^e!
curca tuge,puii tipi,
tu stai {eapandaripe!
S6c,cd n-ai papuci,
ci doarghearelungil
SAc,cd n-ai mirgele,
rogiica-alemele!
Sic, cd n-ai cercei,
roqiica ai mei!
Dar t-amnecAjit
qi te-aiinrogit...
Gata!Sarpdrleazul!
Riu mai e, viteazul!
Curcd,curci _ femelacucanulur.

Curcanul9i piunul

audatnasin nas,in ogradd.


."r.*jliTJfii
.Dinnou
^vgr:oa:la
destu_l maregi_arfi avutloc destulfiecare

si treacd
9e
unul.pe l6ngdcelilah,
fdrdsd se stinghereascd.
D*
,_;;;;;
ocoli, cdci fiecareaveaceva de spus.Cesc6nduli
"; pffr."ilii
putur6,amdndoiau inceputlatuda__ S-a infoiat mai int6i ourcarul,pufnind 9i icnind lantog,
c-abiamajn{suflade mdniosgi spruse:
- Ulti-te la mine,nepricoositule!
Vezi ce mdrgeierogii am
,j..g:j*

gi ce.mo1.ojq .u p*u iocutuii"m;

p"
=*t: am la
Irunre/ cet"_
pAmatuf
",a*,
oieot?
il stropipd'unul,rotindu-gicoada.iar cu
aripile
,.,.^
;^Pfff..
bdt6ndimprejur.
- D*A-te
la o parte,uraFniapnmantului!
- Eu ta o pane din caleala? ii rdspunseuluit piunul.

Niciodatd.Uit6-tebine la mine.Vezi ce peneam?Vezi cum imi


sclipescin tot felul? Verzi, mdslinii, albastre,negre, albe,
pestrile,maronii!$i ce coadi am: lungdde-unst6njen;iar de-o
infoi, e de-adreptul curcubeu!Nicio pasire din lume nu sepoate
ldudacu agapodoabe.
lar pe cap:ia uita-tetu bine,curcanule,
5i
vezi cd port o coroni[d!Suntcap incoronat.urAtule,aga.sdgtii
9i
tu. SuntimpEratulpisdrilor.
Pdunul,plin de sine, se ridicd din nou qi-qi roti coada,
intr-adevexmdiastrd.
- Yezi, curcanule?
Te pot li-acopericu coadamea!Crezi
cd degeaba
mi sespuneimplratulogrdzii!
- Tu, impdrat!?Mi faci si rAd, se strambdcurcanul.Dac6
tu esti imparat,apoi eu ce sunt?impiratul impirafilor!?
Agaau ajunspiunul gi curcanulsA-firoteasci,unul in fa{a
celuilalt,cozilegi sd se fuduleasci,nevoiemare,si calcelepeni
incoacegi-n colo, lara si fac6 nimic altcevatoate
9i 1an1o9i,
ziulica.
- Eu am gi glasmdiastru,mai vorbi curcanulintreicnituri.
$i din gitlejul lui, oric6tsestridui si strige,nu iegialtceva
decato bolborosealiftrd inceputqi capdt.
- Oi fr rigugit,ii strigi pdunul.Mai bine asculffi-mitu pe
mine!
Dar din gdtlejul paunului nu iegi altceva decAtun fel de
mieunat,depafcdar fi c5lcatcinevacoadavreuneipisici.
Toateordtdniileogrdzii,auzindu-leglasurile,au fugir care
incotro.Nimeni nu mai avealoc in ogradi de bolboroseala
gi
infoialalor l6udiroas6.
Noroc cd s-a ivit atunci s6panaogr6zii,aduc6ndtainul
pentru toate pisirile. De cum au vdzut-o, s-au gi strAnsroati in
jurul ei. Cum simlird boabelede porumb9i de mei, de indatd
gi-au dat cozile in jos, au uitat de sfadA,gi-auvenit in fugA,
fiecaredomicsdapucelocul celdintdila mdncare.
- Inapoi,ingamfalilor,i-a gonitstipana.Ali umplutograda
cu sfada voastr6.Pdni 9i puiqorii cloqtilor i-a!i speriat.Numai
fuduliae de voi. Ldsalisi mdndnce
inrai$i-ntaigiinile.ralele9i

ge$tele.ca ele mai dau oua pui$ori,


ii
apoi voi, obmzjcilor.
$i
renrru cozte voastreceie maiestreajunge
.
gi c rmdnedin
tainul zilei!
- pasare
domeslicE
rnare.
cupenajul
. _, .Paun,.p,iuni
mascululur_
slrdtucilor.
albasrru-verzui
picucoada
foanelunga,pecarc; ;;;
rasfirata
caun evantai.
b.ptesii;

o,t:

,
* un curcan_a se ingd,nfa-a_9ida aere.
l":"
:!!i
ptouatd_a fi abarut.dezorientat.
zitr{cil.
:t;ca.o-curca
aJl mandruca unpdurz_a fi ing6mfat,infumurat.
A seimbrAcacupenedepdun_a se liluda
cu meritelealtuia
Sugestiicletextelitera/e:
Curcan, de Dumitru Trance

Povesteapiunului 9i a piunifei
Era in ajunul pagtilor.

legendd

. . Piuni{apregitisetoatetreburiledepaqtiqi dupi ceqi_apus


oatele.cu mdncarela foc s_aapucats6J gd;",
fi;#;ff;
sd-l trimitd cu pasca
la biserici. I_apus penetiumoasepe

trup. oe

iilTff;
Ti:1i::
ffiJ:Tilililnrlr.i
* "r
$Tlri:i

pdunul e urdt la picioaregi ;r-*fi


:i :-a_e6sitapa.
d;;;
incdltemintea
urat5spun:,?arcd_s
piun la picioare!,,
lq,pAunita e ur6ti pentru cd au apucat_opa$tele
nepregdlita
5i pdunul strigd mereu dupi ea: *Adu_mi
ciubotelele!".
$i s-a dus .vestea
Si a ie;it povestea.
Pdunild,pdunile _ femelapdunului;pauni.
Sugestiide texteliteft.re:
Piun, de Dumitru Tranci

Piunutr $i curcanul, de AlexandruMihu

Papuciigiscanului
povestepopulard
Se spunec5, odat5,un giscan aveanigte papuci fiumoqi,
numai cu pietre lucitoare pe ei. El se fudulea cu papucii in
sirbdtoare:i5i didea capul pe spateqi gugainainte, se umfla in
pene,iar papucii din picioare se auzeau',cleamp,cleamp", de-fi
eramai marehazul s6te uiti la el.
Odati gdscanulnostru a vrut sa treacarm pod, dar nu qtiu
cum s-aintfunplatci a scbpatpapucii in api. Sd fi v6zut lipete gi
plAnsetepe giscan!
Giqtele auzinduJ, au alergat intr-un suflet la el, ca s6J
intrebe ce i s-a htemplat. "Vai de mine!" zise gAscanul,..mi-au
cizut papueiiin api, am rdmasdescullca un golan gi mi-e ruqine
acumsi.umblu cu picioarelegoale!"
Repedeneamulgdsciresc,de la mic la mare s-au aruncat
in ape,ca sAcautepapucii gAscanului.
Au umblatele, gi-auv6r6t ciocurile gi labelein ap6o zi qi
nu nunraio zi, ci toatl vara, dar de papucin-au dat.Au mai venit
in ajutorqi ralele.Mac-mac-mac
qi ga-ga-ga!in sus,injos, dar
tot degeaba.Papuciiniciieri, pesemleci i-a luat apagi i-a dus la
valeLumea zice ce atunci cand gagele inoatd 9i-pi vArd
cioctuile in api, caut6papucii g6scanului.$i dac[ treci pe l6ng6
un cdrd, ele gdgdiegiligios, sdsdie,te apuc6cu ciocul de haind,
parca ar wea si te intrebe: 'N-ai gisit papucii? Spune-ne,unde
suntpapucii?"
GAscd,gdtte - per;tuedomesticdde talie mare, gAlbuiepe spate$i pe
laturi5i alhi pepiept-cu gatullung.crescut{pentrucame.ou6qi fulgi.
Gdsca4 gdscani- mascululgagei; gansac.
C'ird cdrd*i - gnpmare de peseride acelafifI, caresealld
implerlne

45

Povesteagattelor
de GeorgeCoqbuc
Un gdscancu penelucii,
Cumtreceapepodprin sat
papucii,
$i-ntr-om6n-avea
Nu gtiu cum i s-a-ntamplat
Cdpapucii lui cizur6,
Cepdcat,o, cepecat!
Cdcieraucu-ales6turi,
FArEleacde tiviturd Cepdcat!
Gdgtele-auzind
cumzbiar6:
Aoleo!papuciimeil
Intr-un suflet alergaxa
$i-ntrebaumirate,ce-i?
- Am rdmas,pldngeagascanul,
Pdgubag
depatruleil
Iat6-midescull,sdrmanul
!
Cemi fac acum,golanul,
Fdr6ei!
- "Haidefitoli, 9i mogiqi babe
Si-i c616m
pe rAuacu!,'
Repede-not6nd
din labe
Cdrdultot pe rAutrecu.
"I-ai gdsit?"- ,,!u au, surat6,"
Cemi-ntrebiagaqi tu!
Toate-apoistrigaudeodatd:
- "Batd-ipacostea
sd-ibat6!
Nici eunu!',

46

Vara-ntreagdtot umbland,
Dar papucii duqiau fost!
$i-ausdumblegi la var5,
P6ndce le-orda derost!
Iar g6scanulmerge,vine,
Facecurciqi line post,
- "Nu-i gdsesclSirac de mine,
Iar desculfe, vezitu bine,
Lucru prosg!"
GaStele
de-atmci,in cala,
C6ndvid apaundev4
Ciutdad pomescagale
Tot crezind c6-i vor afla.
Vin gi ratesdle-ajute:
Mac-mac-mac!
gi ga-ga-ga!
Zile-agape rdupierdute!
Ga-ga-gal
Iar c6ndg69te1e
staugloatiil
$i prin dreptullor te duci,
Saretabira lor roatd
SAte-ntrebe:- "Ce ne-aduci?
Ai gisit papucii?Spune!''
Tu la fug-atuncis-apuci!
Si-si-si!Tot facnebuna
$i te mugc6,doarle-i spune
De papucil

47

GAgtele
depassionaria
Stoicescu
gapteg6qtegi-ung6nsac
dupdmasi vin la lac:
gara_gara-ga!
ga-ga-ga!
se
ljr lasdiute_nslip
9i batapa,lipa_lip:
gara_gara_gal
Fl_gu_eu,
pr oe zarvacare_o
fac,
pldagesalciape lac.
Poa' sdpldngdc6to vrea,
eletot sevor sc6lda!
Ga-ga-ga,gara-gara_ga!
Expresii:

::::::::;:{:;f::f,;;iffi

:":$l*ileva

u,ir,prerios,
bun
pen
ru

un cqrddeani - foaftemulti ani.

Sugestiide texteliterare..
Gesci, de Dumitru Tranci
Cerd de bobocei,deConstanla
Buzea
Gesca,de MirceaMicu
Boboceii, de Maria pdndaru
Boboceiide gasci,de c.Boiko
Ghicitoare,de G.Boiko
Gasca,deEvgheniCearu$in

Rata

inoatiin lac,sescutundd,
,""$"1:Htm#
. Rala
*
i$l
p"n"l"
fTt:
.ciuguleste
trumosuna::""9.
l6ngdcealalti.
"u e;#,;;;i;;
Dup6

ceqi t"_un"t";t, t"_u;61",. ;;


ptiu":t"_i"luciulapei,caintr_ooglinde:
C;-frr;;;i;-j;";
unmecditprelung:
- Maaac,maac,mac, . . !
Rald, tale - mrmedat mai multor specii de pdsixi
domesticeqi
48

silbatice,inotdtoare,
cuciocullat li tutit, cutrunchiulscurt$iindesat,
$i cu
picioarele
scurte,
deplasate
in partea
posterioard
atmnchiului.
Mac-Mac
deFinni Sahlins
Trecusedemultde amiaze.Rataqi puii ei stiteauculcalip!
malul iazului. Fiecare iqi ascunsecdpgorulprintre fulgi qi
adormise.Deodati Mac-Mac,rA,tugca
cea mai micd. se irezi.
Vizdnd ci ceilalfidorm,eaigi spuse:..DemultmAtot batesandul
sdplecin lume.sdvddcdte de mare.Acume celmaibunJrilei'..
Tiptil. sn nu o audaceLelalte
rdguqre.
Mac-Mac scoula,isi
indrept,cu ciocuihdinuta
de puf5i pomila drum. "e
Trecdnd prin fala grajdului, igi arunci ochii induntru.
Vacileerauplecatela pdscut,afari de Dumana,carefitase oeste
noap[eul vi1el.Lingd grajdse afla cocinaporcilor.Aici erao
gdldgiegrozavi.Tocmaili se adusese
mancarea
Ei purceiise
jurul
jgheabului
inghesuiau
in
grohiind gi clefrindcu marepofti.
Seimpingeau
intreei gi cdndvreunuleradarla o pane.guiracdt
il lineagura.
La poarti Mac-Mac il intilni pe Hector, cdinele din
ograda,carestateaculcatla umbraunui tei.
- Incotro,r6lugco?intrebdHector.
- La c6mp,undeinflorescmaciicei rogii,rispunserilugca.
- Ia seamasi nu te departezipreamult, c6ci n-ai si mai
nimereqtidrumul.
- Am eu gdji, spuseMac-Maclu6nd-osprepajigte,urde
infloreaumdrgdriteqi clopo{ei.$i pentruc6 rdfugcase nascuse
intr-o duminici, auzeacum suneincet clopoleii in adiereau5oar6
a vantului.
Pajigteaseinvecinacu un lan de gr6u.Firelelui sein5irau
in rAndurilungi, iar spicelese aplecausub greutateaboabelor.
"De aici pidureanu poatefi depafte",silindu-ses6-gifac6drum
prin acest desig. Un fluture pestril i se tot legina in fa16,
lisdndu-sec6ndpe un spic,cdndpe altul, de parc6ar fi vrut sa
spuniritu$tii: "Vino demi prinde,,.

Intre brazde,insi, stateapituliti doamnapotamiche,


iar de
subrochia
,

ei depeneigi scoaseri
capul ."rirl" a" prii"tiii
"
in sfrrqitin pddure.
La marginea
ei g6si
nenumdraji
---.._Y::;Yl"."runse
fragi rogii, care mir

tarebun.inpd;u,.
do,;;; o;;.ooT:.u#:f
if : jj :;T i"::":lJ

se intunece.
;J;;
_rag$cafu cuprinsdde oarecare
auztun crocantt
".li"i$,;.
putemicgi vdzuSipasdrea
careciocanea;
erao
gneonoale
careciuta gdndacisubcoajacopacilor.C6ndo
pe
zdri vw
-*'- v l.-r
Mac-Mac,gheonoaia
seopri din lucrui qi,t ige,
"i
Ce
. -, -caxli in pddure,rilugco?Bagd de'seamecd Vulpea
ceavicleandde tarcoalepe aici qi grozavli mai place
f.iptr;u";;
Mac-Mac vru sd plece din p6dure, dar nu
.
mai nimerea
drumul
sprecasd.Deodata
o matahaja
r" rr"ira."iL ," ir;il;;;

ei, ii z6mbiprietenosgi-i zise:


.,Cldtinici,
pui cuminre,
Vin la maicasi te-alinte!,,
Era Vulpea cea vicleand!gi intr_o clip6
inie{e rerugca
incremeniti
de spaimi.
D1 Mac-Macsepomi sd tipe at.atde tare.cd
Hector,care
se.,_
In ascuns
{rnuse
pe urmeleei. o auzigi veniin goandmdrdind.

Sefi vAzr cumo ludVulpea


la fugda"_i.mral"r-pi"i"*"i".C'ii
ai clipi din

ochi,Haind-rogie
se{6cunevazutd.
Mac-Mactremuravargd.
.candrdrugeleo iau raznasingureprin
t: ,r:,i",arplA
paouret
-",..-^l spuse
Hector.Haide
acumacasd.
Mac-Mac,flcdndu_iin ciud6, o
Sterse.Temandu_se
insd de vulpe,nu mai rdmasein pddure,ci i"gi
p"
soarelemai dogoreainc6 9i nu era pic a" u.t.i. "e*;. ;;;;
C*"ia U""_
Mac obosi,picioareleincepuserd
s6 o doari, i* ."t"u o
avan.Rdfuqca
insi.igi zise:l,AmhotdrAt.a pi"" in furn"u "friniiu
frre?lil
cu
departe.
Fiind
micd
:1 T:*:"
_mai
9i lipsita--de
expenenla,
se ^vitejie
incurcdla fiecarerispdatie, negtiindincotio
s_oiaAqa cd nu bigl de seamdc6 seinv6rteintr_uncerc.

Ce bucuriepe ea cdnd auzi deodati clipocitul unui pirdu!


Alergi repedeintr-acolo. Apa era rece gi gustoasd.$i dup6 ce-gi
potoli setea,igi rdcori bine piciorugeleobosite.Atunci ii veni o
idee: "De ce aqmai umblape drum, cind pot at6t de bine sd inot
pe riu? E mult mai pldcut 9i ajung mai departe',.Aqa qi frcu
rd!u$ca.Apa p&auluio purtalin la vale,incatnici sdvasleasca
cu
labelenu mai aveanevoie.
Tot inotendafa, rSfugcaajunsela un pietroi pe careor6cbia
un broscoimaregi umflat. Mac-Mac semdnieqi-i spuse:
- Cum indrdzregti,ingimfatule, si ordclieqti ala de taxe?
De altminteri, nici nu te pricepi- S6-!i ar6t ce frumos gtim sA
cantemnoi, rdtu$tele.
$i pe datd se qi pusepe meceit. Broscoiul, insd, nu voi sE
tace. Se Sdi cd mi supdrdaci nu te opre$ti!se risti la el r6fu$ca,
iar c6ndbroscoiul ficu gi mai mult zgomot ca inainte, Mac-Mac
se repezi la el, il apuci de un picior gi-l zgdlldi del trecuretoate
sudorile.P6ni la urmd,broscoiulizbuti totuqi sd scapedin ciocul
refu$tei$i dintr-osirituri, fu in api.
Mdndri de a fi iegit biruitoare, Mac-Mac pomi mai
departe.Deodateajunseldngdo casd,"Ce mult seamdnd
casaasta
cu locuinla noastr6",i$i zise ea-Dar mirareaei nu mai cunoscu
margini cdndvdzu ci pir,iul se v6rsaintr-un iaz, iar pe malul lui
se afl6 mamagi cu surorileei. "Ciudat lucru. ganji Mac-Mac
nedumeriti,in vremece ai mei dorm incd, eu am ficut inconiurul
pimantului.
Ce mici e lumealMac!Mac!Mac!"
RdluScd,rdlufte - diminutiv al lui "m1d'; dliloard, rdtucA,pui de
IaId,boboc.
Povestea celor gapte ra-te
de Vladimir Colin

Au fost odati Sapterale. Prirra era qchioapati,a doua era


chioard,a treia aveaciocul strdmb,a patraaveao arip6mai lungd
dec6tcealalti, a cinceaera camjumuliti de pene,a tasean-avea
coade,iar a gapteaeranilelugcam surdi. Dar ce-area face?
Fiecaredintre cele $apterate credeacd e ceamai frumoasE

rald.dinlume.De dimineata
p6ndsearaceleEapte
fatenu flceau
decatsAsecerteintreele:
- Eu suntceamai fiumoasA!
- Ba eu!
- Ba eu!
- Ba eu!
Dacd au vezut $i au v6zut ce nu sepot inlelege,
_
au hotir6.t

s:..me1catoate$aprela un judecitord-pi j,iJ"*"*iT

chibzuiascd
gi sdsehot.irascd
deparleacui e dreptatea.
S-audusint6i la motan.
- Dragdmotanule,care_iceamai frumoasidintrenoi?
Motanulle-aprivirgi le_ardspuns:
- Miau!
.,miau,,
Bine,
bine,darceinseamna
ratelenu gtiau.Atunci
.
s-audusla cdine:
- Drag6c6ine,vrei tu se ne spui care_iceamai
,.
frumoasi
.,m1su,,2
dintrenoi? $i gtii ceinseamnd
- Cdinele
le-aprivit;i le_ardspuns:
- Ham!
Bund treabd!Acum eraugi mai incurcate...
,
S_audus Ia
bou.
- Dragi boule,wei tu sAne spui care-iceamai
..
frumoasd
dintrenoi? $i ceinseamnd
miausi ham?
Boul le-ar6spuns:
- Mu-u-u!
Nu maipricepeau
bieteleratenimic!S_au
dus la vulpe.
Lrraga
vulpe.
vrei
sd ne spui tu care_iceamai fiumoasii
..
dintrenoi?$i ce inseamnd
miau.hamqrmu_u_u?
Le-a
prrvtt
vulpea.
s_alins pe bot gi, pentrucd avusese
.
de
multeori de-afacecu tot soiul de rale gi
le invalasegruiui;l;
rispuns:
Dragelemele, frumoasesunteritoate deopotrivd.
, ;
Dar,
credeti-m6,nu-i mare lucru sd fii frumoasd.
Totul e sd fi
gustoasd...
Celegapterale au inceputsesecefte:
52

- Eu suntceamai gustoasi!
- Ba eu!
- Ba eu!
- Ba eu!
- Nu vi certali,le spuselulpea. Doar ati venit la mine,
judecitorul cel mai nepirtinitor... Vreli si gtili care-i cea mai
grasd?
- Vrem! Vrem! mdcdiriralele,imbulzindu-se
toategapte.
.. .
- Atunci aStepta,ti
- $i vulpeainghifiprimara!d,cu penecu tot!
- Mda! Spuseea,morfolind.Gustoasd,
nimic dezis...
- Eu suntqi mai gustoasa!
strigains6o alti rate.
- Da? Nu vreau s-o nedreptilescpe niciuna dintre voi,
r6spunse
vulpea.
$i inghili qi a douara!d.La fel fEcuqi cu a treia,a pafia,a
cincea,a Sasea
$i a gaptea.
Dar,chiarin botulnrlpii, ra{aa qaptea
lncepus6strige:
- Spune,spune!Aga-icd euam fost ceamai gustoasi?
Vulpeao inghiti cet te-ai gtergela ochi, se linsepe bot qi
grdi apoi:
ca gustoase,
- Gustoase
ratelor,darproaste$tiusigurca a,ti
-fosttoategapte!
Mdcdi, mdcdie - a scoatestrigdtul caracteristic speciei; a face macmac, a mdcdi.

Ra{asfiduqi
de Otilia Cazimir
Ceafteratape gdin6:
- Nu te supdra,vecind,
Ce folosc6 egtimo1at6,
Dacestaitot in poiata?
Ce folosce egtipestrifa,
CAndnu ieginici la porti{d?

Iacd,eu.cAnu_sfrumoasA
(.LArdreatd,
scune,groasd).

)l totnumaistaupe_acasd,
De mdgriu.in lungqi_nlar,
Toatebdl;iledin sat!
Cumincepevremeacaldd,
Imi iau cdrdulde rdqugte
$i pomindpe iaz,Iascalda,
Inotim Siprindemmuste.
Ba ne picduneori
Chiargi doi_trei
pe$riSori...
Pecdndpuii degdini
(Nu te supira, vecind),
Nu sescalddnici in ploaie
Iar dacd-icopaiapiind,
Seineaciqi-ncopaie!
Etpresii:
A metgeca o tald - amergelegdnat,greor.
Sugestiide texteliterare;
Trei ri{ugte, deOtilia Cazimir
Pui de ra!i, deNinaCassian
Sugesiide altetexteliterarc.
BibilicS,de Dumjtrulranca
Fazan,de Dumitru Trancd
Animalemici qi mari. de TudorArghe,/r
Iubitele.troaslre.
animale.de t-udoiArghezi
rn gradtnacaseimele.CeorgeLa
Moraru
rn ogradl la bunici.EmiliaCaldararu
tn ograd{, deNicolaeNasta
In curteamea,deEmil Gdrleanu
Dumnzeu!i dobitoacele,
legendd

sb
TECE{

upl0aded
orySffio

Nu chinuifianimalele

Alecueraun b6iatr6ut6cios.
ii plicea*."*rt5t;ff;::

pisdrile 9i animalele.Toatd ziua fugirea gdinile prin curte.


Ajunsesespaimagdinilor.Dar bietulAzorel ce de chinuriindura
de la nemilosulcopil! Uneoriii legatinichelede coad6,alteoriil

14ry1 h un cdrutpe carel incarcacu pamant.gi_l bireape


'

bietulAzor ca sdtragdgreutd{icare-iintreceauuneoiiputerile.
La inceputAzor ii rdbdatoatecdtei le llcea Alecu.dar
maiapoi.incepuse
dechinuri.
5i el sdsesature
Alecu insi nu se induiogadeloc de scheldlditulcdinelui
carepldngeasubploaiadelovituri ce-idddeape spinare.
De c6te ori il prindeau pdrinlii pe riuticiosul copil
chinuindanimalele,
de at6teaori ii llceauc6reo asprddojand.
darzadamic,Alecunu ascultadeloc.
Tot Azor era cel care aveasdl invete minte. intr-una din
zilelec6ndAlecuil inhdmase
pe Azor la carul,acestaseg6adisi
se rdzbune.Aqa c6, in clipa c6ndAlecu incepusd-l loveascdpe
bierulcdinecu biciul.Azor se repezila rautatea
de copil si-l
mugcddemdni.
Alecuingrozit.fugi tipandla mamasa,care_i
zise:
- Da, bine !i-a ficut!... Asta iti trebuiamai demult.De
acumcredcd ai sdte invetimintesenu mai chinuiegtianimalele.
Intr-adevdr,
Alecucelneas6mp6rat
$i nemilos,cApitafrica
de-ase mai atingede Azor gi din zjua aceeas-a cumintit.Nu a
mai chinuitniciun animal.Se temeacd-i vine rdspl. a$acum
i-o ddduseAzorel.
Spunelivoi, copiii,nu-i mai binesi fim bldnzipi milogicu
animalele,mai ales,c6ndunelene fac servicii,iar altelene sunt
de folos?

55

Bietul Tric

sd$tiicdo sameintorc
,-

""tttfj:;:E:"iJ:il':l
altidat5,fird un sitar...gi ce frumos
ii stn,bieiulfri"f. .. l" i"
Se
rdrdqre
pe brdnci.
tin6ndu-qi
risuflarea.
Tlf eu;i_ii,"i*i9.
9i

abracalcdde grija ca nu cumvasii fo$neascd


iarba,iar cind a
ajunsla parrupaEide sitar.srenemi$car.
parcae rurnatd" t;.;
aqteptdnd
sdmd apropii.
Dar frunzae preadeasd.N_adat inc6 o brum6s-o r6reasc6,
.
9i sitarii, 9ire1i,zboard.flr1 a se indlla deasupralestarului.i; ;;;
fdlfbitul,dar nu-i vdd. Dou6zecimi-au zburatupuututtaioi,
ioi
atelia ieri gi n-am apucatsi trag intr_unul.iain"l. o
rA r"
$i iar o sa me necajesca
ddnd
buzna
peste
ei
ca
ieri _ qi
::-.r]:3"
raro sa ma-aleg
numaicu sup,rarea.
Mai binear fi sa aitep[se
deao brume.
a u w e as ag r i ed ep o\e le le
Darparim n
m in tii:m dim o in p e _..
ma blctureite..mA
imbrancegte.
Mi_amisprdvirrreburile,
imi lac
socotelile.Abia sunt doul dupi amiazlt...Cu brigcain
c6teva
mrnure.sunl
la pddureqi am pdnddiseard
pauuceasuriinaintea
mea.)t ca sa-mizedamiceascd
oricegovdire,
Tric se quduriioe
ldngiimrne,md barecu coadaqi md inrreabd
cu o pfi"ir",'ri
elocventd
decetr orba:..Mergem.
nue aga?Mergem?.
....
A! dar am cu ce sd-i domolesc
Biciul, pe care
nu-l mai iau de un a.nincoace,azi il iau"n"-*"u.
gi, ca sestiedomnulTiic
ce o si insemnecdndioi striga:.,Biciul,'.ii strig .,Biciul!,,pli
trag $l o stra$nicelovituri. El tace sub a.rsura
carei_a incoljcit
trupul$i seculc6ruginatla picioarelemelein brisc5...
AT ajuns.A darazi-noapre
o burdde ploaie...Trebuiesd
multi...Inrr-adevAr.
abiadupdc61iva
paqidin gosea,
l_-Pl."ul
lflc r)t"[fl,
scnlmbamersul.se rardste.
srd...Md apropii...El ;idica
caputgl seuitd_in
ochiimei.parcaar vreala_mispuiecera.
lrlel
|r-mt_incordezpririrea.sd pot zdri siiarutprin
i::lf ..C11.
uxnze
pesteo clipdaudlamuritprilpriirea
Lainelestd
nemi$cal.
unul zbor, dar nu vdd nimic. La al doileasitar u"""upi
op.i." u
cdinelui,aceeaqi
privirein ochii mei gi acelagizgomotri;"ilArdrt

carenu vedegi
igi batejoc de noi. Tric s_aenervat.Acum
-care
cautdin galop.Incet!- strig eu - incet,n_auzi?Uite biciul! Dar
patimastrigape dinduntru-imai tare dec6tmine.Iat6_lla 30 de
pa;i... StAo clip6 Si senApuste$te
ca r.n nebun...Sitarulsperiat
zb-oari.ridic6ndu+e
deasupra
ldstarului.N-ampututtrage...Tric
sti in loc, uitAndu-se
in ochii mei mirat. privirea lui inseamni
lamurit:"Nu i-ai vizut?,'.Apoi o pomeqteiar in galop.Strigatele
melenul mai por st6pani.
.. Trebuiese-lprind numaidecitii se_i
trag o bdtaie... Dar sti... M-apropii;iar c6ndsuntla c6{ivapaqi
de el, o pomestespre stenga,pdrdsindurma... .,Vin aici!'I,i_
auzi?"strig eu-.Dar nu md asculte...,.Biciul,Tric!" rdcnescdin
toateputerile.in acela$imoment,speriatde strigetulmei, siiarui_
Idr6 sdJ pot vedea- zboari din locul undestdiusec6inele...Va
si zicd gi-a pierdutmirosulzic eu... il chem,prelicandu_mi
glasula mdngdiere
qi.c6ndvine.il apucdezgardA
qi,desprinzand
biciul de la geant6,incepsi-l bat... El tacesubploaiade lovituri.
Abia la a cinceaincepesd cheldliieplang5toi....'Ce_aillcur,
ticdlosule?!!..."
Dupi inc6 o loviturdii dau drumul...El se
scutura,parcear vrea si lepedede pe el cingdtoarea
de jdratic
careJardeqi incepeiar s6cautecu ardoare.
.. Aici e ldstarulmai
rar... pot sA-lumdresccu ochii... Seopre$te...Gribescpasul.in
vremeaaceasla
Tric.inceti5orlaceun inconjorgi iar sta,de asta
datd cu fata cdtre mine; iar c6nd parc6 socote$tece m-am
ap.ropiat.indeajuns,
facerepededoi pa;i inainte...Sirarul,prinsla
mijloc, intre Tric qi intre mine, se ridicd acumdrept in sus...
Trag,il lovesc;9i Tric, triumfdtor,il aducep6ndla picior...
S t aujos . ii c u p r i n dc a p u l c u m 6 in ileim d n d o u i si.
uitdndu-mdin ochii lui fiumogi,il m6ng6ipesteurechilemoi ia
pi pdict amdr as e ai.l. m
. d n g 6ni u m api eca p ...p etr u pn u ...o n u :
cd poate-ldor incd nedreptelemele lovituri. Cd abia acumcu
minteamea de om pricepjudecatalui de c6ine... Abia acum
inleleg indemnulprivirii lui de adineauripe cand sta: ,.Treci
d in co lo.
eu miLali na i c i . . . "A b i aa c u min te le gr o stu n
l ip u stir ii
lui... Vrea si zdpiceascdsitarul,sd-l fac[ si se ridice mai sus
dec6ril povdluiainstinctullui de conservare..
. Si pentrudovada
5',7

strelucili, d^eintelepciune pe care vroia s6 mi_o dea, pirdsind


locul,undeincremenise
o clipd pi incercdndsd inconjoaresitarul,
r-amDarul.. . t-am balut... mi_eruqine ma simt umilir
inaintea
,i

acesteipriviri in care strllucegte numai bucuria irba"d;i


_
i i;
care nu e nici umbra
unei dugmdnii pentru o chinuire
nementata.
..
Iartd-md,Tric, iarle-mA.
..
Necazulunei pisici
de StelianFilip
Merg pe drumgi-mivdddetreabi,
Agresivdnu-sdefel.
Md zburlescai daudin labi
CAndmI latrd vreun cI1el.
Totu$i,unii lanci,in droaie,
CAndmI vid c6 traversez,
Md vaneazA
cu pietroaie;
.. -Cici-stigru bengalez.
Fugatuncide-misarcipicii,
Intr-o curte$i-amscepat!
Ce-arzbughio ei, voinicii,
De-agfi tigru-adevirat!
Sugestiide texteliterare:
Cilelutut $chiop.de Elenafaraso
Motanul pedepsit,de ElenaFarago

58

Ghicitori
Cinetoaxce,resucelte,
$i detorsnu isprivegte?
Insdfiru-i preauqor,
Nu-l poli prindepe mosor.@isica)
Nu e furcd.nu e fus,
$i totqi, petorss-apus.(Pisica)
Labemoi, trecpe-oriunde,
In libule gheare-ascunde.
(Pisica)
Urecheatcu blana-aleasd
St6mai mult pe l6ngi cas6.(Iepurele)
Bucdlaiadela stdnd
Ne di miel, lapte9i lAnn!(Oaia)
O grimadi de l6ndpe patrubele.
Ghicice-i?(Oaia)
in blinte de zdpad6,
Iarbi pascdeprin livade.(Mieii)
Are barbd,dar nu-i moq?
Ghicicine-i?(Capra)
Cinecauti pejos
$i n-apierdutnimic,
Gernedin greu
$i nu e bolnav?(Porcul)

59

Nu-i bolnav,
Dar sepreface
$i-n noroi
El baie-;iface.(Porcul)
MAndru,inalt gi frumos;
La ochie luminos;
Urechi are,coamen-are
$i te poartdin spinare.(Calul)
Cine esteurecheat
$i mereuincipdfAnat.(M6garul)
CAnde viu, el tragecarul,
I tiiat, dintr-alui piele
Face haine cojocarul

$i ciznarult6lpi,pingele.(Boul)
Ro$iorimpintenat,
E intdiulla sculat,
CalceFnloq,ost6$efte,
Poartdcugmdhaiduceqte,
Cent6dete asurze$te.
(Cocoqul)
Vine frqnape cirare,
Culegdndla pietrigoare.
(Giina)
Are mamao ulcea,
Cu ceqculel6ngi ea;
Ceqtilesunttoatevii,
Drdgilage,aurii! (Clogca9i puii)

60

Motocel,
Mititel,
Auriu cu glasulviu,
Strig6tare:piu, piu, piu! (Puiul)
GhemuleJcu frali mai mulli,
Piuindumblddescull,
Dupi apdqi mdncare.
Puf de aur,pufde soare.
Cine-ioare?(Puiuldegiini)
Cine-imAndruqi-nfoiat
$i cu mo1denaslegat?(Curcanul)
Jupdneasd
durdulie
Cu rochilacenugie,
Lucrat5din penelucii,
Caut6pe lacpapucii!(GAsca)
Toat6ziua stdpe lac
$i ne ceremereu... macl@a,ta)
Nu e mire,nici mireasi,
Are treni metesoasi
Cu bEnulifrumogi,verzui,
Hai ghicili,numelelui! (Pdunul)

61

BIBLIOGRAFIE
Brdtescu-Voinegi,Alexandru,Nuvele ti schite,Editum Tineretului,
Bucureqti,1958.
Cazimir,Otilia,BabaIarni intri-n sat,Editum100+l Gramar,
Bucurefti,2002.
prima meacartde
Cearutin,Evgheni- trad.T.Diaconescu,
zoologi,EditEaIon Creangi,Bucuretti,19g0,
Colin, Vladimir, Zecepovetti pitice, EdituraTineretului, I 963.
Cogbuc,
George,Poezii,Editua 100+l Gramaf,Bucuregti,
2002.
Farago,Elen4 Top-top,EdituraScdsulRomanesc,
Craiova,1974
Filip, Stelian,Rime spritrfare,EdituraTineretului,
Bucuregti,1970.
Drago-$,
Elena,Poveste$te-midespretine, Editura Ion CreangE,
_
Bucuregti,1985.
Jian1,
_
Pugen,Prin f6nea!i, prin verdea{i, Editura Iort Creangi,
Bucurelti,I 970.
Pelin,Elin - trad.Ghe.Dinu,Broscu{anemu[umiti, EdituraIon
_
Creang6,1972.
*** Cinel-cinel, Culegerede ghicitori,
EditurapenauLiteraturi,
Bucuregti,1964.

62

CUPRINS
Mamifere domestice
Pisica,deEvgheniCearuqin
Pisicula,din folclor
Mela, dePassionaria
Stoicescu
Miaunica, de DemosteneBotez
Motanul gi oglinda, de ElenaDragol
Motinat-motinel..., d Otilia Cazimir
Pisugi frigiderul, deMdlinaCajal
Tanu, deElenaFarago

4
4
4
5
5
6
6
7

CAinele,de EvgheniCearugin
Cu(u - Ham-Ham,de Finni Sahling
De cand e ceinelecrediDciosstipenului, legendd
Cifelugul,din folclor
Ursei, de ElenaDragoq
Duliul, deElenaDragoq

8
8
1l
l2
t2
I2

Iepurele de casi, de EvgheniCearu5in

l3

Berbecul, de EvgheniCearutin
Ufa-Mielufa,de Finni Satrling
Iisus qi ciobanul,legendd
Stoicescu
"Oiul", dePassionaria

I4
t4

Capra, de EvgheniCearuqin
Iedul, de ElenaDragog
Iedul, de Passionaria
Stoicescu
Iedul, de StelianFilip

l9
t9
20
20

Porcul, de EvgheniCearuqin
Povesteiporcului,legenda
Purceii,de Passionaria
Stoicescu
Purceii,de StelianFilip

2l
2l
22
22

Vaca, de EvgheniCearu;in
Tovariqii, de Emil Gdrleanu

23

18

Calul, de EvgheniCearu$in
Calul, vaca,oaiaqi porcul,de EugenJianu

26
2',1

MIgarul, de EvgheniCearuqin
Coadamtrgirugului,deElin Pelin
Migarul fi shpanii sii, deLe Fontaine

30
30
33

Pisiri domestice
Giina, de EvgheniCearugin
Cucoqul,deEmil Gdrleanu
Cocoqelulm-a-nvitat, de MnlinaCajal
Coad| cocolului,dePassionaxia
Stoicescu
Cucurigu!Cotcodac!,de Otilia Cazimir
Puiul, dePassionaria
Stoicescu

35
35
3'1
38
39
40

Curcanul, de EvgheniCearu$in
Ingamfatul,de StelianFilip
Curcanul,dePassionaria
Stoicscu
Curcanul$i piunul, deEugenJianu

41

Poresleapiunului gi a piunilei.legend6

44

Papuciigescanului,poveste
populara
gegtelor,de GeorgeCogbuc
Povestea
Ge$tele,de Passionaria
Stoicescu

4)

Ra!a, de EvgheniCearulin
Mac-Mac,de Finni Sahling
Povestea
celor qapterafe, deVladimirColin
Ra{asfidu$i, de Otilia Cazimir

48
49
51
53

Nu chinuiti animalele,de llie I. Mirea


Bietul Tric, I.Al.Brdtescu-Voine$ti
Necazulunei pisici,de StelianFilip

55
56
58

Ghicitori
Bibliograli

59
60

64

4l

48

4h
rsBN 978-973-1
842-62-2

*#l

T*Hr

bY$1qf3f
uFlsndd