1.

Istoria aparitiei
Astăzi aproape nici nu o mai băgăm in seamă, intr-atăt ne-am obişnuit cu prezenţa ei.
Cărămida este, ea insăşi, o formă de civilizaţie care işi trage rădăcinile incă din
Mesopotamia anilor 500 i.C.
Aluviunile fine aduse la mal de marile fluvii Tigru şi Eufrat erau amestecate cu
şomoioage de paie şi, turnate in forme diverse, erau lăsate să se usuce la soare. Se obţinea
astfel un material de construcţie ieftin şi indestulător, cărămizile pe care trecerea timpului şi
evoluţia tehnologiilor pămăntene le-au transformat in componenta esenţială a caselor de azi.
Rolul intămplării
Cercetătorii sunt convinşi că, aşa cum s-a intămplat şi in multe alte cazuri, un rol esenţial
in istoria fabricării cărămizilor l-a jucat intămplarea. Scormonind prin ruinele caselor din
lemn mistuite, pănă in temelii, de incendii devastatoare, omul a constatat că, supuse unor
temperaturi inalte, cărămizile din lut deveneau mult mai dure şi mai rezistente. Următorul
pas a fost logic şi simplu: după uscarea naturală, ele erau arse in cuptoare de construcţie
specială ce s-au perfecţionat permanent.

Cărămida a fost utilizată in ridicarea caselor din ce in ce mai intens, cu deosebire in India
şi pe zone intinse ale Orientului Mijlociu. Interesant de consemnat este faptul că şi la
ridicarea Marelui Zid Chinezesc (aproximativ 210 I.C.) au fost folosite şi peste patru
milioane de cărămizi.

Edilii romani au utilizat şi ei intens cărămida zidită cu un mortar extrem de eficient, in

compoziţia căruia era introdusă cenuşă vulcanică. Clădirile, podurile, apeductele sau
pavajele epocii romane dăinuiesc şi astăzi aproape pe toată intinderea fostului imperiu.
Numai că decăderea şi descompunerea dominaţiei romane a atras după sine şi dispariţia
aproape totală a artei de a fabrica şi utiliza cărămida pe teritoriul intregii Europe.

Tehnicile de producere a miraculoasei celule constructive au fost, din fericire, păstrate şi

parţial revitalizate in perioada Evului Mediu, in special de artizanii italieni şi bizantini.

America şi restul lumii

In Statele Unite cărămida se fabrica destul de intens incă din anii 1600, cu mult inaite de
naşterea oficială a naţiunii americane. Cunoscută sub forme diverse in mai toate
civilizaţiile, pe toate continentele, cărămida a ajuns cu bine in secolul al XXI-lea, fiind
astăzi fabricată şi foarte apreciată peste tot in lume. Ba mai mult, ea pare să fi devenit un
material de construcţie mai popular ca niciodată.

Atăt arhitecţii, căt şi inginerii o recomandă pentru inchiderea structurilor de rezistenţă, o

utilizează la acoperirea decorativă a suprafeţelor exterioare şi chiar interioare, ca piesă de
pavaj sau in unele compoziţii de artă modernă. Cărămida şi-a diversificat forma şi
compoziţia. Ea poate fi glazurată, devenind perfect rezistentă la agresiunea factorilor de
mediu şi meteorologici. Poate fi compactă sau poroasă la interior, foarte rezistentă la
temperaturile cele mai ridicate şi la şocurile cele mai dure. Primeşte in compoziţie o paletă
inepuizabilă de pigmenţi, căpătănd cele mai variate culori şi nuanţe.

Dar dincolo de calităţile estetice, cărămida are argumentul tehnic esenţial: nimic nu se
poate ridica mai solid şi mai repede decăt un zid din cărămidă. După ce a traversat mii de
ani de istorie, simpla şi aparent banala cărămidă a devenit astăzi, in această lume
supertehnologizată, materialul natural rezistent şi frumos care ne poate proteja perfect şi ne
poate face viaţa mai uşoară.

Utilizări pierdute
Intr-un anumit stadiu al evoluţiei, cărămida a inlocuit piatra naturală in zone constructive,
unde aceasta din urmă era utilizată cu exclusivitate.

Cele mai cunoscute sunt zidirile efectuate in subteran pentru subsoluri sau pivniţe. Bine
izolată impotriva umidităţii şi protejată de lacuri sau vopsele speciale, cărămida a căştigat
teren datorită spectaculozităţii ei, dar şi timpului scurt şi uşurinţei de montaj.

O perioadă indelungată cărămida a fost utilizată şi pentru fundarea construcţiilor sau la

traseele tehnice pentru canalizare şi cablatură (cămine de apă, fose septice, şanţuri zidite
pentru trecerea cablurilor electrice sau de telefonie).
 2.Nomenclatura

Cărămida are capacitatea de a rezista influenţelor interne şi a presiunilor, fără deformări.

Despre resitenta cărămizii spune marca sa.
Principalele caracteristici a cărămizilor o constituie buna izolaţie termică datorată
porozităţii speciale.
Cărămida absoarbe căldura solară, păstrînd totodată căldura emanată din interior. Astfel
confortul oferit fiind unul ridicat.

Marca :indică rezistenţa cărămizii;

Acest indicator ne arată greutatea în kilograme pe 1 cm2 la care poate rezista această
cărămidă. După rezistenţa la compresiune se produc următoarele mărci: 100, 125, 150,
200, 250, 300. Valorile numerice determina sarcina în kilograme.

Dimensiunile cărămizii: Cărămida obişnuită se produce de dimensiunile: 250х120х65

mm, 250х120х88 mm.
ρ(plastic) < 1700kg/m3
ρ(semiuscată) → 1800 kg/m3

Rezistenţa la îngheţ: rezistenţa la îngheţ ne arată cîte cicluri de îngheţare şi dezgheţare

fără semne de deteriorare şi slăbirea caramida poate rezista.
După rezistenţă la îngheţ cărămida se împarte în 4 mărci :
Mrz 15 , Mrz 25 , Mrz 35 , Mrz 50 – coieficientul de conductibilitate termică se află în
limitele 0,6 – 0,8 W / m º C şi nu se reglementeată .
Densitatea cărămizii este între 1600 – 1900 Kg / m3 .

O mare importanţă în construcţie o au găurile din cărămidă. În present există cărămizi fără
găuri, cu goluri (effective) si gol – poros,care sunt super eficiente.
cărămizi masive – fără găuri, acestea au dimensiunile de 240x115x63mm.
cărămizi cu goluri, cu dimensiuni de 240x115x88mm. Golurile reprezintă maximum 30%
din volumul cărămizii.
Împărţirea pe tipuri se face astfel: cărămizi pline; dublu presate; cu goluri şi poroase.
Cărămida fără găuri: acest fel de cărămidă este utilizat de obicei pentru fundatii si
piedestaluri, adică în cazul în care acestea trebuie să suporte o sarcină distribuită. Caramida
poate fi, de asemenea, aplicate pe peretele exterior, dar în acest caz, pereţii ar trebui să fie
cu o grosime de aproximativ 2 metri pentru a crea o conductivitate termica normativ.

Cărămida cu găuri: acest fel de cărămidă au găuri transversal. Datorită lor,cărămida

dispune de cele mai bune proprietăţi de menţinere a căldurii, astfel acestea sunt utilizate la
construcţia pereţilor. Cărămida cu găuri este mai uşoară decît caramida făra găuri, oferind
astfel o presiune mai puţin pe fundaţie. Caramida de faţadă consta partial din goluri.

Cărămida poaroasă: de asemenea, contine găuri transversale, ca şi cărămida cu găuri, dar

astfel de caramida se diferenţiază prin structura poroasă. Cărămida poaroasă se fabrică cu
un adaos de substanţe organice, care ard în timpul de ardere şi oferă o structură
poroasă.Caramida poroase are conductivitate termică foarte bună şi datorită structurii, este
mult mai uşor decît toate celelalte tipuri de caramidă.

Culoarea: dacă pentru oricecare cărămidă culoarea nu are importanta,atunci pentru

cărămida de faţadă are o mare importanţă. În prezent cărămida poate fi practic de orice
culoare, chiar şi neordinară. Culoarea cărămizii în mare măsură este determinată de
tehnologia de ardere, compoziţia, calitatea şi culoarea materialului. Pentru obţinerea
cărămizilor multi-colore , producătorii amestecă lut de diferit tip, deasemenea adaugă şi
coloranţi. Nuanţele diferite se obţin deasemenea cu ajutorul engobei şi glazurei. Engoba
este un strat subţire decorativ din lut,care este aplicat produsului turnat înainte de procesul
de ardere. Glazura este un strat colorat sticlos, care se aplică pe suprafaţa cărămizii, redînd
un luciu deosebit.

Utilizarea: cărămida cu angobă este utilizată la decorarea faţadelor,gardurilor, interiorului.

Există anumite cerinţe faţă de acest tip de cărămidă- nu trebuie să aibă fisuri,spărturi,
turbiditate precum şi urme de var.

Alte proprietăţi importante ale cărămizii constau în stabilitate şi rezistenţă crescută la

compresiune, comparativ cu alte materiale, rezistenţa la cutremure, buna izolaţie fonică, o
durabilitate peste medie şi o bună protecţie antiincendiu.
Deoarece blocurile din zidărie ceramică fac o priză bună cu mortarul de zidărie, ele
prezintă proprietăţi mecanice specifice ( ceea ce a determinat folosirea lor în zone
geografice cu grad ridicat de seismicitate). Tot la capitolul avantaje se înscrie şi
posibilitatea că în anumite condiţii cărămizile să fie reutilizate.
În general cărămizile prezintă dimensiuni standardizate şi formă paralelipipedică, formă
dictată de funcţiile pe care urmează să le îndeplinească. Astfel cărămizile de boltă şi cele
radiale pentru coşuri, sunt în formă de pană, cele pentru cornişe sunt profilate.
În funcţie de tipul de ardere şi de calitatea argilei pot fi de culoare: roşie, vînătă, gălbuie sau
albă.
 Tehnologia obtinerii caramizei cu angoba (se deosebeste de altele prin faptul ca culoarea
se aplica pe uscat si se arde doar o singura data). Insusi suprafata decorate este altfel.
Angoba consta din argila alba sau argila colorata cu vopsea, pina se ajunge la o consistenta
lichida. Daca temperature arderii este aleasa in modul correct, se obtine un strat roz,de
culoare mat.
Caramida angoba se aplica la decorarea atit interieruluyi cit si exterierului. Gama larga de
culori permite realizarea oricarei idei.
Se ia in consideratie ca stratul de culoare este destul de fragil.

3.Caracteristicile materiei componente materiei prime

Pentru producerea caramizii se utilizeaza diferite tipuri de lut din aliaj de nisip, simple si
uneori de lut MARL, care nu contin impuritati daunatoare a pietrei tari(de mormint), var,
pirita, gips, incluziuni mari materiei organice s.a.
In industriile mici prelucrarea lutului se face manual, iar in industriile mari des se aplica
excavatoare si lopeti mecanice, ceea ce deasemenea depinde de proprietatile lutului, de
natura aparitiei sale etc.
La prelucrarea lutului mai des se folosesc excavatoarele cu o cupa sau cu 2. La prelucrarea
lutului nepietros dar foarte dens se utilizeaza excavatoare cu directie anumita a lanturilor
cupei. Aceste masini au motoare mult mai puternice, dar care se uzeaza repede.
Performanta excavatorului depinde de caracterul lutului,si adincimea её залегания, tipul
axcavatorului si puterea motorului si variaza de la 15-60 m3/ora (4800-19200 cărămizi).
Livrarea lutului la interprindere este in vagonete care usor se rastoarna.
La producerea caramizii, lutul se pregateste in unul din modurile urmatoare. Lutul extras
din cariera, se rastoarna in творильные бетонированные ямы, unde se intinde in straturi,
se toarna apa si se lasa pentru 3-4 zile. Apoi lutul se transporta dintii in depozit sau direct la
fabrica de prelucrare la masini. In alta metoda, argila, direct de la cariera se aduce la fabrica
la zdrobire si la masina de umidificare. Cu scopul de a se obtine o masa mai omogena,
argila este supusa aerarii si congelararii in suporturi nu prea mari (aproximativ 1m inaltime
şi 2m în lăţime), la aer liber. Metoda de prelucrare a materiilor prime depinde de natura şi
tipul produsului.
Pentru a separa pietrele de argila, se utilizeaza uneori role speciale care le separa. Aceste
role simultan prelucreaza argila ca rolele netede. Камни подводятся к одному концу
вальцов спиралями и по желобу выбрасываются.
 In multe cazuri, calitatea argilei este ca ea sa poata intra direct in alimentatoarele, care
este formata din 2-4 ramuri, in functie de soiurile mixte de lut(dense sau mai putin dense).
La priza de alimentare este plasat un ax de rotatie, montati pe pumni sau o grebla mobila
car которые подают подошедшую к выходному отверстию питателя глину, temporar
distrugind bucatile care nimeresc si arunca argila sub alergatori. Sub alergatori lutul bine se
размалывается и продавливается prin placa cu gauri a alergatorilor( marimea gaurii 3
mm). In alergatori dese ori se arunca materie prima cu defecte. Citeodata intre alimentator
si alergator se instaleaza un surub umed, unde nimereste o cantitate necesara de apa.
Adaugarea apei la masa des are loc in timpul prelucrarii alergatorilor ei. In asa caz se
numesc alergatori umezi.

După proprietăţile termo-tehnice şi densitatea me-die a cărăm. şi a pietrelor uscate

pînă la starea masei constante acestea se îm-part:efectivă, convenţional efectivă cu
ρ=1600kg/m3. după destinaţie cărăm.şi pietrele pot fi:constructive şi sociale.,cărăm.şi piet-
rele pentru faţadă se împart în artic.: cu suprafaţa netedă, reliefată, facturată. Principalele
proprietăţi:

-rez.mat. –capacitatea de a se opune distrugerii sub influienţa tensiunilor forţelor exterioare.

Cărăm.bine se opune compresării şi m.rău întinderii, deaceea ele se folo-sesc în construcţii
care lucrează la compresiune, rez.cărăm.se caracterizea-ză prin limita de rez.la compresiune
şi încovo-iere;

-ρmedie–raportul masei artic.către volumul total ocupat inclusiv porii şi golurile.;

-ρ reală–raportul masei artic.către volumul ocupat fără pori şi goluri;

-indicele densităţii–gradul de umplere a volumului mat.cu substanţă întărită din care el
constă;

-limita de rez.–tensiunea corespunzătoare sarcinei la care cărămida se distruge. În

construcţii cerăm.suferă tensiuni nu numai la compresiune dar şi la încovoiere, deaceea
standardele reglementează şi limita de rez.la încovoiere a cărăm.
 4. Regimul de lucru a întreprinderii

Tab . 1
Nr . Denumire Nr .de Nr . de Nr . de Fondul Coeficient Fondul
% a zile schimburi ore pe anual de ul de annual al
lucrătoare pe zi schimb exploatare a utilizare a timpului
Secţiei
pe an utilajului utilajului de lucru
sectorului
liniei T,h
1 Pregătirea 260 2 8 260*2*8= 0,92 3827,2
materiei
4160
prime
2 Turnarea 350 3 7 350*3*7= 0,92 676,2
şi uscarea
7350
3 Glazurare 365 2 8 365*3*8= 0,92 8059,2
a şi
8760
arderea
4 Încărcare 305 2 8 305*2*8= 0,92 4489,6
şi
 descărcare 4880

Coeficientul de utilizare a utilajului tehnologic a întreprinderilor de

producere a materialelor de construcţii ceramice este egală cu 0,92 .

5. Alegerea şi
Elevator argumenatrea
schemei tehnologice
Materia primă

Alimentator cu sertar

Transportor

Valţuri pentru separarea pietrelor

Colergang
 Transportor

Amesticator

Conveier cu bandă

Valţuri pentru măcinarea fină

Transportor

Presă

Aparat pentru tăierea semifabricatelor

Cuptor de uscare

Vagonetă

Cuptor de ardere
Depozitare

6. Alegerea si argumentarea utilajului

tehnologic de baza si caracteristicile lui :

1. Alimentator cu sertor de tip ПЯП-8

Productivitatea - 10 m³/h
 Viteza unei benzi - 0,9 m /min
Puterea motorului - 9,2 kw
Masa 2500 kg

2.Valţuri dezintegrante de tip CM - 12

Productivitatea - 10 m³/h
Dimensiuni de gabarit
Lungimea - 2200
Lăţimea - 1600
Puterea motorului - 20 kw

3.Separator electromagnetic
Productivitatea - 12 m³/h
Dimensiuni de gabarit
Lungimea - 0,79 m
Lăţimea - 0,79 m
Înălţimea - 0,83 m
Masa - 1700 kg
Puterea motorului - 2,7 kw

4.Ciur vibrant
Productivitatea - 20 m³/h
Dimensiunile sitei
 Lungimea - 1500 mm
Lăţimea - 2750 mm
Înălţimea - 20 m
Numărul de site - 1
Puterea motorului - 10 kw

5.Moară cu bilă de tip CM - 436

Productivitatea - 2 m³/h
Puterea motorului - 12,5 kw
Masa - 2,7 t
6.Cărucior electric
Productivitatea - 10 m³/h
Încărcătura de ridicare - 200 kg
Viteza miţcării - 0,4 m /s
Puterea motorului - 2,2 kw
Masa - 1710 kg
7.Trusă pentru presare semiuscată
Productivitatea - 1200 buc/h
Numărul de forme presate - 2 buc
Presarea maximă - 20 Mpa
Puterea motorului - 6 kw
Masa - 7,9 t

Borderoul utilajului se îndeplineşte conform prevederilor din tabelul de mai jos , în

conformitate cu fluxul tehnologic stabilit .
 Tab . 5

Denumirea şi Unitatea Numărul de Puterea motorului , kw

caracteristica de unităţi a
utilajului măsură utilajului unităţi totale Notă
Alimentator cu
sertar
buc 1 22 22
Valţuri dezinte-

grante de tip buc 1 20 20

CM - 12
Separator
electromagnetic
buc 1 2,7 2,7
Ciur vibrant

CM - 652 A buc 1 10 10
Moară cu bile

CM - 436 buc 1 12,5 12,5

Cărucior
electric
buc 1 2,2 2,2
CMC - 946
Trusă pentu
presarea
semiuscată

CM - 457
buc 1 6 6
Σ E = 75 , 4 kw
 7. Productivitatea sectorului proiectat

Datele pierderilor posibile ale procesului de producţie pentru fiecare

secţie , linie , sector tehnologic sunt :
Tab . 2
Articole Pierderi ,%
produse Materie primă Turnare Uscare Ardere Rebut ,
Depozit, Transport produs
finit
Încărcare
Descărcare
Materiale 2 1 2 3 2 2
de zidărie

Productivitatea fiecărei secţii , sector , linie tehnologică se controlează cu

formula :

P0
Pc =
R
1−
100

unde : Pc – productivitatea sectorului calculat

Po – productivitatea sectorului ce urmează după cel calculat

R – pierderi şi rebut de producere , %

 Tab . 3

Denumirea Unitatea Formula Productivitatea

de productivităţii În an În zi În schimb În oră
Sectorului
măsură
tehnologic anuale Pa Pzi Ps Ph
Rebut , buc. 1142857 3571 1190 148
Produs
finit
Ardere buc. 1166181 3644 1215 152
Uscare buc. 1202248 3757 1252 156
P0
Turnare buc. Pc = 1226784 3834 1277 159
R
1−
Transport buc. 100 1239176 3872 1291 161
Depozit, buc. 1264465 3951 1317 164
încărcare ,
descărcare
 8. Calculul resurselor materiale

Materia primă pentru producerea elementelor ceramice sunt caolienele şi argilele cu

adaus ( degresanţi , plastifianţi ).
Componenţa chimică a diferitor mase argiloase din natură diferă. Cele mai
răspîndite tipuri de argilă au următoarea componenţă :

- Si O2 - 65,3 ... 69,6 %

-Al2O3 – 22,18 ... 24,14 %
- Fe2O3 - 0,22 ... 0,44 %
- TiO2 - 0,22 ... 1,1 %
- CaO - 0,32 ... 0,43 %
- Na2O - 0,08 ... 0,1 %
- SO3 - 0,12 %
Alţi acizi - 7,88 - 8,85 %

Si O2 se află în argilă în stare stîngenită ( în componenţa mineralelor ) şi în stare

liberă (nisip). Conţinutul înalt de Si O2 duce la prezenţa cantităţii mari de nisip în
materia primă argiloasă ; la porozitatea înaltă a cioburilor şi rezistenţă mecanică
mică . Pentru argilă cu conţinut înalt de Al2O3 este necesară temperatura de ardere
mai înaltă.
În argilele cu conţinut mic de Al2O3 se micşorează rezistenţa articolelor .
 Componenţa granulometrică a argilei uşor fuzibile este legată de componenţa
minerologică . Particolele mai mari decît 10 mm este prezentat în special restul
mineralelor principale .
Fracţia 10 – 15 cm este prezentată cum în stare de rămăşiţe a materialelor primare
aşa şi în cantităţi mici a mineralelor secundare , particolelor cu dimensiuni mai
mici de 5 mm ; este compusă din mineralele argiloase caolemit, montmorilonit şi alte
minerale de formaţiuni secundare .
Particolele cu dimeniuni mai mici de 5 mm conţine substanţe argiloase ce
determină proprietăţi principale a materiei prime .
Caolinele constau din minereuri Al2O3 × Si O2 × 2H2O şi conţin particole mai mici
0,01 mm ,după ardere caolinele păstrează culoarea albă .
Tab .
4

Materia Unitatea Norma de Necesarul de materiale

consum la
primă de
unitate de În an În zi În Pe oră
măsură articol schimb

Argilă Kg 3,2 4046293,6 12644,6 4214,8 526,8

Nisip Kg 0,6 758680,05 2370,8 790,29 98,8
Apă Kg 0,2 252893,35 790,3 263,4 32,9

Componenţa materiei prime este :

Argilă - 80 % Masa unei unităţi de articol
Nisip - 15 % este 4 kg
Apă - 5 %

Consumul de materie primă poate fi calculată după formula :

 ρAM
G = ------------------------------------- ; w = 8 % = 0,08
[(100-w)/100] × [(100-R)/100] R = 12 % = 0,12

9. Calculul resurselor energetice

Pentru calculul consumului energiei electrice se folosesc datele

borderoului utilajului şi se îndeplinesc calculile după grupele de utilaj
conform tabelului :

Tab . 6
Denumirea Puterea Fondul Coeficientul Coeficientul Necesarul
sectorului totală a anual a utilizării în alimentării de energie
motoarelor timpului timp conform electrică în
de lucru puterii an
Kw Kw
Kw Kw
Producerea 75,4 7680 0,92 0,85
cărămizii
 Kw
E a .u =
∑E u * K u * Ka. p * T * K p. p
=
75,4 * 0,95 * 0,85 * 7680*1,5
= 754723,84
µ 0,9

Se îndeplineşte bordeoul necesităţii în resurse energetice conform

tabelului :
Tab . 7

Denumirea Unitatea Norma de Consumul

de consum la Pe oră Pe Pe zi ]Pe an
măsură unitate de schimb
articole
Apă m3 0,013 2 16 48 15360
tehnologică
Abur T 0,0002 0,03 0,24 0,72 2304
tehnologic
Aer m3 0,0089 1,3 1,04 31,2 3328
comprimat
Combustibil τ 0,000068 0,01 0,08 0,24 76,8
Energie Kw * h 0,675 98 784 2352 752640
electrică
 10. Compartimentul tehnico economic
*Consumul materiei prime şi materiale :
Argilă = 4046293,6 Kg / an
Nisip = 75868,05 Kg / an
Apă = 252893,35 Kg / an
*Consumul de resurse energetice :
Apă tehnologică = 15360 m3 / an
Abur tehnologic = 2304 T/ an
Aer comprimat = 3328 m3 / an
Combustibil = 76,8 T / an
Energie electrică = 752640 Kw / an
*Volumul de muncă

mt * n * N * t
Vm = K = 0,2
P
ml-numarul de muncitorilor lucratori;
 n-numarul zilelor de lucru in an;
N-numarul de schimburi in zi;
t-durata unui schimb,h;
P- productivitatea anuala a sectiei,liniei tehnologice;

K = 0,975 n = 320 t=8

mt = 30 N=3 P = 1120000

*Productivitatea muncii

; ms= ml * Kp
P
Pn =
ms

Pn-productivitatea muncii in exprimare naturala

P-productivitatea anuala a sectiei liniei
ms-numarul de muncitori principali dupa state;
ml- numarul de muncitori principali lucratori dupa state;
kr- coefcientul recalcularii muncitorilor lucratori conform statelor;
; Dl = 365 – Dne ; Dne = 141 zile
n
Kr =
De

De = 365 – 141 = 224 zile

; ms = 15 * 1,43 = 21,45
320
Kp = = 1,43
224
Pn = 1120000 / 21,45 = 52214,4

11. Tehnica securităţii.Protectia mediului

Tehnica securităţii este un sistem de măsuri organizatorice şi tehnice şi
mijloace care nu permit o influenţă a factorilor periculoşi asupra muncitorilor.
Conform regulilor tehnicii securităţii se determină măsurile cu caracter tehnic de
protecţie a lucrătorilor , de pericolul productiv (dotarea utilajelor şi maşinilor cu
îngrădiri şi dispozitive de siguranţă).
 Sistemul protecţiei muncii mai include şi normele igienei muncii. Normele
sanităriei de producţie prevăd limitele admisibile pentru conţinutul de praf ,
gaze, şi aburi în aerul încăperilor de producţie: temperatura şi umiditatea
aerului, intensitatea şi volumul zgomotului.
Îndeplinirea regulilor protecţiei muncii la întreprindere este controlată de
inspectorii tehnici ai sindicatelor , de comisiile fabricilor, uzinelor şi a
atelierelor. Inspectorul tehnic a sindicatului are dreptul de-a verifica
întreprinderile pe care le deserveşte în orice timp al zilei, să dea instrucţiuni de
înlăturare a neajunsurilor în cadrul protecţiei muncii să-i tragă la răspundere
administrativă şi juridică pe cei ce au încălcat regulile protecţiei muncii. La
rîndul lor muncitorii sînt obligaţi să respecte disciplina şi să îndeplinească
regulile în interiorul întreprinderii, la timp să facă curat la locul de muncă şi să
dea în primire schimbului următor locul curat şi în plină funcţiune.
Dacă regulile şi normele tehnicii securităţii nu sînt îndeplinite răspunzătorii
pentru aceasta sînt acei lucrători ai întreprinderilor care asigură condiţii de
muncă sigure, la sectorul dat (maestrul, şeful secţiei, mecanicul principal).
Starea condiţiilor de muncă este controlată de comisiile sindicatelor a uzinelor,
fabricilor şi secţiile , de asemenea şi de inspectorii publici pe protecţia muncii.
Respectarea regulilor protecţiei muncii, cunoaşterea regulilor tehnicii
securităţii de către lucrători permite de-a preveni şi înlătura accidente în
producţie, a traumelor şi bolilor profesionale.
Studierea întrebărilor în legătură cu conducerea sigură a lucrărilor se
înfăptuieşte din contul petrecerii a instructajului introductiv, la blocul de muncă
şi periodic al tehnicii securităţii muncii. Petrecerea instructajului şi învăţarea
muncitorilor să conducă sigur lucrările, are ca scop să explice muncitorului
obligaţiile funcţiei lui şi particularităţile construcţiei utilajului la care el va lucra:
– conţinutul cerinţelor instrucţiunii cu privire la protecţia muncii pentru
profesia sa
– funcţia îngrădirilor, mijloacelor de protecţie şi de semnalizare;
– cerinţele securităţii munci la utilizarea instrumentelor,
 - ordinea aplicării şi folosirii mijloacelor individuale sau colective de
protecţie a muncitorilor la îndeplinirea tuturor operaţiunilor procesului de lucru,
cerinţelor securităţii antiincendiare în secţie şi la locul de lucru.
Tehnica securităţii joacă un rol important pentru muncitorii de la uzine,
încălcarea ei duce la urmări grave.
Este interzisă curăţirea valţurilor în timpul lucrului . În cuptoarele care sînt
folosite în industria materialelor ceramice se utilizează diferite tipuri de
combustibil. Un pericol deosebit îl prezintă utilizarea combustibilului lichid.
Toate conductele care se folosesc pentru alimentarea cuptorului cu combustibil
trebuie să aibă o lopată de cuplare şi zăvoare automate. Încărcarea şi descărcarea
cuptorului să fie blocată. Procesul arderii combustibilului trebuie să fie bine
regulat. Descărcarea din cuptorul de producţie gata trebuie să fie nu mai mare de
50ºC. Gazele pînă la aruncarea lor în atmosferă se curăţă cu scopul de a proteja
mediul înconjurător. În camerele unde se lucrează cu substanţe chimice
inflamabile e necesar să fie puse lăzi cu nisip în caz de incendiu.
Lucrările de reparaţie în instalaţiile de uscare trebuie făcute în haine speciale
şi mască de aer. Secţiile de uscare trebuie să fie echipate cu instalaţii de
ventilaţie.
La lucru se admit persoane care au studiat profesia şi regulile tehnicii
securităţii de conducere a lucrărilor.
Protecţia mediului înconjurător
Ocrotirea mediului înconjurător reprezintă un sistem de acţiune de stat şi
publice care asigură păstrarea mediului natural.
Se organizează sisteme de control automatizate
Producerea articolelor ceramice este legată de eliminarea gazelor de fum,
prafului şi alte substanţe dăunătoare, ce pot duce la poluarea atmosferei, apei şi
teritoriul întreprinderii. Soluţionarea problemelor ocrotirii mediului în industria
ceramicii de construcţii se înfăptuieşte prin studierea multilaterală a întrebărilor
în legătură cu diminuarea poluării mediului înconjurător cu gazele eliminate de
la cuptoarele de ardere a ceramicii, ocrotirea resurselor acvatice prin curăţare
apelor reziduale, desprăfuirea aerului la punctele tehnologice principale (secţia
de preparare a amestecului de materie primă, secţiile de presare etc.).
Principalele măsuri de prevenire a poluării mediului înconjurător este
întrebuinţarea utilajelor şi mecanismelor pentru curăţirea gazelor de la
cuptoarele de temperatură înaltă şi a aerului prăfuit. La întreprinderi permanent
se controlează compoziţia şi cantitatea eliminărilor dăunătoare în atmosferă,
inclusiv SO2 şi SO3 , cantitatea admisibilă de substanţe dăunătoare în gazele
eliminate.
Concasoarele şi morile pentru mărunţirea materiei prime, presele, uscătoarele
elimină mult praf şi de aceea ele sînt înzestrate cu instalaţii de desprăfuire –
cicloane şi filtre. În scopul aspirării şi desprăfuirii sînt prevăzute soluţii,
îndreptate spre curăţirea maximă a gazelor eliminate şi a aerului aspirat şi
coborîrea pînă la norma sanitară a eliminărilor în atmosferă şi asigurarea
condiţiilor de muncă sanitaro – igienice normale la locurile de muncă. Este
necesară o supraveghere permanentă asupra pierderilor de producţie,
eliminărilor şi acumulărilor produselor procesului de producţie în atmosferă, sol
şi bazine acvatice .
 Bibliografie
1) Dinescu , Radu , Surdeanu , Tudor
„Ceramica din oxid de aluminiu”
Bucureşti , Editura tehnică 1979
2) Budnikov P. P., Berejnoi Ă. S., Bulavin I. A.
„Tehnologia produselor ceramice şi refractare”
Bucureşti , Editura tehnică 1960
3)Tehnologia ceramicii şi materialelor refractare
Îndrumări metodice ; Chişinău 2003
4) Dinescu , Radu
„Bazele tehnologiei ceramicii şi refractarelor”
Bucureşti , Editura tehnică 1966
5) Августиник А. И.
«Керамика»
Москва, Стройздат 1973
6) Кошляк Л. Л. Колиновский
«Производство изделий строительной керамики»
Москва, Высшая школа 1985
7) Канаев В. К.
«Новая технология строительной керамики»
Москва , Стройздат 1990
8)Волково Ф.
«Общая технология керамических изделий»
Москва, Стройздат 1983
 MinisterulEducaţiei şi Ştiintei al R. Moldova
UniversitateaTehnică a Moldovei
FacultateaUrbanism şi Arhitectură
Catedra: Ingineria Materialelor şi Articolelor de Construcţie

Proiect de curs
la disciplina: Tehnologia materialelor de finisare
Tema: “Cărămida cu angobă”

A efectuat:st.gr.IMAC – 071 Golub Victoria

A verificat: prof. univ. Rubliceanu Aurelian
 Chişinău 2009

Cuprins:

1. Istoria apariţiei..........................................................................................1
2. Nomenclatura............................................................................................3
3. Caracteristicile materiei componente materiei prime...............................5
4. Regimul de lucru al întreprinderii.............................................................7
5. Alegerea şi argumentarea schemei tehnologice........................................8
6. Alegerea şi argumentarea utilajului tehnologic de bază şi caracteristicile
lui...............................................................................................................9
7. Productivitatea sectorului proiectat.........................................................12
8. Calculul resurselor materiale...................................................................14
9. Calculul resurselor energetice.................................................................16
10.Compartimentul tehnico economic......................................................18
11.Tehnica securităţii. Protecţia mediului.................................................