Sunteți pe pagina 1din 8

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE

MIXTE METALO - CERAMICE IN ZONA FRONTALA

Slefuirea reductionala a dintelui pentm o CMMC m zona frontala se face m urmatoarele


limite(. 12.46.):
- Suprafetele vestibulare m zonele
vizibile se reduc imiform, cu cel putin
1,5
mm, pentm
a
asigura
spatiu scheletului metalic rigid (0,3-0,5
mm) si cel putin Imm pentru ceramica.
Din spatiul de Imm rezervat ceramicii
0,2-0,3
mm
va
reprezenta opacul cu care se
mascheaza metalul, iar restul masa de
baza si incizal pentru a da o anumita
profunzime culorii.

Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm pentru a putea conforma


marginea incizala ceramica subtire, translucida, cu aspect natural
Suprafetele proximale se reduc cu minimum 1 mm, masurarea facandu-se la colet. Se
asigura astfel spatiu mai mare in zona de contact interdentar pentm masa translucida de
ceramica, cu efect estetic si se conserva stmcturile dentare m zona de colet cu valoare estetica
mai scazuta.
Slefuirea fetei palatinale variaza m functie de conformarea scheletului metalic si raporturile
ocluzale. Cand suprafata palatinala a coroanei va fi metalica se indica o reducere cu 0,5 mm.
Cand conturul va fi refacut din ceramica si exigentele estetice sunt mari se slefuieste cel putin 1
mm. Daca nu se asigura spatiu suficient, in urma slefuirilor selective se descopera portelanul de
masa sau opac cu efect potential abraziv asupra dintilor antagonisti.
Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor coronare:
1. slefuirea marginii incizale;
2. slefuirea fetei vestibulare;

3. slefuirea fetelor proximale;


4. slefuirea fetei orale;
5. rotunjirea muchiilor;
6. defmitivarea pragului gingival. Instrumentar necesar
Instmmente diamantate cilindro-conice cu varfrotunjit (cu granulatie medie pentm
reducerea volumului, granulatie fina pentru finisare).
Instmment diamantat efilat.
Instmment diamantat m forma de minge de mgby sau roata de moara (pentm reducerea
orala a dintilor frontali).
Instmment diamantat cilindro-conic cu varfplat (pentm prepararea pragului).
Freze de fmisare.
Sonda parodontala.
Dalta si conformator de unghiuri.
Tehnica de preparare a bontului
Inainte de inceperea prepararii, se poate face la fel ca si m cazul oricarui alt tip de preparatie: o
cheie cu ajutoml careia se poate urmari corectitudinea reducerii suprafetelor dentare. Se aplica
siliconul chitos cu reactie de condensare pe suprafetele vestibulare si orale ale dintelui sau
dintilor ce urmeaza a fi preparati. Cheia se extinde si la nivelul dintilor vecini (. 12.47.a)

. 12.47. Confectionarea unei chei din silicon chitos pentru a urmari corectitudinea
reducerii suprafetelor dentare pentru o CMMC: a- siliconul chitos aplicat pe suprafetele
vestibulare si orale ale dintelui ce urmeaza sa fie preparat si pe dintii adiacenti;b aplicarea jumatatii vestibulare a cheii din silicon chitos pentru a veritica adaptarea sa
corecta (93)

Se realizeaza un index vestibular prin sectionarea cheii din silicon chitos de-a lungul
muchiilor incizale ale amprentelor dintilor. Segmentul gingivo-vestibular format in acest fel este
plasat pe dinte pentru a-i verifica adaptarea (. 12.47.b). Daca contuml suprafetei vestibulare a
dintelui va fi modificat semnificativ de catre restaurare, indexul trebuie facut dupa un model
diagnostic pe care anterior s-au realizat cu ceara modificarile propuse.
Un index medio-sagital poate fi realizat prin sectionarea cheii din silicon chitos din zona
gingivo-vestibulara spre cea gingivo-orala de-a lungul liniei mediane a dintelui ce urmeaza a fi
preparat. Acest index ofera o imagine mai buna a reducerii totale, incluzand aspectele incizale si
orale, dar nu asigura nici o informatie despre reducerea vestibulara in sens mezio-distal. Medicul
trebuie sa decida care index asigura cele mai utile informatii. Se pot realiza doua chei daca
practicianul are timpul necesar sa faca acest lucru.
1. Slefuirea marginii incizale
Pentru a asigura o slefuire uniforma, in limitele mentionate, se indica realizarea unor santuri de
orientare cu ajutorul unor instmmente diamantate calibrate cilindro-conice cu varf plat. La
nivelul marginilor incizale se fac incizuri in profunzime de 2 mm. Instrumentul diamantat
trebuie sa fie paralel cu marginea incizala. La nivelul suprafetei vestibulare santurile vor fi
dispuse in doua uri, avand o adancime de 1,2 mm injumatatea de colet si 1,5 mm in jumatatea
incizala (. 12.48.a)

. 12.48. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona frontala (incisiv central
maxilar):

a- santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a supratetei vestibulare;


b - slefuire reductionala a marginii incizale (93)

Urmarind profunzimea santurilor de orientare se slefuieste marginea incizala intr-un


paralel cu conturul natural al marginii incizale sau suprafetei ocluzale. Daca slefuirea
reductionala este insuficienta se pierd avantajele estetice conferite de ceramica. Prin reducerea
incizala se obtine o buna vizibilitate asupra suprafetelor axiale si a zonei gingivale (. 12.48.b).
2. Suprafata vestibulara se va realiza in doua uri, cervical si incizal, urmannd conturul natural
al dintelui. Planul cervical va determina axa de insertie a restaurarii fmalizate. Planul incizal
asigura spatiul necesar pentru ceramica.Acest tip de slefuire reductionala se numeste
biofimctionala' si asigura convexitatea incizo-gingivala si mezio-distala (. 12.49.).
Initial se slefuieste portiunea incizala a fetei vestibulare urmarind desfiintarea santurilor de
orientare prin reducerea structurii restante intre acestea, cu ajutorul instmmentelor diamantate
cilindro-conice cuvarfplat (. 12.50.a).
Zona gingivala restanta se reduce de aceeasi maniera pana la distanta de Imm de creasta gingiei
libere. Cu ajutoml unei freze cilindro-conice din carbura de tungsten se netezesc suprafetele si se
conformeaza pragul gingival care se prelungeste in jumatatea vestibulara a fetei proximale (.
12.50.b).

. 12.49. Cand dintele este preparat pentru a i se aplica o coroana mixta, suprafata
vestibulara trebuie redusa in doua uri, uniil aproape paralel cu axa de insertie si altul paralel
cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare ale dintelui (a). Reducerea numai in ul paralel
cu axa dc insertie poate determina un spatiu insuficient pentru ceramica in 1/3 incizala,
ceea ce constituie o eroare comuna (b). Reducerea intr-un , carc creeaza spatiu adecvat
pentru restaurare atat in zonele incizale cat si frontale, se va apropia periculos de pulpa din
zona mezio-vestibulai-a mijlocie si poate produce, de asemenea, o preparare exagerat
conica (c).

. 12.50. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC frontala (incisiv central maxilar): aslefuirea reductionala a portiunii incizale a t'etei vestibulare; b - slefuirea reductionala a
portiunii gingivale a tetei vestibulare si conformarea pragului

3. Slefuirea suprafetelor proximale se face cu instmmente diamantate efilate, subtiri, montate


m piesa de turbina (. 12.51.a). La turatiile conventionale se pot folosi discuri active pe o singura
fata, dar acest instmment este azi depasit.
Instmmentul diamantat este plasat la 1-l,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent.
Slefuirea reductionala se face pana m apropierea varfului papilei interdentare. in cursul
dententivizarii se urmaresc principiile biomecanice de asigurare a retentiei prin convergenta de
60 a celor doua suprafete proximale.
4. Slefuirea suprafetei palatinale
Suprafata palatinala supracingulara se slefuieste cu o piatra mica de moara sau cu un instmment
diamantat in forma de minge de mgby (. 12.51.b). Daca suprafata orala a CMMC va fi metalica
este suficienta o reducere de 0,5 mm la acest nivel. in cazul cand CMMC va prezenta la acest
nivel si material ceramic, se indica o reducere orala de 1-l,2 mm.
Suprafata palatinala subcingulara va fi conformata ca un perete axial deretentivizat care
realizeaza o convergenta de 6-l0 cu portiunea gingivala a fetei vestibulare. Se asigura astfel
conditii de retentie pentru coroana. Terminatia este in chanfrein, ca pentru orice coroana tumata,
care se prelungeste injumatatea orala a fetei proximale (. 12.51.c).
Rotunjirea muchiilor si defmitivarea pragului gingival, constituie etapa finala a prepararii
bontului. Rotunjirea muchiilor urmareste aceleasi obiective ca la orice coroana tumata. Deosebit
de importanta este la CMMC eliminarea punctelor de concentrare de stress.

. 12.51. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC frontala (incisiv central maxilar):
a slefuirea fetei proximale; b slefuirea reductionala a suprafetei palatinale
supragingulare; c sletuirea supratetei palatinale axiale.

ura 12.52. reprezinta schema unei preparari pentru o CMMC pe un incisiv central maxilar cu
mentionarea functiilor biomecanice pe care le indeplineste fiecare detaliu al preparatiei.
Pragul gingival nu este imiform, ca la coroanele de invelis ceramice. La nivelul fetei
vestibulare pragul va avea o latime mai mare pentru a asigura rezistenta componentelor metaloceramice si un strat suficient de gros de material ceramic pentm asigurarea unui aspect cat mai
natural restaurarii. Pragul vestibular va fi prelungit la nivelul suprafetelor proximale pe o distanta
impusa de considerentele estetice.
. 12.52. Schema prepararii
unui dinte pentru o CMMC
(incisiv central maxilar). 1.
Chantrein: integritate
marginala. 2. Reducere
axiala: retentie, stabilitate
si rezistenta structurala.3.
Incizura incizala: rezistenta
structurala. 4. Aripioara:
retentie, rezistenta,
conservarea structurilor
dentare 5. Prag: rezistenta
structurala

Pentru a face economie de tesuturi dure dentare zona terminala a fetei orale, prelungita pe restul
suprafetelor proximale va avea o forma de chanfrein. Sunt zone, m general, fara valoare estetica
ce vor intra m contact doar cu metalul.
Prin conformarea diferentiata a formei si latimii pragului pe suprafetele proximale axiale
din dreptul

intalnirii celor doua tipuri de preparari rezulta o aripioara', care va trebui conformata
paralel cu suprafata gingivala a fetei vestibulare.
Pragul gingival in zona vestibulara se poate conforma in patru feluri (. 12.53.).
Pragul cu bizou este terminatia cervicala care asigura cea mai buna inchidere marginala a unei
restaurari metalo-ceramice. Colereta metalica, care se adapteaza la prag, asigura cea mai
buna stabilitate marginala m cursul arderii ceramicii. Desi este forma cea mai raspandita de
preparare, m ultimii ani, crescand exigentele estetice au fost formulate diverse critici:.
colereta metalica subgingivala coloreaza inestetic in albastru-cenusiu marginea gingivala, mai
ales, la cei care prezinta o gingie libera subtire;
mascarea coleretei metalice in profunzimea santului gingival va avea drept rezultat inflamatia
gingivala;
acoperirea coleretei metalice cu ceramica (practica
extrem de gresita si totusi frecvent practicata
la CMMP) nu este o solutie. Marginile vor fi
supraconturate, efectul estetic dubios, influenta asupra
parodontiului marginal absolut nefavorabila prin actiune
mecanica si porozitatea ceramicii;
pentru ca bizoul sa ofere rezistenta coleretei metalice la
fortele de distorsionare ce apar .in cursul arderii ceramicii
trebuie sa aiba un unghi de 70-80, ceea ce atrage dupa
sine o margine metalica prea groasa.
Cu toate criticile ce i se aduc, prepararea cu prag si bizou
ramane cea mai raspandita deoarece tehnicile metaloceramice sunt mai simple si mai putin sensibile.

. 12.53. Zona terminala vestibulara la CMMC a


- prag cu bizou; b - prag inclinat;
c - prag drept; d - chanfrein

Infundarea subgingivala a pragului se face dupa largirea temporara a santului gingival, iar bizoul
se creaza cu varful unei freze de chanfrein. Pentru definitivarea pragului si a bizoului se folosesc
instmmente diamantate cu granulatie fma.
Pragul inclinat. Prepararea bontului cu prag inclinat urmareste suprimarea coleretei metalice
inestetice, dar mentine o margine metalica cu ajutoml careia sa se previna contractia portelanului
in cursul sinterizarii. Se reproseaza acestei tehnici ca se intilnesc prea multe straturi heterogene:

dinte, ciment, metal, portelan opac si gingival, ceea ce favorizeaza acumularea de placa
bacteriana. Prepararea pragului se face cu instrumente de mana.
Prag drept de 90 CMMC se confectioneaza prin diferite tehnici, care in esenta urmaresc
acelasi scop: imbunatatirea efectului estetic prin jonctiune cap la cap' a ceramicii cu pragul
gingival al bontului. Marginea metalica se intinde pana la prag.
Recent s-a pus la punct o solutie hibrida, care combina rezistenta metalo-ceramicii cu
estetica coroanei din ceramica. Marginea coroanei este complet ceramica in treimea cervicala a
zonei vestibulare, in rest este metalo-ceramica. Se indica la restaurari unitare sau proteze fixe m
edentatii unidentare m zona frontala cand linia surasului este inalta si se vede gingia (11).
Chanfreinul. Indicatiile acestei terminatii se vor limita la dinti cu coroana clinica lunga si m
zona furcatiilor pentru a preveni pulpectomizarea lor.
In faza actuala a dezvoltarii metalo-ceramicii se pare ca nu se poate renunta la colereta
metalica. Mascarea ei subgingivala nu este intotdeauna eficienta din punct de vedere estetic si
prezinta riscul afectarii parodontiului marginal.
Prepararea in chanfrein, la o adancime care se apropie de a pragului drept, isi gaseste aplicarea
intr-o varianta tehnica de mascare a coleretei metalice (blend gold technique').
Aceasta metoda permite plasarea marginilor coroanei la nivelul crestei gingiei libere, avantajul
biologic asociindu-se celui estetic.
Marginea coroanei metalice se bizoteaza. Se arde un prim strat de opac peste care se aplica un
amestec de aur, un nou strat de opac si urmeaza o noua ardere a portelanului. In rest fazele sunt
cele obisnuite pentru CMMC.

S-ar putea să vă placă și