Sunteți pe pagina 1din 118

INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

MOTTO :

UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA


UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU
ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE
NU-L MAI POATE DARUI .

CUPRINS :
Partea I :
1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ;
2.Prezentarea bolii :
-definitie ;
-etiologie ;
-manifestari clinice ;
-diagnostic clinic si diferential ;
-investigatii paraclinice ;
-evolutie si prognstic ;
-complicatii ;
-tratament .
Partea a II a :
1.Notiuni despre nursing :
=definitie ;
=teoria Virginiei Henderson pe scurt ;
=functiile si rolul asistentei medicale .
2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian :
-internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea
documentelor , transportul , primirea in sectie .
3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian :
-baia , lenjeria , masa .
4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian :
- comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere
psihica ) ;
- functiile vitale ;
- urmarirea aparitiei complicatiilor .
5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist
ovarian :
=participarea asistentei la examenul clinic general ;
=participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist
ovarian ( fise tehnologice ) .
6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :
-ingrijiri in urgenta ;
-ingrijiri pre- si postoperatorii .
7.Educatia pentru sanatate .

8.Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport ,


pregatire fizica si psihica ) .
Partea a III a :
Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) .
Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea
pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente nota personala )
.
Bibliografie .

CONTINUTUL LUCRARII :

Lucrarea contine trei parti in care sunt incluse : notiuni de anatomie si fiziologie
referitoare la aparatul genital feminin , respectiv ovarului . Sunt prezentate
definitia , etiologia , manifestarile clinice , diagnosticul clinic si diferential ,
investigatii paraclinice , evolutie si prognostic , complicatii si tratament .
Partea a doua a lucrarii cuprinde :
= notiuni despre nursing ( definitie , teoria Virginiei Henderson pe scurt ,
functiile si rolul asistentei medicale ) ;
= asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian ( intrarea ,
preluarea si gestionarea efectelor bolnavei cu chist ovarian , pastrarea
documentelor , transportul , primirea in sectie ) ;
=asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian ( baia , lenjeria ,
masa ) ;
= supravegherea pacientei cu chist ovarian ( comportament pozitie ,
expresie , somn , pofta de mancare - , functiile vitale , urmarirea aparitiei
complicatiilor ) ;
= participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei
(participarea asistentei medicale la examenul clinic general si la investigarea
paraclinica a bolnavei cu chist ovarian fise tehnologice ) ;
=ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian ( ingrijiri in urgenta , pregatire
pre- si postoperatorie ) ;
= educatia pentru sanatate ;
= externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport) .
Partea a treia a lucrarii contine prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru
trei pacienti pe trei zile ) .
La finalul lucrarii se vorbeste despre concluziile trase despre ingrijirea
pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acordate acestor paciente nota
personala .
Bibliografia lucrarii este deasemenea prezentata in finalul partii a treia unde vor
fi notate cartile si manualele de specialitate care au ajutat la realizarea proiectului
de diploma .

PARTEA I :
1 . Aparatul genital feminin notiuni de anatomie si fiziologie :

Aparatul genital feminin este format din :


- organe genitale externe :
=vulva ;
=glanda mamara ;
-organe genitale interne :
=ovar ;
=trompe ;
=uter ;
=vagin .
VULVA :
In ansamblu , vulva are forma unei fante , alungite in sens sagital . Ea
cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine .
Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de
tegument . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari , iar fata interna
vine in raport cu labiile mici .
Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana , formand comisura
anterioara , situata pe muntele pubian ( Venus ) .Posterior se unesc prin
comisura posterioara situata la mica distanta de anus .
Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase , prezentand o
fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata
interna mucoasa , in raport cu labia mica opusa .Anterior , inainte de a se uni ,
labiile mici se dedubleaza in doua pliuri :
*unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau
capisonul clitoridian ;
*celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul
clitoridian .
Posterior de clitoris , sub fraul clitoridian , se deschide orificiul sau meatul
extern al uretrei .
Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul
extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine .
Aparatul erectil al vulvei este format din :
- clitoris :organ erectil , nepereche , care poate fi omologat cu
penisul;este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii
ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate
proeminenta =glandul clitoridian ; la acest nivel se afla glande sebacee ;
- bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile , analogi corpului spongios al
penisului , situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal , in profunzimea
labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal.
6

Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul , descriind o potcoava deschisa


posterior .
Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos , iar medial si
posterior au raporturi cu glanda Bartholin .
Glandele vulvei sunt :
=glande vestibulare mici , situate pe fata interna a labiilor mici , care secreta
mucus ;
=glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta si stanga , situate de o
parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in
grosimea labiilor mari .
Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos , iar medial
cu mucoasa vaginului . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile
mici si himen . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual , secretand
un lichid vascos si dens .Infectia acestor glande se numeste bartolinita .
GLANDA MAMARA = MAMELA :
Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele,
substanta nutritiva necesara cresterii copilului .Evolutia glandei mamare este in
stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din
caracterele sexuale secundare feminine .
Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea
mamara , cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Este separata de torace prin
santul submamar .
Consistenta ei este renitenta sau moale , in functie de varsta .Volumul este redus
prepubertar , dupa care creste brusc , iar la menopauza se reduce din nou .In
portiunea sa mijlocie , glanda mamara prezinta areola si mamelonul .
Areola este o regiune care inconjoara mamelonul , de culoare bruna care
contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina , formand
tuberculii Morgagni .
In timpul sarcinii , diametrul areolei creste , se pigmenteaza mai intens , iar
tuberculuii Morgagni , devin glande mamare accesorii care secreta colostrul,
luand numele de tuberculii Montgomery . Sub tegumentul areolei se gaseste
muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei .
Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei , in al carui
varf se deschid 15 20 de orificii ale canalelor galactofore . In structura lui intra
fibre musculare ce formeaza muschiul manilar , prin contractia caruia se produce
erectia mamelonului .

Glanda mamara este formata din 12 20 de lobi , separati prin septuri


conjunctive .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii
glandulari care secreta laptele .
VAGINUL :
Este organul feminin al copulatiei . Este un canal cilindric , musculo-membranos
, extensibil si elastic , de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Prezinta
doi pereti , unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt .
Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . Vaginul se intinde de-a
lungul diafragmei pelvine , formand cu orizontala un unghi de 60 de grade.
Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este
acoperit partial de o membrana = himen .
Extremitatea superioara se insera pe colul uterin , formand fundul de sac vaginal
( anterior , posterior , si doua laterale ) . Fundul de sac posterior este acoperit de
peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas , locul unde se pot
punctiona eventualele colectii peritoneale .
Raporturi :
- anterior : vezica urinara si uretra ;
- posterior : rectul ;
- superior : uterul ;
- inferior : perineul .
Structura :
tunica externa sau adventicea , formata din tesut conjunctiv elastic ;
tunica medie sau musculara , formata din fibre musculare netede dispuse
in retea , cu un strat circular intern si unul longitudinal extern;
tunica interna sau mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat
pavimentos ; mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel
posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului
formand columnele vaginale ;
Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric .
UTERUL :
Este un organ musculo-cavitar , nepereche de forma unui trunchi de con , cu
baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului .
Uterul are trei portiuni :
corpul uterin , este portiunea superioara mai lata ;
istmul uterin , portiunea dintre corp si col ;

colul uterin , portiunea inferioara ma stramta , lunga de circa 3 cm ,


cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului ;
datorita insertiei vaginului , colul uterin prezinta un segment
supravaginal si unul intravaginal .
In interiorul uterului se afla cavitatea uterina , mai larga la nivelul corpului
uterin , care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical.
Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin
extern .
Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine , nulipare sau multipare :
la virgine si nulipare este inchis , iar la multipare este intredeschis. Dimensiunile
uterului difera : la nulipare , lungime 6 cm , latime 4 cm , grosime 2 cm .
In timpul sarcinii dimensiunile cresc , uterul devenind organ abdominal . Axul
longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis
anterior = unghi de versiune 90 100 grade . Modificarea raportului dintre corp
si colul uterin conduce la :
retroversie , uter deviat posterior ;
anteroversie , uter deviat anterior ;
lateroversie , uter deviat lateral ;
Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt
fixate.Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de
suspensie :
o peritoneul , care se reflecta de pe vezica urinara pe uter , acopera
fata anterioara , fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata
anterioara a rectului ;
o ligamentele largi sau late , sunt lame peritoneale , patrulatere , alipite
care se insera pe peretii cavitatii pelvine , superior se afla trompele
uterine ;
o ligamentele rotunde , sunt doua cordoane conjunctivale musculare
dispuse intre unghiul lateral al uterului , patrund in canalul inghinal
si se termina la nivelul labiilor mari ;
o ligamentele utero sacrate ;
o ligamentele utero-lombare .
Uterul este alcatuit din trei tunici :
tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu ,
sub care se afla tesut conjunctiv lax ;
tunica musculara sau miometru , este formata din fibre
musculare dispuse radiar , spiralat si longitudinal ; aceasta dispozitie permite
uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice ,
puternice , necesare expulziei fatului ;

Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) , dar in timp ce


arterele isi pastreaza peretii normali , venele i-au pierdut , astfel incat sangerarea
uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine ;
tunica mucoasa sau endometru , este diferita la
nivelul corpului uterin :
endometrul inveleste corpul uterin si este formata
dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande
; este hormonodependenta ;
endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande , dar mai
dezvoltate .
Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. Daca
fecundatia nu s-a produs , transformarile regreseaza , iar mucoasa se elimina
constituind menstruatia .Daca fecundatia s-a produs , transformarile continua ,
mucoasa devine apta pentru a hrani oul , numindu-se decidua .
Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina , ramura a arterei iliace
interne .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul :
- utero-vaginal ;
- ovarian .
TROMPELE UTERINE :
Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase , avand o
lungime de circa 10 cm . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se
intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar.
Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni :
uterina : este situata in peretele uterin , in care se deschid prin ostiul
uterin ;
istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al
ovarului ; este ingusta ;
ampulara : mai dilatata , care inconjura ovarul ;
infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si
care reprezinta mucoasa ; portiunea infundibulara reprezinta orificiul
abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu
exteriorul .
Trompele sunt in raport cu :
- colonul sigmoid ;
- ansele intestinului subtire .
Structura trompelor uterine :
10

seroasa peritoneala , reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv


lax cu vase si nervi ;
tunica musculara , formata din fibre musculare netede , dispuse
longitudinal extern si intern si circular mijlociu ;
tunica mucoasa , puternic cutata , formata dintr-un epiteliu cilindric
unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase .
Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Secretia mucoasa
protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Implantarea oului in
peretele trompei , datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara .
Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe , cu
hemoragie masiva .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta
chirurgicala .
Vascularizatia si inervatia trompelor uterine :
arterele provin din artera ovariana si artera uterina ;
venele sunt satelite arterelor ;
limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari , lateroaortici ;
nervii provin din plexul : ovarian , uterin ;
nervi mezenterici .

OVARUL :
Ovarul este glanda sexuala feminina . Este o glnada pereche , mixta , cu functie
exocrina ( produce celulele sexuale feminine , ovulele ) , si functie endocrina
( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . Forma si
raporturi :
Ovarul are forma ovoida , turtit in sens latero-medial si prezinta :
= 2 fete mediala si laterala ;
= 2 margini : libera si mezo-ovariana ;
= 2 extremitati : tubara si uterina .
Dimensiunile ovarului adult :
lungime ~ 3 cm ;
latime ~ 2 cm ;
grosime ~ 1 cm .
Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame , atrofiindu-se dupa menopauza .
Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar , de unde migreaza in
micul bazin , inainte de nastere .

11

Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si


acoperit de epiteliul germinativ .Ovarul este asezat in bazinul mic , in loja
ovariana .
Raporturi :
anterior si inferior :- ligamentul lat sau larg al uterului ;
- artera ombilicara ;
superior : artera si vena iliaca externa ;
posterior : -ureter ;
-artera si vena iliaca interna ;
medial : -trompa uterina si mezosalpinx ;
-ansele intestinului subtire ;
-sigmoidul ( pentru ovarul stang );
-apendicele ( pentru ovarul drept ).
Structura ovarului :
epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu , cubic sau pavimentos ;
albugineea care prezinta :
= o zona centrala sau medulara foarte vascularizata ;
= o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni
in diferite stadii evolutive sau involutive .
La nastere , foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 400000 in ambele
ovare . Dintre acestia , ajung maturi doar 300-400 , restul involueaza.
Maturarea foliculara :
Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un
epiteliu turtit , se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau
cavitar , iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf .
Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit
asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovocitul din
foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta
ovocitul secundar care este haploid .
In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Dupa
ovulatie , foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina
temporara sau de timp mai indelungat , daca ovulul este fecundat). Daca ovulul
nu a fost fecundat , corpul galben involueaza si se transforma in corp alb .
Vascularizatia ovarului :
- arterele provin din : artera ovara si artera uterina , care formeaza o arcada
preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si
maturi ;
- venele urmeaza dispozitia arterelor ;
12

- limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici .


Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive
cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare .
2 . Prezentarea bolii :
DEFINITIE :
La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice,
vegetante , endocrine , solide .
Tumorile chistice de ovar :
Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide , chisturi mucoide sau
enteroide , chisturi seroase , chisturi foliculare , luteinice , precum si
endometrioamele ovarului .
ANATOMIE PATOLOGICA :
a) chisturile dermoide :
Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) , au sediul mai ales in
dreapta , sunt mai mici de volum , adesea uniloculare , de consistenta pastoasa ,
cu parti dure .
Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben cenusiu.
Peretele chistului dermiod este gros . In interiorul chistului , pe peretele lui se
gaseste o proeminenta , papila chistului dermoid , la nivelul acestei papile se
gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea
embrionara .
Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par , unghii,
tesut nervos ) , mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos ,
cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala , tesut
tiroidian , etc .) .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba , ochi ) sau
chiar fragmente de embrion .
PATOGENIA CHISTULUI DERMOID :
Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive ,
care a fost inclusa , din cauze necunoscute , aproape de iminenta germinitiva .
b) chisturile mucoide :

13

Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Ele sunt de cele mai multe
ori unilaterale , de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri ,
cand destind considerabil abdomenul .
Forma lor este sferica sau boselata .Culoarea este obisnuit sidefic, continutul
este un lichid mucos , filant , putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos .
Histologic , peretele chistului este format din doua straturi :
un strat extern , fibros , format din tesut conjunctivo elastic , cu vase
sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat ;
un strat intern epitelial , format din celule calciforme sau cilindrice , ciliate
sau neciliate , cateodata atipice .
Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice
la acest nivel .
c) chisturile seroase :
Sunt uni sau multiloculare , cu peretele subtire si continut lichidian incolor
sau citrin , rareori brun . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri .
Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat
intern epitelial .
Stratul intern este un epiteliu unistratificat , de obicei ciliat si nesecretant .
Vegetatiile sunt destul de rare . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor
wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian .
Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii
papilomatoase fie in interior , fie in afara lor , cand se transforma in chisturi
vegetante .
d) chisturile foliculare :
Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) , cu continut
lichidian , bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite , fara
dureri , instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei , endometrul
este hipertrofiat glandulo-chistic .
e) chisturile luteinice :
Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular
peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare , dedublat de celule tecale ;
in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) .
f) endometrioamele ovarului sunt rare ;continutul lor este hematic .
14

SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR :


Durerea este inconstanta .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se
intalneste amenoree sau oligomenoree . Mai rar , evolutia chisturilor se asociaza
cu metroragii sau menoragii .
Dismenoreea este frecvent intalnita , asociata uneori cu congestia sanilor .
Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este
inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare , cu evolutie abdominala .
Compresiunea vaselor iliace , in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase
poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare ; in cazul
chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de
efort , palpitatii , puls accelerat ) .
Semnele fizice sunt variabile , dupa cum tumoarea este pelviana , abdominala
sau intraligamentara .In stadiul pelvian , la tuseul vaginal se gaseste o tumoare
rotunda , cu suprafata neteda , de consistenta remitenta , care este independenta
de uter , cu mobilitate apreciabila , spre deosebire de tumorile incluse in
ligamentele largi ce blocheaza in pelvis .
In stadiul abdominal , chistul a devenit voluminos , pierde contactul cu f.d.s.
vaginale , tinde a emigra in pelvis , dezvoltandu-se spre abdomen pe care il
deformeaza .
Examenul abdomenului ne da date concludente .La inspectie se observa marirea
de volum a abdomenului . La palpare apreciem volumul tumorii , consistenta ,
conturul regulat sau boselat .
Percutia arata matitate , cu limita superioara de forma unei linii curbe , cu
convexitatea superioara . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce
flancurile sunt sonore , elemente importante in diferentierea de matitatea
ascitica , cand flancurile sunt mate , iar regiunea ombilicala sonora .
De asemenea , matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea
pozitiei bolnavei . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al
chistului . Colul uterin este sus situat .
Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal .
Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse
lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse atat de sus incat sunt
inaccesibile .
Intr-unul din f.d.s. lateral al vaginului , se gaseste o tumoare rotunda remitenta ,
imobila .
EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE :

15

Chisturile ovariene au o evolutie lenta .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul


abdominal se face in multi ani .Cand nu survin complicatii , chistul ovarian poate
sa ajunga sa influenteze starea generala .
COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE :
= torsiunea pediculului chistului , care , de obicei este dramatica ; ea se
caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls
mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de
volum ;
= ruptura chisturilor de ovar , este o complicatie rara ; ea poate fi spontana sau
consecutiva unui traumatism ; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei
dramatic ( durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si
hipotensiune ) .
La tuseu , palpare , chistul este de volum scazut , uneori disparut . Hemoragia
intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism , torsiuni sau
punctii . Se manifesta prin marirea de volum a chistului , marirea consistentei lui
si chiar prin simptome de hemoragie interna .
= infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic ; el se poate infecta prin
punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic
;
= cancerizarea chistului : clinic , cancerizarea este manifestata prin cresterea
rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil , prin aparitia unei
ascite , punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .
DIAGNOSTIC POZITIV :
Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza
simptomelor enumerate . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca
chistul tine de uter sau de anexe :
- mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin
cand tumoarea tine de anexa ;
- existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca
tumora tine de anexe ; explorarea uterului prin histerometrie si
histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina
turtita , uterul deplasat , trompele alungite pe conturul tumorii .
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL :

16

Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina , sarcina extrauterina ,


tumorile chistice de epiplon si mezenter , rinichiul ectopic , etc .
TRATAMENT :
Este chirurgical : extirparea chistului .
INVESTIGATII PARACLINICE UTILE :
1 . Religrafia gazoasa :
Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic
nu se poate simti santul de delimitare si uterul .
2 . Celioscopia :
Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului;
permite punctia unor formatiuni chistice ovariene , localizarea sediului obstructiei
tubare , precizarea cauzelor unor dureri pelvine .
Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie
intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de
diagnostic .
Partea a II a :

I ) Notiuni despre nursing :


Definitie :
a) Definitia O.M.S. : nursingul este o parte integranta a sistemului de
ingrijire a sanatatii cuprinzand :
- promovarea sanatatii ;
- prevenirea bolii ;
- ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic , mental , psihic , handicapati ) de toate
varstele , in toate unitatile sanitare , asezarile comunitare si in toate formele
de asistenta sociala .
b) Definitia Virginiei Henderson :
Sa ajuti individul , fie acesta bolnav sau sanatos , sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare , sa ajuti individul , fie bolnav sau sanatos , sa-si
17

foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu


conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunosterea , necesare pentru a o
face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai
curand posibil .
Teoria Virginiei Henderson pe scurt :
Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt
urmatoarele :
postulate ;
valori ;
elemente :
scopul profesiei ;
telul activitatii ( beneficiarul );
rolul activitatii ;
dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate );
interventia acordata ;
consecintele .
POSTULATELE :

Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . Ele sunt recunoscute


si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .Postulatele pe care se bazeaza modelul
virginiei Henderson sunt :
orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste ;
individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale ;
cand una din nevoi ramane nesatisfacuta , individul nu este complet
intreg , independent .
VALORILE :

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori :


asistenta poseda functii care sunt proprii ;
cand asistenta preia din rolul medicului , ea cedeaza o parte din functiile
sale unui personal necalificat ;
societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor , pe care nu poate sa-l
primesca de la nici un alt personal .
ELEMENTELE :

18

Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt :


a)scopul profesiei este :
de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta
sa , in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi ;
de a favoriza vindecarea ;
de a asista muritorul spre un sfarsit demn .
Membrii acestei profesii tind spre un ideal .Fiind insa realisti , neputand sa-l
atinga , accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a
restabili independenta personelor ingrijite .
b)obiectivul :
Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul , adica persoana sau grupul
de persoane spre care este indreptata activitatea .In atingerea obiectivului se tine
cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos , formeaza un tot cu nevoi comune
tuturor fiintelor umane , dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la
un individ la altul .
c)rolul profesiei :
Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate
sa faca persoana ) , de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana
sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap .
d)sursa de dificultate :
Dificultatile intalnite la pacient , care fac ca persoana sa nu poata raspunde la
una din nevoile sale , sunt cauzate de o lipsa :
- de forta ;
- de vointa ;
- de cunostinte .
Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de
care lipsa este data sursa de dificultate .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt
toate legate de profesiunea de asistent medical .
e)interventie aplicata persoanei :

19

Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Interventia va


fi orientata asupra lipsei si consta in a spori independenta persoanei .
f) consecintele :
Sunt rezultatele obtinute .. ameliorarea dependentei sau castigarea
independentei atingerea scopului .
Functiile si rolul asistentei medicale :
Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi , familii si grupuri sa optimizeze
si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin
schimbari ale starii de sanatate .
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe )
prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi avut
forta , vointa sau cunostintele necesare .
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul
sa-si recastige independenta cat mai repede posibil Virginia Henderson .
Functiile asistentei medicale sunt :
A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa ,
temporar sau definitiv in :

ingrijiri de confort , atunci cand el nu-si poate indeplini independent


anumite functii ; ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta , de
natura bolii , de alte dificultati fizice , psihice sau sociale ;
stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii ;
le transmite informatii , invataminte , asculta pacientul si il sustine ;
este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii
mai bune de viata si sanatate .

B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie ,


de tratament sau readaptare , observa la pacient modificarile provocate de
boala sau tratament si le transmite medicului;
C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din
domeniul sanitar , social , educativ , administrativ , etc . si participa la
activitati interdisciplinare .

20

Exemplu :
- actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic , psihic , social ;
- actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale .
Alte functii :
@) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei ,
acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face
pentru el ceea ce el insusi nu poate .
Aici sunt cuprinse functiile : tehnica , preventiva , de umanizare a tehnicii , de
psiholog , ca si functiile din codul asistentei medicale :
promovarea si mentinerea sanatatii ;
prevenirea imbolnavirilor ;
ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea .
Aceasta cere din partea asistentei :
o sa acorde direct ingrijirea ;
o sa educe pacientii ;
o sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii ;
o sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara ;
o sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a
cercetarii .
@) functia educativa : educare pentru sanatate .
Aceasta functie presupune , alaturi de calitati psihologice si aptitudini
pedagogice de a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator .Rolul educativ
reiese si din reactiile pacient asistent si din relatiile de munca cu personalul in
subordine , practicanti , studenti ( educarea personalului de nursing ) .
@) functia economica : de gestionare ; gestionarea serviciului , organizarea
timpului , precizarea prioritatilor de aprovizionare ,etc .
@) functia de cercetare :
Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice , dar si aceasta pe
fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare .Asistenta ca participanta
in echipa de cercetare alaturi de medic , devine o componenta importanta .
21

Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala , multidisciplinara ,


multisectoriala ) , asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare
si mai ales cercetare in nursing .

II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist


ovarian :
Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav ;
el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate
, este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini .
Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l
menajeze cat mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul .
Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor
indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul
de ingrijire , in vederea recastigarii sanatatii celei internate .
Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca
ingrijorarea si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare .
Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa
dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita .
Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul
specialist .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se
completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate .
Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . In acest scop , acesta
va culege datele anamnestice de la bolnava , date pe care le va trece in foaia de
observatie a bolnavei .
Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat
bolnava va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va
elibera bolnavei un bon de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate
insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal , din care
un exemplar se preda bolnavei .
Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din
momentul preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija.
Hainele vor fi puse pe umerase , prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de
identitate ale bolnavei , vor fi invelite intr-o manta de doc , inchisa din toate
partile , pentru a le feri de praf , murdarie , dupa care vor fi date la magazie .
Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa
ingrijirea ce i s-a acordat , va avea un motiv in plus de a pleca multumita din
spital .
22

Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea


bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Un numar foarte mare de
bolnavi pot sa se deplaseze singuri .
O alta categorie de bolnavi , desi se pot deplasa singuri , din cauza nesigurantei
in mers , nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .Pe acesti
bolnavi , in cadrul deplasarilor in incinta spitalului , in sectie sau in alte sectii ,
este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers .
Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si
spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune , evitand
agravarea durerilor , contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari
generale multumitoare .
Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au
in vedere :
- pregatirea din timp pentru transport ;
- asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia
bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal , iar partile dureroase sa fie
menajate ) ;
- pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers ;
- pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul
transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim - ajutor .
Pastrarea documentelor :
Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Aceasta
cuprinde datele personale ale bolnavei , numarul foii de observatie , timpul de
spitalizare cu data internarii si externarii , starea la iesire , precum si numarul de
iesire al foii de observatie .
Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Foile de
observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . Ele sunt administrate se
asistenta .
Foaia de observatie este un document practic , util , pe baza caruia se dirijeaza
tratamentul bolnavei , dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . Din acest motiv , pastrarea foilor de observatie in bune conditii este
absolut necesara .
Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa , intr-un loc inaccesibil
bolnavilor , caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar
demoraliza .
Tocmai din acest motiv , nici foaia de temperatura nu se tine in salon , ci in
foaia de observatie , impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav .

23

Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional , un


motiv in plus de a fi tinute in siguranta .
La plecarea bolnavului , medicul de salon inchide evolutia bolii descriind
epicriza , definitiveaza diagnosticul , iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi
timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . Numarul din registrul alfabetic
reprezinta numarul de iesire al bolnavului .
Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii ; pe baza lui , aceasta poate fi
gasita la nevoie .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea
plecarii lor din spital , iar mai nou se stocheaza in computere .
Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului .Eliberarea o
face asistenta sefa . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial .
Primirea in sectie :
Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane , de catre asistenta
unde i se va arata patul . Cu aceasta ocazie , asistenta ii va prezenta si colegele ei
de camera , creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si
bolnava nou-intrata .
Dupa ce i s-a aratat patul , inainte de a se culca , bolnava va fi initiata asupra
regulamentului de ordine interioara al spitalului .
I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor ,
modul de functionare a aparatelor semnalizatoare , obligatiile ei in timpul
spitalizarii , drepturile ei , precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu
personalul sectiei , atragandu i - se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si
plangerile asistentei sau medicului de salon .
Dupa ce bolnava a fost culcata in pat , asistenta ii completeaza foaia de
temperatura , ii masoara temperatura , ii ia pulsul .Datele obtinute le noteaza in
foaia de temperatura .
Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita,
care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de
intenare in registrul de internare al sectiei .

III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist


ovarian :
Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de
vindecare .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si
confort . Inainte de interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai
generale , efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana.

24

Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand


in spalarea intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care
se va spala .
Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si
sa nu fie curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se
controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa
nu fie prea calda .
Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o
proteja de umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf .
Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna
cu fata , apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui ,
abdomenul , partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele ,
membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala .
Dupa limpezire , asistenta va sterge , in aceeasi ordine cu prosoape pentru
fiecare regiune , stergerea facandu-se foarte atent in special la plici ; bolnava va fi
imbracata si i se va aranja patul .
Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic , cel putin de doua ori ,
precum si spalarea lui de doua , trei ori pe luna . Dupa aceasta baie partiala corect
executata , bolnava se va simti inviorata , creandu-i o stare placuta de confort .
Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta , astfel ca va avea in
vedere si efectuarea toaletei bucale .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a
spalarii dintilor ajutand pe aceasta , pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu
apa pentru clatit gura , tavita renala , prosop , perie cu pasta de dinti , solutie
dezinfectanta pentru gargara ) .
Lenjeria :
Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste
camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . Lenjeria este
confectionata din material moale , usor lavabil .
Pentru schimbarea lenjeriei , asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa
ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . Daca bolnava poate sta
in pozitie decubit dorsal , asistenta , asezata de partea dreapta a patului , ii va
deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera .
Va ridica bolnava in pozitie sezand , apoi va aduce cu mana toata camasa stransa
din spate in fata peste capul acesteia .Apoi se scoate usor maneca de o parte si
apoi cealalta .
Daca bolnava nu se poate misca , dezbracarea ei se va face de catre doua
persoane . In acest caz , bolnava este asezata in decubit lateral , i se trage camasa

25

usor in sus pana la torace , apoi este intoarsa in decubit lateral opus , facand
aceeasi operatie , dupa care este readusa in decubit dorsal .
Una din asistente va ridica bolnava , introducand mana sub camasa , iar a doua
va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap , culcand apoi bolnava si
continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus .
Masa :
Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia
.Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste :
- sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului ;
- sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii
normale a metabolismului , cresterii si celorlalte functii ale organismului ;
- sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare , crutand organele
imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului .

IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian :


Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist
ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati , asigurandu-se astfel
relaxarea musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2
ore este un aspect important in prevenirea escarelor .
Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura
adecvata , schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program de
liniste pe timp de zi si mai ales noaptea , umidifica incaperea .
Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele
proprii , ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor
in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia .
Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta , fara sa se aplice o
dieta severa .Administrarea de lichide per os , constau in prima zi din ceai , apa ,
limonada , zeama de compot , circa 300 ml .
A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , alaturi de lichide dulci , circa
1000 ml / 24 ore . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt ,
smantana , carne fiarta .
Dupa aceea , alimentatia poate fi completa , variata , vitaminizata . Servirea
mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant , alimentele sa fie asezate cat mai
frumos , pentru stimularea apetitului , iar pacientei sa i se asigure timp suficient
pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) .

26

Legat de starea depresiva a pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata


gandurilor triste , arata calm , caldura , dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu
sentimentele pacientei , determina pacienta sa practice afirmatii despre sine
incurajatoare , sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait
aceeasi problema .
Functiile vitale :
Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si
8 si dupa amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor
scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii
peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie .
Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile
complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .
Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie
pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .
Urmarirea aparitiei complicatiilor :
Complicatiile chisturilor ovariene sunt :

torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se


caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc
, puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o
marire brusca de volum ;
ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism;
este o complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta ,
greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ;
infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta
prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu
continut septic ;
cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de
volum a chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite ,
punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi :


complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii ,
imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea
bolnavei intr-o pozitie adecvata ;
complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite
printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in
27

sensul circulatiei de intoarcere , la nevoie , conform indicatiilor


medicale - tratament cu anticoagulante ;
infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; la
indicatia medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales atunci
cand a avut o infectie inaintea interventiei .

V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic


medical al bolnavei cu chist ovarian :
Participarea asistentei la examenul clinic general :
Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita
castigarea increderii , respectarea intimatatii . La examenul clinic general ,
asistenta observa :
culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul
( posibil cancer) ;
aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos ,
eventuale localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea pilozitatii ;
aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o
crestere anormala de volum datorita unor tumori , vergeturi vechi , prezenta
circulatiei colaterale , leziuni de grataj ; la palpare , facuta cu blandete , cu mana
incalzita se poate evidentia existenta unei tumori ;
examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si
este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie
ginecologica ) .
La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii
(bartholinite ) , rupturi de perineu .Pacienta este rugata sa tuseasca , sa se
screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . La examenul
cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin, prelevarea de
secretii vaginale sau din canalul cervical .
Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitie
ginecologica , ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe .Poate fi
insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere .
Tactul rectal : este rezervat virginelor ; poate evidentia o tumora genitala sau
extragenitala , colectii in fundul de sac posterior .
Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ):
1.MASURAREA TEMPERATURII :
28

Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza .


Locuri de masurare : axila , plica inghinala , cavitatea bucala , rect , vagin.
Materiale necesare :
-

termometre maximale ;
casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile ;
recipient de solutie dezinfectanta ;
tava medicala ;
lubrifiant ;
alcool medicinal ;
ceas .

Interventiile asistentei :
o
o
o
o
o
o

pregatirea materialelor langa pacient ;


pregatirea psihica a pacientului ;
spalarea pe maini ;
se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta ;
se clateste si se sterge cu o compresa , se scutura ;
se verifica daca este in rezervor mercurul .

Pentru masurarea in axila :

se aseaza pacientul in D.D. sau in sezand ;


se ridica bratul pacientului ;
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ;
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei ,
paralel cu toracele ;
se apropie bratul de trunchi , cu antebratul flectat pe suprafata
anterioara a toracelui ;
daca pacientul este slabit , agitat , precum si la copii , bratul va fi
mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta ;
termometrul se mentine timp de 10 minute .

Pentru masurarea in cavitatea bucala :

29

se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau


pe latura externa a arcadei dentare ;
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
se mentine termometrul 5 minute .
Pentru masurarea rectala :

se lubrifiaza termometrul ;
se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele
inferioare in semiflexie asigurand intimitatea ;
se introduce bulbul termometrului in rect , prin
miscari de rotatie si inaintare ;
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ;
se mentine termometrul timp de 3 minute ;
dupa terminarea timpului de mentinere a
termometrului , acesta se scoate , se sterge cu o
compresa ;
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul
termometrului ;
se spala termometrul ;
se scutura ;
se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta
( solutie de cloramina 1 % ) .
Notarea :
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura ;
notarea unui punct pe verticala , corespunzatoare datei si timpului zilei,
socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad ;
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara , pentru obtinerea curbei
termice ;
in alte documente se noteaza cifric .
De stiut :
o in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7-8 si
dupa amiaza , intre orele 18 19 ;

30

o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului , ea


fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala ;
o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la
copii , pacientii agitati , la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale ;
inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea
bucala , pacientul nu va consuma lichide reci sau calde , nici nu va
fuma ;
o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar
cu 0 ,4 0,5 grade ;
o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati
si la cei cu afectiuni rectale ; pentru masurarea rectala , copiii mici
sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit
ventral ;
o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la
masurarea rectala , introducandu-se termometrul in vagin ; este
contraindicata in bolile aparatului feminin ; valoarea ei este cu 0,5
grade mai mare decat cea axilara ;
o pentru masurarea temperaturii corpului , se mai pot utiliza
termometre cutanate si termometre electronice .
2 . MASURAREA PULSULUI :
Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare .
Elemente de apreciat :
-

ritmicitate ;
frecventa ;
celeritate ;
amplitudine .

Locuri de masurare :
Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos:
artera radiala , femurala , humerala , carotida , temporala , superficiala, pedioasa .
Materiale necesare :
= ceas cu secundar ;

31

= creion rosu sau pix cu mina rosie .


Interventiile asistentei :

pregatirea psihica a pacientului ;


asigurarea repausului fizic si psihic 10 15 minute ;
spalare pe maini ;
reperarea arterei ;
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei ;
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor ;
numararea pulsatiilor timp de 1 minut ;
consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura,
tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii ;
unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea
curbei .

3 . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE :


Perfuzia venoasa :
Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura , a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a
organismului .
Scop :

hidratarea si mineralizarea organismului ;


administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit ;
depurativ , diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici ;
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ;
alimentarea pe cale parenterala .

Materiale necesare :
o
o
o
o

dezinfectante : alcool iodat ;


de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului , musama , aleza ;
materiale pentru dezinfectie tip I : alcool , tampon ;
instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 , 7/10, 10/10 mm
in functie de scop ; seringi , pense , manusi sterile , tampoane ;
32

o garou , tava medicala , tavita renala ;


o solutie perfuzabila , perfuzor .
Pregatire pacient :

psihic ;
fizic : pentru punctia de la venele bratului , antebratului : se aseaza
intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana
care executa punctia : D.D.
Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu
impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului ; se aseaza bratul pe pernita
si musama in abductie si extensie maxima .
Se dezinfecteaza tegumentele ; se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra
locului punctiei , strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a
comprima artera .
Se recomanda pacientului sa stranga pumnul , venele devenind mai turgescente .
Executie :

tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica ;


asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa
spalarea cu atentie a mainilor ) ;
pregateste solutia de perfuzat ;
monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi ,
(evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului ;
alege vena ( intai locurile distale , apoi cele proximale ) ;
aplica garoul ;
curata locul cu alcool de la centru in afara ;
introduce acul , branula in vena ;
scoate garoul si ataseaza tuburile , deschide prestubul ;
fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut ;
mentine locul de perfuzie , acopera cu pansament steril ;
schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se
inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) ;
schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a
precedentei .

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

33

- la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un


tampon si se retrage acul in directia axului vasului ;
- se aseaza pacientul comod , i se dau lichide caldute , daca este
permis ;
- se reorganizeaza locul de munca .
Accidente :
hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia ;
embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator ;
revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite ,
necroze ;
coagularea sangelui pe ac sau canula se previne prin perfuzarea lichidului
cu solutie de heparina .
De stiut :
toate fluidele administrate i.v . trebuie etichetate cu data , ora , medicatia
adaugata , doza ;
rata de flux = numarul de picaturi / minut ;
sursele de contaminare a perfuziei : inainte , prin manevre
necorespunzatoare si in timpul perfuziei ;
substante aditionale ;
schimbarea flaconului ;
aer poluat .
De evitat :
Folosirea aparatului de sustinere a bratului , care ar putea creste posibilitatea
compresiei vaselor sau nervilor .
4. Injectia intramusculara :
Locul injectiei il constituie muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri importante
de vase si nervi , a caror lezare ar putea provoca accidente . In muschii fesieri se
evita lezarea nervului sciatic :
- cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii

34

orizontale , care trece prin marginea superioara a marelui trohanter , pana


deasupra santului interfesier , cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale ;
- cand pacientul este culcat , se cauta ca repere punctele Smirnov
si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia
marelui trohanter ; punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele
doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu
extremitatea santului interfesier ) ;
- cand pacientul este in pozitie sezand , injectia se poate face in
toata regiunea fesiera , deasupra liniei de sprijin .
Materiale necesare :
seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de
cantitatea de solutie medicamentoasa ;
ace se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in
ambalaje separate ; se pregateste un ac de diametrul mai mare
pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare .
Pacientul :

se informeaza ;
se recomanda sa se relaxeze musculatura ;
se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral , decubit lateral ,
ortostatism , sezand ( la pacientii dispeptici );
se dezbraca regiunea .

Tehnica :

asistenta isi spala mainile ;


dezinfecteaza locul injectiei ;
se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la
seringa ;
se verifica pozitia acului prin aspirare ;
se injecteaza lent solutia ;
se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul ;
se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia ,
favorizand resorbtia ;
35

se aseaza pacientul in pozitie comoda , ramanand in repaus fizic 510 minute .

Incidente , accidente :
Durere vie , prin atingerea nervului Retragerea acului , efectuarea
sciatic sau a unor ramuri ale sale
injectiei in alta zona
Paralizia prin lezarea nervului sciatic
Hematom prin lezarea unui vas
Se evita prin respectarea zonelor de
electie a injectiei
Ruperea acului
Extragerea manuala sau chirurgicala
Supuratie aseptica
Se previne prin folosirea unor ace
suficient de lungi pentru a patrunde
in masa musculara
Embolie , prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei
intr-un vas a solutiilor uleioase
acului
De stiut :
= injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa , respectandu-se masurile
se asepsie ;
= pozitia acului se controleaza , in cazul solutiilor colorate , prin detasarea
seringii de la ac , dupa introducerea acului in masa musculara ;
= infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor
injectiilor .
5 .Administarea medicamentelor pe cale rectala :
Definitie :
Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor
.
Indicatii :
pacienti cu tulburari de deglutitie ;
pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva
( varsaturi , greturi , hemoragii ) ;
36

pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale , trecerea


medicamentelor prin ficat .
Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor :
Efecte locale :
-

golirea rectului ;
efect purgativ supozitoare cu glicerina ;
calmarea durerilor ;
atenuarea peristaltismului intestinal ;
atenuarea proceselor inflamatoare locale .

Efecte generale :
!!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona
asupra unor organe sau sisteme ( inima exemplu supozitoare cu digitala , sistem
nervos exemplu clisma cu cloral hidrat ) .
Forme de administrare a medicamentelor :
Supozitoare : forme solide conice sau ovale , cu o extremitate ascutita ,
substanta activa fiind inglobata in unt de cacao , care se topeste la temperatura
corpului
Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a
obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone .

Pregatirea administrarii supozitoarelor :


Materiale :
= manusi de cauciuc , vaselina , tavita renala , supozitoare ;
= materiale pentru clisma evacuatoare .
Pacientul :
@) pregatire psihica :

37

Este informat privitor la calea de administrare , la pozitia in care se face , la


senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor , care va disparea
dupa topirea untului de cacao .
@) pregatire fizica :
efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun
si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii
supozitoarelor cu efect general ;
pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru
administrarea supozitoarelor .
Administrarea supozitoarelor :
asistenta isi spala mainile ;
imbraca manusi sterile ;
despacheteaza supozitorul din ambalaj ;
unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o
atmosfera calda ;
departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul
anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in
anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de
sfincterul intern al anusului ;
reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile .
De evitat :
Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de
administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :


A ) Ingrijiri in urgenta :
Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist
ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor .
Pregatirea consta in :
o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ;
38

o
o
o
o

raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ;


badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ;
eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ;
golirea continutului gastric daca este cazul .

B) Pregatiri pre- si post operatorii :


Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata
pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau
ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient .
Pregatirea preoperatorie cuprinde :
1.Bilantul preoperator :
Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea
sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de
urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale .
In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si
alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange .
Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca ,
eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si
dimineata .
2.Ingrijirile specifice :
Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic
dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si
continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni
ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la
complicatii postoperatorii soc , tromboze .
3.Pregatirea locala :
Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de
operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie
generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata .
Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o
compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si

39

in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu


alcool sau tinctura de iod .
Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista
puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In
dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala .
Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu
ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si
respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si
unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate
monta o sonda permanenta .
Ingrijirea postoperatorie :
Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere :
faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne
informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul
unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul
asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ;
temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38
grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea
temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de
infectie ;
respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine
usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la
normal dupa 24 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie
pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ;
pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea
volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ;
in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca
in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai
frecvente ;
tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ;
diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula
dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi
frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un
unguent in jurul meatului urinar ;
starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal ,
chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa
operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin
40

stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va


mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin
;
restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta
medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de
pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca
peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie
apare primul semn ;
combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face
sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ;
pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza
analgezice , tranchilizante si barbiturice ;
supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste
imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina
uscat ;
reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta
severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat
varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa ,
limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa
primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore);
dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne
fiarta ; in continuare alimentatia este completa , variata , vitaminizata ;
mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce , intrucat diminua
frecventa complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza
cresterea amplitudinii respiratorii ; bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu
atentie , daca are tub de dren si sonda urinara ; varsta inaintata sau interventia
dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru
prevenirea complicatiilor sau recidivelor .

VII) Educatia pentru sanatate :


Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social .
Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata
fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Cunostintele mamei se rasfrang in
comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei .
In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita
patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare ,
praf , dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata , frecvent schimbata .

41

Jocul , viata in aer liber , miscarile , alimentatia si somnul au o importanta in


dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are
datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru
perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de
igiena .
Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si
psihica , pot aparea primele preocupari sexuale . Alimentatia bogata in vitamine ,
cu toate principiile de baza ( glucide , proteine , lipide ) , fortificarea
organismului prin exercitii fizice , scutesc fetita de imbolnaviri grave cu
repercursiuni asupra intregii sale vieti .
Pubertatea este o perioada critica . Sub influenta hormonilor , dezvoltarea
organismului este aproape terminata .Apare prima menstruatie , se dezvolta
caracterele sexuale secundare .
Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi informata
asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi
ajutata s-o combata .
Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie
zilnica , schimbarea tampoanelor , evitarea oboselii .Odihna , caldura locala ,
aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale .
Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei
aparatului genital , marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi
intemeiaza o familie , poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala nefiind
lipsita de riscuri , avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli .
Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu
privire la riscul actului sexual neprotejat , a transmiterii unor boli pe aceasta cale
si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a
aparatului genital in spacial .
Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice .
Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei ,
astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate
spitaliceasca , in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata , interventia
nu este lipsita de riscuri , inflamatiile si sangerarile nefiind rare .
Cand femeia se hotaraste sa devina mama , ea trebuie sa consulte un specialist
si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin
genetic sau alte boli cu transmitere ereditara .
Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus ,
acela de mama , pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Trebuie stiut
faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care
sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava , ori la femei care au nascut patru
copii , cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii .
42

Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani , timp necesar
pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic , sa-si refaca energia si
forta .
Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii , dominata de
incetarea progresiva a functiei aparatului genital , insotita de o serie de tulburari
cum sunt : anomalii menstruale , tulburari vasomotorii sub forma valurilor de
caldura ( bufeuri ) , osteoporoza , ateroscleroza , modificari la nivelul tractului
genito-urinar .
Femeia mai acuza : insomnie , iritabilitate , cefalee , instabilitate afectiva ,
depresie . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de
interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala .
Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de
transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor
si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie .
Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de
specialitate , de asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de
incetarea functiei de protectie a hormonilor .
In prezent , exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei
constatandu-se o crestere a sperantei de viata , a limitei varstei active .

VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian :


Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In
legatura cu aceasta , asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata
documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de
salon , in vederea formarii epicrizei .
Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia
pana in ultimul moment . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit
sunt corespunzatoare anotimpului .
Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei,
cerand sa fie aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava
indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire .
Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra
variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe
daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru
continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa
se prezinte neaparat la control .
Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si
primeasca hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului .

43

Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de
iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie
urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului .
Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Daca cererea bolnavei
concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea
sederii mai departe pentru continuarea tratamentului , atunci , bolnava va da o
declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea
spitalului .
Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Si in acest caz ( iesire la
cerere proprie ) , ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive
disciplinare , sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite.

Partea a III a :
PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3
PACIENTE PE 3 ZILE :
44

CAZUL I
CULEGEREA INFORMATIILOR
UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN
SECTIA : MATERNITATE I
1. Informatii sociale :
Nume , prenume :P.N.
Data nasterii :17-10-1967 .
Data internarii : 20-11-2001.
Data externarii : 30-11-2001.
Adresa :localitatea Titesti , sat Valea Stanii .
Situatia familiala : casatorita .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii :metroragie cu cheaguri , polakiurie , dureri
colicative la nivelul hipogastrului , tegumente palide , tahipnee ( 22 respiratii
/minut ) , tahicardie ( 91 batai / minut ) , tulburari de tranzit intestinal (constipatie
) , anxietate , insomnie , anorexie , inapetenta .
Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept .
Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos .
Medicul care ingrijeste :Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in
familie si contacti .
Mama : 60 de ani , stare de sanatate buna .
Tatal : 61 de ani , stare de sanatate buna .
Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani , ciclu regulat ,
flux normal ; nici o nastere , nici un avort .
Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul
hipogastrului , senzatie de balonare abdominala si polakiurie ; a efectuat din
proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist
ovarian drept , motiv pentru care se interneaza .
Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata .
Nu are probleme financiare cauzate de boala .

45

2.Informatii fizice :
Greutate : 47 kg .
Inaltime : 1,65 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
- aspectul gurii : normal conformata ;
- aspectul limbii : roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , incompleta , 2 carii ;
- aspectul parului : tuns scurt , ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
= semne particulare : nu prezinta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 22 respiratii
/minut ) ;
= probleme cardiace : T.A.= 100/ 40 mm Hg , tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) ;
= probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin
constipatie ;
= probleme neuropsihice : anxietate .
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce
prezinta cheaguri .
Membre :
aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
semne particulare : nu prezinta ;
mobilitatea articulatiilor :buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus , anorexie , inapetenta .
Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate :fructe ( mere ) .
Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :

46

Scaun :
-

recipient folosit : W.C.-ul .


numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile .
aspectul scaunului :omogen .
folosirea laxativelor : uneori .

Urina :
= recipient sanitar folosit : W.C.
= frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi .
= aspectul urinii : clar , transparent , de culoare galben deschis .
Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si
durata 7-8 zile .
5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti .
Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie .
6. Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .
Probleme privind somnul : insomnie .
Utilizeaza sedative : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare : oral .
Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .
8.Informatii medicale :
Grupa sanguina : AII , Rh + .
Nu prezinta alergii .
47

9.Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi
ASPIRINA 1tb /zi
DIAZEPAM 1tb /zi
DIPIRIDAMOL 3tb/zi
GLUCOZA 500 ml
DULCOLAX 1tb /zi
ANALIZA SITUATIEI :
I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Ritm respirator
Neregulat
Ritm cardiac
Neregulat
Amplitudine cardiaca
medie
Frecventa respiratorie
tahipnee(22respiratii / minut )
tahicardie ( peste 100 batai /
Frecventa cardiaca
minut )
paloare
Coloratia fetei
paloare
tegumentelor
paloare
extremitatilor
Zgomote respiratorii
silentios
antalgica
Pozitia
asimetrice
Miscari respiratorii
furnicaturi , amorteli
Irigatie celulara
ragusita
Vocea
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul ,
Functie controlata
emotiile , durerea
48

Dimensiunea socioculturala si spirituala


Obisnuinta de a aerisi
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Raportul intre
alimentele ingerate si
nevoi
Masticatie
Deglutitie
Digestia
Starea de nutritie
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , emotiile ,
stresul , durerea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Orar
Alegerea alimentelor
Obisnuinta de a servi
masa in grup , in
familie singur , mod de
a manca
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Frecventa mictiunilor
Frecventa defecarilor
Ritm menstrual
Cantitate urinara
scaun
menstra
Mirosul urinei
scaunului

Insatisfactie in legatura cu
mediul actual de aerisire
II) Nevoia de a bea si a manca
Semne de independenta
Semne de dependenta

Regim adaptat

Eficace
Usoara
Usoara
-

slabiciune

Anorexie

Neobisnuit
Perturbata

independent

III) Nevoia de a elimina


Semne de independenta
fecaloid

49

Semne de dependenta
Polakiurie
La 2-3 zile
Metroragii
Oligurie
Reduse cantitativ
Menoragie
Cloroform
-

menstrei
Senzatia la mictiune
defecare
menstruatie
Aspectul urinii
scaunului
menstruatiei
Controlul mictiunii
defecarii
Culoarea urinii
fecalelor
scurgerilor vaginale
Flux urinar
Consistenta fecalelor
Motilitatea gastrointestinala
Exudatia
Hidratarea
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul ,
emotiile , durerea
Sensul acordat
eliminarilor
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Orarul obisnuintelor
Echipament sanitar
Cerinte de intimitate
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Amplitudinea
miscarilor
Morfologie
Amplitudine articulara

dezagreabil
limpede
galben citrin
-

Disurie
Durere perianala
Dismenoree
Pastos
Prezenta de cheaguri
Efort excesiv
Efort excesiv
Brun inchis
Seros

Discontinuu in jet
Tari

Crampe , colici
Transpiratii abundente
Bilant hidric dezechilibrat

Functie controlata
-

Act neplacut

Respectat
-

Utilizarea WC-ului comun


Izolare imposibila

IV ) Nevoia de a elimina
Semne de independenta

Semne de dependenta

Independenta

Integra
Integra

50

si musculara
Mersul
Echilibrul
Capacitate de efort
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul ,
emotiile , durerea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Pozitie , activitate ,
exercitii fizice in
legatura cu rolul sociocultural
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Durata

Autonom , usor
-

Ameteli
Diminuata

Functie controlata

Respectate

V ) Nevoia de a dormi si a se odihni


Semne de independenta
Semne de dependenta
-

Calitatea somnului

Nevoia de recuperare
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul ,
emotiile , durerea
Dimensiunea sociculturala si spirituala
Ritualuri ( bauturi calde
sau reci , relaxare ,
muzica , obiecte ,
lumina ) .
Pozitie

Scurtarea numarului orelor de


somn in raport cu perioada
obisnuita
Treziri repetate , insomnie
Oboseala , ochi incercanati

Functie controlata

Incapacitate de a le realiza ;
dependenta de medicamente
Incapacitate de a adopta o
pozitie
Perturbarea orarului obisnuit

Efecte ale obligatiilor

51

sociale , ore de munca ,


timpul de odihna
VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Capacitate
Se imbraca si se
neuromusculara
dezbraca singur
Dimensiunea
psihologica
Atitudinea fata de
Acceptat
imbracat
Alegerea hainelor
Adaptata dorintelor si
circumstantelor
Dimenmsiunea socioculturala si spirituala
Efectul rolului socioPoarta imbracaminte
cultural
adecvata rolului social
VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Gradul ( valoarea )
35,5 37 grade
temperaturii corpului
Curba termica
Variatii normale
Dimesiunea psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , emotiile ,
Functie controlata
stresul , durerea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Obisnuinta de a se
incalzi ( bauturi ,
imbracaminte , aparate
Respectate
de incalzire , activitate
fizica )
VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimesiunea bio-

52

fiziologica
Capacitate
neuromusculara
Starea pielii , fanerelor
si mucoaselor
Dimensiunea
psihologica
Atitudinea fata de
curatenia corporala si
aspect
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Existenta obisnuintelor
si normelor de igiena
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Agresiuni terapeutice
Dimensiunea
psihologica
Sentimentul de bine
Imaginea de sine
Raspunsuri la un agent
stresant
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul imprejurarilor si
aparentelor socioculturale
Trasaturi
Dimesiunea biofiziologica
Reactii senzoriale
Stare mentala

Isi executa singura


toaleta
Curata , integra

Marimea sentimentului
negativ sau pozitiv
asociat cu curatenia si
aspectul exterior
Respectate

IX) Nevoia de a evita pericolele


Semne de independenta
Semne de dependenta
-

Plaga operatorie

Echilibrata

Ingrijorare , teama
-

Ineficace

Expresia intolerantei fata de


mediul spitalicesc
Ruptura ce-i asigura securitatea
X) Nevoia de a comunica
Semne de independenta
Semne de dependenta
Integre
Orientata temporo
spatial
Expresie clara a

53

Comunicare verbala
Scris
Comunicare nonverbala
( gest , privire , postura,
expresia fetei )
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , emotiile ,
stresul , durerea
Dorinta de a comunica

gandului si mesajului
scris
Usor , ritm moderat ,
limbaj precis
Posibil

Mod obisnuit

In timp ce modul de
comunicare ar putea fi
perturbat , mesajul
ramane inteligibil
Comunicare deschisa ,
atitudine de
receptivitate
Adaptata la realitate

Receptia subiectiva a
mesajului
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Comunicare eficienta
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Actele ,
comportamentele si
Sunt posibile
gesturile necesare
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
Fara influenta
umorul , emotiile ,
stresul , durerea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul unei imprejurari
XII ) Nevoia de a se realiza
Trasaturi
Semne de independenta
Semne de dependenta
Dimensiunea bio-

54

fiziologica
Actele ,
comportamentele ,
gesturile necesare
pentru realizarea nevoii
Dimensiunea
psihologica
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Rol socio-cultural si
norme sociale de munca
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Actele ,
comportamentele si
gesturile necesare
realizarii nevoii
Dimensiunea
psihologica
Dorinta de a se recreea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul unei imprejurari
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Capacitate de a
memora
Dimensiunea
psihologica
Dorinta de informare

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim
capacitatea sa de a fi
preocupata

Mentinute
XIII ) Nevoia de a se recreea
Semne de independenta
Semne de dependenta

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim
capacitatile proprii de a
se recreea

Obisnuinte de recreere
respectate
XIV ) Nevoia de a invata
Semne de inependenta

Semne de dependenta

Incapacitate de a retine

Cauta sa se informeze ,
pune intrebari

55

Capacitatea de a
intelege
Faza acceptarii bolii
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Mod de intelegere
Cunostinte si
reprezentari in raport cu
sanatatea si schimbarile
sale

Repeta mesajul mecanic


Nu accepta

Concret
Adaptari la dorinte si la
situatia sa

GRILA DE EVALUARE
Nevoia

Grad
I=independent

Grad II=
dependent
moderat
56

Grad
III=dependent
major

Grad IV=
dependent
total

1.Nevoia de
a respira si a
avea o buna
circulatie
2.Nevoia de
a bea si a
manca
3.Nevoia de
a elimina
4.Nevoia de
a se misca si
a avea o
buna
postura
5.Nevoia de
a dormi si a
se odihni
6.Nevoia de
a se imbraca
si dezbraca
7.Nevoia de
a mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
8.Nevoia de
a mentine
tegumentele
curate si
integre
9.Nevoia de
a evita
pericolele
10.Nevoia de
a comunica
11.Nevoia de
a actiona
conform

2
3

3
1

3
1
1

57

propriilor
credinte si
valori
12.Nevoia de
a se realiza
13.Nevoia de
a se recreea
14.Nevoia de
a invata

1
1
2

Rezultat : 24 puncte , deci pacientul este dependent moderat .

58

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST


OVARIAN
DATA :22-XI-2001
ZIUA 1
Nevoia

Diagnostic de
nursing
1.Nevoia
Eliminare
de
a vaginala
in
elimina
cantitate
si
cantitate
neadecvata,
manifestata
prin
metroragii si
dismenoree,
datorita
dezechilibrului
endocrin
si
procesului
inflamator .

Obiectiv

Interventii
proprii
Reluarea
-observarea
fluxului
eliminarilor
menstrual in menstruale: flux
decurs de 24 prelungit
in
ore .
cantitate de 100
ml insotit de
dureri ;
-aplicarea
pansamentului
absorbant ;
-schimbarea
pansamentului;
-observarea,
masurarea
si
notarea in foaia
de observatie a :
T=36,7 grade ;

59

Interventii
delegate
administrarea
la indicatia
medicului de
Diclofenac
supozitoare
3/zi .

Evaluare
Fluxul
menstrual a
fost regulat .

R=22resp/min;
P=90 /minut;
T.A.=100/50
mm Hg ;
-pregatirea
instrumentarului
necesar
recoltarii
de
sange .
2.Nevoia
Alterarea
Recapatarea -observarea
de
a ritmului
coloratiei
tegumentelor si
respira si a respirator
si normale
a mucoaselor ;
avea
o circulator
, tegumentelor -aplicarea unor
buna
manifestat
si
tehnici
de
circulatie
prin
piele mucoaselor favorizare
a
palida
, in timp de 7 circulatiei prin
tahipnee
si zile .
exercitii pasive ,
tahicardie
,
masaj ;
datorata
-administrare de
oboselii .
lichide calde ,
ceaiuri pentru
stimularea
circulatiei
periferice ;
-masurarea
respiratiei : 22

60

administrarea
de Aspirina
1/2
tableta
/zi

Interventiile
continua
pana
la
atingerea
obiectivului.

3.Nevoia
de a dormi
si a se
odihni

Insomnie
datorata
epuizarii
,
manifestata
prin
somn
insuficient
cantitativ
si
calitativ , ochi
incercanati .

respiratii
/
minut .
Combaterea -asistenta
insomniei in urmareste
timp de 8 somnul
ore .
pacientei ;
-invata pacienta
sa
practice
tehnici
de
relaxare
,
exercitii
respiratorii
inainte
de
culcare ;
-schimbarea
lenjeriei de pat
si corp ;
-aerisirea
salonului ;
-servirea
pacientei
cu
ceai de tei cald
inainte
de
culcare ;
-incurajarea
pacientei
in

61

-administrare
de Diazepam
1
tableta
seara .

Interventiile
continua
pana
la
atingerea
obiectivului.

legatura
cu
evolutia
bolii
pentru
a
combate
insomnia
si
teama .
4.Nevoia
Anxietate
, Combaterea -asistenta
de a evita manifestata
anxietatii in observa starea
pericolele prin
cel putin 6 psihica
a
ingrijorare
, ore .
pacientei ;
frica , datorita
-se
explica
lipsei
pacientei
cunoasterii
tehnicile
privind
necesare pentru
evolutia bolii
vindecarea
si
mediului
bolii;
necunoscut
-se incurajeaza
spitalizarii .
pacienta si i se
explica
necesitatea
si
importanta unei
eventuale
interventii
chirurgicale .

62

administrarea
de Diazepam
1 tableta /zi .

Anxietatea
a
fost
combatuta
in
timpul
propus .

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST


OVARIAN
DATA 23 XI- 2001

Nevoia

Diagnostic de
nursing
1.Nevoia de Eliminare
a elimina
urinara
insuficienta
in cantitate
redusa
,
manifestata
prin
polakiurie ,
datorita
compresiunii
pe rinichi.

ZIUA 2

Obiective

Interventii
proprii
Restabilirea
-urmarirea
diurezei
diurezei
si
normale
in notarea
in
decurs de 24 foaia
de
ore .
observatie:
1500 ml /24
ore ;
culoare galben
deschis ;
-hidratarea
pacientei
cu
lichide
caldute,ceaiuri
;
-pregatire
fizica
si
psihica pentru

63

Interventii
delegate
-administrare
de Glucoza
10 % , 500
ml /zi i.v.

Evaluare
Frecventa
mictiunilor a fost
normalizata in
timpul propus .

2.Nevoia de
a respira si
a avea o
buna
circulatie

Alterarea
ritmului
respirator si
circulator ,
manifestat
prin
piele
palida
,
tahipnee
,
tahicardie ,
datorita
oboselii .

Recapatarea
coloratiei
normale
a
tegumentelor
si mucoaselor
in timp de 4
zile .

3.Nevoia de Anorexie
,
a bea si a manifestata
manca
prin scaderea
apetitului
,
scadere
ponderala ,
deshidratare,

Recapatarea
apetitului si
hidratarea
pacientei in
maxim 24 ore
.

recoltarea
examenului
sumar
de
urina.
-observarea
tegumentelor
si mucoaselor ;
-aplicarea
tehnicilor de
favorizare
a
circulatiei
,
exercitii pasive
si masaj ;
-administrare
de
lichide
caldute pentru
stimularea
circulatiei
periferice .
-urmarirea si
notarea
bilantului
ingesta

excreta ;
-se
masoara
greutatea

64

Interventiile
continua pana la
atingerea
obiectivului.

Anorexia a fost
administrarea combatuta
in
de vitamine : timpul propus .
B1, B6, B12,
1 f/zi , timp
de
2
saptamani .

datorata bolii.

corporala
a
pacientei ;
-se
asigura
linistea
si
confortul
in
timpul servirii
mesei ;
-se incearca pe
cat posibil ca
pacienta
sa
primeasca
alimentele
preferate ;
-se stabileste
un orar fix
pentru servirea
mesei
,
avandu-se in
vedere
respectarea
orelor
de
somn.
4.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea
a
evita atingerii
aparitia
atenta
a
pericolele
integritatii
complicatiilor pacientei timp
fizice
, pe perioada de 24 ore ;

65

Nevoia de a evita
pericolele a fost
combatuta .

manifestata
spitalizarii .
prin risc de
infectie
,
datorita
spitalizarii .

-i se explica
pacientei
circuitele
septic
si
aseptic
ale
spitalului
,
modul
de
functionare al
robinetelor
,
wc-urilor ;
-se
invata
pacienta
sa
respecte igiena
pentru evitarea
infectiilor
intraspitalicesti

66

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN


DATA : 24 XI- 2001
Nevoia

Diagnostic
de nursing
1.Nevoia
Tulburari
de
a de tranzit
elimina
intestinal ,
manifestate
prin
constipatie,
datorita
bolii .

Obiective

ZIUA 3

Interventii
proprii
Restabilirea -administrare
tranzitului
de
alimente
intestinal in semisolide :
maxim
8 pireuri , supe
ore.
strecurate de
legume ;
-explicarea
pacientei
necesitatea de
a face miscare
pentru a putea
evita
tulburarile de
tranzit
intestinal ;
-administrare
de
ceaiuri
laxative
:
crusin
o

Interventii
delegate
administrare
de
Dulcolax 1
tableta /zi
dimineata .

67

Evaluare
Pacienta
P.N.
si-a
restabilit
tranzitul
intestinal in
timpul
propus .

2.Nevoia
de a dormi
si a se
odihni

Insomnie ,
datorata
bolii
,
manifestata
prin somn
agitat
,
ochi
incercanati
si
facies
crispat .

cana /zi pe
stomacul gol .
Combaterea -se
asigura
insomniei in pacientei
timp de 8 liniste
si
ore .
confort pentru
somn adecvat
cantitativ
si
calitativ ;
-se
asigura
lenjerie de pat
si de corp
curata
,
calcata pentru
evitarea
disconfortului;
-se
asigura
aerisirea
si
mentinerea
unei
temperaturi si
umiditati
a
camerei
adecvate
pentru
un
somn

administrare
de
Diazepam 1
tableta /zi ,
seara .

68

Pacienta
P.N.
se
odihneste
normal
cantitativ si
calitativ;
obiectivul a
fost atins .

odihnitor .
3.Nevoia
Alterarea
Recapatarea -i se arata
de
a ritmului
coloratiei
unele tehnici
respira si a respirator
normale
a de relaxare ,
avea
o si
tegumentelor de respiratie ,
buna
circulator , si
inainte
de
circulatie
manifestat mucoaselor culcare ;
prin piele in timp de 2 -pacienta este
palida
, ore .
insotita
sa
tahipnee ,
faca miscare
tahicardie
in aer liber 1/2
datorita
ora inainte de
bolii .
culcare ;
-pacientei i se
efectueaza
usoare
exercitii
de
masaj pentru
restabilirea
circulatiei
periferice .

administrare
de
Dipiridamol
3 tablete /zi
per os .

69

Pacienta
P.N. respira
normal , iar
tegumentele
si
mucoasele
au coloratie
normala ;
obiectivul a
fost
realizat.

70

CAZUL II
CULEGEREA INFORMATIILOR
UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN
SECTIA : MATERNITATE I
1. Informatii sociale :
Nume , prenume : A.F.
Data nasterii :10-XII 1952 .
Data internarii :8-III- 2002 .
Data externarii :19 III- 2002.
Adresa : comuna Suseni , judet Arges .
Situatia familiala : casatorita , un copil .
Ocupatia : casnica .
Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului ,
menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica .
Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant .
Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant .
Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli
contagioase in familie si contacti .
Mama : decedata .
Tatal : decedat .
Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola .
Da , a mai fost internata .
Interventie chirurgicala : da ; apendicita .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu
regulat , flux normal .
Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri
abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului ,
menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni.
2.Informatii fizice :
Greutate : 54 kg .
Inaltime : 1,67 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ;


- aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ;
- aspectul limbii : alb-galbui ;
- aspectul parului : ingrijit ;
- aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale :nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
= semne particulare :in fosa iliaca dreapta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii /
minut ) ;
= probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit
redus ;
= probleme neuro-psihice : anxietate ;
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit
ce prezinta cheaguri ;
Membre :
aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
semne particulare : nu prezinta ;
mobilitatea articulatiilor : buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus .
Numarul meselor : 2-3 /zi .
Alimente preferate : fructe .
Regim : hidric .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :
Scaun :
~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ;
~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ;
~ aspectul scaunului : neomogen ;
~ folosirea laxativelor : da .

72

Urina :
# recipient sanitar : W.C .
# frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi ;
# aspectul urinii : clar , galben deschis .
Menstra :
Ciclu neregulat , cu flux prelungit ce prezinta cheaguri .
5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti .
Se piaptana .
Se imbraca si se dezbraca singura .
6.Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn : 4-5 ore .
Probleme privind somnul : somn agitat .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare :oral .
Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost
cooperanta.
Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa
medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta .
Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot
ceea ce tine de boala sa .
8.Informatii medicale :
Grupa sanguina : AII , Rh -.
Alergii : nu prezinta .
9.Tratament :

73

Inaintea spitalizarii : nu a urmat .


Tratament actual :
DIAZEPAM 1tb /zi
ALGOCALMIN 1f/zi
DIPIRIDAMOL 3tb/zi
DULCOLAX 1tb /zi
DICLOFENAC 3 /zi
PENICILINA G 1000000U.I./6 ore

ANALIZA SITUATIEI

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Ritm respirator
Neregulat
Ritm cardiac
Neregulat
Amplitudine cardiaca
Medie
Frecventa respiratorie
tahipnee( peste 20
respiratii / minut )
Frecventa cardiaca
tahicardie ( peste 100
batai /minut )
Coloratia fetei
paloare
tegumentelor
paloare
extremitatilor
paloare
Zgomote respiratorii
silentios
Pozitia
antalgica
Miscari respiratorii
asimetrie
Irigatie celulara
furnicaturi si amortirea
extremitatilor
Vocea
ragusita
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , stresul ,
Functie controlata
74

durerea , emotiile
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Insatisfactie in legatura
Obisnuinta de a aerisi
cu modul de actual de
aerisire
II) Nevoia de a bea si a manca
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Raportul intre
alimentele ingerate si
Regim adaptat
nevoi
Masticatie
Eficace
Deglutitie
Usoara
Digestie
Usoara
Starea de nutritie
slabiciune
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
umorul , durerea ,
Anorexie
emotiile , stresul
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Orar
Neobisnuit
Alegerea alimentelor
Perturbata
Obisnuinta de a servi
masa ( in grup , familie,
independent
singur , mod de a
manca )
III) Nevoia de a elimina
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Frecventa mictiunilor
Polakiurie
defecarilor
La 2-3 zile
Ritm menstrual
Metroragii
Cantitate urinara
Oligurie
scaun
Reduse cantitativ

75

menstra
Mirosul urinei
scaunului
menstrei
Senzatia la mictiune
defecare
menstruatie
Controlul mictiunii
defecarii
Culoarea urinii
fecalelor
scurgerilor vaginale
Flux urinar
Consistenta fecalelor
Aspectul urinii
scaunului
menstruatiei
Motilitatea gastrointestinala
Exudatia
Hidratarea

fecaloid
dezagrabil
galben citrin
limpede
-

Menoragie
Cloroform
Disurie
Durere perianala
Dismenoree
Efort excesiv
Brun inchis
Seros
Discontinuu
Tari
pastos
cheaguri
crampe , colici

transpiratii abundente
bilant hidric
dezechilibrat

Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
durerea , umorul ,
Functie controlata
stresul , emotiile
act neplacut
Sensul acordat
eliminarilor
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Orarul obisnuintelor
Respectat
Echipament sanitar
utilizare de W.C comun
Cerinte de intimitate
izolare imposibila
IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Amplitudinea
Independenta
miscarilor
76

Morfologie
Integra
Amplitudine articulara
Integra
si musculara
Mersul
Autonom , usor
Capacitate de efort
diminuata
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
Functie controlata
durerea , stresul ,
umorul , emotiile
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Pozitie , activitate ,
exercitii fizice in
Respectate
legatura cu rolul sociocultural
V) Nevoia de a dormi si a se odihni
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Durata
Scurtarea numarului
orelor de somn in raport
cu perioada obisnuita
Calitatea somnului
Treziri repetate ,
insomnie
Nevoia de recuperare
Oboseala , ochi
incercanati
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
Functie controlata
durerea , emotiile ,
durerea , stresul
Dimensiunea socioculturala
Ritualuri ( bauturi
calde, reci , relaxare ,
Incapacitate de a le
muzica , obiecte ,
realiza ; dependenta de
lumina )
medicamente
Pozitie
Incapacitate de a aodpta

77

o pozitie
Efecte ale obligatiilor
sociale , ore de munca ,
Perturbarea orarului
timpul de odihna
obisnuit
VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Capacitate
Se imbraca si se
neuromusculara
dezbraca singura
Dimensiunea
psihologica
Atitudinea fata de
Acceptat
imbracat
Adaptata dorintelor si
Alegerea imbracamintii
circumstantelor
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul rolului socioPoarta imbracaminte
cultural
adecvata rolului social
VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Gradul ( valoarea )
T=35,5 37
temperaturii corpului
Curba termica
Variatii normale
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
stresul , umorul ,
Functie controlata
emotiile , durerea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Obisnuinta de a se
incalzi ( bauturi ,
Respectate
imbracaminte , aparate
de incalzire , activitate
fizica )
VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
78

Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Capacitate neuromusculara
Starea pielii , fanerelor
si mucoaselor
Dimensiunea
psihologica
Atitudinea fata de
curatenia corporala si
aspect

Semne de independenta

Semne de dependenta

Isi executa singura


toaleta
Curata , integra

Marimea sentimentului
negativ sau pozitiv
asociat cu curatenia si
aspectul exterior

Dimensiunea socioculturala si spirituala


Existenta obisnuintelor
Respectate
si normelor de igiena
IX) Nevoia de a evita pericolele
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Diemnsiunea biofiziologica
Agresiuni terapeutice
Plaga operatorie
Dimensiunea
psihologica
Sentimentul de bine
Ingrijorare , teama
Imaginea de sine
echilibrata
Raspunsuri la un agent
stresant
ineficace
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul imprejurarilor si
Expresia intolerantei
aparentelor sociofata de mediul
culturale
spitalicesc
Ruptura ce-i asigura
securitatea
X) Nevoia de a comunica
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica

79

Reactii senzoriale
Stare mentala

Comunicare verbala
Scris
Comunicare nonverbala
(gest , privire , postura ,
expresia fetei )
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
durerea , stresul ,
emotiile , umorul
Dorinta de a comunica

Integre
Orientata temporospatial
Expresia clara a
gandului si mesajului
scris
Usor , ritm moderat ,
limbaj precis
Posibil

Mod obisnuit

In timp ce modul de
comunicare ar putea fi
perturbat , mesajul
ramane inteligibil
Comunicare deschisa ,
atitudine de
receptivitate
Adaptata la realitate

Receptia subiectiva a
mesajului
Dimensiunea socioComunicare eficienta
culturala si spirituala
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Trasaturi
Semne de independenta Semne de dependenta
Dimensiunea biofiziologica
Actele ,
Sunt posibile
comportamentele si
gesturile necesare
Dimensiunea
psihologica
Reactia in raport cu :
Fara influenta
umorul , stresul ,
durerea , emotiile
Dimensiunea socioculturala si spirituala

80

Efectul unei imprejurari


Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Actele , gesturile ,
comportamentele
necesare pentru
realizarea nevoii
Dimensiunea
psihologica
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Rol socio-cultural si
norme sociale de munca
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Actele ,
comportamnetele si
gesturile necesare
realizarii nevoii
Dimensiunea
psihologica
Dorinta de a se recreea
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Efectul unei imprejurari
Trasaturi
Dimensiunea biofiziologica
Capacitate de a memora
Dimensiunea

XII) Nevoia de a se realiza


Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim
capacitatea sa de a fi
preocupata

Mentinute

XIII) Nevoia de a se recreea


Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim
capacitatile proprii de a
se recreea

Obisnuinte de recreere
respectate
XIV) Nevoia de a invata
Semne de independenta

Semne de dependenta

Incapacitate de a retine

81

psihologica
Dorinta de a se informa

Cauta sa se informeze ,
pune intrebari

Capacitatea de a
intelege
Repeta mesajul mecanic
Faza acceptarii bolii
Dimensiunea socioculturala si spirituala
Mod de intelegere
Concret
Cunostinte si
reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la
sanatarea si schimbarile
situatia sa
sale

82

Nu accepta
-

GRILA DE EVALUARE

NEVOIA
1.Nevoia de
a respira si
a avea o
buna
circulatie
2.Nevoia de
a bea si a
manca
3.Nevoia de
a elimina
4.Nevoia de
a se misca
si a mentine
o buna
postura
5.Nevoia de
a dormi si a
se odihni
6.Nevoia de
a se
imbraca si
dezbraca
7.Nevoia de
a mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
8.Nevoia de
a mentine

GRAD
GRAD II=
GRAD
GRAD IV =
I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT
MODERAT
MAJOR
TOTAL
2

2
3
1

83

tegumentele
curate si
integre
9.Nevoia de
a evita
pericolele
10.Nevoia
de a
comunica
11.Nevoia
de a actiona
conform
propriilor
credinte si
valori
12.Nevoia
de a se
realiza
13.Nevoia
de a se
recreea
14 . Nevoia
de a invata

1
2
1

1
1
4

REZULTAT : 23 PUNCTE , DECI PACIENTUL ESTE


DEPENDENT MODERAT .

84

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST


OVARIAN
DATA : 9-03-2002
NEVOIA

DIAGNOSTIC
DE NURSING
1.Nevoia
Eliminare
de
a menstruala in
elimina
cantitate
si
calitate
neadecvata ,
manifestata
prin
menoragii,
datorata
dezechilibrului
endocrin
si
procesului
inflamator .
2.Nevoia
Durere
de a evita manifestata
pericolele prin
facies
crispat
,
tahicardie
,
tahipnee
,

ZIUA 1
OBIECTIVE

INTERVENTII
PROPRII
Reluarea
-observarea
fluxului
eliminarilor
menstrual
in menstruale , notarea
decurs de 24 ore aspectului
si
.
cantitatii acestora ;
-se invata pacienta
folosirea corecta a
tampoanelor
absorbante ;
-se
asigura
un
mediu adecvat ferit
de umezeala si frig .

INTERVENTII
DELEGATE
-Diclofenac
supozitoare 3/zi ;
-Penicilina
G
1000000u.i./6ore

Combaterea
-observarea
-Algocalmin 1f/zi
durerii in decurs caracteristicilor
de 24 ore .
durerii : colicativa ,
la
nivelul
hipogastrului , cu
iradiere la nivelul

EVALUARE
Inteventiile continua
pana la realizarea
obiectivului propus.

Durerea
a
fost
ameliorata in timpul
propus .

datorata bolii

3.Nevoia
de a dormi
si a se
odihni

Insomnie
manifestata
prin
ochi
incercanati ,
facies crispat ,
datorata bolii .

4.Nevoia
de
a
respira si a
avea
o

Alterarea
ritmului
respirator
circulator

Combaterea
insomniei
in
decurs de 24 ore
.

Recapatarea
respiratiei
si
si coloratiei
, tegumentelor in

fosei iliace drepte ;


-se asigura pacientei
repaus la pat in
pozitie
confortabila : D .D .
-observarea
continutului
si
calitatii somnului ;
-aerisirea camerei
inainte de culcare ;
-asigurarea
unor
conditii adecvate de
odihna
corespunzatoare;
-lenjerie de pat si
corp curate ;
-linistirea psihica a
pacientei ;
-temperatura
si
umiditate
ale
camerei
corespunzatoare.
-aerisirea salonului
dimineata si seara ;
-sfatuirea pacientei
sa evite stresul ,

86

-Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost


seara .
combatuta in timpul
propus .

-Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile


per os .
continua pan la
atingerea scopului
propus .

buna
circulatie

manifestat prin limite normale


piele palida , in decurs de 24
tahipnee
, ore .
tahicardie
,
datorata bolii .

frigul ;
-invatarea pacientei
a tehnicilor
de
respiratie inainte de
culcare (inspir pe
nas si expir pe
gura );
-efectuarea
de
masaje
usoare
pentru
stimularea
circulatiei periferice
.

87

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN


DATA : 10-03 2002
ZIUA 2
NEVOIA

DIAGNOSTIC
DE NURSING
1.Nevoia
Constipatie
de
a datorata
elimina
alimentatiei
inadecvate
,
manifestata
prin
absenta
scaunelor de 2
zile .
2.Nevoia
de
a
respira si a
avea
o
buna
circulatie

Alterarea
ritmului
circulator
si
respirator
,
manifestat prin
piele palida ,
tahipnee
,
tahicardie
datorata bolii .

OBIECTIVE INTERVENTII
INTERVENTII
PROPRII
DELEGATE
Pacienta sa- -urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi .
si
reia in foaia de observatie
tranzitul
a scaunelor (aspect de
intestinal
fecalom , culoare brun
fiziologic in inchis ) ;
decurs de 24 -administrarea de ceai
ore .
laxativ;
-administrarea
de
lichide : ceaiuri , supe
strecurate .
Recapatarea -sfatuirea pacientei sa
respiratiei si evite stresul;
coloratiei
-asigurarea
aerisirii
normale
a salonului
,
tegumentelor temperaturii
si
in decurs de umiditatii adecvate ;
24 ore .
-se invata pacienta
unele
tehnici
de
respiratie inainte de
culcare ;
-se
efectueaza

88

EVALUARE
Pacienta
are
restabilit tranzitul
intestinal .

Pacienta
normal.

respira

pacientei masaj pentru


stimularea circulatiei
periferice .
3.Nevoia
Durere
Combaterea -se
observa -Algocalmin 1f/zi Durerea
a
fost
de a evita manifestata
durerii
in caracteristicile
combatuta in timpul
pericolele prin
facies decurs de 2 durerii : colicativa , la
propus .
crispat
, ore .
nivelul hipogastrului
tahipnee
,
cu iradiere la nivelul
datorata bolii .
fosei iliace drepte ;
-se asigura pacientei o
pozitie comoda: D.D.
cu genunchii flectati .

89

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN


DATA : 11-03 2002
NEVOIA

DIAGNOSTIC
DE NURSING
1.Nevoia Eliminare
de
a urinara
elimina
insuficienta ,
manifestata
prin polakiurie
datorata
compresiei pe
rinichi .

ZIUA 3
OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
PROPRII
DELEGATE
Restabilirea -urmarirea si
Frecventa
diurezei
notarea in foaia
mictiunilor a
normale in de observatie a
fost
decurs de 24 diurezei : 1500
normalizata in
ore .
ml /24 ore ,
timpul
culoare galben
propus .
deschis ;
-se
invata
pacienta cum
sa urineze ;
-se efectueaza
examenele
urinare ;
-se
administreaza
pentru
hidratare
ceaiuri caldute.

90

2.Nevoia
de
a
dormi si a
se odihni

Insomnie
,
manifesta prin
oboseala , ochi
incercanati
datorata bolii .

Combaterea
insomniei in
timp de 24
ore .

-se
observa -Diazepam 1 tb Pacienta
somnul
/zi seara
doarme si se
pacientei
:
odihneste
insuficient
corespunzator.
calitativ
si
cantitativ ;
-se
asigura
conditii optime
unui
somn
corespunzator ;
-se
aeriseste
salonul ;
-temperatura si
umiditate
adecvate ;
-lenjerie de pat
si
corp
adecvate
anotimpului ;
-schimbarea
lenjeriei de pat
si corp .

91

CAZUL III
CULEGEREA INFORMATIILOR
UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN
SECTIA : MATERNITATE I
1. Informatii sociale :
Nume , prenume : L.M.
Data nasterii : 4-05 1963 .
Data internarii : 9-01 2002.
Data externarii : 20-01 2002.
Adresa : localitatea Costesti , strada Crinului , bloc D2, scara C.
Situatia familiala : casatorita , 3 copii .
Ocupatia : salariata .
Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri ,
polakiurie , dureri la nivelul hipogastrului , stare febrila , tegumente palide ,
tahipnee ( 24 respiratii /minut ) , tahicardie ( 90 batai /minut ) , anxietate ,
anorexie , inapetenta , insomnie
Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept .
Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept .
Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana .
Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C.si alte boli infectocontagioase in familie si contacti .
Mama : 56 ani .
Tatal :58 ani .
Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani .
Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani .
Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani , ciclu
regulat , flux normal , 3 nasteri , 3 avorturi .
Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii ,
dureri in regiunea hipogastrica , mictiuni frecvente .De o luna prezinta stare
subfebrila , fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen
echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept .
Da , a mai suferit o interventie chirurgicala .
Da , a mai fost internata .
Impresii de la spitalizarile anterioare : bune .
Probleme financiare cauzate de boala : nu are .

2.Informatii fizice :
Greutate :63 kg .
Inaltime : 1,70 m .
Capul :
- aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
- aspectul gurii :rotunda , normal conformata ;
- aspectul limbii :roz-galbuie , uscata ;
- aspectul dintilor :dentitie alba , prezinta carii ;
- aspectul parului :ingrijit ;
- aspectul nasului :ascutit , fose nazale libere ;
- probleme vizuale : nu prezinta ;
- probleme auditive : nu prezinta .
Trunchiul :
= aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
= semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta ;
= probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24
respiratii /minut ) ;
= probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu
iradiere in fosa iliaca dreapta ;
= probleme cardiace : T.A.= 9-/40 mm Hg , tahicardie ( 90 batai /minut ) ;
= probleme neuro-psihice : anxietate ;
= probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit si
interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri ;
Membre :
aspectul si culoarea tegumentelor : palide ;
semne particulare : nu prezinta ;
mobilitatea articulatiilor : buna .
3.Elemente de igiena :
Apetit : redus , anorexie , inapetenta .
Numarul meselor :2-3 /zi .
Alimente preferate :spaghete cu branza .
Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim .
Serveste masa singura .
4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea :
Scaun :

94

~ recipient folosit :W.C.comun ;


~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile ;
~ aspectul scaunului : fecale omogene ;
~ folosirea laxativelor : nu .
Urina :
# recipient sanitar folosit :W.C comun ;
# frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi ;
# aspectul urinii :clar , transparent .
Menstra :
- ciclu neregulat .
5.Obiceiuri de igiena individuala :
Se spala pe dinti singura .
Se piaptana singura .
Se imbraca si se dezbraca : incet , forta fizica fiind redusa .
6.Obiceiuri privind odihna :
Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi .
Probleme privind somnul :insomnie .
Utilizarea sedativelor : Diazepam .
Mod de petrecere a timpului liber : citeste .
7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor :
Posibilitati de exprimare : oral .
Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta .
Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala :
constientizeaza tot ceea ce tine de boala .
8.Informatii medicale :
Alergii : nu prezinta .
Grupa sanguina : O I, Rh +.
9 .Tratament :
Inaintea spitalizarii : nu a urmat .
Tratament actual :
VITAMINA K 1f/zi
ALGOCALMIN 1f/zi
DIAZEPAM 1tb /zi
PENICILINA G 1000000 U.I.
DULCOLAX 1tb /zi
95

96

+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI ++++++++

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


Trasaturi
Dimensiunea bio-fiziologica
Ritm respirator
Ritm cardiac
Amplitudine cardiaca
Frecventa respiratorie

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Medie
-

Neregulat
Neregulat
tahipnee (peste 20
respiratii /minut )
tahicardie (peste 90
batai /minut )
paloare
paloare
paloare
antalgica
asimetrice
furnicaturi , amortirea
extremitatilor
ragusita

Frecventa cardiaca
Coloratia fetei
tegumentelor
extremitatilor
Zgomote respiratorii
Pozitia
Miscari respiratorii
Irigatie celulara

silentios
-

Vocea
Dimensiunea psihologica

97

Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul


Functie
controlata

Insatisfactie in
legatura cu modul
actual de aerisire

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Regim adaptat

Eficace
Usoara
Usoara
-

slabiciune

Anorexie

Dimensiunea socio-culturala si spirituala


Obisnuinta de a aerisi

II)Nevoia de a bea si a manca


Trasaturi
Dimensiunea bio-fiziologica
Raportul intre alimentele ingerate si nevoi
Masticatie
Deglutitie
Digestie
Starea de nutritie

Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Orar

98

Alegerea alimentelor
Obisnuinta de a servi masa
III) Nevoia de a elimina
Trasaturi
Dimensiunea bio-fiziologica
Frecventa defecarilor
mictiunilor
Ritm menstrual
Cantitate urinara
scaun
menstra
Mirosul urinei
scaunului
menstra
Senzatia la mictiune
defecare
menstruatie
Aspectul urinei
scaunului
menstruatiei
Controlul mictiunii
defecarii
Culoarea urinii
fecalelor

99

independent

Neobisnuit
Perturbata

Semne de
independenta

Semne de dependenta

fecaloid
dezagreabil
limpede
galben citrin

La 2-3 zile
Polakiurie
Metroragii
Oligurie
Reduse cantitativ
Menoragie
Cloroform
Disurie
Durere perianala
Dismenoree
Pastos
Cheaguri
Efort excesiv
Efort excesiv
-

scurgerilor vaginale
Flux urinar
Consistenta fecalelor
Motilitatea gastro-intestinala
Exudatia
Hidratarea

Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul
Sensul acordat eliminarilor

Brun inchis
Seros
Discontinuu , in jet
Tari
Crampe , colici

Transpiratii
abundente
Bilant hidric
dezechilibrat

Functie
controlata

Act neplacut

Diemnsiunea socio-culturala si spirituala


Orarul obisnuintelor
Echipament sanitar folosit
Cerinte de intimitate
IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Trasaturi

100

Respectat
-

W.C .comun

Izolare imposibila

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologica
Amplitudinea miscarilor
Morfologie
Amplitudine articulara si musculara
Mersul
Echilibrul
Capacitate de efort

Independent

Integra
Integra

Autonom
-

Diminuata

Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul
Functie
controlata
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Pozitie , activitate , exercitii fizice in legatura cu rolul
social si cultural
V) Nevoia de a dormi si a se odihni
Trasaturi

Respectate

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Scurtarea numarului
orelor de somn in
raport cu perioada

Dimensiunea bio-fiziologica
Durata
Calitatea somnului

101

Nevoia de recuperare
-

obisnuinta
Treziri repetate ,
insomnie
Oboseala , ochi
incercanati

Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Ritualuri ( bauturi calde sau reci , relaxare , muzica ,
obiecte , lumina )
Pozitie
Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , timpul de
odihna

VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca


Trasaturi

Functie
controlata

Incapacitate de a le
realiza

Incapacitate

Perturbarea orarului
obisnuit

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Se imbraca si
se dezbraca

Dimensiunea bio-fiziologica
Capacitate neuro-musculara

102

singura
Dimensiunea psihologica
Atitudinea fata de imbracat
Alegerea imbracamintii

Acceptat

Adaptata
dorintelor si
circumstantelor

Dimensiunea socio-culturala si spirituala


Efectul rolului socio-cultural
Poarta
imbracaminte
adecvata
rolului social
VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale
Trasaturi
Semne de
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica
Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului
Curba termica
Mecanisme de reglare
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul

103

Semne de dependenta

39 grade
( hipertermie )
intermitenta
piele calda , rosie

Functie
controlata

Incpacitate de a le
realiza
Insatisfactie in raport
cu temperatura
ambianta

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Isi executa
singura toaleta
Curata , integra

Marimea
sentimentului
negativ sau
pozitiv asociat
cu curatenia si
aspectul

Dimensiunea socio-culturala si spirituala


Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi , imbracaminte ,
aparate de incalzire , activitate fizica )

VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre


Trasaturi
Dimensiunea bio-fiziologica
Capacitate neuro-musculara
Starea pielii , fanerelor si mucoaselor

Dimensiunea psihologica
Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect

104

exterior
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Existenta obisnuintelor si normelor de igiena
IX) Nevoia de a evita pericolele
Trasaturi

Respectate

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Plaga operatorie

echilibrata

Ingrijorare , teama
-

ineficace

Expresia intolerantei
fata de mediul
spitalicesc
Ruptura ce-i asigura
securitatea

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Dimensiunea bio-fiziologica
Agresiuni terapeutice
Dimensiunea psihologica
Sentimentul de bine
Imaginea de sine
Raspunsuri la un agent stresant
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale

X) Nevoia de a comunica
Trasaturi

105

Dimensiunea bio-fiziologica
Reactii senzoriale
Stare mentala

Integre
Orientata
temporo-spatial
Expresie clara
Comunicare verbala
a gandirii si
mesajului scris
Scris
Usor , ritm
Comunicare non-verbala ( gest , privire , postura , expresia
moderat ,
fetei )
limbaj precis
Posibil
Mod obisnuit
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul
In timp ce
Dorinta de comunicare
modul de
comunicare ar
putea fi
Receptia subiectiva a mesajului
perturbat ,
mesajul
ramane
inteligibil
Comunicare
deschisa ,
atitudine de

106

receptivitate
Adaptata la
realitate
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Comunicare
eficienta
XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Trasaturi
Semne de
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica
Actele , comportamentele si gesturile necesare
Sunt posibile
Dimensiunea psihologica
Reactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul
Fara influenta
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Efectul unei imprejurari
XII ) Nevoia de a se realiza
Trasaturi
Semne de
independenta
Dimensiunea bio-fiziologica
Actele , gesturile , comportamentele necesare pentru
realizarea nevoii
Sunt posibile
Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Rol socio-cultural si norme sociale de munca
Mentinute
XIII ) Nevoia de a se recreea
Trasaturi
Semne de

107

Semne de dependenta
Semne de dependenta

Semne de dependenta

independenta
Act

Dimensiunea bio-fiziologica
Actele , comportamentele si gesturile necesare pentru
realizarea nevoii
Dimensiunea psihologica
Dorinta de a se recreea

Sunt posibile
Utilizeaza la
maximum
capacitatile
proprii de a se
recreea

Dimensiunea socio-culturala si spirituala


Efectul unei imprejurari
Obisnuinte de
recreere
respectate
XIV) Nevoia de a invata
Trasaturi
Dimensiunea bio-fiziologica
Capacitate de memorare
Dimensiunea psihologica
Dorinta de informare

Semne de
independenta

Semne de dependenta

Incapacitate de a
retine

Cauta sa se
informeze ,
pune intrebari
Repeta

Capacitatea de a intelege

108

Faza acceptarii bolii


Dimensiunea socio-culturala si spirituala
Mod de intelegere
Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea

109

mecanic
mesajul
Nu accepta

Concret
Adaptari la
dorinte si la
situatia sa

GRILA DE EVALUARE
Nevoia
1.Nevoia de a
respira si a avea
o buna circulatie
2.Nevoia de a
bea si a manca
3.Nevoia de a
elimina
4.Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
5.Nevoia de a
dormi si a se
odihni
6.Nevoia de a se
imbraca si
dezbraca
7.Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

Grad
I=independent

Grad
II=dependent
moderat

Grad
III=dependent
major

2
1
3
1
3
1
2

110

Grad
IV=deepndent
total

8.Nevoia de a
mentine
tegumentele
curate si integre
9.Nevoia de a
evita pericolele
10.Nevoia de a
comunica
11.Nevoia de a
actiona conform
propriilor
credinte si valori
12.Nevoia de a
se realiza
13.Nevoia de a
se recreea
14 .Nevoia de a
invata

3
1

1
1
1
4

Rezultat : 23 puncte , deci pacienta are dependenta moderata .

111

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN


DATA : 11-01 2002
Nevoia

Diagnostic
de nursing
1.Nevoia
Scurgere
de
a menstruala
elimina
in cantitate
si
calitate
neadecvata,
manifestata
prin
menoragii si
polimenoree,
datorata
procesului
inflamator .
2.Nevoia
Durere
,
de a evita manifestata
pericolele
prin facies
crispat
,
tahipnee
,
datorita
procesului

ZIUA 1
Obiective

Interventii proprii

Interventii
Evaluare
delegate
Reglarea
-observarea
Interventiile
fluxului
menstruatiei:intervale administrarea continua .
menstrual
scurte intre menstre , de Vitamina
in decurs de flux prelungit 7-8 K 1 f/zi .
24 ore .
zile ;
-invata pacienta sa
aplice
corect
tampoanele ;
-explica
pacientei
necesitatea
unei
igiene riguroase .
Combaterea
durerii in
decurs de 2
zile .

-observarea durerii :
senzatie de apasare si
tractiune la nivelul
hipogastrului
cu
iradiere la nivelul
fosei iliace drepte ;
-asigurarea pacientei

112

-administrare Interventiile
de
continua .
Algocalmin
1f/zi .

inflamator .

3.Nevoia
de
a
mentine
temperatur
a corpului
in
limite
normale

Hipertermie
( 37,8 grade)
manifestata
prin
piele
fierbinte si
rosie
,
datorata
procesului
infectios .

Recapatare
a
unei
temperaturi
normale a
corpului in
decurs de
24 ore .

a repausului la pat in
decubit dorsal cu
genunchii flectati ;
-incurajarea pacientei
si
asigurarea
ca
durerea
se
va
ameliora .
-masurarea si notarea
temperaturii in foaia
de observatie ( 37 , 8
grade ) ;
-aplicarea
de
comprese reci ;
-hidratarea pacientei
cu lichide caldute
pentru
prevenirea
deshidratarii ;
-aerisirea salonului ;
-asigurarea
unei
umiditati
si
temperaturi
corespunzatoare .

113

-administarea
de Penicilina
1000000 u.i
la 6 ore i.m .

Temperatura
s-a
normalizat
in
timpul
propus .

DATA : 12-01-2002
Nevoia

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M CU CHIST OVARIAN


ZIUA 2

Diagnostic
de nursing
1.Nevoia
Insomnie
de a dormi manifestata
si
a se prin
ochi
odihni
incercanati,
facies
crispat
,
epuizare ,
datorita
bolii .

Obiective

Inteventii proprii

Interventii
delegate
Combaterea -observarea calitatii si -administrarea de
insomniei
cantitatii somnului ; Diazepam 1 tb
in decurs de -inainte de culcare se /zi seara.
24 ore .
va aerisi salonul ;
-asigurarea unui mediu
corespunzator,
unui
somn
suficient
calitativ si cantitativ ;
-schimbarea lenjeriei
de pat si corp ;
-temperatura
si
umiditate in salon
corespunzatoare.
2.Nevoia
Scurgere
Reglarea
-observarea
-administrarea de
de
a menstruala fluxului
menstruatiei
si
a Vitamina K 1 f/zi
elimina
in cantitate menstrual
eventualelor
.
si calitate in decurs de modificari survenite
neadecvata, 12 ore .
pe
parcursul
manifestata
ingrijirilor ;
prin
-explicarea pacientei

114

Evaluare
Insomnia
a
fost
inlaturata in timpul
propus .

Fluxul menstrual a
fost reglat .

menoragii si
polimenoree
datorate
bolii .

necesitatea unei igiene


riguroase
pentru
prevenirea
eventualelor
complicatii ;
-ajutarea pacientei si
explicarea
tehnica
schimbarii
tampoanelor .
3.Nevoia
Durere
Combaterea -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in
de a evita manifestata durerii in senzatie de apasare si Algocalmin
1 timpul propus .
pericolele prin facies decurs de tractiune la nivelul f/zi i.m .
crispat
, 24 ore .
hipogastrului
cu
tahipnee :
iradiere la nivelul fosei
24 respiratii
iliace drepte ;
pe minut ,
-linistirea pacientei si
datorata
pozitionarea acesteia
bolii .
in decubit dorsal cu
genunchii flectati .

115

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN


DATA : 13 01 2002 0
Nevoia
1.Nevoia
de a evita
pericolele

2.Nevoia
de a
elimina

ZIUA 3

Diagnostic de
nursing
Probabilitatea
atingerii
integritatii
fizice ,
manifestata
prin risc de
complicatii ,
datorita
interventiei
chirurgicale .

Obiective

Inteventii proprii

Sa se previna
aparitia
complicatiilor
pe perioada
spitalizarii .

Tulburari de
tranzit
intestinal ,
manifestate
prin
constipatie ,
datorita bolii.

Restabilirea
tranzitului
intestinal in
decurs de 8
ore .

-se supravegheaza cu
atentie pacienta timp
de 24 ore dupa
interventie ;
-se asigura repaus la
pat si regim hidric
timp de 24 ore;
-masurarea si notarea
functiilor vitale ;
-supravegherea
pansamentului.
-administrarea
-administrarea
pacientei a alimentelor de Dulcolax 1
semisolide : piureuri , tb /zi .
supe de legume
strecurate ;
-administrarea de
ceaiuri laxative :
crusin .

116

Inteventii
delegate

Evaluare
Riscul de
complicatii a fost
combatut in timpul
propus .

Pacienta L.M . are


restabilit tranzitul
intestinal .

3.Nevoia
de a
respira si a
avea o
buna
circulatie

Alterarea
ritmului
respirator si
circulator ,
manifestat
prin piele
palida ,
tahipnee ,
tahicardie ,
datorita bolii.

Recapatarea
coloratiei
normale a
tegumentelor
si a unei
respiratii
normale in
decurs de 1
zi.

-i se explica si i se
arata unele tehnici de
respiratie inaiante de
culcare ;
-aerisirea salonului ;
-asigurarea unei
temperaturi si
umiditati adecvate
unei respiratii mai
bune ;
-pacienta este sfatuita
sa evite stresul si I se
efectueaza unele
exercitii de masaj
usoare pentru
restabilirea circulatiei
periferice .

117

-administrare
de Dipiridamol
3 tb /zi per os .

Pacienta L.M. si-a


recapatat coloratia
normala a
tegumentelor si
are o respiratie
normala .

CONCLUZII
NOTA PERSONALA
In urma realizarii acestui proiect , esential de retinut , ca o concluzie finala ,
este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere
urmatoarele :
1. respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate ;
2. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului ;
3. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea
infectiilor intraspitalicesti ;
4. respectarea valorilor umane ;
5. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul
gradului de pregatire ;
6. culegerea , analiza si intocmirea unui plan de ingrijire , sesizand
situatiile de urgenta , posibilele complicatii , precum si ingrijirile
potentiale ;
7. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire ;
8. aplicarea confortului , securitatii , eficacitatii in activitate ;
9. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa
timpii invatati : gandire , pregatire , executie , reorganizare , notare ,
transmiterea sarcinilor ;
10.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii ;
11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si
indepartarea nelinistii ;
12.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace
nefarmacologice ( stimulare cutanata , tehnici de relaxare );
13.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt
primite ;
14.colaborarea permanenta cu pacienta , familia , echipa de sanatate
sesizand , precoce , modificarile aparute in evolutia bolii , precum si
modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei
informand imediat medicul ;
15.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare,
respectand intocmai regimul dietetic indicat , facandu-i cunoscute
principiile alimentare necesare .

118

BIBLIOGRAFIE
OBSTETRICA SI GINECOLOGIE - E. ABUREL ,
BUCURESTI , 1971
GHID DE NURSING LUCRETIA TITIRCA 1999
MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE
PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI LUCRETIA
TITIRCA 1999
TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI VOLUMUL I
C.MOZES 1974
BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII
OMULUI SANATOS SI BOLNAV MORARIU LETITIA ,
IVAN MARIUCA , PUIU VICTORIA , SPATARU RUXANDRA,
TOFAN RUXANDRA , CHIRU FLORIAN , STOIANOVICI
SERBAN - BUCURESTI 2000

119