Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de tiine Economice
Catedra Teorie Economic i Metodologia Cercetrii

REFERAT
la disciplina Fiscalitate

TEMA:

Politica fiscal a Republicii Moldova la etapa actual

A elaborat:
Rusnac Violina
Studentul anului II
Specialitatea Contabilitate
Secia zi, grupa CON 1205

A verificat:
Vian Tatiana

Chiinu 2013

CHIINU 2013

Cuprins
1. Introducere
2. Capitolul I
3. Capitolul II
4. Concluzii
5. Bibliografie

Introducere
nc din anul 1748 n lucrarea sa Despre spiritul legilor Montesquieu susinea c
veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din venitul su pentru a avea
sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste
venituri n chip potrivit, trebuie s se in seama i de nevoile statului i de nevoile ceteanului.
Orientarea activitii fiscale i gsete consacrarea n constituie care promoveaz principiul
justei aezri a sarcinilor fiscale. Pentru a-i asigura acoperirea, mcar n parte, a cheltuielilor
sale i a celor legate de satisfacerea nevoilor societii, statul prin intermediul structurilor sale, a
reglementat veniturile bugetare sub form de obligaie juridic n rndul ndatoririlor
fundamentale ale ceteanului.
ntregul sistem fiscal modern se construiete pe principiile edictate n art. 13 din
Declaraia drepturilor omului i ceteanului din 1789 potrivit cruia: pentru ntreinerea
forei publice i pentru administraie o contribuie comun este indispensabil. Ea trebuie
raportat egal ntre toi cetenii n msura posibilitilor lor.
Una din principalele modaliti de participare a persoanelor fizice i juridice la
constituirea fondurilor generale ale societii, n vederea ndestulrii nevoilor reclamate de
existena i dezvoltarea statal o constituie impozitul. El poate fi definit ca o contribuie bneasc
obligatorie fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil datorat bugetului de stat de ctre
persoanele fizice i juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed,
precum i o prghie financiar prin care se confer posibilitatea desfurrii activitii economice
i modelrii comportamentului investiional.
Impozitul are caracter unilateral ca o consecin a suveranitii statului, o instituie de
drept public i ndeplinete o funcie financiar constituind partea esenial a veniturilor statului.
Pe lng impozite, taxele sunt o categorie de venituri bugetare care se definesc ca pli datorate
de persoanele care beneficiaz de anumite servicii sau activiti ale unor organe de stat. Trstura
esenial a impozitelor este reversibilitatea, care dei nu constituie o contraprestaie imediat, ca
n cazul taxelor, se rentorc sub forma unor aciuni, servicii, gratuiti, de care beneficiaz
populaia prin diferite aciuni sau programe social-culturale.
Sarcina fiscal este cu att mai greu de suportat cu ct este mai sczut produsul intern
brut ce revine n medie pe locuitor, iar impozitele excesive au o influen negativ asupra
economiei pentru c submineaz iniiativa i stimularea ntreprinztorilor mpiedicnd creterea
3

produciei.
Concluzionnd, putem spune c un sistem fiscal este ntotdeauna un compromis ntre
necesitatea de intrare de venituri i grija pentru echitatea social, pentru proporionalitatea
plilor n funcie de capacitatea fiecrui contribuabil.

Scopul lucrrii const n determinare tuturor obiectivelor, metodelor, tehnicilor,

modificarilor

la

nivelul

tuturor verigilor

fiscale,

echilibrului

financiar

public

diferenierea elementelor componente ale dezechilibrului structural i vertical, modelarea

din

cadrul sistemului fiscal, dup cum urmeaz: acumularea veniturilor la buget, asigurarea
fluxurilor financiare n cadrul sistemului bugetar i formularea direciilor de aciune n vederea
asigurrii echilibrului financiar public.
Structura lucrrii, conform obiectivelor preconizate, cuprinde: introducere, dou
capitole, concluzii i recomandri.
Capitolul I Conceptul de politic fiscal prezint o sintez asupra conceptului privind
politica fiscal i realizeaz delimitarea acestuia prin prisma sistemului de venituri i cheltuieli
publice,
Capitolul II Politica fiscal a anului 2013 n Republica Moldova i impactul ei asupra
evoluiei echilibrului financiar public abordeaz problema echilibrului financiar public la nivel
macroeconomic i sunt identificate principalele direcii deechilibrare a sistemului bugetar al
Republicii Moldova.
Concluziile i propunerile reprezint o sintez a temei analizate i ne propune direcii
principale de transformare a politicii fiscale actuale ntr-o politic de tactic n scopul
relansrii activitaii economice.

Capitolul I Conceptul de politic fiscal

Politica se defineste ca o activitate in domeniul conducerii sau o conceptie cu privire la
activitatea de conducere. Cand este vorba de domeniul financiar, politica vizeaza subdomenii
economice, precum cel bugetar, al creditului, al asigurarilor sociale, al asigurarilor de bunuri,
persoane si raspundere civila.
Politica fiscala este parte a politicii financiare, alaturi de politicile de alocare si politicile
de finantare a deficitului bugetar, fiind in fond o politica bugetara.
Baza politicii fiscale este utilizarea impozitelor si taxelor ca parghii si instrumente
financiare de interventie a autoritatilor publice in economie si societate si de orientare a
comportamentului contribuabililor, consumatori sau investitori.
Impozitele reprezinta principala sursa de atragere a veniturilor la bugetul statului si
totodata cea mai eficace cale de interventie, atat la nivelul sectorului public, cat si la nivelul
sectorului privat. Sub amprenta teoriilor keynesiene, prelevarile fiscale si-au extins rolul lor mai
ales dupa deceniile al III-lea si al IV-lea ale secolului nostru, reprezentand de fapt ceea ce
reprezinta interventionismul pe seama impozitelor.
Rolul economic al statului se oglindeste mai ales prin politicile sale interventioniste,
politici proprii finantelor moderne. Statul intervine in economie si societate pentru a modifica
unele variabile ale echilibrului economic, in raport cu economia de piata. Interventionismul statal
in economie se realizeaza printr-o serie de practici, metode, care au la baza anumite categorii
valorice, printre care un loc important il ocupa impozitul.
Adam Smith a fost primul care s-a ocupat de principiile impunerii i considera c acestea
ar fi: justeea impunerii (echitatea fiscal), certitudinea impunerii, comoditatea perceperii
impozitului i randamentul acestora. Politica fiscal trebuie s urmeze cteva direcii eseniale
pentru a se evita diminuarea veniturilor care rmn la dispoziia persoanelor fizice i juridice
pentru consum personal i acumulare, ca urmare a fiscalitii excesive i anume:
- repartizarea sarcinilor fiscale s fie echitabil, adic fiecare s fie determinat s-i
plteasc corect partea ce-i revine;
- impozitele trebuie selecionate de aa manier nct s minimalizeze influena asupra
deciziilor economice luate pe alte piee eficiente i folosite pentru a corecta insuficiena n
sectorul privat;
- structura impozitului trebuie s faciliteze folosirea politicii fiscale n legtur cu
obiectivele stabilizrii i creterii economice;
- sistemul fiscal trebuie s permit o administrare eficient i nearbitrar pe nelesul
contribuabilului;
- costul administraiei i al sistemului de constrngere s fie redus.

Comportamentul contribuabilului, ca investitor dar si consumator, poate fi influentat

prin impozite, care functioneaza astfel, ca parghii financiare de orientare si influentare.
Interventia statului nu se limiteaza la instrumentele fiscale, aceasta se bazeaza si pe alte
categorii valorice bugetare cum sunt alocatiile bugetare, subventiile, sau se bazeaza si
pe instrumentele creditului si asigurarilor si alte mijloace de interventie.
In acest context, impozitele sunt cotate ca fiind cele mai eficiente parghii financiare, cu
efecte stimulatorii dar si corective, care declanseaza interese atat de partea contribuabililor cat si
de partea statului. Keynes spunea ca statul trebuie sa intervina si are interesul sa intervina, cat si
posibilitatea sa o faca, in calitatea sa de persoana suverana de drept public.
Daca statul inseamna puterea si daca cei care detin puterea doresc sa o pastreze, atunci
ei sunt interesati sa existe in tara un climat politic cat mai linistit. Stabilitatea politica este insa o
rezultanta a pacii sociale, iar aceasta exista atata vreme cat economia este prospera, consumatorii
realizeaza venituri indestulatoare, iar afacerile intreprinzatorilor sunt profitabile. Daca insa
economia este in suferinta, societatea este zguduita de convulsii. Oamenii cer socoteala
guvernantilor pentru situatia lor precara, iar instabilitatea politica devine un fapt real. Pentru a
evita acest lucru, statui trebuie sa se ingrijeasca de bunul mers al economiei.
Impozitele ofera posibilitati nebanuite de interventie, atat in economia reala, cat si pe
piata financiara, prin sistemul de avantaje fiscale, cat si prin constrangerile impuse prin legile
fiscale. Scutirile la plata impozitelor, amanarile la plata, reducerile, creditul fiscal, sunt elemente
de distorsionare a economiei libere. Cand o parte castiga, cineva trebuie sa piarda, si
aceste avantaje fiscale in speta, se vor regasi ca efecte de levier, de parghie in randamentul
impunerii. in comportamentul contribuabililor care se vor obisnui sa caute interpretari favorabile
la legea fiscala.
Obiectivele politicii fiscale, si anume acelea de revigorare a economiei si de asigurare a
unui nivel minim de venituri pentru toti membrii societatii, au o conotatie sociala. Cei care
beneficiaza de scutiri si alte avantaje sunt fericiti, dar cineva le va suporta pe
acestea. Mecanismul de reglare a nivelului veniturilor in societate pe seama impozitelor, se
contrapune echilibrului pe care il stabileste piata libera.
Se pare ca cea mai eficienta masura interventionista pe cale fiscala este reducerea ratei
presiunii fiscale si nu acordarea de avantaje in mod selectiv.
Daca sistemul fiscal este cuprins de practica exonerarilor fiscale acestea degradeaza
sistemul fiscal, creand perturbatii in activitatea financiara. Schimbarea regulilor unui impozit,
antreneaza modificari importante asupra masei impozabile si asupra platitorilor de impozite.

Pentru a reusi o reforma fiscala, e indispensabil sa se reduca sarcina globala a impozitelor, cu

efectele de rigoare, generate asupra alocarilor de resurse.
A uza prea mult de prevederi legale in materie fiscala, de rectificari legislative inseamna
a practica masuri administrative autoritare mai excesive. Dreptul trebuie sa fie doar mijlocul
de asezare a impozitului si nu inspiratorul sau. Prea multe prevederi legislative cu privire la
impozite, presupun existenta unui control fiscal supradimensionat.
Variabilele politicii fiscale
Scopul politicii fiscale este acela de a asigura echilibrul bugetar si financiar in anumite
conditii, date de evolutia economiei reale si stabilitatea sociala. In acest context, politica fiscala
vizeaza urmatoarele grupe de posibile actiuni sau finalitati de realizat:
In primul rand, politica fiscala stabileste volumul resurselor financiare ale
statului. Marimea acestora este data de capacitatea contribuabililor de a contribui, de a plati
impozitele si taxele impuse. Se poate intampla uneori ca nevoia de resurse sa fie
supradimensionata (de exemplu un sector public prea dezvoltat, sau o orientare a cheltuielilor
publice catre unele sectoare de mai mica importanta si care nu reusesc o recuperare a efortului
public). Dimensionarea veniturilor fiscale, cat si a cheltuielilor publice trebuie deci, realizata
tinandu-se seama de capacitatea contributiva a contribuabililor in conditii reale economice si
sociale, sau simplu spus in functie de posibilitatile de procurare a resurselor publice. Volumul
veniturilor fiscale depinde apoi de nivelul de dezvoltare economica si eficienta muncii, functie
de care se contureaza in fapt capacitatea contributiva in general a contribuabililor. Politica fiscala
trebuie sa tina seama astfel, de realitatea economica in cadrul careia se aplica, de asemenea si de
conditii sociale, mediul social in care se implementeaza (adica ocupatiile majore ale celor ce
muncesc, in industrie, servicii sau in agricultura si alte ramuri, fiecare generand un anumit tip de
contribuabil).
In al doilea rand politica fiscala vizeaza provenienta resurselor financiare ale
statului. Problema care sta in fata politicii fiscale este de a stabili, concret si corect, de unde
provin resursele financiare: de la sectorul public, agenti economici privati si de la populatie. Cei
care concep politica fiscala, pot opta pentru un tratament egal. echitabil pentru toti contribuabilii,
indiferent de forma de proprietate care sta la baza capacitatii contributive a contribuabilului, sau
pot opta pentru diferentieri in functie de anumite obiective economice sau sociale.Ideal ar fi un
tratament egal pentru toti contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, sau cel putin cautarea
asa-numitei justitii sociale. In perioada actuala, politicile fiscale diferentiaza tratamentul fiscal in
7

functie de baza de impunere, care este venitul, averea, sau cheltuiala, ajustate, acestea, cu criterii
precum capacitatea de munca a contribuabilului persoana fizica, felul activitatii pe care o
desfasoara (salariat, liber profesionist, pensionar, agricultor) sau situatia sociala (casatorit, copii
sau alte persoane in intretinere) etc. In cazui contribuabililor persoane juridice, criteriile de
diferentiere a sarcinii fiscale tin de ramura de activitate, de faptul daca intreprinderea investeste
sau nu, de tipul de proprietate, de rezidenta etc.
In al treilea rand, politica fiscala stabileste numarul si felul impozitelor . Cu privire la
numarul prelevarilor, realitatea practica a impus varianta cu mai multe forme de prelevare, in
defavoarea unicitatii impozitului, ca un impozit pe capital, mai ales pe avere, idee care circula in
literatura de specialitate.Felul impozitelor pare a fi un criteriu mai important din punctul de
vedere al celor care concep politica fiscala, criteriu pe baza caruia se desprind o serie de
intrebari. Ce pondere sa aiba in veniturile fiscale impozitele directe. in comparatie cu impozitele
indirecte, care sa fie ponderea impozitelor pe venituri fata de cele pe avere sau pe cheltuiala, care
sa fie locul impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, fata de cele pe veniturile persoanelor
juridice, care sa fie modalitatile de acordare a facilitatilor fiscale, cum sa se acorde aceste
facilitati persoanelor fizice, cum se determina capacitatea contributiva a contribuabilului si altele.
Pentru a raspunde acestor intrebari, este nevoie sa tinem seama de continutul economic al bazei
de impunere, a impozitului in sine ca suma de platit, cu o anumita sursa bine determinata. Unele
impozite au un efect pozitiv dintr-un anumit punct de vedere, pe cand din alta viziune, creeaza
greutati, atat de partea organului fiscal, cat si de partea contribuabilului. Asa se vorbeste in
literatura de specialitate despreimpozitele directe contra impozitelor indirecte, despre
impozitele locale fata de cele centrale' si alte asemenea sintagme.
Locul impozitelor locale, fata de cele centrale, in cadrul veniturilor publice, ne arata
gradul de autonomie financiara a unitatilor teritorial administrative si modul de functionare
a finantelor publice nationale. Criteriul cel mai important de dimensionare a veniturilor fiscale
locale pare a fi structura nevoilor publice locale, care pot fi identificate mai corect la nivel
local.
Structura veniturilor fiscale si randamentul impozitelor sunt influentate in mod direct de
aceste coordonate aratate mai sus precum si de factori independenti de sistemul fiscal, cum sunt
produsul intern brut natura si amplasarea institutiilor publice sau marimea sectorului public.
Influentele, variabilele, proprii sistemului fiscal, pornesc de la o variabila determinativa
si anume rata presiunii fiscale care, in functie de marimea sa, determina evolutia celorlalte
variabile.

in al patrulea rand, politica fiscala stabileste structura si modalitatile de acordare a facilitatilor

fiscale. Facilitatile fiscale reprezinta avantaje acordate de autoritatea publica, prin lege, unor
grupe sau categorii de contribuabili, in mod selectiv, in functie de anumite obiective ale politicii
fiscale. Acestea sunt concretizate in scutiri de ia plata impozitelor, reduceri la plata, deduceri din
masa impozabila, amanari la plata impozitului, creditul fiscal, practicarea amortizarilor
accelerate, exonerari pentru activitatea de cercetare etc. Facilitatile fiscale, daca sunt asezate
corect si bine dimensionate, genereaza efectul de parghie fiscala, cu virtuti stimulatorii asupra
contribuabilului, ca investitor si consumator.
De regula avantajele fiscale se acorda pentru incurajarea investitiilor productive.
incurajarea exporturilor, incurajarea productiei agricole, achizitionarea de locuinte, invatamant si
alte astfel de ajutoare.

Capitolul II Politica fiscal a anului 2013 n Republica Moldova i

impactul ei asupra evoluiei echilibrului financiar public
Politica bugetar fiscal a anului 2013 prevede o serie de majorari adiionale la taxele
anterioare. Cu toate c acestea se explic prin aa zisa eficien datorat de noi resurse pentru
buget, puini cunosc efectele instantanee ale taxelor mrite.
Dac creterea accizelor la igri poate fi explicat prin clauza social, adic micorarea
numrului de fumtori, atunci alte majorari ale taxelor sunt de natur pur fiscal, introduse cu
scopul balansarii bugetului de stat. Majorarea accizelor la igri este de asemenea cauzat de
ineficiena barierilor de frontier i persistena activitilor de contraband. Republica Moldova
este obligat s lupte cu contrabanda mai activ dat fiind tendina de orientare spre spa iul
European. Accizile introduse vor micora diferena de pre dintre igrile autoctone i cele din
Romania, influennd pozitiv micorarea corupiei i persecutarea comeului ilegal.
Totui majorarea accizelor nu este o msur suficient pentru stoparea contrabandei.
Aceasta va stopa parial contrabanda de igri care au o pre mai ridicat n prezent, ns igrile
de un pre mai redus se vor bucura de o popularitate mai nalt att pe pia a intern ct i pentru
comer ilegal. Dac presupunem ca se instaleaz un acciz de 10%, urmeaz s artm efectul tip
pre asupra igrilor cu diferite nivele de pre. igrile al cror pre iniial este de 4 lei vor
nregistra o cretere n pre de 90 de bani (Calculat pentru TVA de 20%), ajungnd la preul de
4,90 lei, iar igrile ale cror pre iniial va fi de 20 de lei vor nregistra o cre tere de aproximativ
4,5 lei ajungnd la preul de 24,5 lei. Astfel politica de instalare a unor accize majorate arat bine
doar pe hrtie.
9

Printre alte efecte negative pe care le poate aduce aceast politic de majorare a accizelor
merit de menionat i majorarea cotei comerului nefacturat n interiorul rii, producerea i
comercializarea produciei n localuri neamenajate sau n condiii insalubre.
Partea negativ a politicii fiscale a anului 2013 este c Guvernul Republicii Moldova nu
indic metode de contractare sau eficientizare a bugetului, dar mai mult se bazeaz pe metode
fiscale de obinere a resurselor.
De asemenea, legea bugetui pentru 2013 prevede introducerea cotei de 20% a TVA-ului
la zahr, majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale i lichefiate - de la 6% la 8%,
precum i introducerea cotei standard a TVA, de 20%, pentru producia agricol primar, cu
restituirea diferenei de 12%.
TVA-ul nou la zahr nu va influena importul de zahr deoarece Serviciul Vamal
utilizeaz taxe protectoare la importul zahrului, ns acest prevedere va influena negativ
asupra economiei tenebre cu Ucraina. Astfel productorii autoctoni vor fi afectai de prevederile
politicii fiscale.
Creterea TVA-ului la gaze naturale i lichefiate va afecta ntreaga economie a rii, n
special sfera productiv. La aceasta se mai adaug i TVA de 20% la produc ia agricol care va
reduce competitivitatea rii la export. Dac n prezent producia agricol este cea mai
competitiv sfer pentru export, aceste prevederi vor reduce din volumul exporturilor.
Efectul politicii fiscale a anului 2013 pot fi dezastruoase pentru industria agricol, iar
efectele asupra consumatorilor sunt vizibile din start.
Politica fiscal din anul 2013 are doar modificri de natur tehnic. n acest domeniu
exist doar documente tehnice referitoare la fiscalitate, dar lipsete un document de politici.
Lipsa unei politici fiscale este accentuat de lipsa scopului, metodelor i a viziunilor n acest
domeniu, potrivit reprezentanilor Agendei Naionale de Business.
Politica fiscal nu trebuie s fie elaborat doar de ctre ministere, ci mpreun cu mediul
de afaceri. Sectorul antreprenorial trebuie s fie activ i s propun Ministerului Finanelor
sugestiile sale cu privire la scopurile, obiectivele politicii i modul de atingere ale acestora.
Reprezentanii mediului de afaceri susin c procedurile politicii fiscale aplicate nu corespund
principiilor fiscale. Unul din motivele invocate este lipsa unei relaii consolidate dintre mediul de
afaceri i autoriti. Totodat, n prezent, consultrile autoritilor cu asociaiile de business
poart un caracter pur formal. n acelai timp, este necesar i promovarea mai activ a mediului
de afaceri, sunt de prere experii.
Ei sunt de prere c trebuie ntrit capacitatea de expertiz a asociaiilor, pentru ca
acestea s poat formula corect propunerile, formarea unor Consilii independente de experi
10

pentru expertiza actelor normative i monitorizarea implementrii actelor normative n domeniul

fiscalitii, reprezentarea membrilor asociaiilor de business n Consiliul Economic de pe lng
Guvern, stabilirea corect a prioritilor mediului de afaceri i promovarea acestor prioriti,
implicarea mai activ a mediului de afaceri n elaborarea politicii fiscale pentru anul 2013,
participarea antreprenorilor la evaluarea impactului politicilor i legilor.
Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi prevede perceperea la buget a
veniturilor ilicite obinute de agenii economici prin exagerarea costului produciei, rentabilitii,
adaosului comercial, volumului de lucrri efectuate n construcii i tarifelor la serviciile prestate,
precum i aplicarea amenzii n cuantum echivalent acestor venituri, ns nu mai puin de 10 000
de lei. Aceasta situaie creeaz condiii neechitabile de aplicare a sanciunilor, ntruct pentru
paguba care variaz pn la 10 mii lei, mrimea sanciunii este una i aceia i. n scopul
excluderii acestor discrepane, se propune stabilirea mrimii sanciunii n dependena de suma
pagubei.
Potrivit documentului politicii bugetar fiscale pentru 2013, Ministerul Finanelor
propune s fie introdus o limit a veniturilor din vnzri ale titularului patentei de ntreprinztor
n mrime de 100 mii lei ntr-o perioad de 12 luni consecutive.
n prezent, plafonul veniturilor din vnzri pentru persoanele fizice deintori de patente
care se ocup cu comerul cu amnuntul este stabilit n mrime de 300 mii lei. Prin reducerea
limitei, Ministerul ncearc s contracareze schemele de evaziune fiscal i s stimuleze trecerea
persoanelor fizice deintori de patente, odat cu dezvoltarea activitii, la o anumit form
organizatorico-juridic stabilit de lege.
Mrimea propus de 100 mii de lei are ca baz plafonul de nregistrare benevol n
calitate de contribuabil al TVA de 100 mii lei.
Totodat, se propune excluderea genului de activitate ntocmirea drilor de seam
contabile din lista genurilor de activitate desfurate n baza patentei de ntreprinztor, scopul
acestei propuneri fiind reducerea treptat a genurilor de activiti de ntreprinztor ce pot fi
desfurate n baza patentei de ntreprinztor, i respectiv, trecerea la o anumit form
organizatorico-juridic stabilit de lege.
Mai mult ca att, persoanele respective dispun de cunotine n domeniul evidenei
contabile, din care considerente, acetia nu vor ntmpina dificulti la crearea unui agent
economic i inerea evidenei contabile, se mai constat ntr-o not informativ la proiectul de
lege pentru modificarea i completarea unor acte legislative privind politica fiscal pentru 2013.
Angajatorii ar putea plti pentru primele cinci zile de incapacitate de munc a salariailor,
potrivit noilor modificri ale politicii bugetar-fiscale i vamale pentru 2013.
11

ncepnd cu a asea zi calendaristic, plile pentru incapacitate de munc urmeaz a fi

fcute din contul bugetului asigurrilor sociale de stat, n timp ce pentru omeri plile vor fi
fcute din contul bugetului asigurrilor sociale de stat.
n prezent, pentru incapacitate de munc prima zi calendaristic este pltit din contul
bugetului asigurrilor sociale de stat, a doua, a treia i a patra zi calendaristic - din mijloacele
financiare ale angajatorului, iar omerilor ncepnd cu a cincea zi calendaristic din contul
bugetului asigurrilor sociale de stat.
Ministrul Finanelor spune c modificrile n cauz vor duce la economii de mijloace
financiare n bugetul asigurrilor sociale de stat n sum de circ 180,3 milioane de lei.
Cheltuielile cresc din an n an (n anul 2006 - 231,8 mil.lei, n anul 2007 - 289,6 mil.lei, n anul
2008 - 368,8 mil.lei, n anul 2009 - 410,5 mil.lei, n anul 2010 417,71 mil.lei). Iar n mare
parte, cheltuielile mari rezult din responsabilitatea redus a angajatorilor n ceea ce prive te
crearea condiiilor favorabile la locul de munc, se mai spune n documentul Ministerului
Finanelor.
Ministrul Finanelor intenioneaz s introduc o cot standard a TVA de 20% pentru
producia agricol primar n schimbul cotei reduse a TVA de 8%, cu restituirea direct a
diferenei dintre 20% i 8% din veniturile bugetului de stat n vederea evitrii distorsionrii
sistemului general de impozitare, simplificrii administrrii fiscale i susinerii productorilor
agricoli. Experii, ns sunt de prere c procedura restituirii TVA a existat i pe timpul
guvernrii comuniste, iar restituirea diferenei era un proces birocratizat, iar numrul
agricultorilor care cereau rambursarea TVA, era destul de redus.
La capitolul impozitul pe venitul persoanelor fizice se prevede majorarea tranelor de
venit impozabile, precum i a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore i scutirii
anuale pentru persoanele ntreinute, prin ajustarea acestora la rata inflaiei prognozat pentru
anul 2013 (5%). Msura dat are drept scop susinerea persoanelor fizice cu venituri mici i
transpunerea treptat a presiunii fiscale asupra populaiei cu venituri medii i mai sus de medii
(costul acestei msuri va constitui 263 mil. lei, aceasta este datorat majorrii fondului de
retribuire a muncii).
O alt msur ine de modificarea regimului de impozitare a venitului obinut prin
stabilirea unei cote unice a impozitului pe venit n mrime de 12% pentru toate categoriile de
contribuabili care obin venit sub form de royalty: persoane fizice ceteni i ageni economici
rezideni i nerezideni ai Republicii Moldova.
n ce privete introducerea impozitului unic n agricultur e o idee bun, pentru c
majoritatea agricultorilor sunt n imposibilitatea de a merge pe la cteva instane s-l achite. Dar
12

foarte mult va depinde de cota acestuia i de perioada cnd urmeaz a fi achitat. Dac se va cere
s fie pltit la nceputul anului, atunci nu e bine pentru c agricultorii nu au destule finane.
Pe de alt parte revenirea la cota de 20% n agricultur ar putea crea mari dificult i la
restituirea diferenei acesteia, deoarece n Republica Moldova a mai existat un asemenea
precedent pe timpul guvernrii comuniste cnd se rambursa dup anumite criterii de simpatie
politic.
Anumite prevederi din politica bugetar fiscal sunt ndreptate pentru mediul de afaceri
ns ele sunt nesemnificative, sunt foarte generale i cu aplicabilitate ngust. Este vorba despre o
schimbare conceptual a politicii bugetar fiscal pentru 2013. O parte din prevederi nu sunt
noi, pentru c ele au fost propuse, discutate, urmeaz s vedem care va fi rezultatul discu iilor
pentru definitivarea proiectului.
Efectul de pompier al politicii bugetar fiscale deriv din modul cum sunt organizate
Inspectoratul Fiscal i Ministerul Finanelor. Este o mare doz de ineficien, o incapacitate de
fiscalizare a ntregii ri fiind doar o performan n zona vamal. Deci o politic bugetar
fiscal poate s fie eficient doar atunci cnd exist i instrumentarul funcional, or atunci cnd
nu este reformat, cele mai bune politici risc s fie implementate superficial sau deloc. Problema
e n reformarea Inspectoratelor fiscale a anumitor acte legislative, crearea unui cadru rezonabil.
De exemplu Codul Fiscal este plin cu stipulri contradictorii, ru expuse chiar i gramatical,
confuze. Doar dup reformare putem vorbi despre o aplicare a prevederilor politicii bugetar
fiscale. Autoritile nu o singur dat au declarat c fac reforme pe interior unde noi nu avem
acces, n timp ce pe exterior nu simim schimbri.
Din 2013, va fi schimbat i censul de vrst la importul autoturismelor, de la 7 ani la 10
ani, i vor fi introduse cote mai mari la accize pentru autovehiculele cu vrsta de 8, 9 i 10 ani de +5%, +10% i, respectiv, +15%.
Potrivit estimrilor Ministerului Finanelor, n urma operrilor propuse, la buget vor fi
acumulate adiional circa 500-600 de milioane de lei.

Concluzii
n recomandri pentru viitor n afar de promovarea unor reduceri n cheltuieli, politica
fiscal trebuie s urmreasc o cretere sistematic a eficienei cheltuielilor. Este necesar
operarea unui set de msuri n vederea raionalizrii cheltuielilor i planificrii publice pe lng
relaxarea fiscal. n politica veniturilor este necesar raionalizarea regimului fiscal. La fel de
important este elaborarea unei strategii integrate de administrare a datoriei publice.
Direcile politicii fiscale n republica Moldova ar trebuie sa fie:
13

(1) asigurarea echitii, stabilitii i transparenei fiscale;

(2) optimizarea presiunii fiscale;
(3) sistematizarea i simplificarea legislaiei fiscale;
(4) armonizarea principiilor puse la baza legislaiei fiscale naionale cu cele ale legislaiei
comunitare.

14

Bibliografie

http://economie.moldova.org
http://www.acap.md
http://www.contabilsef.md

15