Sunteți pe pagina 1din 47

6. Plansee din beton armat

6. Plansee din beton armat Plansee pe retele de grinzi Plansee ciuperci Planşee dala
6. Plansee din beton armat Plansee pe retele de grinzi Plansee ciuperci Planşee dala

Plansee pe retele de grinzi

Plansee ciuperci

Planşee dala

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat 6 .2.3. Planşee pe reţele de grinzi. Planşee casetate. Sunt
6 . Planşee din beton armat 6 .2.3. Planşee pe reţele de grinzi. Planşee casetate. Sunt

6.2.3. Planşee pe reţele de grinzi. Planşee casetate.

Sunt alcătuite din grinzi cu aceeaşi înălţime, dispuse pe două (sau mai multe) direcţii, incluzând în

ochiurile reţelei casete acoperite cu plăci armate pe două direcţii.

De obicei grinzile din aceeaşi familie sunt paralele şi echidistante, delimitând casete pătrate,

dreptunghiulare, rombice sau triunghiulare.

casete pătrate, dreptunghiulare, rombice sau triunghiulare. Aceste soluţii pot să ofere economii la consumul de beton

Aceste soluţii pot să ofere economii la consumul de beton şi oţel chiar până la 30% faţă de soluţiile

obişnuite cu grinzi şi plăci armate pe o singură direcţie, însă costurile de manoperă şi cofraj sunt foarte

ridicate datorite unei execuţii pretenţioase impusă de structură.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Corect concepute, faţă de soluţiile obişnuite de planşee pe grinzi,
6 . Planşee din beton armat Corect concepute, faţă de soluţiile obişnuite de planşee pe grinzi,

Corect concepute, faţă de soluţiile obişnuite de planşee pe grinzi, planşeele casetate se descarcă mai

uniform pe contur şi asigură o înălţime mai mică de construcţie.

Un alt avantaj ar fi cel funcţional de a permite cu uşurinţă realizarea unui tavan neted, sau casetele se pot

păstra aparenţe din considerente arhietcturale.

Se utilizează la construcţii civile, social-culturale, la acoperiri de spaţii relatiiv mari de formă pătrată, dreptunghiulară, trapezuidală, etc.

Se comportă în ansamblu ca o palcă plană rezemată pe contur.

Planşeele cu grinzi paralele cu laturile utilizând reţele pătrate şi dreptunghiulare se recomandă pentru L 1 /L 2 1,5.

Domeniul de utilizare teoretic se limitează la 0.5≤ L 1 /L 2 ≤2.0, adică domeniul plăcilor armate pe 2 direcţii. Adaptarea soluţiei de reţele cu grinzi paralele în afara acestor rapoarte înseamnă încărcărea grinzilor doar

pe direcţia scurtă, adică soluţia devine neeconomică.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Reţelele de grinzi oblice lucrează mai avantajos decât cele cu
6 . Planşee din beton armat Reţelele de grinzi oblice lucrează mai avantajos decât cele cu

Reţelele de grinzi oblice lucrează mai avantajos decât cele cu grinzi paralele cu laturile planşeului.

Avantajul se datorează conlucrării grinzilor diagonale şi a celor de colţ, care sunt legate de centura

generală a planşeului.

Această soluţie se impune pentru raporturi L 1 /L 2 >1,5(2). Soluţia se poate utiliza pentru raporturi de până la L 1 /L 2 3, raport la care se păstrează avantajul conlucrării între grinzi.

Planşeul casetat lucrând în ansamblu ca o placă plană rezemată pe contur, grinzile componente sunt supuse la încovoiere şi trosiune, cu încovoierea preponderentă. Situaţia ideală în care torsiunea dispare este cea în care grinzile reţelei urmăresc traiectoriile momentelor

principale. Un mod de lucru apropiat de această variantă oferă palşeul cu grinzi oblice.

de această variantă oferă palşeul cu grinzi oblice. Dimensiunile obişnuite ale laturii casetei sunt între 600

Dimensiunile obişnuite ale laturii casetei sunt între 600-2000(1500) mm, grosimea minimă a plăcii de 60 mm, lăţimea minimă recomandată a nervurii de 120 mm.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Calculul planşeelor casetate: În domeniul elastic soluţii analitice exacte metode
6 . Planşee din beton armat Calculul planşeelor casetate: În domeniul elastic soluţii analitice exacte metode

Calculul planşeelor casetate:

În domeniul elastic

soluţii analitice exacte

metode numerice

metode aproximative, cu neglijarea torsiunilor

În domeniul plastic

metoda echilibrului limită

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat  Calculul in domeniul elastic o Se utilizeaza aceleasi metode
6 . Planşee din beton armat  Calculul in domeniul elastic o Se utilizeaza aceleasi metode

Calculul in domeniul elastic

o

Se utilizeaza aceleasi metode ca la calculul placilor

o

Metoda analitica porneste de la ecuatia placilor ortotrope

o

Metodele numerice folosesc metoda elemntelor finite

metoda poate fi aplicata direct sau descompunanad reteaua in elemente de grinda intre 2 noduri, solicitate la incovoiere

si torsiune

o

Metoda aproximativa utilizata la calculul placilor se utilizeaza si in cazul retelelor de grinzi. Pentru marirea preciziei rezultatelor se egaleaza valoarea sagetilor pe ambele directii in toate nodurile (la placi s-au egalat numai pe cele doua fasii centrale).

Concentrand incarcarile in fiecare nod I, celor doua grinzi le revin fortele concentrate Q-X i , respectiv X i . Marimile necunoscute, X i , rezulta din conditia de exalitate a sagetilor

concentrate Q-X i , respectiv X i . Marimile necunoscute, X i , rezulta din conditia
concentrate Q-X i , respectiv X i . Marimile necunoscute, X i , rezulta din conditia

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Analogia cu placa permite sa se inteleaga ca, daca raportul
6 . Planşee din beton armat Analogia cu placa permite sa se inteleaga ca, daca raportul

Analogia cu placa permite sa se inteleaga ca, daca

raportul intre laturi este mare, grinzile scurte sunt mult mai solicitate dacat cele lungi.

Planseul casetat ortogonal se limiteaza la rapoarte

intre laturi cuprinse intre 0,67 si 1,50

Planseele casetate oblice sunt mai economice in cazul deschiderilor mari

In grinzile de tip III apar momente negative datorita

faptului ca grinzile de tip I sunt foarte rigide si se

comporta ca si un reazem

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat  Calculul in domeniul plastic Utilizand metoda echilibrului la limita
6 . Planşee din beton armat  Calculul in domeniul plastic Utilizand metoda echilibrului la limita

Calculul in domeniul plastic

Utilizand metoda echilibrului la limita se accepta urmatoarele ipoteze:

1.

Articulatiile plastice ale mecanismului de cedare se formeaza

pe toate grinzile planseului in dreptul nodurilor, la mijlocul

deschiderii

2.

Momentul de rupere al grinzilor centrale in sectiunile critice este proportional cu momentul elastic produs de incarcarile de calcul

3.

Se neglijeaza momentele de torsiune

4.

Se neglijeaza contributia armaturilor din placi

4. Se neglijeaza contributia armaturilor din placi Cedarea planseelor casetate se produce prin formarea

Cedarea planseelor casetate se produce prin formarea articulatiilor

plastice la nodurile de la mijlocul deschiderilor, odata cu

formarea de linii de curgere in placile casetelor, la legatura placilor cu grinzile si pe directiile diagonalelor

Capacitatea portanta a planseelor casetate se determina pe baza ecuatie de lucru mecanic virtual L e produs de incarcarile exterioare pentru o deplasare virtuala si cel al momentelor de rupere ce actioneaza in articulatiile plastice L i, pentru acceasi deplasare virtuala a mecanismului de cedare

de rupere ce actioneaza in articulatiile plastice L i , pentru acceasi deplasare virtuala a mecanismului

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat 6.3 Plan şee fără grinzi 6 .3.1 Planşee ciuperci Definiţie.
6 . Planşee din beton armat 6.3 Plan şee fără grinzi 6 .3.1 Planşee ciuperci Definiţie.

6.3 Planşee fără grinzi

6.3.1 Planşee ciuperci Definiţie. Alcătuire constructivă. Domenii de utilizare.

Planşeele ciuperci sunt alcătuite din plăci de beton armat cu secţiune constantă, rezemate pe stâlpi de beton armat prin intermediul unor evazări numite capitele. Conformarea capitelului:

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Stâlpi sunt aşezaţi după o reţea ortogonală; rezemarea plăcii pe
6 . Planşee din beton armat Stâlpi sunt aşezaţi după o reţea ortogonală; rezemarea plăcii pe

Stâlpi sunt aşezaţi după o reţea ortogonală; rezemarea plăcii pe contur se face pe stâlpi cu capitel, grinzi

marginale sau pereţi.

Capitelul are rolul de a mări suprafaţa de contact dintre stâlp şi placă, asigurând următoarele efecte:

- micşorarea eforturilor de forfecare pe conturul suprafeţei de contact; - reducerea momentelor încovoietoare în placă, respectiv crearea unor condiţii mai favorabile

de rezistenţă pentru preluarea momentelor încovoietoare negative în dreptul stâlpilor

Avanatajele utilizării planşeelor fără grinzi:

- reducerea înălţimii construcţiei prin suprimarea spaţiului nefolosit dintre placă şi feţele inferioare ale

grinzilor (reducere de 8÷10%) - asigurarea unui tavan neted, cu efecte pozitive asupra igienei, ventilării şi iluminării

Se utilizează la depozite, magazii subterane, rezervoare de apă, clădiri industriale şi social-culturale.

Tramele utilizate pot fi până la 6 m, rareori până la 9 m, cu încărcări relativ mari (10÷30 kN/m 2 )

Structurile cu planşee ciupercă sunt spaţiale, prezentând o flexibilitate destul de mare la forţe orizontale. În zonele cu seismicitate ridicată este necesară rigidizarea lor (a) cu structuri tip tub perimetral (compact

sau perforat) sau (b) cu nucleu rigid (diafragme).

Pentru evitarea torsiunilor din forţe seismice se impune o conformare simetrică în plan.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Calculul plan şe elor ciuperci – Metode de calcul in
6 . Planşee din beton armat Calculul plan şe elor ciuperci – Metode de calcul in

Calculul planşeelor ciuperci Metode de calcul in domeniul elastic

Metoda cadrelor înlocuitoare

Se foloseşte la calculul planşeelor cu deschideri inegale. Planşeul se înlocuieşte prin două sisteme de cadre perpendiculare, stâlpii fiind consideraţi încastraţi în planşeul inferior şi cel superior, iar rigla având secţionea l p x h (l p fiind lăţimea panoului)

în planşeul inferior şi cel superior, iar rigla având secţionea l p x h (l p

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Cadrele se calculează pe fiecare direcţie la încărcarea totală p=g+q
6 . Planşee din beton armat Cadrele se calculează pe fiecare direcţie la încărcarea totală p=g+q

Cadrele se calculează pe fiecare direcţie la încărcarea totală p=g+q, fără să fie repartizate pe cele două

direcţii.

Momentele obţinute sunt în consecinţă supraevaluate pe direcţia lungă, ele putând fi reduse cu 30%.

Metoda CADRELOR INLOCUITOARE admite o schema simplificata pentru cadrul format din stalpii

structurii si portiunea aferenta de placa.

Se recomandă ca momentul de inerţie al riglei orizontale a cadrului să fie calculat pe ambele direcţii:

I

r

l

(

1

l

2

)

h

3

p

2

12

l 1 , l 2 reprezintă deschiderile interax pe cele două direcţii.

Momentele incovoietoare obtinute in rigle se impart fasiilor de camp si de reazen

in proportiile precizate prin tabele.

Metoda se aplica mai ales planseelor cu panouri de placa inegale

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat In cazul particular al planseelor avand pr fiecare directie cel
6 . Planşee din beton armat In cazul particular al planseelor avand pr fiecare directie cel

In cazul particular al planseelor avand pr fiecare directie cel putin trei panouri, cu deschideri care nu difera intre ele cu mai mult de 20%, raportul laturilor panourilor de placa fiind cuprins intre 3/4 si 4/3 se aplica metoda coeficientilor.

Schema statica de calcul se simplifica.

Dimensionarea planseelor ciuperci:

Inaltimea utila a sectiunii de la

reazem se ia egala cu inaltimea

utila a placii in caul capitelurilor drepte, cu inaltimea utila aplacii plus h/2 in cazul capitelulilor dala si

egala cu inaltimea utila reala la distanta c/2 de la axa stalpului pentru capitelurile cu ingrosare.

In cazul unor inclinari mai mari,

inaltimea utila nu trebuie sa

depaseasca inaltimea utila a placii

plus h/2

cu ingrosare. In cazul unor inclinari mai mari, inaltimea utila nu trebuie sa depaseasca inaltimea utila

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Cadrele înlocuitoare pot fi calculate prin metode simplificate. Calculul, in
6 . Planşee din beton armat Cadrele înlocuitoare pot fi calculate prin metode simplificate. Calculul, in

Cadrele înlocuitoare pot fi calculate prin

metode simplificate.

Calculul, in cele doua metode, pleaca de la determinarea unui moment global M o

M 0 =(q l y ) (l x - 2/3c) 2 / 8

Rezultă:

- momente maxime pozitive în câmpuri

- momente negative pe ambele capete ale

fiecărei deschideri

- momente încovoietoare în stâlpi marginali

Momentele rezultate se repartizează pe fâşii de câmp şi fâşii de reazem:

M

M

c :

r :

0,55 (FR) şi 0,45 (FC)

0,65 (FR) şi 0,25 (FC)

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat La calculul momentelor din deschiderile marginale se aplică corecţii în
6 . Planşee din beton armat La calculul momentelor din deschiderile marginale se aplică corecţii în

La calculul momentelor din deschiderile marginale se aplică corecţii în funcţie de raportul (K s +K i )/K g , unde K s , K i şi K g reprezintă rigidităţile stâlpului de margine superior, inferior şi a riglei de margine:

In cazul metodei coeficientilor, momentele incovoietoare pe stalpi se determina cu urmatoarele formule

aproximative;

M

pl

2

c

2

g l

(

2

c

2

l

2

c

1

)

K

s

s

M

pl

2

c

2

12

g l

(

2

c

2

l

2

c

1

)

K

K

i

i

 

12

K

K

s

I

s

H

ss

,

I i I

H

si

K

g

r

c

K

,

i l

K rigiditatea stalpului inferior respectiv superior

, I i I H si K  g r c K  , i l

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Verificare la străpungere Condiţia pentru armarea constructivă a capitelului este
6 . Planşee din beton armat Verificare la străpungere Condiţia pentru armarea constructivă a capitelului este

Verificare la străpungere

Condiţia pentru armarea constructivă a capitelului este ca,

v

Ed

v

Rd , c

unde

lungul secţiunii de calcul considerate.

v Rd , c

este valoarea de calcul a rezistenţei la străpungere a unei dale fără armături de străpungere în

Verificarea se realizează pentru perimetrele de forfecare după cum urmează:

dale fără armături de străpungere în Verificarea se realizează pentru perimetrele de forfecare după cum urmează:

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Armarea capitelului Armarea capitelului se realizează conform schiţelor: Dimensionarea şi
6 . Planşee din beton armat Armarea capitelului Armarea capitelului se realizează conform schiţelor: Dimensionarea şi

Armarea capitelului

Armarea capitelului se realizează conform schiţelor:

Armarea capitelului se realizează conform schiţelor: Dimensionarea şi armarea plăcii Dimensionarea armăturilor

Dimensionarea şi armarea plăcii

Dimensionarea armăturilor se face conform prevederilor pentru plăci plane din beton armat.

Grosimea h 0 pe reazeme se ia în funcţie de tipul capitelului:

h 0 pe reazeme se ia în funcţie de tipul capitelului: Armarea se realizează fie ca

Armarea se realizează fie ca bare independente, fie cu plase sudate.

În panourile marginale se operează o reducere a armăturii cu 50% în semifâşia de reazem şi cu 20% în

semifâşia de câmp.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Armarea plăcii
6 . Planşee din beton armat Armarea plăcii

Armarea plăcii

6 . Planşee din beton armat Armarea plăcii

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Prevederi specifica planşeelor dală: Grosimea minimă de placă trebuie să
6 . Planşee din beton armat Prevederi specifica planşeelor dală: Grosimea minimă de placă trebuie să

Prevederi specifica planşeelor dală:

Grosimea minimă de placă trebuie să îndeplinească următoatrele relaţii:

h

l

min max

să îndeplinească următoatrele relaţii: h  l min max 35 , h min  13 cm

35 , h

min

13cm

Recomandare:

h

p

l

max

30  l max
30
l
max

32 ,

h

min

20

cm

Calculul planşeelor dală:

Se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru planşee ciuperci cu observaţia, că momentele calculate

nu se reduc cu 30% ca şi în cazul planşeelor ciuperci.

Punctul sensibil al planşeelor dală îl constituie zona de rezemare a plăcii de stâlp, supusă la eforturi de

forfecare.

Pentru a evita ca eforturile principale să depăşească valorile admise se iau următoarele măsuri:

- zona de reazem se armează dublu

- se utilizează betoane cu rezistenâă la întindere mare

- se limitează secţiunile stâlpilor la >(0.08÷0.10)l

limitează secţiunile stâlpilor la >(0.08 ÷ 0.10)l Exist ă şi varianta de planşee dală cu placă

Există şi varianta de planşee dală cu placă

şi nervuri pe două direcţii, greutatea fiind

mult mai redusă (ex. BubbleDeck). În zona reazemelor se recomandă placă groasă.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat 6 .3.2 Planşee dală Diferenţa dintre planşeele ciuperci şi planşeele
6 . Planşee din beton armat 6 .3.2 Planşee dală Diferenţa dintre planşeele ciuperci şi planşeele

6.3.2 Planşee dală

Diferenţa dintre planşeele ciuperci şi planşeele dală este în modul de sprijinire al plăcii pe stâlpi: în cazul

planşeelor dală sprijinirea se face direct pe stâlpi, fără intermediul capitelului, acesta considerânsu-se înglobat în grosimea plăcii.

Rezemarea pe contur poate fi pe stâlpi sau pereţi.

Se utilizează la construcţii de locuinţe şi social culturale cu încărcări mai reduse.

Avantajele utilizării planşeelor dală:

- scăderea înălţimii construcţiei prin eliminarea grinzilor

- economia de cofraje prin simplitate şi posibilitate de refolosire

- reducerea manoperei de şantier prin simplificarea finisajului

- asigurarea elasticităţii funcţionale

- posibilitatea industrializării

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat 6 .3.3 Calculul la străpungere (cap. 6.4 SR EN 1992
6 . Planşee din beton armat 6 .3.3 Calculul la străpungere (cap. 6.4 SR EN 1992

6.3.3 Calculul la străpungere (cap. 6.4 SR EN 1992-1-1-2005)

Calculul la străpungere (cap. 6.4 SR EN 1992 -1-1-2005) ( 4) Verificarea rezistenţei la străpungere se

(4) Verificarea rezistenţei la străpungere se face la faţa stâlpului şi pe conturul de calcul, referinţă u1

. Dacă sunt necesare armături de

străpungere, se găseşte un alt contur

uout,ef la distanţa la care nu mai

sunt necesare armături pentru

străpungere.

(5) Regulile definite la 6.4 sunt

formulate, în principiu pentru cazul

încărcărilor uniform distribuite. În

anumite cazuri particulare, cum sunt

tălpile de fundaţii, încărcarea din interiorul conturului de calcul contribuie la rezistenţa sistemului structural şi poate fi scăzută atunci când se determină valoarea efortului capabil de calcul la străpungere.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat (4) În cazul unei arii încărcate situate în vecinătatea unei
6 . Planşee din beton armat (4) În cazul unei arii încărcate situate în vecinătatea unei

(4) În cazul unei arii încărcate situate în vecinătatea unei margini sau a unui colţ se va alege un contur de

calcul asemănător celor indicate în figura 6.15 în măsura în care perimetrul care rezultă (scăzându-se marginile libere) este inferior celor obţinute după (1) şi (2) de mai sus.

inferior celor obţinute după (1) şi (2) de mai sus. Figura 6.15 - Contururi de calcul

Figura 6.15 - Contururi de calcul de referinţă pentru arii încărcate în vecinătatea unei margini sau a unui colţ (5) În cazul ariilor încărcate situate în vecinătatea unei margini sau a unui colţ, adică la o distanţă mai mică de d, se prevăd armături speciale de margine.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat
6 . Planşee din beton armat

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Dala în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ (1)
6 . Planşee din beton armat Dala în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ (1)

Dala în dreptul stâlpilor de margine sau de colţ

(1) Armăturile perpendiculare pe o latură liberă, cerute pentru transmiterea momentelor încovoietoare de la dală la un stâlp marginal sau de colţ sunt dispuse pe lăţimea activă b e reprezentată în figură.

pe lăţimea activă b e reprezentată în figură. A Marginea plăcii NOTĂ – Se poate avea

A Marginea plăcii

NOTĂ – Se poate avea y > c y

NOTĂ – Se poate avea z >c z şi y > c y

a) Stâlp marginal

b) Stâlp de colţ

NOTĂ - y este distanţa de la marginea dalei la faţa stâlpului interioară dalei. Figura 9.9 (SR EN 1992-1-1-2004) - Lăţimea activă, b e , a unui planşeu dală

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Armături de străpungere (1) Când sunt necesare armături de străpungere
6 . Planşee din beton armat Armături de străpungere (1) Când sunt necesare armături de străpungere

Armături de străpungere

(1) Când sunt necesare armături de străpungere acestea trebuie dispuse în interiorul conturului dincolo de care nu mai este necesară armătură de străpungere, între suprafaţa încărcată sau stâlpul de reazem până la distanţa k d la interiorul conturului de la care nu mai este necesară armătură de forţă tăietoare. Sunt prevăzute cel puţin două rânduri de etrieri periferice, distanţate cu cel mult 0,65d.

Distanţa între etrieri de-a lungul unui contur se recomandă să nu fie mai mare de 1,5d, când acesta este în

interiorul conturului de control de referinţă (situat la mai puţin de 2d de suprafaţa încărcată).

La exteriorul primului contur unde etrierii sunt necesari pentru rezistenţa la forţă tăietoare, distanţa dintre aceştia de-a lungul conturului care face obiectul verificării se recomandă să nu fie mai mare decât 2d.

Pentru barele ridicate dispuse ca în figurâ un singur rând periferic de etrieri poate fi considerat suficient.

5. Planşee din beton armat

5. Planşee din beton armat Armături de străpungere
5. Planşee din beton armat Armături de străpungere

Armături de străpungere

5. Planşee din beton armat Armături de străpungere

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat (2) Când sunt necesare armături de străpungere, aria ramurii unui
6 . Planşee din beton armat (2) Când sunt necesare armături de străpungere, aria ramurii unui

(2) Când sunt necesare armături de străpungere, aria ramurii unui etrier (sau a echivalentului său), A sw ,min , este indicată de expresia (9.11) :

Asw,min × (1,5×sin a + cos a )/(s r × s t ) 0,08 ×(f ck )/f yk

în care:

a

este unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile principale (adică pentru etrieri

verticali, a = 90° şi sin a = 1) s r este distanţa dintre etrierii de străpungere în direcţia radială

s t este distanţa dintre etrierii de străpungere în direcţia tangenţială

f ck

este în MPa

Numai componenta verticală a armăturilor pretensionate aflate la mai puţin de 0,5d de stâlp poate fi inclusă în calculul la forţă tăietoare.

(3) Barele ridicate care traversează suprafaţa încărcată sau se găsesc la o distanţă mai mică de 0,25d de aceasta pot fi utilizate ca armături de străpungere

(4) Distanţa dintre faţa reazemului, sau circumferinţa suprafeţei încărcate, şi armăturile de străpungere cele

mai apropiate luate în calcul sunt limitate la d/2. Această distanţă se măsoară la nivelul armăturilor întinse. Când este prevăzut un singur rând de bare ridicate, unghiul lor de îndoire poate fi redus la 30°.

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Grinzile se calculeaza ca grinzi obisnuite din beton armat 
6 . Planşee din beton armat Grinzile se calculeaza ca grinzi obisnuite din beton armat 

Grinzile se calculeaza ca grinzi obisnuite din

beton armat

la dimensionarea nervurilor nu se ia in considerare dubla armare si aportul

corpurilor de umplutura

dimensiuni recomandate: h n ≥1/25 L – nervure continue

h n ≥ 1/10 L – simplu sezemate

b n ≥60 mm

h p = 30 mm corpuri de umplutura

h p = 50 mm fara corpuri de umplutur

placa dintre nervure se armeaza cu plase avand 3 bare/m minim

nervurile se armeaza cu 1 sau 2 bare cu

minim Ø8- PC;minim Ø10 – OB

nervurile se calculeaza la forte taietoare si se prevad cu etrieri sau sau bare transversale sudate la max 250 mm

asiguranduse

P min ≥ 0.1 % →A etr = 0.001 a x b n

sau bare transversale sudate la max 250 mm asiguranduse  P m i n ≥ 0.1

6. Planşee din beton armat

 

Beton obisnuit

Beton usor

Plansee cu nervuri pe o singura directive

-pentru simpla rezemare -pentru incastrare elastic

1/20 l

1/16 l

1/25 l

1/20 l

Plansee cu nervuri, chesonate

-pentru simpla rezemare -pentru incastrare elastica

1/30 l

1/25 l

1/35 l

1/30 l

cu nervuri, chesonate -pentru simpla rezemare -pentru incastrare elastica 1/30 l 1/25 l 1/35 l 1/30

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Plansee cu caramizi armate Avantaje: • Reduc consumul de beton
6 . Planşee din beton armat Plansee cu caramizi armate Avantaje: • Reduc consumul de beton

Plansee cu caramizi armate

Avantaje:

Reduc consumul de beton

Economisecte cofrajul Evita rabitarea tavanelor Usureaza montarea instalatiilor

Dezavantaje:

Consum mare de manopera

Deschiderea limitata de inaltimea

caramizii Greutate proprie este cu 100 kg/mp mai mare decat la planseele

obijnuite

Deschideri maxime 5m

inaltimea caramizii • Greutate proprie este cu 100 kg/mp mai mare decat la planseele obijnuite •
inaltimea caramizii • Greutate proprie este cu 100 kg/mp mai mare decat la planseele obijnuite •

6. Planşee din beton armat

6 . Planşee din beton armat Plansee predala: Placa are rol de cofraj, este conceputa sa
6 . Planşee din beton armat Plansee predala: Placa are rol de cofraj, este conceputa sa

Plansee predala:

Placa are rol de cofraj, este conceputa sa pria eforturile de montaj. Legatura intre placa prefabricata si betonul monolit se realizeaza prin aderenta si prin legaturi speciale din otel

Legatura intre placa prefabricata si betonul monolit se realizeaza prin aderenta si prin legaturi speciale din

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.4 Prevederi EC2 Dala în
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.4 Prevederi EC2 Dala în

6.3.4 Prevederi EC2

Dala în dreptul stâlpilor interiori

(1) Dispunerea armăturilor într-un planşeu dală se recomandă să reflecte comportarea sa mecanică în exploatare. În general, aceasta are drept consecinţă concentrarea armăturilor în dreptul stâlpilor.

(2) În dreptul stâlpilor interiori, exceptând cazul în care se efectuează calcule riguroase în exploatare, sunt dispuse armături superioare de arie 0,5 A t pe o lăţime egală cu suma a 0,125 ori lăţimea panoului de dală de o parte şi de alta a stâlpului. A t reprezintă aria secţiunii armăturilor cerute pentru a prelua momentul negativ total care acţionează pe suma a două jumătăţi de panouri adiacente stâlpului

(3) În dreptul stâlpilor interiori sunt prevăzute armături inferioare (cel puţin 2 bare) în cele două direcţii perpendiculare care traversează stâlpul.

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.5. Metode de calcul Se
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.5. Metode de calcul Se

6.3.5. Metode de calcul

Se acceptă următoarele metode de calcul:

1.

Calcul liniar cu (B) sau fără (A) redistribuire;

2.

Calcul plastic bazat fie pe metoda cinematică (limită superioară), fie pe metoda statică (limită

inferioară) (C)

3.

Metode numerice luând în considerare proprietăţile neliniare ale materialelor. (D)

Metodelor de calcul liniar se pot utiliza atât pentru SLS cât şi pentru SLU.

Metodele plastice se pot utiliza doar pentru verificări în SLU.

Metodele obişnuite de calcul plastic:

• metoda cinematică (teoria echilibrului limită)

• metoda fâşiilor (metoda statică)

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6. Metode practice de calcul
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6. Metode practice de calcul

6.3.6. Metode practice de calcul

EC 2 prezintă metodele generale, cu regulile şi limitările lor.

Modaliati de calcul sunt prezentate in:

British Concrete Association (1993) Concise Eurocode

Institution of Structural Engineers (1995, 2000) - EC2 (Concrete) Design Manual

Sunt prezentate metode simplificate bazate pe coeficienţii liniilor de influenţă utilizabile pentru calculul momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare pentru plăci armate pe una sau două direcţii.

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6. Metode practice de calcul
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6. Metode practice de calcul

6.3.6. Metode practice de calcul

Plăcile trebuie să fie astfel dimensionate încăt să poate prelua încărcările de calcul în cele mai nefavorabile

situatii de dispunere a lor.

Pentru plăcile continue acţionate preponderent de încărcări uniform distribuite este suficient să luăm în considerare doar următoarele moduri de dispunere ale încărcărilor pentru verificarea la SLU:

a. Deschiderile alternative încărcate cu încărcările permanente şi variabile cu valori de calcul (1,35Gk +1,5Qk), celelalte deschideri fiind încărcate cu încărcarea permanentă de calcul

(1,35Gk)

b. Oricare două deschideri adiacente încărcate cu încărcările permanente şi variabile cu valori de calcul (1,35Gk +1,5Qk), celelalte deschideri fiind încărcate cu încărcarea permanentă de calcul

(1,35Gk)

Momentele obţinute în urma analizei elastice pot fi redistribuite până la un maxim de 30%, cu următoarele observaţii:

- Momentele redistribuite rămân în echilibru cu încărcările aplicate

- Momentele redistribuite de proiectare în oricare secţiune nu sunt mai mici decât 60% din valoare momentului elastic, şi

- există limitări privind poziţia axei neutre a secţiunii în funcţie de procentul de redistribuire

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .1. Calculul plăcilor continue,
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .1. Calculul plăcilor continue,

6.3.6.1. Calculul plăcilor continue, armate pe o direcţie

Plăcile continue armate pe o direcţie pot fi calculate ca şi grinzi continue cu aplicarea regulilor mecanicii

construcţiilor.

La plăcile continue supuse la încărcări uniform distribuite, cu încărcarea permanentă ≥ încărcarea variabilă

având cel puţin 3 deschideri care nu diferă cu mai mult de 15%, valorile momentului încovoietor şi a

forţelor tăietoare pot fi calculate cu ajutorul coeficienţilor date în tabel, unde Freprezintă încărcarea totală de calcul (1.35G k + 1.5Q k ) pentru fiecare deschidere şi l este deschiderea efectivă pentru momentele în câmpuri şi deschiderea maximă adiacentă pentru momentele pe reazeme

La momentele astfel obţinute nu se mai efectuează nici o redistribuire de momente.

Primele

reazeme

intermediare

Reazeme

capăt

Cămpuri

marginale

Câmpuri

intermediare

Reazeme

intermediare

Momente

încovoietoare

0

0,09Fl 2

0,11Fl 2

0,06Fl 2

0,10Fl 2

Forţe tăietoare

0,45Fl

-

0,60Fl

-

0,55Fl

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .2. Calculul plăcilor armate
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .2. Calculul plăcilor armate

6.3.6.2. Calculul plăcilor armate pe 2 direcţii, independente, rezemate pe 4 laturi, cu colţuri fixe

Aceste plăci se pot calcula utilizând coeficienţii din tabele, obţinute din calculul plastic.

Acest calul este permis de EC2 cu condiţia utilizării armăturilor de ductilitaze ridicată (clasa H) şi a raportului

x/d≤0.25

În această situaţie momentele de calcul se pot obţine cu ajutorul formulelor:

2

M sdx = ß sx ·F·l x Şi M sdy = ß sy ·F·l x 2 ,

În care M sdx şi M sdy reprezintă momentele pe lăţimea unitară în zona centrală a plăcii constituită din ¾ din dimensiunile ei pe direcţiile x, respectiv y F reprezintă încărcarea totală de calcul (1.35Gk + 1.5Qk) l x este latura mai scurtă.

Forţele tăietoare maxime pe laturi se pot calcula cu relaţiile

V sdx = ß vx ·F·l x Şi V sdy = ß vy ·F·l x ,

În care V sdx şi V sdy reprezintă forţele tăietoare pe unitatea de lăţime pe reazemele perpendiculare pe direcţie x, respectiv y.

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6.3 . Calculul plăcilor armate
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6.3 . Calculul plăcilor armate

6.3.6.3. Calculul plăcilor armate pe 2 direcţii, independente, rezemate pe 4 laturi,

cu colţuri fixe

Descărcarea plăcilor pe reazeme se apreciază că se face pe ¾ din lungimea laturilor, cu valoarea forţelor tăietoare determinate cu formulele simplificate. Distribuţia reacţiunilor pentru plăci armate pe două direcţii se poate deduce din figura de mai jos

pe două direcţii se poate deduce din figura de mai jos Aceste reacţiuni se aplică doar
pe două direcţii se poate deduce din figura de mai jos Aceste reacţiuni se aplică doar

Aceste reacţiuni se aplică doar în situaţia în care toate reazemele sunt continue. În situaţia în care o muchie (reazem) este discontinuă, reacţiunile pe toate muchiile (reazemele) trebuie să fie mărite cu 10%, iar pe muchiile (reazemele) discontinue se pot reduce cu 20%. Îm situaţia în care reazemele adiacente sunt discontinue, reacţiunile trebuie să fie calculate considerând fiecare deschidere separat.

CONCLUZII

6.a Calculul plăcilor din beton pe baza prevederilor EC2

6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .4. Calculul plăcilor continue
6.a Calculul pl ăci lor din beton pe baza prevederilor EC2 6.3.6 .4. Calculul plăcilor continue

6.3.6.4. Calculul plăcilor continue armate pe 2 direcţii cu reazeme punctiforme

Dacă o placă având reazeme punctiforme (stâlpi) are cel puţin 3 deshideri pe ambele direcţii, iar raportul dintre deschiderea mai mare (l x ) şi deschiderea mai mică (l y ) nu depăşeşte 1.2, valoarea maximă a momentelor şi a forţelor tăietoare pe ambele direcţii se pot obţine cu ajutorul valorilor din tabel:

Reazem marginal

Fâsie

centrală

câmpuri

marginale

Primele

reazeme

intermediare

Fâsie centrală câmpuri

intermediare

Reazeme

intermediare

stâlp

pereţi

Momente

încovoietoare

0.04Fl 2

0.2Fl2

0.09Fl 2

0.11Fl 2

0.06Fl 2

0.10Fl 2

Forţe tăietoare

0.45Fl

0.4Fl

- 0.60Fl

- 0.55Fl

Total momente încovoietoare pe stâlpi

0.04Fl 2

-

- 0.22Fl 2

- 0.22Fl 2

6.b Calculul secţiunilor de placă

6.b Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.4 . Moment încovoietor Ipoteze de calul: - Secţiunile
6.b Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.4 . Moment încovoietor Ipoteze de calul: - Secţiunile

6.3.4. Moment încovoietor

Ipoteze de calul:

- Secţiunile rămân plane după deformare;

- Deformaţia specifică a armăturii aderente la întinderi sau compresiune este aceeaşi cu a betonului

înconjurător

- Rezistenţa la întindere a betonului se neglijează

- Deformaţia specifică a betonului pentru secţiuni care nu sunt în întregime comprimate, deformaţia limită la compresiune se limitează la ε cu2 =3.5‰ pentru betoane cu f ck ≤50N/mm 2

- eforturile din betonul comprimat şi armătură se obţin din diagramele din SR EN 1992-1-1

cu f c k ≤50N/mm 2 - eforturile din betonul comprimat şi armătură se obţin din

6.B Calculul secţiunilor de placă

6.B Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.6 . Moment încovoietor Pentru a evita armăturile de
6.B Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.6 . Moment încovoietor Pentru a evita armăturile de

6.3.6. Moment încovoietor

Pentru a evita armăturile de compresiune în plăci, trebuie verificată ca momentul care se aplică să nu depăşească valoarea momentului limită de rezistenţă M u = k lim f ck bd 2 , calculat conform figurii:

M u = k l i m f c k bd 2 , calculat conform figurii:

Valoarea k lim se obţine din figura:

M u = k l i m f c k bd 2 , calculat conform figurii:

6.b Calculul secţiunilor de placă

6.b Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.8 . Moment încovoietor În această situaţie aria de
6.b Calculul secţiuni lor de plac ă 6.3.8 . Moment încovoietor În această situaţie aria de

6.3.8. Moment încovoietor

În această situaţie aria de armătură pentru preluarea efortului de întindere se poate calcula cu formula:

A

s

M

( 0.87 f ) z

yk

Valoarea lui z se poate obţine din figură în funcţie de diferitele valori k = M/ bd 2 f ck.

În cazul plăcilor armate pe două direcţii pentru fiecare direcţie se va utiliza valoare corespunzătoare a lui d.

6.3.9. Forţă tăietoare

În absenţa unor forţe concentrate cu intensitate mare în mod normal nu este nevoie de a calcula forţa tăietoare la

plăci având reazeme lineare.

Pentru forţe concentrate cu intensitate mare se verifică străpungerea plăcii la fel ca şi în cazul plăcilor pe reazeme punctuale:

1000 Ve

ff

u

c

d

[

/

N mm

2

f ck
f
ck

V S d , p

] 0.9

Unde

V eff – valoarea efectivă a forţei tăietoare (de străpungere) d – media înălţimilor utile a secţiunii transversale pe cele două direcţii u c – perimetrul stâlpului, în mm