Sunteți pe pagina 1din 104
CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN CONSTRUCTIT DIN OTEL Editia a Il-a revizuité M EDITURA UNIVERSITARA ‘ION MINCU’ Bucuresti 2001 CONSTRUCT DIN OTEL, Introducere: METALUL IN CONSTRUCTII. FIER, FONTA, OTEL Utilizarea fieruiui in constructii este foarte veche, datind din primul mileniu 1.C: era insa produs in cantitate mica si folosit doar pentru confectionarea unor piase de legatura gi de ranforsare. Pinéila revolutia industrialé, materialele de constructie majore sunt lemnul si piatra. Metalul (fier forjat sau fonta) are de regula rol auxiliar gi se foloseste cu “discretie’ sub forma de ancoraje, agrate, tiranti, grilaje gi, uneori, stilpi. Prima constructie din fonta dateazA din a doua jumatate a sec. XVIII; este podul peste Severn la Coalbrookdale, GB (1777), 30 m deschidere. La inceputul sec XIX se extinde utilizarea fontei in construcfii, nu numai la poduri si apeducte, ci gi sub forma de sillpi gi grinzi ce formeazd scheletul unor constructii industrial, permitind acoperirea unor spati mari cu structuri relativ usoare si neinflamabile.’ Elemente decorative din fonté sunt utilizate din ce in ce mai des, pentru construcfii curente, ca gi pentru clidiri reprezentative, creind un nou stil arhitectural. Primele utilizari ale fierului ca element structural dateazé de la mijjocul secolului XIX. Perioada de glorie a constructillor metalice se situeazé intre jumatatea sec. XIX si primul réizboi mondial, in jegatura cu progresul rapid al industriel siderurgice. Sunt puse In valoare calitatile gi forfa expresiva a noului mod de a construi: rezistenta fierului la intindere este exploatata la realizarea de poduri cu mari deschideri® (poduri suspendate pe lanturi si cabluri, poduri cu grinzi chesonate, poduri cu grinzi in zbrele); greutatea redusa gi ductilitatea fierului au contribuit tn athitectura cladirilor la raspindirea stilului floreal (Liberty) Diferenta fizica intre fonta gi fier este determinat de confinutul in carbon, ce se traduce in caracteristici gi procedee de producere diferite. Fonta este casanta, se toama in forme, rezista bine la compresiune. Fierul este un material dur, maleabil, elastic gi ductil, rezisté bine la intindere; este fasonabil, se incovoaie, se contract sau se dilat’, dar nu se rups. Elementul constructiv predilect al fontei este stilpul; cel al fierului este grinda. Fierul provine din uzine metalurgice; prin laminare® ia forma de bare, placi, comiere: devine profil, Tebnica asamblarii cu nituiri a facilitat mult exploatarea constructivé a fierului Progresele fn tehnologia fierului oferd mijloace economice de realizare @ unei intregi game de cladiri (gari, hale, expozitii, sere). Se dezvolta astfel un tip constructiv si arhitectural nou ce asociaza fierul si sticla, doua materiale produse industrial. Sera este exemplul ce consacra posibilitayile absolut noi oferite de fier, care joaca in acest caz dublu rol, fizic si geometric: este structura gi desen, intr-o suprafatd de sticla. Filiajia tnceputé de sera continua in timp cu veranda, marchiza, bovindoul, copertina de sticla_ La inceputul sec. XIX, inmultirea incendillor ce afecteaz cladirile din lemn, determina adoptarea sistemului constructiv metalic, in ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le implica. Standardizarea' va permite scderea costurilor si scurtarea timpului de executie. Dup& 1850 industria siderurgic’ ofer constructorilor profile laminate sub forma de table gi profile cu rezistente la intindere si incovoiere superioare fontei, la preturi comparabile. Aceste profile revolutioneazé domeniul constructillor, permitind construirea de cladiri-turn, cu schelet metalic din laminate asamblate prin nituire la cald gi pere{i de umplutura. Noile produse sunt utiizate pentru crearea unor noi tipuri de elemente structurale (grinda mixta, grinda in zabrele, grinda chesonata, etc) * Filatura de bumbac Philip & Lee, Manchester, 1801; pavilionul regal de la Brighton - J.Nash, 1818. * Podul de la Menai -Tara Galilor (1819-1824), 173 m: podul de la Fribourg (1894), 279 my; podul Brooklyn (1870), cca 500m. * Procadeu invontat in Anglia, in 1774, odaia eu pudlarea (procedeu de indepartare a impurisijler ‘ Crystal Palace - Joseph Paxton, Londa 1851 - prima manfeslare importarél de slandardizare (fonts, fier, stl) CONSTRUCTII DIN OTEL CUPRINS Introducere: pag METALUL IN CONSTRUCTII: FIER, FONTA, OTEL 1 OTELUL DE CONSTRUCTI: CLASIFICARI, SORTIMENTE 3 CARACTERISTICILE OTELULUI 4 PROTECTIA LA FOC 6 PROTECTIA CONTRA COROZIUNII 9 PRODUSE DE BAZA DIN OTEL 10 PROCEDEE DE ASAMBLARE A ELEMENTELOR DIN OTEL 15 CITEVA REGULI GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE DIN OTEL 241 ELEMENTE STRUCTURALE oe NODURI INTRE ELEMENTE STRUCTURALE an CONCEPTIA DE ANSAMBLU A STRUCTURI! 38 PLANSEE 48 SCARI 58 STRUCTURI DIN OTEL - SINTEZA 60 PERETI DE INCHIDERE 65 PERET! DE COMPARTIMENTARE 74 Bibliografie 78 Exemple de constructii cu schelet din ofel |- XXIV CONSTRUCT DIN OTEL grinda in zabrele, grinda chesonata, etc). Ofelul este rezultatul progresului tehnic in cea ce priveste compozitia materialului gi modul de producere. Prin reducerea continutului de carbon sub 2% se obtine un material mai elastic, mai dur, mai rezistent. Principiu! tratarii directe a fontei pentru producerea ofelului s-a descoperit in 1856 in Anglia’. Odata cu extindere utiizAri ofelului, procedeele de asamblare, tehnicile de laminare, modelele de calcul al structurilor, se modifica sensibil. Sudure ia locul niturilor, determinind schimbari in aspectul constructillor. Este epoca in care se nagte o noua formatie profesional: inginerul de structuri $i biroul de proiectare. In prima jumatate a sec. XX utilizarea pe scara larga a ofelului in constructii se muta in SUA; constructia de ‘zgirie-nori’ foloseste ofelul pentru rezistenta sa dar, in general, il ascunde sub placaje de piatra (v. Empire State Building, Rockefeller Center). Noul mod de a construi, repetind la infinit pe verticals acelagi tip de etaj cu structur din stilpi gi grinzi de ojel*, aduce dupa sine rationalizarea executiei, montajul uscat si prefabricarea. In Europa anilor "30 Jean Prouvé d& un nou impuls folosiri metalului in constructi. Desi preocuparrle sale se indreapti indeosebi spre fatade, grija pentru detaliu, originalitatea in fasonarea ojelului, conduc la noi reflec{ii arhitecturale privind utilizarea ojelului. Robert le Ricolais, inginer-artist, contemporan cu Prouvé, realizeaza sisteme structurale originale, bazate Pe cabluri si tevi, ce se inscriu in orizontul de cAutari promovat in principal de Buckminster Fuller (cupolele geodezice, ce permit inchiderea volumului maxim cu minimum de material). Ca exemple reprezentative pentru arhitectura utimelor decenii pot fi refinute: Centrul national de arta gi cuturé George Pompidou, Paris (1971, Renzo Piano, Richard Rogers); Sediul bancar Hongkong (1975, Norman Foster); Institutul lumii arabe, Paris (1988, J. Nouvel, P. Soria, G. Lezends gi Architecture Studio); Piramida de la Luvru (1989, |. M. Pei, G. Duval, M. Macary), $a. * Intre 1850 gi 1915 flerul pudlat aturil metalulul telul sunt utiizate simukan; numai o analiza metalogratica permite determinarea * Tip de construcfie inventat de Willian Le Baron Jenney; Home Insurance Bullding (1884) esie consiiera’ primul ‘zgjrie-nort CONSTRUCTII DIN OTEL OTELUL DE CONSTRUCTII. CLASIFICARI, SORTIMENTE. Ofelul se obfine din minereul de fier printr-o succesiune de operafii ce au ca scop separarea fierului gi apoi transtormarea fierului brut in otel, prin eliminarea impuritaitiior gi reducorea continutului de carbon. Ofolul este deci un aliaj al fierului cu alte elemente, principalul fiind carbonul. Funetie de continutul in carbon, ofelul (< 2% carbon} se deosebeste de fonta. Un ofel este definit prin caracteristicile sale fizice, mecanice $i chimice. In constructiile metalice se utilizeaz otelurl normate, respectiv ofeluri ale ror caracteristici sunt definite prin valori minime sau maxime prescrise de norme’ (valorile admise pentru calcule). Exist mai multe tipuri de clasific&ri ale ofelurilor, functie de compozitia chimica, functe ce caracteristicile mecarice de rezisten{d la intindere sau funotie de limita do olasticitate, Clasificarea curent utllizala in constructile metalice deosebeste ofelurile functio de rezistonta fa {intindere (marca ofelului) si identifica 2 categorii principale: * OL 37 = ofel normal pentru constructii metalice, denumit si ofel 'moale’ sau “duct? (echivalent Fe 360 / Euronorm) * OL52= ofel de Inalté rezistenta pentru constructii metalice (echiv. Fe 510 / Euronorm) In cadrul fiscéreia dintre categorii (marci) standardele definesc mai multe clase de calitate. Alegerea ojelului este determinata de considerente de ordin tehnic (rezisten{a, deformabiitate) si economic. Dincolo de aceste categorii, pot fi obtinute si ake tipuri de ofeluri - cu caracteristici speciale, OTELURILE SPECIALE Oteluri inoxidabile. Au rezistenta chimicé mult superioara ofelului obignuit, datorita alierii cu alte metale cum ar fi crom, vanadium, molbden sau cupru; otel de duritate mare, este sudabil cu anumite precautil; datorita costului ridicat nu se utilizeaza de regula la schelete metalice. * Ofeluri patinabile. Create in jur de 1930 de US Steel sub numele de Cor-Ten, se fabrica in Europa din anii ’60. Contin mai putin crom gi nichel decit ofelul normal, dar au caracteristic! mecarice asemanatoare, In anumite conditii de expunere, au proprietatea de a se acoperi progresiv cu un strat protector de oxizi care le confer o bund rezistenfé la coroziune; formarea stratului protector este insotitd de o ugoara reducere a grosimii metalului fara consecinte asupra dimensionarii. Nu rezista in atmosfera putemic corozivé (zone industriale, zone marine) undo este necesard o protectie suplimentara. + Ofeluri refractare. Se utilizeaz pentru coniectionarea unor elemente supuse la temperaturi inalte (tuburi de cazane, rezervoere, furnale, etc); este un aliaj cu crom-nichel sau crom- molipden. * Ofeluri speciale de inalté rezistenta. Mai difcil de sudat datorité confinutului ridicat de carbon, sunt utiizate in cazuri particulare, cum ar fi precomprimarea, aparate de reazem, etc. * Norme najionale (STAS) si ncrme europene (EURONORM) GONSTRUCTII DIN OTEL CARACTERISTICILE OTELULUI Caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare precizie, ceea ce permite calcule de rezisient& precise, facilitind dimensionarea gi permitind reducerea coeficientilor de siguranta. Ofelul este un material izotrop putind fi solicitat la fel in toate directile, atit la intindere cit si la compresiune. Fata de alte materiale - cum ar fi lemnul, betonul sau zidaria - capacitatile de rezisten'a specifice constructillor metalice permit folosirea unei cantitati reduse de material. Acesta flind ‘insa relativ scump, se utllizeaz elemente cu grosimi mici si cu forme adecvate concitilor cerute. Pe de alta parte, manopera fiind oneroasa, costul constructiei depinde intr-o masura imporamia de timpul de fabricare si montaj. > CARACTERISTICI FIZICE Greutatea specific: + ofel: 7.85 - 8.00 kNim® © aliaj ugor de aluminiu: 2.70 kN/m? ntul de dilatare termica: © ofel: 10 x [10° / °C] aluminiu: 24 x [10° /°C] Dilatarea datoraté variatillor de temperatura poate avea doua efecte, posibil a se combina: variati dimensionale sub efectul temperaturii variatii ale eforturilor de compresiune: daca 0 bara de ofel este astfel fixata la capete incit alungirea este impiedicatd, cregterea terperaturii determina eforturi suplimentare de compresiune. >» CARACTERISTICI MECANICE + Maleabilitatea este proprietatea anumitor metale de a se deforma la rece sau la cald fara a ‘se rupe si de a pute fitrase in foi subfiri; aurul, argintul, cuprul, fierul sunt metale maleabile. Cfelul utiizat in schelete structurale poate avea o deformatie de 20% inainte de rupere. + Elasticitatea este proprietatea corpurilor care, deformindu-se sub actiunea unei forte, tind s& revina la forma initial atunci cind forja inceteaza sa mai actioneze; ‘modulul de elasticitate’ (E) al unui material exprimé raportul intre efortul unitar $i deformatia specifica; E ‘ote! = 210 kN/mm*, ‘limita olastica’ reprezinta efortul unitar corespunz&tor alungirii elastice maxime. Atita timp cit nu sunt supuse unor solicitari prea puternice, otelurile au un comportament elastic. Calitatea ofelului nu influenjeaza elasticitatea, ci numai limita elastica. + Plasticitatea este aptitudinea anumitor metale care, deformindu-se sub actiunea unei forte, igi conserva deformatia atunci cind forta inceteaza sa mai actioneze; daca este soiicitat pind la limita sa elastica sau dincolo ce ea, un ofel are comportare plastica. Datorité plasticitatii sale, ofelul poate fi deformat la rece pentru confectionarea de table cutate sau pentru crearea unel contrasageti la elemente Incovoiate. * Cregterea relativa ¢ lungimil pentru o cregtere de temperatura de 1°C. CONSTRUGTI DIN OTEL * Duritatea este aptitudinea metalelor de a rezista la penetrare: poate fi ameliorata prin callie; este mai mult sau mai putin proportional cu rezistenta la intindere; poarta diverse denumiri functie de aparatul de incercari cu care s-a determinat (duritate Brinell, Vickers, etc) + Tenacitatea este propretaiea unui metal de a putea suorta simuttan, fara daune, eforturi ridicate si alungiri mari. + Fragilitatea este caracteristica unui metal numit ‘casant’, de a se putea rupe brutal in anumite conditi, cum ar fi temporaturilo scdzute; inceredrile de rezisten{A la soc permit caracterizarea fragiltétii unui metal. Fonta este fragila; ofelurile de constructi, nu. + Sudabilitatea este proprietatea pe care 0 posed’ anumite metale de a se uni intre ele atunci cind sunt aduse la temperatura de fuziune. Sudabilitatea unui metal este © notiune calitativa ce poate fi apreciaté cu ajutorul valorilor de rezistenté la goc. + Coroziunea este degradarea (lent) a pieselor metalice in mediu umed si in prezenta oxigenului: este un fenomen electrochimic ce conduce la formarea de oxizi. Aliajele ugoare gi anumite sortimente de afel sunt fie mai rezistente (ofelurile inoxidabile) fie autoprotejate printr-o pelicula etanga (ofeluri galvanizato, ofeluri patinabile). Suprafefele metalice pot fi totodatd protejate eficient prin aplicare de vopsitori sau diverse straturi proteccoare. ALIAJELE OTELULUI pot combina diverse elemente cu ojelul, influentindu-i caracteristicile. Asocierea cu materiale in general mai costisitoare ca ojelui creste preful produsului, limitind astfel, din considerente economice, domeniile de aplicare. Aceste elemente pot fi: = Aluminiu: amelioreazé rezistenta la calaminare (caracteristica metalului ca, puternic incdilzit, s& se acopere de oxid) dar influenteaza negativ sudabiltatea. = Azot: creste limita de elasticitate, dar face ofelul mai sensibil la imbatrinire. = Crom: oreste rezistenta la temperaturi inalte; de la 12% in sus, reducere coroziunea = Crom + nichel: ofelul inoxidabil; rezistenta chimicd mutt superioard ofelului obignuit. + Cupru: creste rezistenta la coroziune. = Magneziu: area aceleasi proprietati ca gi cromul si nichelul; de la 12% in sus creste rezistenfa la uzura. = Molibden: creste rezistenta la temperaturi inalte, cu ameliorares rezistentei chimice. * Nichel: creste limita aparenta de elasticitate. + Fosfor: face otelul mai casant. + Siiciu: creste limita aparenta de elasticitate si rezistenta la intindere. + Vanadiu: creste rezistenta la temperaturi inalte. CONSTRUCT! DIN OTEL PROTECTIA LA FOC Otelul are 0 comportare foarte proasta la foc; pe de o parte, igi pierde rapid rezistenta la temperaturi relativ joase (400 - 600°C); pe de alta parte, prin conductivitatea sa termica mare, ris s& propage incendiul. Pentru cregterea rezistentei la foc a elementelor din ofel, acestea trebuie protejate cu materiale care au capacitate termica! mare sau conductivilate termica’ mica: » BETON: utllizarea sa este interesania atunci cind el poate participa la rezistenja siatica a elementului structural, ca in cazul stilpiior sau grinzilor mixte, sau cind se are in vedere 0 protectie cu buna rezistenta la socuri mecanice; punerea in opera se face prin turnare. IPSOS: este o protectie excelenta, relativ rezistenta; in stare uscata ipsosul confine cca 20% apa constitutiva; pentru evaporarea acestei ape gi transformarea ipsosulul tn sulfat de calciu anhidru este necesara o energie considerabilé; punerea in opera se face prin tencuire sau prin montare de placi » FIBRO-CIMENT si VATA MINERALA: sunt produse cu coeficient de transmisie termicd mic (termoizolatoare) care pot fi puse in opera singure sau asociate cu un liant (ipsos, var sau ciment); placile sunt fixate cu agrafe, cu guruburi, sau lipite. > VERMICULIT: este 0 roca expandata din familia micelor; sub actiunea caldurii sufera o puternica crestere in volum (pina la de 30 de ori volumul sau), inchizind aer, de unde capacitatea sa termoizolanta; punerea sa in opera este similar fibro-cimentului. v % PERLIT: este 0 roca vulcanic’ oxpandati, utilizata ca gi vermiculita ARGILA EXPANDATA: ugoara gi inert, induce solisitiri nesemnificative tn profilele metalice care o suporté: este foarte slab conducdtoare de cdldura si rezista la temperaturi de 1200° C; se foloseste la umplerea spatiului dintre profilul de ofel gi un finisaj exterior din tabla, ipsos sau ali material LEMN: desi poate parea surprnzator a proteja un material incombustibil cu unul combusiibil ca lemnul, bunele calitati termoizolante ale acostuia reduc cregterea sarci termice in elementele de otel > TENCUIELI APLICATE CU PISTOLUL: cele folesite in prezent sunt constituite din vermiculita, perlita, fibre minerale, etc + liant (Irecvent ciment sau ipsos). VOPSELE INTUMESCENTE (TERMOSPUMANTE): sunt produse care, sub influenja cldurii, se umfl& si se transforma jntr-o spuma cu grosime de citeva zeci de ori mai mare ca grosimea initialé; aceast spuma formeaza izolatia termica. v " v * Proptiotate termoliziot a unui matorial, care dessmnsaz’ cantitalea de caldurd necesari pentru cresterea tempersturi unkail de volum cu 1 grad. (cont. GIVONI, B, L’tomme, Farchtecture et fe climat. Edition du Moniteur, Paris 1978) * Proprietate termofiziod a unui material determinata de fluxul de caldurd care, in unitatea de timp, traverseaz4 o unitate de grosime a unei unit de suprafala dint-un material eupus unei diforon{e de temperatura egal cu unitatea. (cont. GIVONI, B, L’homme, Varchitecture et le clmat. Edition du Moriteur, Paris 1978). Materalele temoizolante au ‘conductivitate termica mica. Protectia ta foc a stilpi a) Cubeton ») Cuptici de ipsos + finisaj c) Cu tencuialé ipsos pe retea + finisaj °) d) Cu argil expandatii + tabla obignuit& sau inoxidabila CONSTRUCT DIN OTE ji = Protectia la foc a grinzilor din ofel a) >) ‘Cu beton Cu plci de ipsos Cu pldci de jpsos + lemn, la plangeu de lemmn pe grinzi metalice: 1 - grind& de fet, 2 - traverse la fiecare 50 cm; 3 - rigle la fiecare 50 cm; 4 - placi de ipsos de 25, 4 sau 6 cm (funcie de rezistenta la foc ceruta); 5 - rigid dubla la fiecare 50 cm Durata de rezistenta ia foc (t) a stilpilor si plangeetor din otel, cu diverse protectil Stilpi profile H, h = 260 mm fe. Beton t=172 min ‘Argiié expandata + tabla inox 3mm. t= 247 min Tencuiala ipsos t=73 min Tencuiala vermiculité-ipsos t=116min Pci ipsos t= 107 min Piéci vermicuita t= 117 min Plangeo grin2i profile 1, h = 300mm Tencuiali ipsos Paci de ipsos. = 63min t=87 min Teneuiald Piaci vermiculité vermiculté-ipsos 1=97 min 1=64 min CONSTRUCT DIN OJEL Problema protectiei contra incendillor trebuie avutd in vedere de la inceputul proiectari, flind, inainte de toate, o problema de conceptie. Se cunoaste din experienta faptul c& o structuré metalic igi reduce rezistenja sub efectul calduri; dupa ce temperatura ojelului_atinge 450- 500° aceasta rezisten{& devine insuficienté gi ‘exist riscul prabusiril instantanee a structuri Impotriva acestui pericol se poate actiona, in principiu, pe doua cai, ce pot fi combinate intre ele sau nu. Cea mai simpl solutie este, evident, reducerea riscului de producere a incendiului, respect jiminarea materialelor inflamabile sau care degaja fum nociv sau coroziv (cazul materialelor plastice); astfel se reduce sarcina termica si pericotul de tum. Izolarea componentelor vitale ale structuril cu o protectie pasiva constituité din Imbracarea cu un material ignifug si izolant (de tipul celor aratate anterior), ca gi realizarea unui sistem de protectie activa, ce presupune prevederea unei instalatii automate de stropire a structurii, constituie 0 alt categorie de masuri de avut in vedere. Masurlle de protectie pasiva si activi, aldturi de caracteristici cum ar fi sistemul de alarmé, timpul necesar pentru interventie, compartimentarile (v. riscul de propagare a incendiulu), numatul de etaje si accesibiliatea, definesc riscul potential de incendiu efectiv care, in ultima instant, determina vulnerabilitatea cladirii in raport cu riscul de incendiu. In mute cazuri siructura metalic poate ramine aparenta, deci neimbracata in alte materiale, pe baza determinari riscului de incendiu efectiv sau prin realizarea unei protectil active. ‘CONSTRUCT DIN OTEL PROTECTIA CONTRA COROZIUNII Elernentele din ofel trebuie protejate pentru prevenirea coraziunii, datorata in principal umiditati aerului, indeosebi atunc! cind aceasta depagegte 60%. Functie de agresivitatea atmosierica si durata de viaja preconizata pentru constructie, aceasta protectie va fi mai mult sau mai putin severa. PRINCIPII DE BAZA: * Curétarea supratetei Se realizeaza de regula prin sablare, cu grad diferit de acurateje (sablare semI-Ingriita, ingrijita - cazul curent, sau'la alb’) funotie de exigentele specitice fiecdirui caz in parte; simpla periere nu este in general suficienta pentru a indeparta calamina de pe profilele laminate. * Straturile de bazé (grund) Imediat dupa sablare se aplicé in mod curent unul din urmatoarsle produse, tn 1 - 2 straturi: = miniu de plumb (rareori folosit astazi) - fosfat sau silicat de zine = pudra de zine (aplicata ca vopsitorie din 1 sau 2 componente) Doua straturi de baz fara tratament ulterior permit obtinorea uni protectii cuficionte pentru elemente constructive aflate la addpost de urriditate si de climatul exterior = Straturile de finisare Se aplic& pentru cresterea rezistentei la coroziune (in medii cu agresivitate crescuta) sau din ratiuni estetice; trebuie aplicate imediat dupa aplicarea grundului, acesta pulindu-se altera Inaintea vopsirii definitive. Vopseaua de finisare trebuie sa fie compatibila cu stratul suport ALTE MIJLOACE DE PROTECTIE: + Zincarea + Tencuielile bituminoase + Ofelurile inoxidabile + Ofelurite patinabile CONSTRUCT DIN OTEL PRODUSE DE BAZA DIN OTEL Plecind de la semi-produse (lingouri, blum-uri, muluri, etc) industria siderurgica oferd 4 tipuri de produse de baza (semi-finite) din otel, ce difera funetie de procedeul de fabricatie. 1. OJELUR! LAMINATE Constituie principalcle produse folosits in constructile metalice Laminarea se efectueaza plecind de la semi-produse (lingouri) reinedilzite in cuptoare electrice (laminare la cald). Dupa o prima fazA de subtiere, metalul este strivit progresiv intre doi sau mai multi cilincri de fonta sau ojel, cu sensuri contrare de rotire. Se utilizeaza cllindri canelati pentru profile gi cilindri plati pentru table. Marea majoritate a produselor folosite la structuri metalice sunt ojeluri laminate la cald, O parte important a tablelor laminate Ia cald este ulterior laminata la rece pentru reducerea grosimii; se obtin table subjir (0.3 - 3 mm). Laminarea ta rece este utilizata in principal pentru fasonarea tablelor subfiri si obtinerea de profile cu pereti subtiri. Ofelurile laminate au caracteristici standardizate (la rivol national - STAS; la nivel european - EURONORM) 2. OTELURI TRASE sau TREFILATE Prin tragore sau trefilare (la cald sau la rece) un produs laminat este adus la 0 sectiune mai mica si lao lungime mai mare. Procedeul este utilizat in special pentru confectionarea barelor de armatura gi a cablurilor din ofel, intrucit permite ameliorarea rezistenjei la intindere 2 ofelului. 3. OTELURI TURNATE. Prin turnare in forme refractare se pot obtine piese de forme complexe, dificil de realizat orin sudura, Procedeul nu este economic decit in masura in care costul tiparului poate fi amortizat printr-o serie mare de piese identice. Pentru o mai mare precizie a pieselor, o mai bund calitate ‘a suprafetelor sau pentru realizarea de fiete pentru asambiare, pisele turnate pot fi uzinate. 4, OTELURI FORJATE Prin fasonare la cald cu ajutorul unor prese hidraulice de mare putere, se objin piese pline (stilpi, pl&ci de baza) de mari dimensiuni_ «= PRODUSE UZINATE Plecind de la laminate de serie sau de la ofeluri tumate, este posibila producerea unor piese prin uzinare. Pot fi astfel realizate: gauri, filete, crestaturi sau decupale de mare precizie, precum gi profile objinute prin formare la rece $/sau sudarea de produse plate (table). Uzinarea (ca gi turnarea) este economicé numai atunci cind cantitatea de piese identice este mare. 10 a PRODUSE LAMINATE ‘Simbol STAS: | In Europa se ‘olosesc profile cu urmatoarele simbolur IPN-cuprofl nomal IPE- cu prof european IPER - cu agi ranforsato; indlimi 140 - 600 mm Inaimite proeler standardizate In Roménla’ (h) varlazd intre 80 gi 400 mm [inalimile profleler europene ajung la 600 mm; latiile (b) sunt cuprinse intre 42 491155 mm; grosimea ‘nimi’ (d) este cca 1/10 din latimea proflului (D), Lungimi (): 6- 12m, Exemplu de notare pedesen: 140 ..1260 (pentru h = 400 mm; 1250 mm) Uslizare: grinzi; spi cu inedireari recuse. Nu existi profile stendadizate in Romania. In Europa se folosesc profile slandardizate din aceasta categorie, cu urmatoarele simbolurt + HEA- cu aripi usoare HEB - ou aripi noimale HEM - eu aripi groase: HHD - cu aripi foarte groase: Pind la profile de 200 mm, inaltimea este egala cu latimea tslpil; peste 300 mm, lajimea nu depageste 300 mm inditerent de inakimea profilului care poate ajunge pinata 1000 mm. Utlizare: grinzi ineovolate gi stfipl comprimati; proflelele HHD sunt utitzate in principal ca sili. Simbol STAS: U In Europa se folosese profile cu urmatoarele simbolur: UPN - profile normale eu marginiTnelinata UAP - profile cu margini paralele Dimensiuni curente: indlfimile profilelor standardizate in Romania” (h) variaza intre 65 g1 300 mm, pentru lalimi (b) cuprinsa intre 42 gi 100 mm; grosimea ‘inimil (d) variazd Intro § gi 10 mm, Lungimi (): 6- 12m. Exemplu de notare pe desen: U 90...1250 (pentiu h = 300 min; I= 1250 mm) Uilizare:grinci de bordal,orinz gi sip dub, dlagonale de cantravintuire. Simbol STAS: T Dimensiuni curente: Inaltimile profielor standardizate in Romania” (h) variaza Inte 20 8150 mm; (a) = (h);arosimea (q = 1 =r) variaza intre 3 si 6 mm, Lungimi (): 4 = 8m Exemplu de notare pedesen: 72 ..1250 (pentruh = 20 mm; 1250 mm) " STAS 565-80 * STAS 584 -£0 *STAS 056-08 " CONSTRUCT DIN OTEL Simbol STAS: L Pentru profilele standardizate in Romania’, tinea aripilor (a) variaza de la 20 la 160 mm; grosimile (g) variaza de la 3- 4 mm (la proflole mici), pind la 14 - 16 mm (a profilele cele mai mari. Lungimi (I): 4-12-m, Exomplu de notare pe desen: L 20 x 20 x 6 ...425 (geniru a = 20 mm; g= 8mm; | = 425 mm) ‘Simbol STAS: LL Pentru proflele standardizate in Raméria’,latimile aripilor sunt 80 ~ 100 mm latura Junga (a) si 65 - 75 mm latura scurta (bj, grosimile (9) sunt & - 9mm. Lungimi (): 4-12, Exemplu de nolare pe desen: LL 60 x 40 x 6 ...675 [pentru a = 60mm; b = 40 mm; g= 5mm; |= 675 mm) Latura secpunil (a) vartaza Intre 8 gi 60mm" Lungirr {):2-6 m Exemplu de notare pe desen: 0 25 ...2000 (pentru a ~ 25 mm; |~ 2000 mm) Diameirul (d) variaza intre 10 gi 150 mm.” Lungim (I):2-6 m Exemplu de notare pe desen: © 20 ...5000 (pentru d = 20 mm; |= 5000 mm) Diametrul exterior (D) variaza intre 25 gi 277 mm; grosimea peretelu (1) variazi Inve 331 22 mm." Lungirr (): 4-12.5.m Exemplu de notare pe desen: Teava 00.x 6 ...7520 {pentru D = 60 mm; t= 6 mm; | = 7520 mm) “STAS 424-80 * STAS 425-20 °sTAS 934-80 "STAS 393-20 “STAS 404/ 2-80 12 CONSTRUCT DIN OTEL OTEL CORNIER CU ARIPIEGALE 4 OTEL CORNIER CU ARIPI NEEGALE OTEL ROTUND Latura (a) veriaza intre 20 gi 42 mm; grosimea peretelul (g) variazé intre 1 ~ 1.5 mm §i25mm." Lungiml (I): 3-7 m Exomplu de notara pe desen: Taava patraté 60 x 6 ..700 {pentru a = 60 mm; g = mm; |= 700 mm) LLatura mare (a) are 30, 40, 50 mm sau 106 mm: latura mica (b) are 18, 20, 25. 90. 40 mm sau 60 mm; grosimea pretelui (Q) variaza intre 2 gi 3.6 mm, pind la 6-9 mm in cazul tevilor de 106x60. Tevile pind la 50x40 se executa prin tragere la rece. Tevile 06x80 se executa prin laminare la cald.” Lungimi (I): 8-7 m Exemplu de notare pe desen: Teava dreplunghiulard 60 x 40 x 3.6 ..700 (pentu a = 50 mmr; b =40 mm; g = 3.5 mm; |= 700 mm) a= 20-370 mm;b=2-5mm" Livrare sub forma de rulouri de 18 - 100 kg, Exemplu de notare pe desen: 50 x3 ...120 (pentru a= 50 mm, mm) 3mm = 120 59mm” a=20- 150mm; b Lungimi (): 3- 12m Exemplu de notare pe desen: 80 x 16 ...120 {pentru a = 80mm, b = 16 mm; 1 = 120mm} Se realizeaza (la noi) prin taiere din tabla 160 - 600 mm; b= 6 - 40mm Exemplu de notare pe desen: 160 x 10 ..175 (pentru a= 160mm; b = 10 mm;1 = 175mm) Grosiml: 3» 160 mm; isjimi: 1-4 m”, Lungimi (i): 4= 12m Exemplu de notare pe desen: 15 x 1490 ...660 (pentiu giosiime = 15 mm; latina = 1430 mm; lungime = 560 mm) * STAS 6086-70 " STAS 8086-70 STAS 908 -20 * STAS 395-80 ™ STAS 497-80 13 CONSTRUCT! DIN OTEL TEVIPATRATE * TEV DREPTUNGHIULARE STILL ALILAELLGS SSD ZZ BANDA DE OTEL 9 (IIE OTEL LAT EZZZZZA =| be tL PLATBANDA —"} = TABLA GROASA ‘Simbol STAS: TS Grosimi (a): 4 - 10 mm; latimi: 700 - mm" Lungimi I): 4= 42m Exemplu de notere pe desen: TS 7 x 900 x 4000 (pentru grosime = 7 mm; lajime = 500 ‘mm; lungime = 4000 mm) 1500 Grosimi (): 0.75- 1.5mm: inaltimea ondulelor (@): 20 - 40mm; lajime totala (c): cca B00 - 1850 mm: Lungimi (): 2 Exemplu de notare pe desan: TO 100 x 3x 4.0 -.2000 (pentru b= 100 mm; a= 3mm; d= 1.0 mm; |= 2000 mm) = TIP 9887.5 = TIP 60200 = TIP 60125 Grosimea tablei (): 0.75 = 1.80 mm. Lami (8): 750; 600; 500 mm. Lungini (}: pind la 6 mm; la comand. [unde 95 = @; 187.5 = b] Exemplu de notare pe —_desen: TC 36/187.5/1.0/750 - 2500 (pentru a = 35 mm; b = 1875 mm, {= 1.9 mm; B = 750 mm |= 2500 mm) CONSTRUCT DIN OTEL TABLA STRIATA TABLA ONDULATA = lifiene total ot A WZ 2B PROFILE DIN TABLA CUTATA a PRODUSE DIN TABLA SUBTIRE FORMATE LA RECE BARE CU PERETI SUBTIAL Sectiuni simple LLL ' i Sectiuni compuse rid Fora profilelor poate # realiza’a prin laminare la rece ‘sau prin presare Ia rece. O carasteristica a profielor formate la rece este grosimea constant a peretilor. La profilele produse pin laminare ‘a rece grosimea este ‘general 0.4 - 8.0 mm; la cole produse prin presare la rece {grosimea poate s ejunga pind la 20 mm. PLAC! PROFILATE PAL. Hh WO! [ A AS * STAS 3480-80 * STAS 2029-68, HAS 14 8 CONSTRUCTII DIN OTEL PROCEDEE DE ASAMBLARE Constructile metalice sunt realizate din elemente prefabricate (ferme, stilpi, _grinzi, contravintuiri, etc) asamblate intre ele; acestea sunt, la rindul lor, confectionate prin asamblarea produselor laminate (profile, table, etc) In constructiile metalice se folosesc doua mari categorii de asambiar!: = mecanice: cu ’tije’ (nituri, buloane) + coezive: prin sudare sau prin incieiere Functie de scopul urmarit, se disting urmatoarele tipuri de Imbinari: + prinderi in atelier (fixarea unor piese de alte piese, de ex. prinderea unei console de stilp) = Tnnddiri (la confectionarea unor elemente a cAror Iungime depéigeste lungimile de livrare a laminatelor) = solidarizari (la elemente realizate din mai multe profile laminate, de ex. imbinarea talpa - inima la 0 grinda I din platbande) La elementele cu lungimi relativ mici (sub 20 m), imbinarile se pot executa in atelier. Elementele cu lungimi mari, care nu pot fi manipulate si tansportate la gabaritul final, se executa in atelier pe tronsoane; acestea sunt ulterior asamblate intre ele pe gantier. Principalele procedee de asamblare au urmatoarele domenii preferentiale de utilizare: = Imbinarite cu nituri sunt recomandate pentru: - pfinderi de atelier = innadiri - — solidarizari (in prezent de regula inlocuite cu suduri) = Imbinari cu suduri - solidarizéri - _ prinderi si innadiri de atelier - _ prinderi si innadiri de santier « Imbinari cu buloane - _ prinderi de gantier Sdiri de gantier ~ imbinari demontabile @ BULOANELE ‘Sunt fabricate din tije de ofel rotund gi cuprind un cap (hexagonal), un corp (partial filetat) gio piuli{é mobilé (fot hexagonala). Bulonarea permite montarea fara probleme a unor elemente in prealabil tratate anticoroziv; constituie procedeul cel mai judicios a fi utiizat pentru asamblarile realizate in santier. Exist doua tipuri de buloane, functie de calitatea otelului: = buloane (guruburl) obignuite: asiguré transmiterea eforturilor de la o piesd la alta a ‘imbindrii prin intinderea tijei sau prin contactul dintre tija gurubului si peretele gauri; = buloane (suruburi) de rezistenta pretensionate (IP): asigura transmiterea eforturilor de la o piesd la alta a imbinarii prin frecarea care apare intre piese datorit stringerii excesive a piulifei (cu chei dinamometrice sau cu aparate pneumatice) 15 CONSTRUCTII DIN OTEL a NITURILE Au fost mult timp singurul procedeu de asamblare in constructile metalice; in prezent utlizarea lor esie foarte redusa, datorité timpului lung gi miloacelor de punere in opera complicate. Nitul ‘clasic’ este alcatuit dintr-o tja cilindric& din ofel moale, avind un cap in forma de calota sterica (cap de agezare). Incalzit in prealabil la cca 1000" C, nitul este introdus tn gaurile prevazute in piesele de asamblat si presat cu ajutorul unei prese hidraulice sau al unui ciocan pnoumatic. Prin aceasta operatic materialul plastic umple gaura, formind totodaté cel de-al doilea cap; capul existent este presat cu o piesa numité ‘contrabuterold’, in timp ce noul cap se formeaza cu ajutorul unei piese similare, numita ‘buterola’. Prin racire, nitul se contracta si stringe pachetul de piese. In afara niturilor cu cap semirotund, la imbinarea laminatelor din ote! se mai folosesc rituri cu cap Inecat sau semifnecat, nituri cu cap tronconic, nituri cu cap inalt, etc La imbinarea profilelor din table subfiri se folosesc: « nituri obignuite (cu cap semirotund, plat, tronconic, semiinecat), fasonate la rece + nituri speciale: nituri tubulare, nituri filetate, nituri-piulifé, nituri fasonate cu exploziv. @ NITURILE AMERICANE Importate din SUA in Europa catre 1970, sunt fabricate din ofel gi au aceleagi caracteristici ca gi buloanele de inal rezistenté. Dupa ce a fost agezat in gaura care traverseazé piesele de ‘imbinat, nitul este fixat cu ajutorul unui pistol hidraulic. Fata de nituirea traditionala, operatiunea se efectueaza la rece gi necesit accesul ciocanului pneumatic doar dintr-o parte. a SUDURA Sudarea se realizeazi prin topirea locala a ofelului, cu sau far aport de metal, in aga fel incit s& fie reconstituiti continuitatea materialului, important pentru transmiterea eforturilor. ‘Aceasté ‘continuitate reconstituité’ este vizibila pe suprafafa structurlor aparente. Sudurile efectuate pe gantier trebuie protejate contra coroziunit Tratamentul termic suferit de material provoacé deformatii, contractii inteme si modificari ale structuri cristaline a ofelului, deci modificari ale proprietaiilor sale mecanice. Nu toate ofelurile sunt sudabile; sudabilitatea depinde de compozitia chimica a aliajului: cu cit Ofelul contine mai mult carbon, cu atit sudarea devine mai delicata. Procedeul curent folosit in construciille metalice este ‘sudura cu arc’ ce utiizeaza caldura produsa de un arc electric pentru a aduce ojelul la temperatura sa de topire. Metalul Suplimentar, care se prezinti sub forma unei baghete (electrod), se topeste sub efectul oaldurit gi umple golul dinire piesele de sudat. Imbinarile sudate se execut cu cusdturi in capete (in adincime) sau de colt (in relief). Permifind asocierea pieselor fara discontinuitaji, sudura reprezinta un mod ideal de asamblare: objinerea unor rezultate bune depinde ins esential de asigurarea unor corditii de executie foarte precise. Controlul calitatii sudurilor se poate face prin mai multe procedee nedistructive, cu grad diferit de precizie (control vizual, cu spray-uri, cu ultrasunete, cu faze x sau gama). Din punet de vedere economic, este preferabil a se evita - pe cit posibil - realizarea de suduri in gantier; sudurile se vor concentra astfel la un numar limitat de plese realizate in atelier. a ADEZIVII Incleierea constituie un mod de asamblare recent, in pind dezvoltare; teoretic este un mod de asamblare ideal, care nu necesita lucrari ample de pregatire a pieselor si nu produce deformatii In cursul executarii. Exista numeroase tipuri de adezivi, In general din doua componente. Incleierea este inca putin folosita in constructiile metalice, lipsind verificarea practica in timp. 16 CONSTRUCT DIN OTEL NITURI AMERICANE BULOANE NITURI SUDUAI CONSTRUCT DIN OTEL \ ravordare SUDURA CU PENETRARE COMPLETA, CAP LA CAP. c) | ha a . LI Tm | [ it Hl | # es | oct SUDURA CU CORDON DE COLT Se considerii eficiente numai cordoanele cu I yj, 2 88 b) Doua posibile mecanisme de rupee a Guseul de legétura al unei structuri 24brelite pieselor imbinate cu buloane: prin forfecare se executa admitind cd tensiunile induse de {a) $1 prin intindere (b). Ruperea prin forfecare buloane se distribuie sub un unghi de 30' de o ‘80 previne prin respectarea condifilor privind parte side alta fafé de directa solcitari distantele fat de margine ¢i intre buloane. 18 CONSTRUCT DIN OTEL grinds secundara cu penetrare completa rind principal NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU SUDURI. i comler de pozitionare pentru montaj NOD INTRE DOUA GRINZI I REALIZAT CU BULOANE. CONSTRUCT! DIN OEL 480 ¢ hig 0 so, 60,60 , 00 76 ¢ inane SS i ct Et i 7 — " # 7057-480 ee eo 8 te aoe i Yorae-—To 8'@ © i | i ojo el KK i 8 |8 140 6 6'. @ we i 8 | & oe) @ - e ele e/+ 4 u 1 ‘ \ ; p eet 280 IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZI I, REALIZATA CU BULOANE 19010-480 IMBINARE DE INNADIRE INTRE 2 GRINZI I, REALIZATA CU SUDURI 20 CONSTRUCT! DIN OTEL CITEVA REGUL! GENERALE ... Prin caracteristicile sale, ofelul ofera o mare libertate de conformare a elementelor structurale (stilpi, grinzi) $i permite realizarea de structuri deosebit de svelte, cu gabarite reduse si cu Punere in opera rapida, prin metode de montaj 'uscat’. Ca atare, domeniul specific de utilizare a ofelului este in general caracterizat de cerinfe deosebite in ceea ce priveste solicitirite, greutatea redusé, montajul rapid 3i/sau posibilitatea demontari: constructii inalte, structuri de acoperire a unor deschideri mari, supraetajéri usoare, restaurari discrete si reversibile, constructii provizori O constructie metalicd rezulté din asocierea de profile gi table standardizate, ca "bucdji’ ale unei ‘cuti’ montate. Ca atare, a construi din ofel presupune a stpini procedeele de imbinare, ce influenteazé in mod considerabil costul constructiei. lat deci unul din motivele pentru care, din toate timpurile, sectorul construcjiilor metalice a acordata o atentie deosebita tehnicilor de asamblare. In raport cu muttitudinea formelor de utiizare pe care le permite ofelul, este practic imposibila realizarea unui repertoriu’ exhaustiv de solu{ii constructive eficiente; este ins& nu numai posibil, ci gi important a avea in vedere o serie de reguli generale ce permit realizarea structurilor din otel in condi Experienta araté c& autorii proiectului sunt cei care contribuie esential la realizarea in cond economice a unei construct metalice; conceptia structurii portante gi rezolvarile de detaliu pot conduce la realizarea a cca 2/3 din economille posibile. Metodele de preuzinare si modul de montaj in gantier oricit de rational, nu pot reduce semnificativ costul unei constructii concepute de 0 manieré oneroasa. Faptul cA pot fi realizate economii importante datorita unor detalii constructive bine studiate, constituie 0 caracteristicd a constructillor metalice. La proiectarea unei construc{ii cu structura din ofel este necesar a {ine cont nu numai de dimensiunile pe care trebuie sa le aibi elementele portante, ci gi de felul in care sunt realizate ‘nodurile’, respectiv felul in care elementele structurale se imbind intre ele. Alegerea tipului de structura gi a schemel statice asociate este strins legata de modul de imbinare intre elementele structurale; pe de alta parte, dimensiunile diferitelor elemente structurale pot fi influentate de caracteristicile ‘nodurior’, respectiv ale imbindirilor. In plus, o alegere judicioasa a profilelor gi a asamblarilor contribuie semnnificativ la scaderea costulul structuti. Arnitectul gi inginerul stabilesc in comun conceptia construcjiei gi sistemul portant: condifiile de utiizare si eventuale modificari tn timp ale construcjiei, cispunerea stilpilor gi grinzilor in raport cu inchiderile gi compartiment&rile, alegerea unei trame economice gi stabilirea inaltimii plangeului, alegerea profilelor si dimensionarea lor. Exist totodata o muttitudine de posibilitati de ameliorare a proiectului prin contribujii ale diversilor parteneri implicati in realzarea constructiei (arhitect, inginer de structuri, inginer de instalatii, tehnolog, atelier de constructii metalice, constructor executant), in raport cu misiunile spectfice fiecaruia gi printr-o cooperare interdisciplinar& permanenta, in care este esentiel ca fiecare din specialigtii implicati s& posede cel putin nofiuni elementare proprii colorlatte domenii. O colaborare eficienta intre arteneri este 0 conditio esentialé nu numai in ceea ce priveste costurile, dar si pentru asigurarea calitataiii imaginii obiectului arhitectural, indeosebi in cazul structurilor aparente. Sintetizind, se poate spune ca, in ceea ce priveste proiectarea unei constructii cu schelet din fel, este necesar a avea in vedere - in mod corelat - urmatoarele aspecte: * forma rational a elementelor structurale in raport cu diversele situatii de utilizare; * caracteristicile 'nodurilor,, respectiv modalitatile de asociere a elementelor structurale; = tipul de structura si schema statica asociata; = verificarea prin calcul a rezistentei si stabilitatil structurii (exclusiv in sarcina inginerului); = alcdtuirea inchiderilor si compartimentéirior, ca $i relajia lor cu structura portanta. at CONSTRUCT! DIN OTEL ELEMENTE STRUCTURALE Unul dintre avantajele ofelului ca material de ralizare a structurilor portante este marea liberate pe care o permite in conformarea elementetor structurale, fie ele profile laminate utilizate ca atare sau alcatuiri compuse, $i, pe aceasta baza, posibilitatea de a alege forme rationale in raport cu solicitarile la care sunt supuse elementele structurale. Alegerea rajionala a formelor se bazeaza pe citeva nofiuni fundamentale de staticé si rezistenta materialelor. STATICA rice olement structural trebuie sé se afle in stare de echilibru sub actiunea fortelor exterioare (incarc&ti utile, greutate proprie, vint, ete) si a legaturilor care il mentin in pozitie (reazeme, ‘incastrari). SOLICITARI $I REZISTENTA Transmiterea incaroarilor implicé ‘mobilizarea’ forfelor interne, numite solcitari. Limitele lor (rezistenta ultima) sunt determinate de materialele si sectiunile utilizate; functie de solicitarea specifica fiecdrui element structural (grind, stilp, tirant, etc) vom avea: rezistentd la Incovoiere, rezistenté la compresiune, rezistenté la intindere. Intoate aceste cazuri, exist o anumita deformatie a elementului structural; aceasta deformatie este in general reversibilé (se anuleaz cind dispare incarcarea). Materialul igi manifesta astfel ELASTICITATEA gi RIGIDITATEA la deformare, prin doua caracteristici: modulul de elasticitate al materialului gi caracteristicile soctiunii solicitate, respectiv aria (A) si momentui de inertie (I) Atte solictri care pot aparea: forfecarea (ex. bulonul rezistd prin forfecare la efortul exercitat asupra pieselor metalice imbinate); torsiunea (ex. grinzi curbe sau incarcari excentrice) Toate aceste moduri de a 'rezista’ se pot combina pentru a echilibra forjele exterioare (spre exemplu, intr-o grind& incovoiaté o parte a incarcarilor este preluata prin rezisien|é la forfecare). INCARCARILE Pot fi grupate In mai multe categoti = Incarcari statice: greutate proprie, incarcari utile uniform repertizate sau concentrate, presiunea pamintului sau a apei. = Inc&rcari dinamice: _vint, trepidatii ale unor utilaje, vibratii din trafic auto. = Incdrodiri ocazionale: varia{ii do temperatura, atacuri chimice, _contractia betonului = Inc&rciiri speciale: —_cutremnur, impact, incendiu. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Se poate demonstra experimental c& pentru majoritatea materialeior, gi in particular pentru ofel, deformatia este proportional cu incarcarea atita timp cit nu este depasita 0 incarcare limita ce defineste astfel LIMITA ELASTICA. Limita elastica a ofelului se numeste $i limita de curgere, Intrucit dincolo de aceasta limita se mentin deformatii permanente chiar gi dupa disparitia Increari; dincolo de acest punct metalul se comport deci ca un material plastic. 22