Sunteți pe pagina 1din 32

RoTMC 4 Bi<8

CLUBUL
CUTIA '-ti

POŞTA LA

CURSUL 4, CARTEA 8
VIAŢA CREŞTINĂ PRACTICĂ

Lecţia 22 Cum să ne administrăm finanţele ....................... 1

Lecţia 23 Jaloanele stabilite de Dumnezeu pentru dărnicie ........ 8

Lecţia 24 Secretul vieţii fericite a unui creştin .................... 16

Copyrigftt © 1990 <J1it :Mai16o~CfuD International


~ian tetj wpyrigftt © 1991

J1l{[ rigftts rtseT'Vul

Printul in tfte tzlnitedStatts ofJ3.mlrica


6y
Sourct ofLigftt 9rlinistrits International, Ine.
9rlaiison, qeorgia 30650·9399
tzlS.!4..

Traducerea din limba engleză, culesul la tipar şi prezentarea grafică: Doru Motz

Toate drepturile rezervate.


Se interzice reproducerea sub orice formă a oricărei
porjiuni din această carte, fără permisiunea scrisă a editurii.
Cursul 4, lectia 22

Cum să ne
administrăm finantele
~
Lui, aşa cum reiese foarte clar din aceste
versete:

~
_ _ _ _ rZ!I'<VERSETUL
L.l""1...J CHEIE
,,Al Domnului este pămîntul, cu tot ce
"Căutaţi mai întîi împărăţia lui este pe el, lumea şi cei care locuiesc în
Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi ea." Psalmul 24:1
toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra." Matei 6:33
Dumnezeu îşi afinnă dreptul de proprie-
tate asupra tuturor lucrurilor din lume, în
Domnul Isus Cristos a avut multe lucruri tenneni cît se poate de categoriei:
de spus despre bani şi mînuirea lor judi-
cioasă. El ne-a învăţat să nu punem prea
,,Al Meu este argintul şi al Meu este
aurul, zice Domnul oştirilor." Hagai 2:8
mult preţ asupra banilor, dar, în acelaşi
timp, ne-a arătat că nu trebuie nici să-i dis-
Căci ale Mele sînt toate fiarele pădurii,
preţuim. Aşadar, nici supraestimarea, nici
toate animalele de pe o mie de dealuri ...
subestimarea lor. În lecţia de faţă am dori să
căci a Mea este lumea şi tot ce cuprinde
ne familiarizăm cu cîteva dintre principiile
ea." Psalmul 50:10, 12
Sfintei Scripturi cu privire la bani şi la pro-
prietate în general.
TREIMARIPRINCIPll
Înainte de a lua în considerare problema
modului în care trebuie să-şi administreze
un creştin aspectele financiare ale vieţii, să
examinăm trei mari principii care guver-
nează mînuirea banilor şi a bunurilor în ge-
neral, aşa cum sînt ele prezentate în Cuvîn-
tullui Dumnezeu:
1. Dumnezeu e stăpînul absolut - ale Lui
sînt toate.
Primul mare pnnClpm care guver-
nează mînuirea banilor şi a proprietăţii
este faptul că Dumnezeu este stăpîn
peste toate. Ale Lui sînt toate lucruri!a.
Biblia ne arată fără echivoc că lumea
aceasta, cu tot ce se află pe ea, îi aparţine
lui Dumnezeu. El este cel care le-a creat
pe toate. Prin urmare, orice lucru este al Lumea, cu tot ce cuprinde ea, este a lui Dumnezeu

1
Să nu uităm niciodată că Dumnezeu este ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne-a
adevăratul proprietar al tuturor lucrurilor. făcut, ai Lui sîntem. Noi sîntem poporul Lui
Da, şi noi posedăm anumite lucruri, dar şi turma păşunii Lui." (Psalmul 100:3)
Dumnezeu este proprietarul lor! David a re- Sîntem ai lui Dumnezeu şi datorită fap-
cunoscut această calitate de proprietar al tului că am fost răscumpăraţi . Biblia spune:
tuturor lucrurilor pe care o deţine Dum- ,,Nu ştiţi că trupul vostru este templul
nezeu, atunci cînd a declarat: Duhului Sfint, care este în voi şi pe care îl
,,A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi aveţi de la Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai

măreţia, strălucirea şi slava, căci tot ce voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ.

este în cer şi pe pămînt este al Tău; a Ta, Slăviţi deci pe Dumnezeu în trupul şi în

Doamne, este împărăţia, căci 'fu Te î- duhul vostru, care sînt ale lui Dumnezeu!"
nalţi ca un stăpîn mai presus de orice!" CI Cor. 6:19, 20)
1Cronici 29:11 Întrucît noi înşine apar~.inem lui Dum-
nezeu, urmează că şi tot ce posedăm îi apar-
2. Toate lucrurile provin de la Dumnezeu ţine Lui. David a recunoscut şi acest princi-
piu. După ce a contribuit personal cu un dar
Al doilea mare principiu referitor la bani
foarte scump la construirea templului, el a
şi bunuri este faptul că toate lucrurile pro-
afirmat:
vin de la Dumnezeu. Nu e de ajuns că Dum-
nezeu este proprietarul tuturor lucrurilor, ,,'lbtul vine de la TIne şi din mîna Ta pri-
ci, în plus, toate provin de la El, după cum se mim ce îţi aducem." 1Cronici 29:14
exprimă regele David, la 1 Cronici 29:12:
,,De la TIne vine bogăţia şi slava, 'fu Cînd am ajuns să recunosc că tot ceea ce
stăpîneşti peste toate lucrurile, în mîna Ta am îi aparţine, de fapt, lui Dumnezeu, cînd
este tăria şi puterea şi mîna Ta poate să I-am încredinţat Lui toate lucrurile, în clipa
mărească şi să întărească toate lucrurile:' aceea sînt eliberat de grijuri şi frămîntări.
Truda noastră este remunerată prin salariu De acum, este proprietatea lui Dumnezeu,
sau cîştiguri din afaceri, dar Dumnezeu este nu a mea. Or, El ştie să aibă grijă de ea mult
Cel care ne dă tăria de a efectua această mai bine decît aş putea face eu acest lucru.
muncă. Biblia ne atrage atenţia cu privire
la pericolul de a-L da uitării pe Dumnezeu CENEÎNVAŢĂBmLIA
şi de a rosti, în inima noastră, cuvinte de CU PRIVIRE LA BANI
genul: "Tăria MEA şi puterea mîinii MELE Dumnezeu ne dă porunci precise cu pri-
mi-au cîştigat aceste bogăţii." (Deut. 8:17). vire la bani şi modul în care trebuie să-i
Sau cum se arată în alt verset din Biblie: mînuim. Să analizăm cîteva din aceste
,,Adu-ţiaminte de Domnul Dumnezeul porunci:
tău, căci El îţi va da putere să te îm-
bogăţeşti ..." Deuteronom8:18: • Nu intra în datorii!
\bia lui Dumnezeu pentru copiii Săi este
3. Atît DOi, cît şi tot ce posedăm, aparţin. lui ca aceştia să nu intre în datorii. Biblia
Dumnezeu spune: , ,Să nu datoraţi nimănui nimic, decît
Al treilea mare principiu privitor la bani să vă iubiţi unii pe alţii ..." (Romani 13:8)
şi bunuri este faptul că noi, împreună cu tot Ori de cîte ori intrăm în datorii, ne pier-
ce posedăm, aparţinem lui Dumnezeu. Noi dem o parte din libertatea noastră. Biblia
sîntem ai lui Dumnezeu prin însuşi faptul spune: "cel ce ia cu împrumut este servito-
că am fost creaţi de El. Biblia spune: ,,Să rul celui ce-i dă cu împrumut." (Pro. 22:7)

2
De multe ori Dumnezeu îşi cheamă copiii sapă şi le fură, ci strîngeţi-vă comori în
să-L slujească, dar aceştianu-L pot sluji cer, unde nici molia, nici rugina nu le
datorită faptului că sînt înglodaţi în datorii. strică şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le
• Nu te lupta să te îmbogăţeşti fură. Căci unde este comoara ta, acolo va

Dragostea de bani a distrus, probabil, mai fi şi inima ta." Matei 6:19-21


multe vieţi omeneşti decît poate oricare altă
cauză. Biblia spune: • Nu fă un zeu din banii tăi!

,,Dragostea de bani este rădăcina tu- Nu putem şi să-L slujim pe Dumnezeu, şi


turor felurilor de rău, din pricina căreia să facem din bani ţelul vieţii noastre.
Isus a
unii s-au abătut de la credinţă, în spus că este imposibil ca cineva să-L
lăcomia lor, şi s-au străpuns cu multe în- slujească şi pe Dumnezeu, şi banii:

tristări." ITImotei 6:10, NKJB ,,Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni;
căci sau va urî pe unul şi va iubi pe
Dar nu trebuie să fii bogat pentru ca să celălalt, sau va ţine numai la unul şi-l va
iubeşti banul. Adesea cei care posedă cei dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji lui
mai puţini bani, îi iubesc cel mai mult. Dumnezeu şi lui Mamona (banii)."
Biblia ne avertizează împotriva modali- l.uca16:13
tăţilor de îmbogăţire rapidă şi mult prea
facilă. Oamenii necinstiţi adesea recurg la Dumnezeu ne avertizează de nenumăra­
metode de îmbogăţire peste noapte, ca să te ori cu privire la pericolul pe care îl pre-
spunem aşa, în care e implicat mai întot- zintă banii. Isus i-a numit: "mamona ră­
deauna principiul sustragerii banilor din utăţii , din pricina faptului că banii fac parte
buzunarul unor _oameni mult prea în- din sistemul mondial nedrept al Satanei, şi
crezători, pe care-i poţi duce cu zăhărelul . din pricina faptului că foarte adesea banii îi
Biblia spune: îndepărtează pe oameni de Dumnezeu. Bi-

"Un om cu ochiul rău se grăbeşte să se 'blia ,spune:


îmbogăţească şi nu ştie că lipsa va veni "Cei care vor să se îmbogăţească, dim-
peste el." Proverbe 28:22 potrivă, cad în ispită, în cursă şi în multe
pofte nebune şi periculoase, care
• Nu te sili să aduni cît mai mulţi bani! cufundă pe oameni în ruină şi în pier-
'lbţi creştinii ar trebui să economisească zare." ITImotei6:9
bani din cîştigurile lor, pentru a avea fon-
Banii le conferă oamenilor un sentiment
duri de rezervă în situaţii excepţionale. Dar
de putere şi importanţă, fără a le oferi în
asta nu ne îndreptăţeşte să stocăm bani, să-i
schllnb o siguranţă reală. Biblia spune:
strîngem din spirit de căpătuială. Solomon,
, ,Porunceşte-le celor bogaţi în veacul de
cel mai înţelept om care a trăit vreodată pe
acum să nu se îngîmfe şi să nu-şi pună în-
pămînt, a tăcut următoarea afirmaţie:
crederea în nesiguranţa bogăţiilor, ci în
,,Este un mare rău pe care l-am văzut Dumnezeu, care ne dă toate din belşug, ca
sub soare: avuţii păstrate spre nefe- să ne bucurăm de ele." ITImotei 6:17
ricirea stăpînului lor." În 1921, nouă oameni de afaceri, dintre cei
Eclesiastul 5:13 mai pricepuţi În cîştigarea banilor, s-au în-
Isus ne îndeamnă să ne adunăm comori trunit la Hotelul Edgewater din Chicago.
în Cer, nu pe pămînt: Între ei figurau şi şeful celui mai mare
monopol, cel mai mare speculant de la Bursa
,,Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde din New York, preşedintele celui mai mare
molia şi rugina le strică şi unde hoţii le combinat siderurgic privat, preşedintele celei

3
mai mari companii de electricitate, preşedintele CUM SĂ NE ADMINISTRĂM BANII - ~
celei mai mari finne furnizoare de gaz metan, cel CU ÎNŢELEPCIUNE
mai mare speculant din Statele Unite, preşedin­
tele Bursei din New York, preşedintele Băncii in-
Un principiu privitor la bani, pe care Bi-
blia îl subliniază, este unnătorul: Dacă !În-
ternaţionale de lpoteci şi un membru al
tem înţelepţi în mînuirea unor sume mici
cabinetului prezidenţial.
de bani, Dumnezeu ne va încredinţa sume
mai mari. ~ Matei 25:14-30.)
Să analizăm cîteva din modalităţile prac-
tice de mînuire înţeleaptă a banilor:

• Întocmeşte-ţi un buget şi ţine-te de el!


Mulţi oameni sînt nepăsători cu banii lor.
De îndată ce i-au cheltuit, se întreabă:
"Oare unde s-au dus?" Putem evita această
situaţie neplăcută întocmindu-ne un buget
şi respectîndu-l; făcînd o listă cu toate chel-
tuielile noastre.

Banii le conferă oamenilor un sentiment de putere şi A-ţi administra cum se cuvine


importanţă, fără a le oferi însă siguranţă reală. banii înseamnă să nu trebuiască
să te întrebi unde s-au dus, ci tu să
Să vedem însă ce s-a ales de oamenii aceştia le spui unde să se ducă!
fabulos de bogaţi şi puternici, În intervalul de
douăzeci şi cinci de ani care a urmat: lvar
Krueger, şeful celui mai mare monopol s-a .Pune deoparte bani pentru
sinucis. Jessie Livermore, cel mai iscusit specu- situaţii excepţionale!
lant de pe Wall Street şi-a luat şi el viaţa. Charles În orice familie se ivesc situaţii speciale,
Schwab, preşedintele celui mai mare combinat crize cărora trebuie să le faci faţă imediat,
siderurgic privat a murit, după ce dăduse fali- rezolvări care nu suferă amînare - în-
ment. Samuel Insull, preşedintele celei mai mari cepînd cu defectarea neaşteptată a au-
companii de electricitate, a murit sărac lipit tomobilului şi achitarea unei sume mari
pămîntului, după ce fusese urmărit de autorităţi pentru reparaţia acesteia şi terminînd cu
Într-Q ţară străină. Howard Hopson, preşedintele plata pentru servicii medicale de urgenţă.
celei mai mari companii de gaz metan a în- Cine pune bani deoparte, puţin cîte puţin,
nebunit. Arthur Cotton, cel mai mare speculant pentru situaţii excepţionale, nu va simţi
de griu de la Bursa din New York, a murit În exil, povara acestor plăţi urgente atît de apăsător
după ce dăduse faliment. Richard Whitney, pre- şi nu va fi dat peste cap din punct de vedere
şedintele Bursei din New York, a fost găsit vin<r financiar.
vat de fraudă şi a ispăşit o condamnare la peniten-
ciarul de tristă amintire Sing Sing. Leon Fraser, • Evită cumpărăturile pe credit!
preşedintele Băncii Internaţionale de lpoteci, a
murit sinucis. Albert Fall, membru al cabinetului
Nu trebuie să subscriem la filosofia atît
de prevalentă în zilele noastre care poate fi
preşedintelui, a intrat la puşcărie pentru infrac-
rezumată în cuvintele: "Cumpără acum şi
ţiunile comise, fiind În cele din unnă iertat, doar
plăteşte mai tîrziu." Cînd ţi se acordă credit
pentru că era pe patul morţii şi ceruse să fie lăsat
prea uşor, există pericolul să intri în datorii
să moară acasă.
foarte repede şi să te trezeşti că nu mai poţi
face faţă notelor de plată cu care vei fi asal-
Aceşti oameni şi-au axat vieţile pe banii
tatlunar.
lor. Cînd banii ş-au terminat, n-au mai avut
pentru ce trăi. In loc să ne p~m încrederea • Fă o distincţie netă între newi şi dorinţe!
în ,,nesiguranta bogăţiilor", noi trebuie să Dumnezeu ne-a promis că ne va împlini
ne încredem ,,în Dumnezeu, care ne dă toate toate nevoile, dar nu ne-a făgăduit că ne va
din belşug, ca să ne bucurăm de ele." satisface toate dorinţele. Trebuie neapărat
(lTImotei 6:17) să facem deosebire între aceste două ele-

4
mente, confundate de unii. Cînd cumpărăm ,,Nu spun lucrul acesta pentru că aş fi în
un lucru, să-I achiziţionăm pentru lipsă, căci m-am deprins să fiu mulţumit
utilitatea lui, conştienţi că ne lipsea cu în mine însumi, în împrejurările în care
adevărat, şi nu pentru a ne făli cu el, doar ca mă găsesc. Ştiu să fiu smerit [adică să
să ne vadă Ioneştii sau Popeştii , sau pentru trăiesc fără a avea aproape nimic], şi ştiu
că ni l-am dorit de multă vreme. să trăiesc în belşug [atunci cînd am de
toate]. În toate lucrurile şi în toate
• Evită cumpărăturile impulsive! privinţele m-am deprins să fiu sătul şi
Adesea vedem un lucru care ne place şi-l flămînd, să fiu în belşug şi să fiu în
cumpărăm numaidecît, fără a ne mai în- lipsă." Fllipeni4:11,12
treba dacă ne putem pennite un asemenea
obiect. Greşeala aceasta o putem evita foar- Se cuvine să rostim în acest punct UN cu-
te simplu, dacă ne propunem să punem în VÎNT SPECIAL DE ATENŢlONARE: Nu te
pune cosemnatar sau garant la nici un con-
aplicare aşa-numitul ,,mecanism de amî- tract pentru altă pel'8OllDă!
nare".
De şase ori în cartea Proverbe Dumnezeu ne a-
În ce constă acest mecanism de amînare? trage atenţia să nu ne putem gaj pentru datoria
El sună astfel: Nu cumpăra nici un lucru, in- altuia. În tennenii economici actuali, asta se
diferent cît ar costa, ca unnare a ,,muncii de numeşte oo-semnare sau garantare a unei obli-
lămurire" pe care a dus-o comerciantul cu gaţii financiare. Cînd coeemnăm un angajament
de plată, fie în rate, fie un alt gen de contract, ne
tine. Cînd vînzătorul a tenninat de prezen- asumăm responsabilitatea de a plăti noi înşine
tat marfa, oricît ar părea de convingător, tu datoria respectivă. Dacă, dintr-un motiv 0are-
spune-i : "Vă mulţumesc şi de îndată ce m- care, persoana respectivă nu rambursează
am hotărît, am să-vă comunic, poate peste o datoria, noi vom fi obligaţi &Q rambursăm! Nu
zi-două."
trebuie să ne punem coeemnatari sau garanţi
pentru datoriile altora, deoarece Dumnezeu ne
Asta îţi va da prilejul să rumegi în tihnă spune limpede că nu trebuie să facem acest lucru:
şi săiei o decizie în linişte, fără a ceda la
,,Nu fi ... printre cei ce dau garanţie pentru
presiunile vînzătorului sau vînzătoarei. datorii [adică cei care coeemneazăl."
Proverbe 22:26
• Plăteşte-ţi mcturile la timp!
Achitarea neîntîrziată a notelor de plată Mulţi oameni au învăţat pe pielea lor, în unna

îi aduce cinste Domnului. În plus, ţie îţi va unor experiente amare, că atunci cînd au încercat
să-şi ajute un prieten, C08emnînd pentru el şi
aduce o bună reputaţie şi-ţi va cîştiga în- garantînd obţinerea unui împrumut, ambii au
crederea creditorilor. De asemenea, este o sfîrşit prin a pierde atît banii respectivi, cît şi
mărturie bună pentru cei nemîntuiţi. prietenia lor.

-Trăieşte din cît ţi-a asigurat Dumnezeul


Dumnezeu a făgăduit că se va îngriji de
nevoile noastre, dar nu ne-a promis că vom
trăi numai în huzur. Orice creştin trebuie să
înveţe să trăiască din ceea ce i-a asigurat
Dumnezeu, fără să se simtă încolţit de
dorinţa de înavuţire materială şi fără săjin­
CUM SĂ SG\PI DE rn.TORII
duiască la mai mult. Apostolul Pavel a în-
Un creştin trebuie să-şi administreze
văţat să trăiască cu mulţumire în viaţă, şi
finanţele în aşa fel încît să aducă prin
cînd avea mult, şi cînd avea puţin, aşa cum aceasta cinste Domnului Isus. Dar datorii
reiese din afirmaţia sa: neplătite, care au ajuns de mult la scadenţă,
5
şi facturi neachitate constituie o mărturie gulat fiecărui creditor măcar ceva, pînă cînd
nedemnă de creştin, care Îl necinsteşte pe s-a stins toată datoria. Unele note de plată
Domnul. Majoritatea datornicilor cred că vor necesita rate lunare mai mari decît al-
tot ce trebuie să facă pentru a scăpa de tele. Stabileşte rata maximă pe care o poţi
datorii este să cîştige mai mulţi bani. Răs­ plăti fiecărui creditor, în mod consecvent.
pWlSul însă nu e chiar atît de simplu! Unii De îndată ce ţi-ai întocmit lista, treci în
oameni au un venit mic şi intră în datorii dreptul datoriei termenul maxim pînă cînd
iar atunci cînd li se măreşte venitul, se în- crezi că vei putea achita toată datoria res-
glodează şi mai tare în datorii. pectivă. Planul întocmit detine trebuie să
Pentru a ajunge cu adevărat liber din reprezinte dorinţa ta sinceră şi fierbinte de
punct de vedere financiar se cere să ai atitu- a-ţi îndeplini obligaţiile.
dini corecte şi să întreprinzi acţiuni corecte. Pentru ca planul tău să dea roade, va tre-
Trebuie să fii animat de o dorinţă puternică bui să încetezi de a mai face orice alte chel-
de a scăpa de datorii. Trebuie să crezi că este tuieli neesenţiale în viaţa ta. Încetează de a
voia lui Dumnezeu ca tu să scapi de datorii. mai cumpăra pe credit, de a mai folosi cărţi
Or, orice lucru care constituie voia lui Dum- de credit. Adlltă în întregime plata obiec-
nezeu pentru tine poate deveni o realitate în tului atunci cînd îl cumperi. Scrie tot ce
viaţa ta. Iată cîţiva paşi care te pot ajuta să cumperi pe hîrtie, pentru a şti unde şi pe ce
dobîndeşti libertatea financiară: se duc banii.
L Fă o listă cu toate datoriile tale
şi facturile neachitate 4. Prezintă-ţi noul plan de achitare

Pentru fiecare datorie, treci pe listă firma a datoriilor


căreia îi datorezi bani sau banca sau per- Stai de vorbă personal cu fiecare creditor.
soana căreia îi datorezi, împreună cu Explică-i situaţia şi arată-i planul pe care
adresa, numele persoanei cu care trebuie să l-ai întocmit. Roagă-I să se învoiască cu
iei legătura pentru achitarea datoriei şi planul tău de achitare a datoriei tale către
suma datorată. Ai grijă să nu omiţi nici o el. Este important să-ţi ţii cuvîntul dat şi să­
datorie. ţi împlineşti promisiunea. Dacă se întîmplă
2. Analizează-ţi bugetul actual! vreodată să nu poţi achita o rată la timp, nu
Enumeră toate cheltuielile necesare, în uita să-I anunţi pe creditorul respectiv.
ordinea importanţei lor. Treci pe listă doar
articolele absolut necesare. Nu înşira acele 5. Ţtne-te de planul intocmit!
lucruri fără de care te-ai putea descurca. Pe măsură ce vei continua să-ţi pui în a-
Stabileşte cît venit ţi-a mai rămas disponi- plicare planul, vei constata că, încetul cu în-
bil, după achitarea tuturor cheltuielilor cetul, ai început să ieşi din datorii. De în-
strict necesare. Din suma rămasă efi&. dată ce ai terminat de achitat o datorie, În-
ponibilă trebuie să plăteşti, regulat, pînă la
seamnă lucrul acesta pe hîrtie. Actul acesta
achitarea datoriei. de achitare a datoriilor tale are o imensă im-
Nu uita următorul fapt: S-ar putea să ai portanţă pentru tine, căci prin aceasta
ceva bani în mînă, dar dacă eşti dator faţă de dovedeşti că asculţi de Dumnezeu iar Dum-
cineva, atunci suma respectivă nu e, de fapt, nezeu negreşit te va binecuvînta pentru
a ta, ci îi aparţine acelei persoane! asta. Întipăreşte-ţi însă bine în minte urmă­
3. Hotăreşte cît de mare este rata pe care toarea promisiune: ,,Niciodată nu voi fugi
o poţi achita fiecărui creditor. de datoriile mele!" Nu eşti disgraţiat dacă ai
Ia-ţi angajamentul să plăteşti în mod re- datorii. Eşti însă disgraţiat dacă încerci să

6
scapi de responsabilitatea ce-ţi revine de a A căuta mai întîi împărăţia lui Dum-
le plăti. Un creştin nu va putea să se justifice nezeu înseamnă a-L pune pe Dumnezeu şi
niciodată pentru eşecul de a se confrunta cu interesele Sale pe locul întîi în viaţa
obligaţiile sale. A fugi de datoriile tale nu noastră. A căuta neprihănirea Sa înseamÎlă
este numai un fapt necinstit, ci, în plus te va a ne strădui din toată inima să fim ceea ce
face să-ţi pierzi respectul pentru tine însuţi doreşte Dumnezeu. Există cîteva modalităţi
şi respectul altora. foarte practice prin care putem dovedi că
Iram aşezat pe Dumnezeu pe locul întîi în
STABILIREA UNEI ORDINI CORECI'E A viaţa noastră:
PRIORITĂŢIl.OR ~ L Dindu-I lui Dumnezeu primul ceas din
fiecare zi a vieţii noastre.
Scopul vieţii nu este acela de a cîştiga
2. Dîndu-I lui Dumnezeu prima zi a
bani. Lumea măsoară succesul după cîţi fiecărei săptAmini.
bani sau averi a acumulat cineva, dar nu 3. Dîndu-I lui Dumnezeu prima parte a
aceasta este adevărata măsură a suc- fiecănJ.i.
leu sau dolar sau marcă pe care o
cesului. Isus a spus: cîştigăm sau primim.

" ... viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei 4. Dîndu-I lui Dumnezeu locul intîi in
căminul nostru.
lui." lAlea 12:15
5. Dindu-I lui Dumnezeu locul intîi in
obiceiurile noastre.
Isus însuşi ne-a arătat calea spre
Dacă Iram pus cu adevărat pe Dumnezeu
adevăratul succes. Poate tocmai pentru că
şi interesele Sale pe locul întîi în viaţa
este atît de simplă uneori n-o putem vedea!
noastră, avem asigurarea Sa - Cuvîntul
Iată ce a spus Dormrul:
Său - că El nu ne va lăsa, ci că se va îngriji
"Căutaţi mai întîi împărăţia lui Dum- de toate nevoile noastre, după cum s-a ex-
nezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste primat Pavel:
lucruri vi se vor da pe deasupra."
,,Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire
Matei 6:33
este un mare cîştig. Căci n-am adus
nimic în lume şi nici nu putem să luăm
cu noi nimic din ea. Şi avînd cu ce să ne
hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, cu
acestea să fim mulţumiţi!"
1TImotei 6:6-8

~ NESI'EMATĂ
~ DESCOPERITĂ:
Adevăratul succes provine din acordarea
locului întîi lui Dumnezeu în viaţa noastră.

Pune-ţi priorităţile În ordine!


7
Cursul 4, lectia 23

Jaloanele lui Dumnezeu


pentru dărnicie
VERSETUL
-CHEIE mînt bun Dumnezeu le cerea să-I dea Lui
,,Dumnezeu poate să vă umple cu doar o zecime, de unde şi denumirea de
orice har, pentru ca, avînd tot- ,,zeciuială".
deauna în toate îndeajuns, să fiţi Scopul acestei zeciuieli a fost de a le
plini de orice faptă bună." aminti israeliţilor că Dumnezeu este pro-
II Corinteni 9:8
prietar peste toate lucrurile şi de a-i învăţa
să-L pună pe Dumnezeu pe locul întîi. Dum-
În lecţia precedentă am învăţat trei mari nezeu este nespus de generos. El le-a pennis
principii care guvernează mînuirea banilor să păstreze pentru ei nouă zecimi din tot ce
şi a proprietăţii: produceau, dîndu-i Lui doar o zecime -
1. Dumnezeu este proprietarul tuturor zeciuiala, care-I aparţine Lui. Biblia spune:
lucrurilor.
"Orice zeciuială din ogor, fie din roadele
2. '!bate lucrurile provin de la Dumnezeu.
pămîntului, fie din rodul pomilor, este a
3. Atît noi, cît şi tot ceea ce posedăm apar-
Domnului; este sfintă Domnului."
ţin lui Dumnezeu.
Levitic27:30
Biblia ne spune că sîntem ,,ispravnicii"
sau ,,administratorii" lui Dumnezeu. Un ad-

DOO
ministrator este persoana care a luat în păs­
trare şi administrare banii sau proprietatea
altei persoane. Ca administratori ai lui
Dumnezeu, noi sîntem răspunzători în faţa MAI
Lui pentru modul în care administrăm ceea
ce ne-a încredinţat. În lecţia de faţă, vom în-
văţa cum putem fi buni administratori, în
special în privinţa dărniciei. \bm învăţa
cum putem utiliza banii pentru a lega
prietenii veşnice.
[1 ODD
ÎNVAŢATuRA NOULUI TESTAMENT CU
PRIVIRE LA DĂRNICIE
Cînd Dumnezeu şi-a scos poporul din
sclavia Egiptului, ducîndu-l în Canaan, El
le-a dat israeliţilor o ţară bogată şi mă­
noasă. Din tot ce produceau ei pe acest pă-
000
Zeciuiala aparţinea lui Dumnezeu

8
Pe lîngă zeciuieWe lor, copiii Domnului Dumnezeu şi-a revărsat binecuvîntarea
mai aduceau daruri de bunăvoie. ZeciweWe peste ei:
şi ofrandele erau date preoţilor lui Dum- ,,Aduceţi însă la casa vistieriei toate
nezeu. Acesta era mijlocul lor de întreţinere , zeciuielile, ca să fie hrană în casa Mea;
întrucît ei nu posedau pămînt propriu. puneţi-Mă astfel la încercare, zice Dom-
Copiilor lui Dumnezeu li s-a spus să-şi nul oştirilor, dacă nu voi deschide
aducă zeciuieWe şi ofrandele cînd vin să I se zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna
închine lui Dumnezeu: peste voi o binecuvîntare care va da pe
,,să nu se înîaţişeze cu mîinile goale îna- deasupra."
intea Domnului. Fiecare să dea ce va Maleahi 3:10
putea, după binecuvîntarea pe care
Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da." îNvĂŢĂTURA NOULUI TESTAMENT
Deuteronom 16:16, 17 CU PRlVIRE IA DĂRNICIE
Marele principiu al Bibliei în privinţa
Dumnezeu îşi învăţa copiii să fie darnici. aceasta este: andDOiti ~luiDumnezeu,
Cînd dădeau cu mînă largă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu De dă DOUA! Domnul Isus a
şi Dumnezeu le dăruia recolte îmbelşugate. spus:
Biblia spune:
,,Daţi şi vi se va da; ba încă vi se va turna
"Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi în sîn o măsură bună, îndesată, clăti­
cu cele dintîi roade din tot venitul tău: nată, care se va vărsa pe deasupra. Căci
căci atunci grînarele îţi vor fi pline de cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se
belşug şi teasgIrile tale vor geme de va măsura." Luca 6:38
must."
Proverbe 3:9, 10 Cînd Dumnezeu dă, El dă din belşug, căci
este foarte generos. În vremea lui Isus, oa-
Au fost oare copiii lui Dumnezeu din Ve- menii se aprovizionau cu cereale, cumpă­
chiul Testament totdeauna credincioşi în a-I rînd în cantităţi mari de la piaţă. Mulţi ne-
da Domnului zeCÎuieWe şi ofrandele care I gustori turnau grîu sau alte cereale în mă­
se cuveneau? Nu, nu au fost. Dumnezeu a sura respectivă fără s-o scuture. Nu tot aşa
zis: procedează Domnul. El ne dă "o măsură bu-
,,Este potrivit să înşele un om pe Dum-
nezeu? Dar voi Mă înşelaţi! şi voi între-
baţi: Cu ce Te-am înşelat? Cu zeciuieWe
şi darurile de mîncare." Maleahi 3:8
SAMÎNŢA
Ce s-a întîmplat cînd Irau înşelat pe PLOAIA
Dumnezeu? Au intrat sub mustrarea lui SOARELE I
Dumnezeu, căci iată ce a spus El: CREŞTEREA
,,sînteţi pedepsiţi cu un blestem şi Mă RODIREA
înşelaţi, tot poporul în întregime!" SECERIŞUL
Maleahi 3:9
Cînd copiii lui Dumnezeu s-au pocăit de
neascultarea lor şi au început să-L asculte
din nou în privinţa zeciuieWor şi ofrandelor, Dumnezeu dă cu mînă largă.

9
nă, îndesată, care se varsă pe deasupra. Dăr­ "...s-au dat mai întîi pe ei înşişi Dom-
nicia face posibil ca Dwnnezeu să ne mai nului şi apoi nouă, prin voia lui Dum-
dea. Cu cît dăruim mai mult, cu atît mai nezeu." II Corinteni 8:5
mult ne va dărui şi Dumnezeu. Cu cît dăm
mai puţin, cu atît mai puţin ne va da şi 2. Dă după cum te-a făcut Domnul
Dumnezeu. Isus a spus: să propăşeşti

"Căci cu ce măsură veţi măsura, cu În Vechiul Testament, Dumnezeu le-a


aceea vi se va măsura. " Luca 6:38b poruncit israeliţilor, poporul Său, să dea
Atît \khiul, cît şi Noul Testament avan- prima zecime din tot ce cîştigau Lui. În Noul
sează aceeaşi învăţătură : Cînd noi îi dăm Testament, Dumnezeu nu a stabilit o lege
lui Dumnezeu, şi Dumnezeu ne dă nouă!
cu privire la cît trebuie să dăm. Mai de-
grabă, Cuvîntul lui Dumnezeu spune: ,,Fie-
Dumnezeu nu este sărac, după cum nu este
zgîrcit. Lui îi face o plăcere deosebită să le care să pună deoparte, după cwn l-a tacut
dea copiilor Săi, noi trebuie să îndeplinim Domnul să prospere." (după original)
condiţia pusă de El: ,,Daţi şi vi se va da!"
Cît la sută din venitul nostru trebuie să
dăm? Probabil, am putea lua a zecea parte
Dumnezeu nu ne cere să-I dăm pentru că
Lui l-ar lipsi ceva din ceea ce posedăm noi! (deci, zece la sută) ca model de dărnicie
minimă din partea noastră, deşi de multe
Nu, căci El spune: "Dacă Mi-ar fi foame, nu
ţi-aş spune ţie, căci a Mea este-lumea şi tot
ori ar putea depăşi uşor acest procentaj. De-
ce cuprinde ea. (ps. 50:12) pinde de cît de mulţumitori sîntem pentru
Dumnezeu ne spune să dăm pentru că modul în care ne-a binecuvîntat Dumnezeu
doreşte să-i vadă pe copiii Lui devenind ca
şi cît de tare dorim să "ne strîngem comoară

El. Dumnezeu este generos şi vrea ca şi noi în cer.:


să fim generoşi. Un alt motiv pentru care Omul de afaceri creştin R.G. Le'lbumeau
şi-a facut obiceiul de a dărui 90 la sută din cîş­
Dumnezeu ne cere să dăm este pentru ca tigurile sale lui Dumnezeu. Într-<l zi cineva l-a
astfel noi să ne "putem aduna comoară în întrebat: "D-Ie Le'lbumeau, este adevărat că
cer." Noi nu ne putem trimite banii în cer, daţi nouăzeci la sută din venitul dvs. Dom-
dar îi putem dărui, în aşa fel încît să-i cîşti­ nului?" EI a răspuns: ,,Nu, eu nu-i dau lui
Dumnezeu nimic, căci totul îi aparţine Lui.
găm pe alţii pentru Cristos. Aceasta în-
Eu doar reţin 10 la sută ."
seamnă a-ţi aduna comoară în cer.
3. Dă sistematic!
PRINCIPIILE DĂRNICIEI
Dărnicia este un act de închinare. Prin ur-
Cuvîntul lui Dumnezeu ne oferă cîteva mare, ea nu trebuie tacută la întîmplare sau
principii care guvernează dărnicia: cu mari fluctuaţii. Mai degrabă, trebuie să
1. Mai întîi, dă-te pe tine însuţi dăm în mod regulat şi sistematic, "în prima
lui Dumnezeu zi a săptămînii", cînd ne strîngem să ne în-
Primul dar pe care Dumnezeu îl doreşte chinăm lui Dumnezeu. Biblia spune: ,~n zi-
de la noi este chiar persoana noastră. Ordi- ua întîi a săptămînii, fiecare din voi să pună
nea este următoarea: Mai întîi, dă-te pe tine deoparte acasă ce va putea, după cît l-a tacut
însuţi lui Dumnezeu, şi apoi dă o porţiune Dumnezeu să propăşească ..." (1 Corinteni
din ceea ce ţi-a dat Dumnezeu. Creştinii din 16:2) Nimeni nu este exclus. TIneri şi bă­
Macedonia au tacut întocmai şi apostolul trîni, bogaţi şi săraci - toţi trebuie să fie im-
Pavel i-a elogiat pentru dărnicia lor: plicaţi în dărnicie. Biblia spune: ,,FIECARE

10
din voi să pune deoparte acasă ce va putea, în dărnicia lor. A face danii unei biserici sau
după cît l-a făcut Dumnezeu să propă­ organizaţii care nu predică Cuvîntul lui
şească". Dumnezeu cu credincioşie nu este un act în-
ţelept de dărnicie. Noi trebuie să fim tot atît
4. Dă cu voioşie şi cu mînă largă! de atenţi cu privire la modul în care inves-
Tht ce-I dăm Domnului El doreşte să-I tim banii Domnului cît sîntem cu privire la
dăm din toată inima. Dumnezeu nu vrea să investiţiile noastre în afaceri. Noi trebuie să

dăm cu părere de rău.Biblia spune: investim acolo unde investiţia noastră se va


întoarce cu cel mai mare cîştig.
,,Fiecare să dea după cum a hotărît în
inima lui, nu cu părere de rău sau de
CUM MĂSOARĂ DUMNEZEU DĂRNICIA
nevoie, căci pe cine dă cu bucurie îl
iubeşte Dumnezeu" II Corinteni 9:7 Nu e nevoie să posezi sume mari de bani,
5. Dă cu înţelepciune! pentru a fi un mare donator în ochii lui
Dumnezeu. El nu măsoară dărnicia noastră
Domnul Isus a spus că trebuie să fim "is-
după mărimea darurilor noastre. Dum-
pravnici buni şi înţelepţi". Unii creştini dau
nezeu măsoară dărni.cia noastră după cît
cu mînă largă, dar nu procedează înţelept
dăm din ceea ce avem. Dumnezeu se uită să
vadă cît ne costă actul nostru de dărnicie, cît
jertfim pentru a da. Astfel, potrivit nor-
melor lui Dumnezeu, este posibil ca o per-
soană săracă să dea la fel de mult sau chiar
mai mult decît o persoană foarte bogată.

Dărnicia noastră trebuie să ne coste ceva.


Odată Domnul Isus stătea la uşa templului,
privind oamenii care îşi aduceau darurile.
Unii erau bogaţi şi dădeau mult. A venit la
un moment dat şi o văduvă săracă, dăruind
două monede de aramă, a căror valoare
monetară era foarte scăzută. Dar în ochii lui
Dumnezeu, femeia aceasta a dat mai mult
decît toţi cei ce dăruiseră pînă atunci. De ce?
Pentru că ea a dat tot ceea ce a avut, însăşi
"existenţa" ei. Isus a spus:

,,Adevărat vă spun că această văduvă


săracă a dat mai mult decît toţi cei care
au aruncat în cutia pentru daruri; căci
toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor,
dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce
avea, tot ce-i mai rămăsese ca să
trăiască."
Dumnezeu iubeşte pe cel ce dă cu bucurie Marcu 12:43, 44

11
CUI TREBUIE SĂDĂM? cercare de a atrage atenţia oamenilor asu-
În Cuvîntul Său, Dumnezeu ne spune cui pra noastră, fără nici un afişaj. Biblia spu-
trebuie să dăm: ne: "Cine dă să dea cu simplitate" (tradu-
cere după versiunea engleză, Romani 12:8).
L Trebuie să dăm bisericii noastre locale
4. Trebuie să dăm celor care vestesc
Cele mai multe daruri ar trebui făcute, în ewnghelia celor pierduţi
mod nonnal, bisericii noastre locale, cu con-
Thţi creştinii au responsabilitatea de a
diţia ca aceasta să fie o biserică în care este
predată Biblia cu credincioşie şi Cristos este
duce evanghelia la cei pierduţi, de a le-o
preamărit. Dumnezeu a rînduit ca biserica
vesti. Iată cum sună porunca lui Dumnezeu
Sa şi slujitorii Săi să fie întreţinuţi din pentru noi, în această privinţă: ,,Duceţi-vă
darurile pe care le fac copiii Săi. Biblia în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la
spune: orice făptură!" (Marcu 16:15) Dacă nu ne
putem duce noi înşine, trebuie să socotim
"Tht aşa, Domnul a rînduit ca cei care drept un mare privilegiu posibilitatea de a-i
vestesc Evanghelia să trăiască din Evan- sprijini material pe misionarii care duc
ghelie." 1Corinteni 9:14 evanghelia la cei cărora nu li s-a vestit Cris-
tos.
2. Trebuie să dăm celor care ne-au
~utat pe plan spiritual
A D\ ÎNSEAMNĂ A SEMANA
Cuvîntul lui Dumnezeu ne învaţă să îm-
A da nu înseamnă a arunca banii în vînt,
păIţim banii noştri cu cei care ne-au învăţat
ci a semăna. Cînd semănăm sămînţa, nu o
din Cuvîntul lui Dumnezeu şi ne-au ajutat
aruncăm în vînt, ci o sădim, pentru ca mai
să creştem spiritual. Biblia spune:
tîrziu să aducă rod îmbelşugat. Recolta
"Cine primeşte învăţătura în Cuvînt să noastră va depinde de cantitatea însămÎn­
facă parte din toate bunurile lui celui ţată. Tht aşa este şi cu dărnicia noastră. În
ce-l învaţă." Galateni 6:6 scrisoarea sa către Corinteni, Pavel a avut
următoarele lucruri de spus despre dăr­
3. Trebuie să dăm celor neroiaşi nicie: "Să ştiţi: cine seamănă puţin, va se-
Avem datoria să dăm celor nevoiaşi - în
special creştinilor care duc lipsă. Este una
din modalităţile prin care putem demonstra
că inima ne este plină de dragostea lui Dum-
nezeu. Biblia spune:
,,Dar cine are bunurile lumii şi vede pe
fratele său în nevoie şi îşi încllide inima
faţă de el, cum rămîne el în dragostea lui
Dumnezeu?" IIoan3:17

În mod nonnal, darurile pentru cei săraci


trebuiesc făcute prin intermediul bisericii
locale. Thată dărnicia noastră trebuie făcu­
tă însă într-o manieră simplă, fără nici o în- Dărnicia nu înseanmă să arunci banii în vînt

12
cera puţin: cine seamănă cu belşug va sece- Administratorul acesta a conceput un
ra din belşug." IT Corinteni 9:6 plan în măsură să-i asigure existenţa în vii-
tor. El s-a hotărit să-i cheme la el pe datorni-
Dumnezeu doreşte să se asigure bani pen- cii stăpînului său şi să le rezolve problemele,
tru întreţinerea bisericilor Sale şi bani pen- într-un mod cît mai generos. În felul acesta,
tru trimiterea slujitorilor Săi în acele re- ei îi vor fi îndatoraţi şi vor deveni "prietenii"
giuni ale pămîntului unde mai sînt oameni lui! Iar mai tîniu, cînd nu va mai avea servi-
care nu au auzit despre El. Cum realizează ciu, "prietenii aceştia îl vor primi în casa lor
Dumnezeu acest lucru? El ne dă bani nouă, şi-i vor asigura masă şi casă.
pentru ca şi noi la rîndul nostru să fim în Apoi administratorul a trecut la punerea
stare să dăm din belşug. Biblia spune: în aplicare a acestui plan. Biblia spune: ,,A
,,şi Dumnezeu poate să vă umple cu chemat pe fiecare din datornicii stăpînului
orice har, pentru ca, avînd totdeauna în său şi a zis celui dintîi: «Cît eşti dator

toate din destul, să fiţi plini de orice stăpînului meu?» «O sută de măsuri de unt-
faptă bună. " IT Corinteni 9:8 delemn», a răspuns el. Şi i-a zis: « Ia-ţi con-
tractul şi stai degrabă şi scrie cincizeci.»
Chiar Domnul Isus este marele nostru Apoi i-a zis altuia: «Dar tu cît eşti dator?»
exemplu în privinţa dărniciei. Biblia spune: «O sută de măsuri de grîu,» a răspuns el. Şi
i-a zis: «Ia-ţi contractul şi scrie optzeci.»"
"Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru
Aşa a procedat administratorul cu toţi cei
Isus Cristos. El, măcar că era bogat, S-a
ce datorau stăpînului său. De fapt, ce a făcut
făcut sărac pentru voi, pentru ca, prin
el? Şi-a asigurat propriul său viitor! Şi-a fă­
sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi."
cut prieteni pentru vremurile cînd avea să­
IT Corinteni 8:9
şi piardă slujba. Stăpînul şi-a elogiat admi-
nistratorul, pentru iscusinţa sau chiar şire­
SĂ NE FACEM PRIETENI PENfRU
tenia sa, cu toate că pentru el aceasta a în-
VEŞNICIE
semnat o pierdere. El a recunoscut nevoia
Isus adesea îşi învăţa ucenicii recurgînd administratorului de a-şi asigura viitorul.
la parabole. O parabolă este o scurtă poves- Pornind de la această parabolă, Domnul do-
tire, care reliefează unul sau mai multe reşte să ne înveţe trei principii foarte impor-
adevăruri spirituale. tante:
La Luca 16, Domnul Isus a povestit is-
L În viaţă sîntem mai degrabă
torioara cu un om bogat, a cărui avere era
administratori, decît proprietari
administrată de un ispravnic. Cînd i-a ajuns
la urechile bogatului că acest administrator Tht ceea ce avem este al lui Dumnezeu.
al său îi risipeşte averea, l-a chemat la el, ca Noi nu posedăm nimic. Sîntem doar nişte
să-i ceară socoteală de isprăvnicia sa. administratori ai bunurilor pe care Dum-
Cînd şi-a dat seama ispravnicul că îşi va nezeu ni le-a încredinţat.
pierde slUJba, şi-a zis în sinea lui: "Ce am să
2. Într-o zi va trebui să dăm socoteală de
mă fac? Căci stăpînul meu ia de la mine is-
modul in care ne-am achitat de slUJba de
prăvnicia. Or, eu nu sînt în stare să sap. De
administratori
cerşit mi-e ruşine. Dar iată ce am hotărit să
fac, pentru ca atunci cînd va fi luată isprăv­ Dumnezeu ne-a dat viaţă, sănătate, ta-
nicia de la mine, ei (adică, prietenii pe care lente, înzestrări deosebite, bani şi alte bu-
am să mi-i fac) să mă primească în casele nuri. Într-o zi va trebui să dăm socoteală de
lor." modul în care ne-am folosit de ceea ce ne-a

13
încredinţat El. Dacă-L vom auzi spunîndu- tei organizaţii: ,,Este un fapt cu totul uimitor!
ne: ,,Bravo, rob bun şi credincios!" asta va în- Cîţiva misionari din Africa lucrează de cîţiva

semna mai mult pentru noi decît tot ce ne- ani buni la traducerea Bibliei într-Q limbă
ar putea oferi lumea. necunoscută pînă acum publicului. Tocmai
am primit manuscrisul traducerii respec-
3. Cel mai înţelept şi mai judicios mod de tive."
întrebuinţare a banilor este să-i pui în
slujba cîştigării de suflete pentru Cristos Cînd a fost întrebată cît va costa proiectul
respectiv, oficialitatea a răspuns: "Cam trei
Isus a rezumat tot miezul istorioarei de mii de dolari." Imediat rudele au făcut o nouă
mai sus în unnătorul paragraf: colectă şi au strîns diferenţa de la 2 400 la

,,şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu 3 ()()() de dolari.


ajutorul bogăţiilor nedrepte [adică a
Cu timpul, s-au tipărit bibliile respective şi
banilor], pentru ca, atunci cînd veţi ter-
au fost livrate tribului respectiv din Africa,
mina cu toate, să fiţi primiţi [de prietenii
care nu auzise pînă atunci Cuvîntul lui Dum-
pe care vi i-aţi făcut] în corturile veş­ nezeu în propria sa limbă. Mulţi au ajuns
nice." Luca 16:9 să-L cunoască pe Cristos ca Mîntuitor per-
sonal, citind Cuvînt minunat al lui Dum-
Ceea ce ne spune Domnul aici este că tre- nezeu. (Citat de L.E. Maxwell)
buie să ne folosim de banii noştri pentru a
ne face prieteni veşnici, aşa încît prietenii Să ne imaginăm cu ochii minţii noastre
aceştia, la a cărui mîntuire am contribuit şi momentul intrării acestui gentleman în
noi, să ne primească atunci cînd vom intra Ceruri, la cîţiva ani de la această în-
în Cer. tîmplare. Deja, mulţi din tribul respectiv au
murit şi s-au dus în Cer. Cînd dă să intre en-
Se povesteşte că în Anglia trăia odată un glezul nostru în cer, un grup de oameni îl
gentleman ce se apropia de optzeci de ani. salută şi-l îmbrăţişează, spunîndu-i: ,,'fu
Neştiind ce cadou să-i facă de ziua lui, copiii şi eşti prietenul nostru. Ce mult te-am aştep­
rudele sale s-au decis să-şi comaseze banii tat!"
pentru cadouri, şi să-i dea suma rezultată,
pentru ca el să-şi cumpere ce doreşte.
Bătrînul îi priveşte şi exclamă surprins:
Astfel s-au strîns circa $2 400. Nevenindu-i
să creadă, bătrînul a întrebat: "Vreţi să
,,Dar nu vă cunosc. Cine sînteţi?"
spuneţi că aţi strins suma aceasta atît de
mare doar pentru mine, ca să fac ce vreau cu ,,Dumneata nu ne cunoşti, dar noi te
ea?" cunoaştem!" răspund ei. ,,Dumneata ne-ai
După ce a primit asigtll'ări că într-adevăr dat banii cu ajutorul cărora s-a tipărit
putea face ce dorea cu aceşti bani, bătrînul Cuvîntul lui Dumnezeu în limba noastră.
donm a spus: ,,Doresc să folosesc banii aceştia Dacă nu erai dumneata, noi nu ajungeam în
pentru tipărirea Bibliei într-Q limbă nouă, acest loc minunat. Prin unnare, de-acum
pentru un trib de oameni care nu au auzit vei fi prietenul nostru pe veci!"
niciodată Cuvîntul lui Dunmezeu în propria
lor limbă. "
Va veni o zi cînd banii noştri vor fi total
Rudele au luat legătura cu Societatea Bi-
blică pentru Marea Britanie şi Străinătate Iară valoare şi lipsiţi de orice sens. Va veni o
(British and Foreign Bible Society), primind zi cînd ni se va termina mandatul de ad-
următorul răspuns de la o oficialitate a aces- ministratori. Dar în puţinul timp cît ne-a

14
mai rămas trebuie să ne străduim să spună: ,,Dacă nu erai tu, eu nu m-aş afla în
folosim banii noştri pentru a cîştiga suflete acest loc minunat. Prin urmare, tu îmi vei
pentru Cristos şi pentru a ne face astfel fi prieten toată veşnicia!" ?
prieteni veşnici. Iată cel mai înţelept şi mai
judicios mod de întrebuinţare a banilor!
FIecare dintre noi trebuie să ne punem în- NESTEMATĂ
trebarea: Sînt eu un bun administrator/o DESCOPERITĂ:
bună administratoare a ceea ce mi-a în-
credinţat Dumnezeu? Folosesc eu banii mei Cel mai înţelept şi mai judicios mod de în-
pentru a-mi face prieteni veşnici? Mă va aş­ trebuinţare a banilor este să-i pui în slujba
tepta oare şi pe mine cineva în Cer, să-mi cîştigării de suflete pentru Cristos.

Mă va aştepta oare şi pe mine cineva în Cer, să-mi spună: "Dacă nu erai tu, eu nu m-aş afla în acest loc minunat."?

15
Cursul 4, lectia 24

Secretul vietii fericite


pentru creştin
4~.____Li=i:J- VERSETUL
CHEIE
CÎTEVA LUCRUlU PE CARE TREBUIE
NEAPĂRAT sALE CUNOAŞTEM

"Dar ştim că toate lucrurile lu- Înainte de a lua în considerare paşii către
crează împreună spre binele celor o viaţă creştină fericită, trebuie să cunoaş­
care iubesc pe Dumnezeu, al celor tem neapărat cîteva lucruri:
care sînt chemaţi după planul
Său." Romani 8:28 L Trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm în
viata aceasta
În viaţa aceasta, avem în mod inevitabil Circulă printre copiii lui Dumnezeu o în-
parte de necazuri. Biblia spune: "Omul se văţătură falsă, care sună astfel: ,,Fă-te
naşte pentru necaz." (Iov 5:7) Uneori creşti­ urmaş al lui Isus Cristos, şi ai scăpat de
nii se aşteaptă ca Dumnezeu să-i ferească de toate necazurile, căci Dumnezeu te va păzi
probleme şi greutăţi, dar Dumnezeu nu de boală şi-ţi va da succes. Nu trebuie decît să
ne-a promis aşa ceva. La fel ca ceilalţi ceri lucrul dorit şi să crezi, că l-ai şi primit!"
oameni, nemîntuiţi, şi creştinii trec printr-o
sumedenie de încercări, necazuri şi sufe- Viaţă veşnică în cer

rinţe.
Felul în care ştim să înfruntăm încercări­
le vieţii depinde în mare măsură de modul
în care privim aceste lucruri în lăuntrul fiin-
ţei noastre şi de concepţia pe care o avem cu
privire la ele. Dacă privim lucrurile printr-o
optică strict omenească, vom fi negreşit des-
curajaţi şi înfrînţi. În schimb, dacă le vom
privi din unghiul lui Dumnezeu şi vom re-
cunoaşte caracterul Său minunat, văzînd
mîna Lui în toate împrejurările, atunci vom
avea parte de pace, bucurie şi fericire. În ul-
tima lecţie din cursul acesta vom afla care
este, pentru creştin, secretul unei vieţi feri-
cite. Viaţa aceasta e plină de necazuri

16
Nicăieri în Biblie Dumnezeu nu ne promite tru ca El să fie cel întîi-născut dintre mai
una ca asta! Dimpotrivă, Isus a spus: ,,În mulţi fraţi ." Romani 8:29
lume veţi avea necazuri." Ioan 16:33.
Necazurile sînt o parte integrantă din viaţa Cum ne face Dumnezeu să ne conformăm
aceasta. Biblia spune: "Omul născut din
femeie are viaţa scurtă, dar plină de
chipului Fiului Său? ° face prin inter-
mediul împrejurărilor şi prin disciplina
necazuri." Gov 14:1) Duhului Sfint. Aici sînt incluse încercări,
Creştinii trebuie să se aştepte la necazuri necazuri şi suferinţe. De aceea, trebuie să
şi suferinţe. Biblia spune: "Toţi cei care v0- ne aşteptăm la acestea, întrucît sînt o parte
iesc să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor necesară a modului în care se poartă Dum-
suferi prigoane." li TIm. 3:12) Sau, cum nezeu cu noi, pentru a ne face asemenea lui
spune Cuvîntul lui Dumnezeu la Fapte Cristos.
14:22: "... În împărăţia lui Dumnezeu tre-
buie să intrăm prin multe necazuri." mşll CARE CONDUC IA O VIAŢĂ
FERICITĂ
2. Trebuie să ştim că Dumnezeu ne iubeşte
Pentru a ne bucura de viaţa noastră creş­
şi ne doreşte binele suprem
tină şi
a lua în stăpînire tot ce ne-a rînduit
Biblia afirmă că Dumnezeu ne iubeşte la Dumnezeu, trebuie să facem cîţiva paşi:
fel de mult cît îşi iubeşte propriul Fiu. Or, în-
trucît ne iubeşte atît de mult, ne doreşte 1. Trebuie să credem că Dumnezeu este
numai ceea ce este mai bun; urmăreşte suveran
binele nostru suprem, chiar atunci cînd noi Cînd spunem că Dumnezeu este suveran,
ne-am mulţumi şi ' cu altceva mai prejos. afirmăm că El domneşte peste toate lucru-
Cînd David s-a gîndit la dragostea nespus rile din lumea aceasta şi din întregul uni-
de mare pe care o avea Dumnezeu faţă de el, vers. El deţine toată puterea în Cer şi pe pă­
la faptul că Dumnezeu se gîndeşte mereu la mînt. Nu există nici un lucru şi nici o fiinţă
el, a exclamat: care să-L poată împiedica sau opri pe Dum-
,,0, cît de scumpe îmi sînt gîndurile Tale, nezeu să facă tot ceea ce şi-a propus El să
Dumnezeule! Cît de mare este suma facă. Biblia spune:
lor!" Psalmul 139:17 ,,El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu
locuitorii pămîntului, şi nimeni nu se
3. Trebuie să cunoaştem care este ţelul ur- poate împotrivi mîinii Lui, nici nu poate
mărit de Dumnezeu în viaţa noastră
să-I zică: «Ce faci?»" Daniel 4:35
Pentru a înţelege cum se poartă Dum-
nezeu cu noi, trebuie să ştim care este ţelul Pretutindeni şi în orice moment, Dum-
urmărit de El în viaţa noastră. Ţelul Său nu nezeu domneşte peste creaţia Sa, exer-
este doar acela de a ne face fericiţi şi în- citîndu-şi suveranitatea. Biblia spune:
cununaţi de succes. Adevăratul obiectiv ur-
"Tot ce I-a plăcut, Domnul a tacut în
mărit de Dumnezeu în viaţa noastră este de ceruri şi pe pămînt, în mări şi în toate
a ne face să ne conformăm chipului Fiului adîncurile." Psalmul 135:6
Său! Biblia spune:

"Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai Biblia spune că toate lucrurile sînt
dinainte, i-a şi hotărît mai dinainte să ,,slujitorii" lui Dumnezeu. Asta înseamnă
fie asemenea chipului Fiului Său, pen- că toate lucrurile sînt folosite de Dumnezeu

17
pentru a-I aduce la îndeplinire planurile. Pînă şi de Satana şi de cei care-l slujesc pe
Sîntem înclinaţi să credem că numai acesta se foloseşte Dumnezeu pentru a-şi
oamenii buni şi lucrurile bune din viaţa aduce la îndeplinire voia. Satana a fost cel
aceasta sînt în slujba lui Dumnezeu. Cuvîn- care a pus la cale omorîrea Domnului Isus.
tullui Dumnezeu însă ne spune că toate lu- Satana a pus în inima lui Iuda gîndul să-I
crurile, fie bune, fie rele, sînt ,,slujitorii" lui vîndă pe Isus. Satana a fost cel care a aţîţat
Dumnezeu şi, prin unnare, sînt obligate să mulţimile să-i ceară în gura mare moartea
facă voia Lui! Domnului! Dar Satana şi unnaşii Lui ne-
În Psalmul 119, David ne spune că fusese trebnici au fost, de fapt, folosiţi de Dum-
aproape sfişiat de către cei trufaşi, care i-au nezeu ca ,,slujitori" ai Săi, pentru a împlini
săpat gropi şi l-au prigonit pe nedrept. Cu voia Sa desăvîrşită privitoare la mîntuirea
toate acestea, copleşit de toate încercările şi oamenilor.
necazurile respective, David a afinnat sus şi
tare neprihănirea lui Dumnezeu, spunînd 2. Trebuie să credem că Dumnezeu este
că toate lucrurile sînt ,,slujitorii" lui Dum- bun
nezeu: Cînd ne încolţesc necazurile şi încer-
cările, Satana încearcă să ne strecoare în
"Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în
veci în ceruri. Credincioşia Ta ţine din minte gînduri rele. El ne va sugera ceva în
generaţie în generaţie; Tu ai întemeiat
genul unnător: ,,De fapt, Dumnezeu nu te
pămîntul şi el rămîne tare. După legile iubeşte, căci dacă te-ar iubi, un Dumnezeu

Tale stă în picioare totul astăzi, căci bun n-ar îngădui să vină peste tine una ca
TOATE ÎŢI sÎNT SLUJITORI." asta!"
Psalmul 119:89-91 Dacă acceptăm gîndurile rele ale
Satanei, acestea ne vor doborî, tîrîndu-ne în
mlaştina auto-eompătimirii şi a deprimării.
David a înţeles marele adevăr, potrivit
căruia: Toate lucrurile sînt slqjitorii lui Remediul pentru gîndurile rele îl constituie
Dumnezeu şi, ca atare, trebuie să fucă voia gîndurile bune. Cuvîntul lui Dumnezeu ne
Lui. Chiar lucrurile îngrozitoare şi pline de spune că Dumnezeu este bun. Lucrul acesta
cruzime din natură îl slujesc pe El şi-I aduc este adevărat, indiferent de împrejurările
la îndeplinire Cuvîntul. Biblia spune: pr11l care trecem! Biblia spune:
,,Lăudaţipe Domnul! Mulţumiţi-I Dom-
,,Lăudaţi
pe Domnul de pe pămînt, voi,
balauri de mare şi adîncuri toate, foc şi nului, CĂCI EL ESTE BUN şi în-
grindină, zăpadă şi ceaţă, vînturi
durarea Lui ţine în veci!" Psalmul 106:1
aducătoare de furtună, CARE ÎM-
PLINIŢI cUVÎNTUL LUI." L.E. Maxwell, fondatorul Institutului Bi-
Psalmul 148:7, 8 blic Prarie, a afirmat: "Cînd ajungem să cre-
dem că Dumnezeu este bun prin faptul că a
'!bate lucrurile sînt slujitorii lui Dum- permis unei încercări să vină peste noi,
nezeu. Acest adevăr e valabil nu numai în atunci credinţa ne învredniceşte să credem
că Dumnezeu este măreţ şi nespus de capa-
cazul naturii, ci şi al oamenilor, naţiunilor şi
regilor. Toate se află sub controlul Său. Bi- bil să ne izbăvească."
bliaspune: Deşi cei doi fraţi ai săi s-au născut absolut nor-
,,Inima regelui este în mîna Domnului." mali, Charles Rentz a venit pe lume cu ambele
Proverbe 21:1 braţe dllorme - mult mai scurte şi lipsite de

18
mîini şi cu picioare care se tenninau sub genun- Charles a lucrat pînă acum la o staţie de ben-
chi. Era perioada Crăciunului cînd s-a născut el. zină, a fost vînzător de automobile, agent de
Acest timp de bucurie şi veselie s-a transformat asigurări şi funcţionar capabil la curtea de ocol
pentru familia lui creştină într-<> vreme de din comitatul său. Are o casă frumoasă şi o
rugăciune pentru aflarea voii lui Dumnezeu. familie devotată. Iată cum s-a exprimat soţia sa
De îndată ce părinţii lui Charles şi-au dat cu privire la el: "Cea mai satisfăcătoare parte a
seama că fiul lor era înzestrat cu o minte vieţii mele mi-am petrecut-<> alături de Charles."

sănătoasă, s-au hotărît să-i aplice, pe cît posibil, Cum a devenit acest om un "erou clasic" în în-
acelaşi tratament pe care-l aplicau celorlaţi copii vingerea unor greutăţi aparent insurmontabile?
ai lor. Deci membrii familiei lui, prietenii şi pro- Secretul îl aflăm chiar din gura lui Charles: ,,în-
fesorii nu-i dădeau niciodată vreun prilej să se treaga viaţa mi-am clădit-<> pe credinţa în
simtă sau să acţioneze diferit de ceilalţi. Mai de- Creatorul meu, care m-a înzestrat cu atîtea
grabă, îl acceptau pe de aceeaşi poziţie pe care o binecuvîntări."

ocupau şi ceilalţi, imprimînd în el învăţătura


potrivit căreia cei înţelepţi nu vor pune niciodată
la îndoială voia lui Dumnezeu.
Curînd Charles a aflat că toţi oamenii erau con-
fruntaţi cu anumite rigori în viaţă - poate nu de
felul celor îndurate de el, care trebuia să se des-
curce fără mîini şi fără picioare, dar oricum aveau
de făcut faţă nevoilor de a se întreţine, de a-şi da
toate străduinţele să fie cît mai conştiincioşi la
locul de muncă, la şcoală sau acasă, slujindu-L pe
Dumnezeu cît mai bine, cu toate darurile pe care
li le-a dat El. Cu timpUl, a învăţat să scrie ţinînd
creionul sau tocul între cele două capete ale
braţelor sale, care au fost îmbrăcate cu un mate-
rial moale. Mişcarea pentru această operaţie era
dirijată din umeri. Deşi nu şi-a putut permite să
meargă la facultate, Charles s-a pregătit singur,
acumulînd cît mai multe cunoştinţe. Dar, mai ,,Întreaga viaţa mi-am clădit-<> pe credinţa în
presus de toate, a învăţat să-L iubească şi să se în- Creatorul meu, care m-a înzestrat cu atîtea binecuvin-
creadă în Dumnezeu. tări." Charles Rentz
La ora actuală, Charles poate executa cu di-
băcie orice mişcare fizică de care are nevoie în 3. Noi trebuie să credem că voia lui Dum-
viaţa sa zilnică. Îşi conduce singur maşina, poate nezeu este desăvîrşită
urca şi coborî scările cu uşurinţă, folosindu-se de Viaţa e plină de taine pe care nu ni le
clljele sale, se deplasează în interiorul biroului pe putem explica. Creştinii au parte de
un scaun obişnuit, prevăzut cu role. Rlate forma aceleaşi tragedii şi întristări care vin şi
singur numărul dorit la telefon, poate bate la peste ceilalţi oameni. Multe lucruri nu le
maşină, se poate folosi de un calculator şi poate înţelegem Întrucît privim lucrurile din
cînta la pian. E în stare să se îmbrace singur pînă perspectiva omenească, şi nu din cea di-
la cele mai mici detalii, exceptînd ultimul nas- vină. Dumnezeu însă nu greşeşte
ture de sus, de la cămaşă. Ba poate să-şi pună sin- niciodată. Indiferent cum ni s-ar părea
gur cravata. Cînd se strică vreun aparat acasă lucrurile, în această lume decăzută,
sau la birou, în general se descurcă singur, făcînd toate faptele săvîrşite de Dumnezeu sînt
reperaţiile necesare. Toate acestea sînt realizări perfecte. Căile sale desăvîrşite sînt cu
remarcabile, cînd ne gîndim că omul acesta nu neputinţă de a mai fi îmbunătăţite. Bi-
are nici mîini, nici picioare! bliaspune:

19
"Calea lui Dumnezeu este desăvîrşită."
PsalmullB:30

Se povesteşte că un om a cofecţionat odată


un ceas, pe care i l-a arătat unui prieten de-
al său ce nu mai văzuse niciodată un ceas.

Creatorul ceasului i-a scos capacul din spate şi


l-a întrebat pe interlocutor ce părere are despre
autorul său. Omul s-a uitat la mulţimea de rotiţe
dinţate, de diferite dimensiuni, rotindu-se cînd
într-o direcţie, cînd în alta, fiecare cu viteza ei.
Surprins de această aparentă stare de oonfuzie, a
exclamat: "Cred că cel ce a oonfecţionat ceasul
acesta nu e în toate minţile." Atunci autorul
ceasomicului i-a îndreptat prietenului său aten-
ţia spre partea din faţă a ceasului, cerindu-i din·
nou părerea. Omul s-a uitat la cele două ace ale
ceasomicului, care se roteau în ritm uniform, în
perfectă ordine, fiecare cu viteza proprie, ex-
primînd ora exactă în orice moment, după care a
remarcat: "Cred că persoana care a făcut acest
ceas este cea mai înţeleaptă din lume." (Citat din
lucrarea lui L.E. Maxwell, ,,Abandoned to Christ"
Predat pe de-<L-ntregullui Cristos, pg, 80, citat cu .~9.
.
permisiunea editurii Eerdman's Publishing Co.) O\9.\\~ ~
Această ilustraţie ne ajută să înţelegem ~ţUO
un mare adevăr cu privire la viaţă. În viaţa 'ge~
de acum, nu vedem decît ,)atura pămîn­

'.~ifi"
tească" a lucrurilor, planul de ansamblu şi
concepţia divină fiind ascunse de privirile
/ /,
noastre. Mişcarea ,,rotiţelor ceasomicului"
ni se pare haotică şi uneori total lipsită de
scop sau concept. Dar într-o zi vom vedea la-
": - -.~ \
tura divină a lucrurilor, vom privi din un- Noi nu vedem decît "latura pămîntească" a lucrărilor
ghiul din care a acţionat Dumnezeu şi lui Dumnezeu.
atunci vom vedea concepţia sa desăvîrşită, 4. Trebuie să-I predăm lui Dumnezeu
planul Său perfect pentru viaţa noastră, şi vointa noastră
vom exclama: ,,Doamne, Te laud şi-ţi mul- În spatele tuturor sentimentelor şi dorin-
ţelor noastre, stă cineva care ia toate de-
ţumesc, pentru că, într-adevăr, calea Ta este
ciziile şi controlează totul în viaţa noastră.
desăvîrşită!" Cine este acesta? Este voinţa noastră.
\binţa noastră, pe care Biblia o numeşte
uneori "inimă", este sediul vieţii noastre,
Toate faptele lui Dumnezeu sînt citadela fiinţei noastre. Nu sentimentele
săvîrşite în înţelepciune desăvîr­ sau dorinţele noastre hotărăsc acţiunea pe
şită, mai întîi, spre slava Lui, şi care o vom întreprinde, ci voinţa noastră.
apoi pentru binele maxim al celui Pentru ca Dumnezeu să pună deplin stăpî­
mai mare număr de oameni, pen- nire peste noi, El trebuie să posede voinţa
tru perioada cea mai lungă de noastră. Cînd Dumnezeu spune: ,,Fiule, dă­
timp. A.W.Thzer mi inima ta"(Prov. 23:26), în fapt ne cere să-I
predăm voinţa. El nu ne cere sentimentele

20
sau dorinţele noastre. Ceea ce vrea de la noi
este voinţa noastră! "Voia lui Dumnezeu şi interesele
Deşi voia lui Dumnezeu pentru noi este noastre - iată două elemente
desăvîrşită, El nu ne impune cu forţa care sînt întotdeauna sinonime."
această voie. Dumnezeu nu ne răpeşte
Charles Stanley
niciodată libertatea voinţei noastre, sau
liberul arbitru, cum îl numesc unii. Dacă de- 6. Trebuie să primim totul din mîna lui
cidem să nu-I predăm lui Dumnezeu voinţa Dumnezeu
noastră, atunci nu vom vedea împlinindu- Pentru copilul lui Dumnezeu, care se în-
se în viaţa noastră planul desăvîrşit pe care crede în El, toate vin din mîna Tatălui, indi-
ni-l rînduise Dumnezeu. ferent prin intermediul cui ne-au parvenit.
Ce înseamnă a-I preda lui Dumnezeu v0- Poate veţi spune: ,,Da, pot accepta un
inţa noastră? înseamnă să voim ce voieşte lucru, dacă ştiu că a venit de la Dumnezeu,
Dumnezeu, în toate lucrurile şi în toate tim- dar nu pot accepta acele lucruri care se răs­
purile. Procedînd aşa, Îi vom pennite lui frîng asupra mea ca urmare a greşelilor
Dumnezeu să-şi desf'aşoare în întregime cuiva, a răutăţii sau păcatului persoanei
planul desăvîrşit, conceput de El anume respective. Pe acestea cum să le tratez?"
pentru viaţa noastră. Un mare sfint al lui Noi ştim că Dumnezeu nu poate fi autorul
Dumnezeu a spus odată: "Voinţa noastră e a unor lucruri cum sînt reaua voinţă sau
noastră pentru ca să facem din ea voinţa păcatul. Dar Biblia ne învaţă că nimic şi ni-
Ta!" meni nu se poate atinge de noi, decit cu apro-
barea lui Dumnezeu. Iar atunci cînd Dum-
5. Trebuie credem că toate lucrurile lu-
să nezeu îngăduie faptului respectiv să ni se în-
crează împreună spre
binele celor ce-L tîmple, o face deoarece El vede că este spre
iubesc pe Dumnezeu binele nostru.
Nici un lucru din viaţa credinciosului nu Biblia spune că viaţa noastră este ,,as-
este la întîmplare. '!bt ce ni se întîmplă este cunsă cu Cristos în Dumnezeu". Noi sîntem
rînduit sau îngăduit de Dumnezeu. Şi toate înconjuraţi de însăşi prezenţa lui Dum-
lucrurile care vin peste noi lucrează îm- nezeu. Nimic nu poate veni peste noi, decît
preună spre binele nostru suprem. Biblia în măsura în care Dumnezeu pennite acelui
spune: lucru să ni se întîmple. Iar dacă El îngăduie
,,Noi ştim că toate lucrurile lucrează îm- acelui lucru să ni se întîmple, asta se
preună spre binele celor care-L iubesc pe datorează faptului că El ştie că este spre
Dumnezeu, al celor care sînt chemaţi binele nostru. Lucrul îngăduit de Dum-
după planul Său." Romani 8:28 nezeu poate veni asupra noastră din partea
unor oameni răi, care au intenţionat să ne
Motivul pentru care toate lucrurile lu- facă rău, dar dacă Dumnezeu îl lasă să ni se
crează împreună spre binele celor ce-L întîmple, pînă ajunge la noi se transformă
iubesc pe Dumnezeu este faptul că Dum- în binecuvîntare.
nezeu este suveran. '!bate lucrurile sînt Să luăm exemplul lui Iosif. Puţine lucruri
slujitorii Săi şi El le pune în slujba copiilor sînt mai greu de suportat decît să fii urît de
Săi, care-L iubesc. Poate că nu vedem cum fraţii tăi şi să ţi se întîmple ce i s-a întîmplat

lucrează toate lucrurile împreună spre lui Iosif, cînd aceştia l-au vîndut ca sclav.
binele nostru etern, dar ştim negreşit că e Negreşit acesta a fost un păcat groaznic de
aşa, întrucît Dumnezeu afirmă acest lucru. mare şi iară îndoială fraţii lui Iosifi-au dorit

21
@ /
~ Rău. lŞ~~~r~_nl~aJ~~,\ Bin~ _ ...
\\~
7 lUi Dumnezeu \
I \
! \
Indiferent ce ar permite Dumnezeu să vină peste noi, pînă va !\iunge la noi, va fi spre binele nostru
numai rău. Dar Dumnezeu a îngăduit aces- ,,În toate lucrurile aduceţi mulţumiri:
tui fapt să se întîmple şi la sfirşitul în- căci aceasta este voia lui Dumnezeu în
tregului proces, acest lucru a devenit voia Cristos Isus cu privire la voi."
lui Dumnezeu pentru Iosif. La unnă s-a 1Tesaloniceni 5:18
văzut că a fost cea mai mare binecuvîntare
din viaţa lui, chiar dacă la început el n-a Q\RE ESI'E, PENTRU CREDINCIos,
văzut acest lucru. Cu timpul însă Iosif a în- SECRETIJL UNEI VIEŢI FERlCITE?
ceput să vadă mîna lui Dumnezeu, care şi-a Rezumat în cîteva cuvinte, el ar fi
revărsat binecuvîntarea peste întregul acesta: Să-L vezi pe Dumnezeu în toate
episod, ceea ce l-a îndemnat să le declare împrejurările.
fraţilor săi: ,,\bi, negreşit, v-aţi gîndit să-mi
Întotdeauna sîntem confruntaţi, în
faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul
viaţa actuală, cu două opţiuni: putem de-
în bine, ca să împlinească ceea ce se vede
cide să "umblăm prin vedere" sau putem
azi, să scape viaţa unui popor în mare
opta pentru "umblarea prin credinţă." A
număr." (Geneza 50:20)
umbla prin vedere înseamnă a privi la
împrejurări şi a acţiona în consecinţă, în
funcţie de ceea ce vedem. A umbla prin
Tu trebuie să crezi din toată inima
credinţă înseamnă a privi dincolo.de îm-
că tot ce ţi s-a întîmplat este de la
prejurări, văzînd mîna lui Dumnezeu,
Dumnezeu şi constituie exact
ceea ce ai nevoie. acţionînd din culise. Să ilustrăm această
MadameGuyon afirmaţie.
Să presupunem că sînteţi aşezat con-
fortabil într-o cameră, a cărei fereastră
dă spre un minunat peisaj montan.
7. Trebuie să fim mulţumitori Puteţi face unul din două lucruri: puteţi
În toate relaţiile Sale cu noi, Dumnezeu să vă opriţi privirea la geamul ferestrei,
ne învaţă mereu să ne punem încrederea în observînd toate imperfecţiunile şi even-
El. Atunci cînd ne încredem în El, în toate tual petele de pe el. Ori puteţi privi din-
împrejurările, dovada acestui fapt o găsim colo de geam spre încîntătorul crîmpei al
în faptul că sîntem mulţumitori. Biblia creaţiei lui Dumnezeu. În situaţia
spune: noastră, cînd alegem să "umblăm prin

22
vedere, nu vedem decit împrejurările prin Prin aceasta vom înţelege şi vom recunoaşte că
care trecem. Dar cînd ne decidem să întregul tmivers este, de fapt, în mîna Sa.
Odinioară era greu pentru noi să credem că lucru·
"umblăm prin credinţă," vom privi dincolo
riie din lume nu se pot mişca împotriva împotriva
de împrejurări şi-L vom descoperi pe Dum- voînţei Sale; dar acum ştim că orice element din
nezeu la lucru în viaţa noastră. tmivers - fie uman, fie natural fie supranatural
- se află sub privirea Lui atentă şi îşi desfăşoară
activitatea rinduită de El. Acum recunoaştem că
toate lucrurile care ni se întîmplă au fost fie
rinduite, fie îngăduite de El.
Sufletul care intră sub autoritatea Duhului

I
I Dumnezeu Sfint este un suflet odihnit. Cîndva nu mai aveam
astîmpăr, atît eram de prinşi în activităţile
noastre; acum ne încredem în Domnul. Cîndva ne
frămîntam că nu putem face de ajuns; astăzi sîn·
I "• -=:::: tem ca un copil la sînul mamei. Cîndva în·
/ Imprejur~rile' treţineam o mulţime de gînduri şi ambiţii; astăzi
'/ Prin care voia lui Dumnezeu ne este cea mai bună şi ne
odihnim în El. (Din Wc:Itchman Nee: "Omul
I trecem spiritual", \blumulI, capitolul 5, pasaj publicat în
,/~ / revista ,,Lucruri noi şi vechi'')
//
"El toate le-a făcut bine."
Marcu 7:37

NESTEMATĂ
DESCOPERITĂ

Secretul unei vieţi fericite este să-L vezi pe


Dumnezeu în toate împrejurările.
Credinta priveşte dincolo de împrejurări şi·L desco-
peră pe Dumnezeu.

Credinţa nu este un sentiment sau o


emoţie. Credinţa este alegerea făcută de
voinţa mea de a crede ceea ce spune Dum-
nezeu in Cuvintul Său.
Prin credinţă poţi crede că Dumnezeu
este în orice împrejurare care ţi se întîmplă.
Prin credinţă eşti învrednicit să crezi că voia
Lui este btqlă şi desăvîrşită şi că reprezintă
binele suprem pentru tine, indiferent de în-
făţişarea exterioară a lucrurilor. Prin cre-
dinţă poţi crede că toate lucrurile sînt
,,slujitorii" Lui. Prin credinţă îi poţi mul-
ţumi pentru tot ceea ce vine peste tine. Prin
credinţă poţi spune: ,,EU ŞTIU că toate lu-
crurile lucrează împreună spre binele meu
suprem." Witdunan Nee a exprimat foarte
profund această idee:
23
Ghid de meditaţie

Lecţia 22: CUM SĂ NE ADMINISTRĂM FINANŢELE

~rsetul clteie: "Căutaţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu


şi neprihănirea Lui,
şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra." Matei 6:33

Citiţiau atenţie Matei 6:24-34. Copiaţi versetul cheie, Matei 6:33, de mai sus, în caietul
dvs. Studiaţi acest verset. Apoi, sub verset, treceţi răspunsurile la următoarele întrebări:
1) Ce înseamnă să cauţi mai întîi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Sa? 2) Ce
înseamnă pentru dvs. personal a doua parte a versetului?

~rsetul clteie: "Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pentru ca, avînd
totdeauna în toate îndeajuns, să fiţi plini de orice faptă
bună." II Corinteni 9:8

Copiaţi versetul cheie pe o filă din caietul dvs. Subliniaţi cuvintele pe care le consideraţi
importante. De pildă, subliniaţi cuvintele: ,,Dumnezeu poate". Apoi treceţi cuvintele
subliniate într-o coloană, în stînga paginii, urmînd ca în dreapta să notaţi definiţia aces-
tor cuvinte şi explicaţiile cuvenite. Recurgeţi la un dicţionar, dacă vreun cuvînt nu vă
este cunoscut. Apoi rezumaţi într-un paragraf ce înseamnă acest verset pentru dvs.

~rsetul cheie: "Dar ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele
celor ce iubesc pe Dumnezeu,
al celor care sînt chemaţi
după planul Său." Romani 8:28

În lecţia 24, am învăţat că secretul unei vieţi fericite este să-L vedem pe Dumnezeu în
toate lmprejurările pnn care trecem Urmeaza un exercIţiu practic,care vă va ajuta să
vedeţi credincioşia lui Dumnezeu în viaţa dvs. (undiţi-vă pentru o clipă la cel mai rău
lucru care vi s-a întîmplat. Descrieţi-l în cîteva cuvinte, în partea de sus a hîrtiei. Apoi
gîndiţi-vă la lucrurile bune care vi s-au întîmplat din pricina acestui incident.
Enumeraţi-le pe toate. După ce aţi terminat, mulţumiţi-! lui Dumnezeu pentru
bunătatea şi credincioşia Lui. Mulţumiţi-! pentru adevărul versetului de la Romani
8:28. Memoraţi acest verset.

24
Cursul 4
Cartea 8
Lecţiile 22-24

PAGINA CU ÎNTREBĂRI
INSTRUCŢIUNI:

1. La sfirşitul fiecărei lecţii, deschideţi la pagina cu întrebări. Răspundeţi la


toate întrebările lecţiei respective înainte de a trece la lecţia următoare.
2. După ce aţi studiat toate lecţiile şi aţi completat ambele seturi de Întrebări,
detaşaţi cu grijă aceste pagini de la mijlocul broşurii, FĂRĂ SĂ LE SEPARAŢI
unele de altele. (Doar desprindeţi de cele două capse aceste patru pagini,
cuprinzînd instrucţiunile, formularul tip "carte poştală" şi seturile de
întrebări, ca o coală ministerială îndoită în două.) Completaţi rubricile
respective cu numele şi adresa dv., în colţul din stînga sus al formularului de
maijos. Aveţi grijă să treceţi pe acest formular numele şi adresa instructorului
dv.la rubrica "destinatar". Apoi îndoiţi aceste pagini de-a lungul liniei,
ataşaţi timbrele corespunzătoare şi expediaţi-le pe adresa instructorului.

Nu uitaţi să vă treceţi numele şi adresa.

Nu expediaţi decît aceste patru pagini de la mijloc. Păstraţi restul broşurii.

~~DE~LUNGULACE~IUNll

ExpMH~r. ____________________________
lipiţi
aici
timbnIl

DESTINATAR:

4-8
ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 22
1. Enumeraţitrei principii privitoare la bani şi bunuri:
1. ___________________________________________________
2. _________________________________________________
3. _________________________________________________

2. Enumeraţi patru porunci concrete pe care ni le dă Biblia cu privire la bani:


1. __________________________________________________
2. _________________________________________________
3. _________________________________________________
4. _________________________________________________

3. Un principiu privitor la bani, amplu subliniat în Biblie, este următorul:

4. Aşa-numitul "mecanism de amînare" funcţionează în felul următor: _ _ _ __

5. Care este calea spre adevăratul succes? (Matei 6:33) _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

Numele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Vîrsta ______

Aruresa _____________________________________________

Nu detaşaţi aceste pagini decît după ce aţi terminat de parcurs lecţiile.


ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 23
1. Marele principiu biblic privitor la dărnicie este următorul:

2. Enumeraţi cinci principii care guvernează dărnicia:


1. ______________________________________________________
2. ______________________________________________________
3. __________________________________________________
4. __________________________________________________
5. __________________________________________________
3. Dumnezeu măsoară dărnicia noastre după cît _________________________
runcît ___________________________________________________

4. Cui trebuie să dăm?


1. ______________________________________________________
2. __________________________________________________

3. ________________________________________________

4. --------------------------------------------------

5. Cele trei principii pe care doreşte Isus să le învăţăm run parabola de la Luca 16 sînt
următoarele:

1. __________________________________________________
2. __________________________________________________

3. __________________________________________________
ÎNTREBĂRI
Cursul 4, Cartea 8, Lecţia 24
1. Înainte de a lua în considerare paşii care conduc la o viaţă creştină fericită, sînt cîteva

lucruri pe care trebuie să le cunoaştem:


1. ________________________________________________
2. __________________________________________________

3. ___________________________________________________

2. Ţelul urmărit de Dumnezeu pentru viaţa noastră actuală este _______________

3. Cei şapte paşi ce conduc la o viaţă fericită sînt:


1. _____________________________
2. ___________________________________________________
3. __________________________________________________
4. ___________________________________________________
5. _________________________________________________

6. ___________________________________________________

7. ___________________________________________________

4. Biblia ne învaţă că nimic nu se poate atinge de un copil al lui Dumnezeu decît dacă
Dumnezeu _________________________________________________

Sau dacă ___________________. Iar dacă El face acest lucru, o face pentru că

5. Rezumat în cîteva cu~te, secretul unei vieţi creştine fericite este următorul: ___

Aveţi grijă să parcurgeţi ghidul de meditaţie pentru aceste lecţii. Mai ales, exerciţiul practic
de la pagina 24 va fi de un real folos.

OBSERVAŢIE: Cînd veţi returna aceastA aecPUDe cu răspunsurile dvs., c0-


municaţi-ne pe o bucată de hirtie care este lucrul cel mai important pe care l-aţi
învăţat din acest curs.
BmLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

,,Nimic nu înflăcărează inima mai tare ca adevărul ."

SIT, WALK, STAND (,,8taijos, umblă, stai în picioare"), de Watdunan Nee (editura Christ-
ian Literature Crusade). Poziţia spirituală, umblarea şi lupta credinciosului pe fron-
tul duhovnicesc, aşa cum le găsim expuse în Efeseni. Scrisă într-un stil foarte accesi-
bil. Lucrarea a fost tradusă în româneşte prin anii 70.

THE ART OF PERSONAL WITNESSING (,,Arta mărturisirii personale'~ de Lome Sanny


(Se poate procura de la Moody Presa, 820 N. LaSalle, St., Chicago, ru, 60610 USA). Au-
torul ei este preşedintele organizaţiei ,,Navigatorii". Lucrarea descrie modalităţile
practice de a-L mărturisi pe Cristos la alţii.

THE PURSUIT OF GOD, (În căutarea lui Dumnezeu de A.w. 'lbzer (Christian Publica-
tions). Lucrare de mare profunzime spirituală, pentru orice credincios însetat să-L
cunoască pe Dumnezeu.

BONE OF InS BONE ("Os din osul său'~ de F.J. Huegel (editura Zondervan, 1415 Lake
Drive, Grand Rapids, MI 49506, USA). 'Thma centrală a lucrării este faptul că trebuie
să vedem în crucea lui Cristos nu numai iertarea de păcate, ci şi identificarea noastră
cuCristos.

THE NORMAL CHRIm'IAN LIVE ("Viaţa creştină normală'~ de Watdunan Nee (Christ-
ian Literature Crusade). Lucrare clasică, scrisă într-un stil foarte clar, pe înţelesul
tuturor credincioşilor, prezentînd adevărurile privitoare la unirea credinciosului cu
Cristos şi calea spre biruinţă.

THE THREE-FOLD SECRETOFTHE HOLYSPmIT("Celetrei aspecte ale tainei Duhului


Sfint'~ de James H. McConkey (Moody Presa). Studiu privitor la venirea, umplerea şi
manifestarea Duhului Sfint, lucrare scrisă de unul din cei mai dăruiţi învăţători bi-
blici. Este una din cele mai simple şi mai clare prezentări a acestui subiect. Lucrarea
a fost tipărită într-un tiraj de cinci sute de mii de exemplare.

ABIDE IN CHR.IST (,,Rămîneţi în Cristos'~ de Andrew Murray (Christian Literature


Crusade, Fort Washington, PA 19034). Un studiu devoţional cu treizeci şi unu de
capitole, bazat pe Ioan 15. Pentru sufletele însetate, cartea deschide o nouă şi
binecuvîntată experienţă în părtăşia şi comuniunea cu Cristos.

THE KNOWLEDGE OFTHE HOLY ("Cunoaşterea Celui Sfint'~ de A.w. 'lbzer (Christian
Publications, 25 South 'Thnth Street, Hanisbwg, PA 17101). Una din cele mai pro-
funde descrieri a atributelor lui Dumnezeu. Fiecare credincios ar trebui să citească
această carte cel puţin o dată pe an.

GOD'S WORD MADE PLAIN ("Cuvîntullui Dumnezeu explicitat'~ de Mrs. Paul (Kay)
Friederirhsen (Moody Presa). Un curs biblic comprehensiv cu multe ilustraţii utile.
PENTRU INSTRUCTOR: Treceţi adresa dvs. În dreptul cutiei poştale de pe această pagină şi din nou pe pagina cu Întrebări

~
~~
aplica!i
aici
timbrul

Cursul 4
Cartea 8
Lecţiile 22-24

Ro-TMC 4 BK-8 (22-24) (12/92)