Sunteți pe pagina 1din 23
Introducere Lumea concuren ţ ial ă de ast ă zi conduce la o competi ţ
Introducere Lumea concuren ţ ial ă de ast ă zi conduce la o competi ţ

Introducere

Lumea concurenţială de astăzi conduce la o competiţie Ónverşunată fără precedent Ón lansarea de noi produse mai ieftine şi mai bune. Fabricanţii sunt obligaţi să perfecţioneze continuu metodele de concepţie şi de fabricaţie ale produselor Simularea unui sistem sau a unui produs Ónainte de a fi fabricat sau construit permite realizarea de economii substanţiale la costurile privind Óncercările, erorile de concepţie şi rebuturile ca şi la cheltuielile care se impun la modificările constructive cerute de beneficiar.

i rebuturile ca ş i la cheltuielile care se impun la modific ă rile constructive cerute
rebuturile ca ş i la cheltuielile care se impun la modific ă rile constructive cerute de
Defini ţ ii Simularea reprezint ă un instrument de analiz ă av‚nd drept scop stabilirea
Defini ţ ii Simularea reprezint ă un instrument de analiz ă av‚nd drept scop stabilirea

Definiţii

Simularea reprezintă un instrument de analiză av‚nd drept scop stabilirea efectelor schimbărilor operate asupra unui sistem existent, c‚t si evaluarea performanţelor unor noi sisteme Ón astfel de circumstanţe.

sistem existent, c ‚t si evaluarea performan ţ elor unor noi sisteme Ón astfel de circumstan
Defini ţ ii Simularea se define ş te ca fiind procesul de proiectare ş i

Definiţii

Simularea se defineşte ca fiind procesul de proiectare şi realizare ale unui model, ale unui experiment Ón scopul Ónţelegerii comportamentului sistemului şi al evaluării unui număr mare de strategii posibile pentru funcţionarea acestuia.

sistemului ş i al evalu ă rii unui num ă r mare de strategii posibile pentru
sistemului ş i al evalu ă rii unui num ă r mare de strategii posibile pentru
Defini ţ ii Simulare este o metod ă prin care se permite modelarea unui sistem

Definiţii

Simulare este o metodă prin care se permite modelarea unui sistem pe baza unui model matematic. Modelul matematic trebuie sa fie suficient de complex pentru a putea lua Ón calcul toate legile care guvernează sistemul.

trebuie sa fie suficient de complex pentru a putea lua Ón calcul toate legile care guverneaz
sa fie suficient de complex pentru a putea lua Ón calcul toate legile care guverneaz ă
Introducere ï Pentru a putea realiza un studiu eficient asupra activitatilor umane este absolut necesar

Introducere

ï Pentru a putea realiza un studiu eficient asupra activitatilor umane este absolut necesar a se cunoaste toate aspectele legate de acestea.

ï Omul in general participa nemijlocit la aproape toate activitatile productive, fie ele in procese automate, semiautomate sau manuale.

nemijlocit la aproape toate activitatile productive, fie ele in procese automate, semiautomate sau manuale. pdf Machine
Introducere ï In cazul proceselor automate participarea omului este indirecta, lui revenindu-i rolul de supraveghetor

Introducere

ï In cazul proceselor automate participarea omului este indirecta, lui revenindu-i rolul de supraveghetor al procesului.

ï In cadrul proceselor semiautomate, care defapt detin o pondere importanta, participarea omului este directa, el fiind factorul de decizie. Implicarea directa in proces este absolut necesara pentru o buna desfasurare a sa.

ï

In cadrul proceselor manuale omul reprezinta atat factorul de decizie cat si cel de executie, cantitatea de efort fizic fiind foarte mare, ceea ce isi pune amprenta asupra calitatii procesului

cantitatea de efort fizic fiind foarte mare, ceea ce isi pune amprenta asupra calitatii procesului pdf
Considerente ï In timpul desfasurarii activitatii manuale, oboseala fizic ă , fenomen natural, propor ţ

Considerente

ï In timpul desfasurarii activitatii manuale, oboseala fizică, fenomen natural, proporţional cu mărimea efortului şi cu durata lui, se instalează diminu‚nd capacitatea de efort, şi prin asta volumul de muncăşi calitatea muncii. Œn cazul proceselor manuale fenomenul de oboseala se instalează progresiv Óncă de la Ónceperea activităţii şi capătă niveluri importante către sf‚rşitul activităţii.

ï In procesele semiautomate gradul de oboseala, deşi substanţial diminuat, el contribuie Ón mod negativ la desfasurarea activitatii.

de oboseala, de ş i substan ţ ial diminuat, el contribuie Ón mod negativ la desfasurarea
Considerente ï Operatorul uman isi desfasoar ă activitatea Ón cadrul unui flux tehnologic bine organizat,

Considerente

ï Operatorul uman isi desfasoară activitatea Ón cadrul unui flux tehnologic bine organizat, la care o intrerupere perturbează buna desfasurare a procesului de realizare a produsului finit.

ï Pentru o ananilza corecta trebuie stabilita in primul rand radiografia unei zile de activitate.

ï Pentru o ananilza corecta trebuie stabilita in primul rand radiografia unei zile de activitate. pdf
Radiografia unei zile de activitate ï Ora 7,00 ñ prezen ţ a la locul de

Radiografia unei zile de activitate

ï Ora 7,00 ñ prezenţa la locul de muncă,

ï Ora 7,00-7,15 ñ verificarea starii maşinii, aprovizionarea cu piese brute, verificarea sculelor şi fixarea lor Ón suportul maşinii.

ï Ora 7,15-7,20 ñ realizarea piesei de probăşi reglarea maşinii

ï Ora 7,20 ñ Óncepe activitatea efectivă Ón contul productiei

prob ăş i reglarea ma ş inii ï Ora 7,20 ñ Óncepe activitatea efectiv ă Ón
ï Pentru determinarea vitezei de realizare a piesei Óntanlim doua procede: ï Discretizarea mi ş

ï Pentru determinarea vitezei de realizare a piesei Óntanlim doua procede:

ï Discretizarea mişcărilor Ón elemente simple şi măsurarea timpilor realizaţi

ï Măsurarea globală a timpului, prin determinarea timpului de servire şi a timpului de prelucrare, pentru o piesă (la Ónceputul activităţii). Cunosc‚nd cantitatea de piese prelucrate Óntr-un interval de timp dat, se poate determina Ónstalarea oboselii Ón mod progresiv.

prelucrate Óntr -un interval de timp dat, se poate determina Ónstalarea oboselii Ón mod progresiv. pdf
Numar de piese realizate  T t tp unde : N Δ T  i

Numar de piese realizate

T

t tp

unde :

N

ΔT

i numarul ideal de piese prelucrate in intervalul masurat

T - intervalul de timp luat in considerare;

T

0

i

t tp

- timpul total pentru realizarea unei piese.

de timp luat in considerare; T 0  i t tp - timpul total pentru realizarea

N

i

(bucati)

Timpul final t  t  t mf tf p unde: t mf  timpul
Timpul final t  t  t mf tf p unde: t mf  timpul
Timpul final
t
t
t
mf
tf
p
unde:
t mf
 timpul de deservirefinal
(la sfarsitulintervalului);
 timpul efectiv total de realizare
t tf
a piesei la sfarsitulintervalului
pdfMachine
(la sfarsitulintervalului);  timpul efectiv total de realizare t tf a piesei la sfarsitulintervalului pdfMachine
Gradul de oboseal ă ï Desi din formulele anterioare rezulta o variatie liniar ă a
Gradul de oboseal ă ï Desi din formulele anterioare rezulta o variatie liniar ă a

Gradul de oboseală

ï Desi din formulele anterioare rezulta o variatie liniară a timpului de deservire, in realitate, caracteristica curbei de crestere a timului nu este liniară; ea are o variaţie după o lege greu de prins Óntr-o relaţie matematică, deoarece Ón acest caz oboseala se instalează Ón mod diferit, de la individ la individ Ón funcţie de factorii psiho- motorii ai fiecăruia şi de rezistenţa la efort.

ï Se acceptă variaţia liniară care pune totuşi in evidentă fenomenul şi permite să poată fi luat Ón calculul productivităţii muncii.

i in evident ă fenomenul ş i permite s ă poat ă fi luat Ón calculul
Gradul de oboseal ă ï Exprimarea matematic ă a gradului de oboseal ă este foarte

Gradul de oboseală

ï Exprimarea matematică a gradului de oboseală este foarte greu de făcut, dacă nu chiar imposibil prin Ónsuşi faptul că oboseala este o noţiune complexă care Óntruchipează o stare de efort a organismului, generată de factori multiplii şi iÓn mare măsură neelucidaţi.

de efort a organismului, generat ă de factori multiplii ş i iÓn mare m ă sur
Starea de odihn ă g o 1   1   ï Starea de

Starea de odihnă

Starea de odihn ă g o 1   1   ï Starea de odihn

g

o

1

1

ï Starea de odihnă se defineste ca raportul invers la primul timp realizat, la prima manipulare.

ï Valoarea obtinută este relativă, ea diferind de la caz la caz

realizat, la prima manipulare. ï Valoarea obtinut ă este relativ ă , ea diferind de la

t

m

S

ï Starea de oboseal ă Pe parcursul activit ăţ ii, valoarea timpului tm se mareste,
ï Starea de oboseal ă Pe parcursul activit ăţ ii, valoarea timpului tm se mareste,

ï

Starea de oboseală

Pe parcursul activităţii, valoarea timpului tm se mareste, ca dovada a instalării obosselii ca stare de fapt. Vlaorea raportului go se micşorează invers proportional cu valoarea lui tm, fapt ce indică o descrestere a capacitătii fizice a persoanei respective.

cu valoarea lui tm, fapt ce indic ă o descrestere a capacit ă tii fizice a