A).

INIMA

Inima este considerata ca organ central al aparatului cardiovascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui interstitial.
* Asezare :
Inima se gaseste asezata in cutia toracica , in
partea inferioara a mediastinului anterior. Cea mai mare parte a
ei este in partea stanga a mediastinului si ocupa patul inimii
de pe fata mediastinala a plamanului stang.
*Forma si
con turtit

dimensiuni :

Are forma

aproximativa

unui

antero-posterior,
marimea pumnului
unui adult si cantareste aproximativ 300 g.

* Configuratia externa a inimii : Inima prezinta : o fata

anterioara, o
fata inferioara a margini, un varf si
o baza.

* Structur
a inimii:
Inima
este un organ
cavitar
si
muscular, cu o
structura caracteri
stica,
potrivita
functiilor pe care le
indeplineste.
in
structura
ei,
vom studia
:
cavitatile inimii si
perele inimii. Un
perete longitudinal
desparte
inima
in doua parti: inima
dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit si septul antrioventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati : o
cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii
numita ventricul.
Peretele longitudinal ce desparte atriile se numeste
sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.
Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin
orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve, care se deschid doar intrun anumit sens, spre ventriculele : -stang (bicuspida)
-si drept (tricuspida).
Histologic inima este alcatuita din trei straturi
concentrice :
-pericard;
-miocard;
-endocard.
Pericardul sau stratul
extern
este constituit
dintr-o
formatiune membranoasa, care inveleste si baza vaselor mari care
pornesc din inima. Este alcatuit din doua foite : viscerala si parietala.

intre acestea se gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid,

care favorizeaza alunecarea in timpul activitatii cardice.
Miocardul - muschiul inimii - este mai gros in ventricule (mai
ales in cel stang) decat in atrii si este constituit din fascicule de fibre
musculare cardiace, orientate circular in peretele atriilor, si din fibre
oblic-spiralate in ventricule. Miocardul atrio-ventricular este separat de cel
ventricular prin inele fibroase atrio-ventriculare. Miocardul atrial este neted
pe fata interna, iar cel ventricular prezinta muschi papilari Y trabecule
carnoase de care se prind, prin condaji, valve atrio-ventriculare. in
peretele inimii, in afara celulelor miocardice, mai exista celule specializate
in generarea si conducerea impulsurilor de contractii - acestea constituie
sistemul excito-conductor nodal ce cuprinde : nodului sinoatrial, nodului
atrioventricular, fasciculul HISS care se termina prinreteaua PURKINJE in
fibrele miocardului ventricular.
Endocardul - este constituit dintr-un endoteliu situat pe o
membrana bazala ce se continua cu stratul subendotelial format din fibre
colagene, fibre de reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si
numeroase terminatii nervoase senzitive.
*Vascularizatia inimii
Irigarea inimii cu sange este asigurata, ca pentru oricare
alt organ, prin artere si vene.
Arterele inimii se numesc si artere coronare, respectiv artera
coronara stanga si artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga se bifurca in artera interventriculara
anterioara si artera circumflexa.
Venele inimii sunt :
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara ,
vena interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in
atriul drept.

Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase

limfatice si ganglioni limfatici.
* Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inerv
atia extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si
parasimpatice
formand
plevul
cardiac.
Fibrele
simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte
stimulatoare asupramiocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele
parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza predominant modului
sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea activitatilor cordului.
Interventia intrinseca
sistemul excitoconductor.

inimii

este

reprezentata

de

* Proprietatile muschiului cardiac

Miocardul care din punct de vedere structural este un muschi striat,
are proprietati comune cu muschi striati, dar si o serie de
proprietati caracteristice.
-Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea cordului de a se
contractiv succesiv, ca urmare a impulsurilor contractile de nodului
sinoatrial.
-Conductibilitatea este proprietatea miocardului, in special a
tesutului nodal, de a conduce unde de a contractia de la nivelul nodulului
sinoatrial in intreg cordul.
-Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde print-o
contractie la stimulii adecvati.
-Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta
atunci cand este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc
sistole, iar relaxarile - diastole.

* Activitatea mecanica a inimii

Inima este un organ musculos, fapt pentru care activitatea ei
este caracterizata prin contractii si relaxari, care se succed cu regularitate.

Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea, diastola. O sistola,

impreuna cu diastola care ii urmeaza formeaza o revolutia cardiaca sau
un ciclu cardiac.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza
0,1 secunde, timp in care sangele este impins in ventricule. Dupa
terminarea sistolei atriale, atriile intra in diastola, diastola atriala, care
dureaza pana la sistola atriala urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul
diastolei atriale, presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din
vene in atrii, umplandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala, incepe si
contractia ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3
secunde; sistola ventriculara dureaza deci mai mult decat cea atriala.
In timpul sistolei ventriculare, distingem o faza in care presiunea
sangelui din ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere; in a doua faza se deschid valvulele
sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara,
valvulele atrio-ventriculare se inchid astfel ca sangele nu se poate intoarce
in atrii. Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola
ventriculara, care dureaza 0,5 secunde.
Daca urmarim revolutia cardiaca, constatam ca din 0,8 secunde,
cat dureaza , inima, in totalitate, se gaseste in sistola 0,4 secunde si in
diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima ne explica de
ce acesta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.
B. ARBORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea
sunt tuburile in care este inchis si prin care circula sangele. in functie de
structura si functiile pe care le au, sunt trei feluri de vase sanguine: artere,
capilare si vene.
1. A R TE R E L E
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la
organe. Ele pornesc din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la
toate organele, unde se capilarizeaza. Dupa dimensiuni, arterele se
impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere, care se
continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare

variabila. Arterele mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele

mai mici sunt superficiale. In drumul ei, arteraformeaza ramuri, care
poarta denumirea de colaterale iar la capat formeaza ramuri terminale.
Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si
formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)
Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de
celule
turtite, numit endotelin.
Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de
fibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o
membrana groasa si elastica care poarta denumirea de limita elastica
interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre
tesuturi.
b)
Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si
fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi
depinde
de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se
subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu
cat ne

departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica,

care o separa de tunica externa, limitanta elastica externa.
c)
elastic

Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv

si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si

mijlocii se gasesc atriole si capilare sanguine care au rolul se hraneasca
peretele arterei.

In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de

terminatii nervoase vegetative. La nivelul capilarelor, tunica mijlocie si
cea externa au disparut.
2.VENELE
Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin
confluenta capilarelor sanguine si care se termina la inima, in atrii. Prin
ele sangele circula de la periferie spre inima.
Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric
dintre ele fiind de aproximativ 2:1. In functie de dispozitia lor in organism,
venele sunt: profunde si superficiale. O alta caracteristica o formeaza
marele numar de anastomoze, legaturi prin ramuri colaterale. In functie de
grosimea lor, venele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici. Cele
mai subtiri ramuri ale venelor se numesc venule si se formeaza prin
unirea capilarelor.
SRUCTURA VENELOR
Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si
mai putin rezistent decat arterele si, din acest motiv, in sectiunea
trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in timp ce arterele au un
contur circular, regulat.
Peretele unei vene este format din trei tunici:
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin,
care captuseste lumenul venei si are aceiasi structura ca si endoteliul
capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv elastic, asezat in jurul endoteliului,
care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri
semilunare, numite valvule venoase. Valvulele venoase se gasesc numai
in venele in care sangele circula de jos in sus. Si se numesc vene
valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene
avalvulare.

b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica

mijlocie a arterelor si are o structura variata.Ea este formata din tesut
conjunctiv, in care sunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul conjunctiv
contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si proportii foarte
variate.
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica
mijlocie si este constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc,
pe langa fibre conjunctive si elastice, si elemente musculare; de obicei ,
tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea tesutului
conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza
cu diferitele tipuri de vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene
musculoase.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima,
cum sunt venele membrelor.