Situatiile financiare cu scop general trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a unei societati
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile unei categorii largi de utilizatori. In functie de natura si dimensiunea
evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de
asemenea, incluse in situatiile financiare sau prezentate in notele la situatiile financiare. Utilizatorii vor fi interesati sa aiba
acces la aceste informatii deoarece deciziile pe care le iau cu privire la societatea respectiva sunt afectate de acestea.
Valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare cu scop general se stabilesc utilizandu-se rationamente
profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si
daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant, fie in contul de profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare,
precum si cat de interesati sunt utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot
sa nu se refere la tranzactii de valoare.
Principii contabile
IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la intocmirea situatiilor financiare. De
asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor aspectelor privind politica contabila:
Acestea sunt discutate in continuare in paragrafele 23-37 din IAS 1 si sunt in conformitate cu acele principii stabilite in
sectiunea 5 din volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.
Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabila ce trebuie aplicata unui anumit element,
conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul ca situatiile financiare ofera informatii care
sunt:
Enunturile de mai sus sunt de asemenea in conformitate cu principiile enuntate in sectiunea 5 din volumul de
Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.
1
Bilant - distinctia curent /imobilizat (termen lung)
In conformitate cu IAS 1, intreprinderile trebuie sa determine, pe baza naturii operatiunilor pe care le desfasoara, daca sa
prezinte sau nu in bilant activele curente, activele imobilizate, datoriile curente si cele pe termen lung, clasificate separat.
Cu toate acestea, volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca acestea sa
fie clasificate si raportate separat in bilant.
Trebuie notat faptul ca, daca exista active sau datorii ce combina sume asteptate a fi recuperate sau achitate atat inainte
cat si dupa 12 luni de la data bilantului, valorile ce se asteapta a fi recuperate sau achitate dupa mai mult de 12 luni
trebuie prezentate.
Active curente In conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci cand:
se asteapta a fi realizat, sau este detinut pentru consum sau vanzare, pe parcursul ciclului de exploatare
normal al intreprinderii; sau
este detinut, in principal, in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat in termen de
12 luni de la data bilantului; sau
reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.
Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre momentul achizitiei materiilor prime utilizate
intr-un proces de productie si momentul finalizarii acestui proces in numerar.
In practica, toate stocurile, platile in avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, in mod normal, incluse in categoria
activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilantului. Daca exista
creante si stocuri ce nu se asteapta a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie
prezentata separat. Aceasta este relevant, de exemplu, in cazul stocurilor de vinuri si bauturi spirtoase, pentru care
procesul de maturare este de lunga durata.
Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare nu este restrictionata trebuie
tratate ca active curente. Numerarul si echivalentele de numerar a caror utilizare este restrictionata trebuie tratate ca
active imobilizate.
Datorii curente In conformitate cu IAS 1 o datorie este clasificata ca fiind curenta atunci cand:
Tratamentul contabil
Principiul de baza este ca activele curente trebuie evaluate, in mod normal, la minimul dintre cost si valoarea
realizabila neta.
Activele imobilizate sunt, in mod normal, inregistrate la cost sau la valoarea reevaluata minus orice amortizare cumulata
sau provizioane pentru depreciere. Amortizarea implica extinderea costului capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui
activ minus valoarea lui reziduala pe durata estimata de viata utila.
este probabil ca vor fi generate de sau catre intreprindere beneficii economice viitoare asociate activului (sau
datoriei); si
costul activului (sau datoriei) poate fi evaluat cu o certitudine rezonabila.
Situatii financiare
2
Situatia fluxurilor de numerar; si
Note explicative
Structura bilantului, a contului de profit si pierdere si a situatiei modificarilor capitalurilor proprii este reglementata de IAS 1
(vezi mai jos) si de volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS. Situatia fluxurilor
de numerar este reglementata de IAS 7.
In situatiile financiare trebuie prezentate cifre comparative pentru toate informatiile numerice, mai putin in cazul in care un
IAS permite neprezentarea lor.
Bilantul
IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie sa apara in bilant. Acestea sunt:
a. imobilizari corporale
b. active necorporale
c. active financiare, mai putin valorile de la punctele (d), (f) si (g)
d. investitii contabilizate utilizandu-se metoda punerii in echivalenta
e. stocuri
f. creante comerciale si similare
g. numerar si echivalente de numerar
h. datorii comerciale si similare
i. datorii si active fiscale in conformitate cu IAS 12
j. provizioane
k. datorii pe termen lung purtatoare de dobanda
l. interes minoritar (numai pentru situatii financiare ale grupului)
m. capital emis si rezerve.
Conformitatea cu formatul de bilant stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si
cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.
1. natura si lichiditatea activelor precum si pragul lor de semnificatie conducand la prezentarea separata a fondului
comercial si a activelor provenind din cheltuielile de dezvoltare, a activelor monetare si nemonetare, precum si
a activelor curente si a celor imobilizate.
2. functia activelor in cadrul intreprinderii conducand la prezentarea separata a activelor financiare si de
exploatare, a stocurilor, a creantelor, numerarului si a echivalentelor de numerar.
3. suma, natura si delimitarea in timp a datoriilor conducand la prezentarea separata a datoriilor purtatoare si
nepurtatoare de dobanda si a provizioanelor, clasificate in curente si pe termen lung.
IAS 1 cere unei intreprinderi sa prezinte alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate intr-o maniera
corespunzatoare activitatii intreprinderii. Astfel de subclasificari posibile sunt discutate in paragraful 73 din IAS 1. De fapt,
volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea unor astfel de
subclasificari.
IAS 1 cere subclasificari specifice pentru capitalul social: o intreprindere trebuie sa prezinte in bilant sau in note, pentru
fiecare clasa de capital social:
3
Cont de profit si pierdere
IAS 1 cere ca cel putin urmatoarele elemente randuri sa fie incluse in contul de profit si pierdere:
a. venitul;
b. rezultatele din activitatea de exploatare;
c. costurile de finantare;
d. partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si asocierilor in participatie contabilizata prin
metoda punerii in echivalenta;
e. cheltuielile fiscale;
f. profitul sau pierderea din activitatile curente;
g. elemente extraordinare;
h. interesul minoritar;
i. profitul net sau pierderea neta a perioadei.
Alte elemente-randuri, titluri si subtotaluri sa fie incluse in contul de profit si pierdere daca este necesar sa se explice
elementele de performanta ale intreprinderii.
Conformitatea cu formatul contului de profit si pierdere stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu
directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.
IAS 1 cere ca o intreprindere sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in note o analiza a cheltuielilor utilizand o
clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinatia lor in cadrul intreprinderii. Volumul de Reglementari contabile
armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca aceasta analiza sa se faca in functie de natura cheltuielilor si sa fie
inclusa in contul de profit si pierdere. Conformitatea cu prevederile volumului de Reglementari contabile armonizate cu
directiva a IV-a a CEE si cu IAS va satisface in mod normal cerintele IAS.
In note pot fi prezentate detalii suplimentare. De exemplu, art. 5.62 din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a
IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea urmatoarelor valori din contul de profit si pierdere:
Atat IAS 1, cat si Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cer, ca minim, includerea in
situatia modificarilor capitalurilor proprii a urmatoarelor elemente-randuri:
Informatii ce trebuie prezentate fie in situatia modificarilor capitalurilor proprii, fie in note
In plus, in situatia modificarilor capitalurilor proprii sau in note trebuie prezentate urmatoarele:
4
Aceste cerinte pot fi satisfacute prin utilizarea unui format pe coloane pentru situatia modificarilor capitalurilor proprii,
astfel incat sa fie posibila o reconciliere intre soldurile initiale si cele finale pentru fiecare element de capitaluri proprii.
Pentru reconcilierea capitalului actionarilor cifrele agregate corespunzatoare punctelor (d), (e) si (f) trebuie sa satisfaca de
asemenea cerintele din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.