Nikola Tesla

Motto: "pmntul este de fapt viu, avnd vibraii electrice" (Nikola Tesla)

Marele savant Nicolae Tesla (Nikola Tesla, 1856-1943), considerat de canalul

Discovery ca fiind unul dintre cei mai mari 100 de americani", este geniul sub care st
dezvoltarea actual a omenirii. El a fost un mare vizionar, multe din ideile sale nefiind
nelese nici astzi i constituind o permanent surs de disput ntre marile puteri.
Ciudatele schimbri de clim i cutremure care s-au constatat n ultima vreme sunt
considerate rezultatul unor aparate care au la baz descoperirile acestui mare inventator.
Tesla a ajuns la concluzia c vremea ar putea fi controlat cu ajutorul energiei electrice.
In primavara lui 1898, Tesla demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a
unui vas fara echipaj. De numele su se leag celebrul experiment Philadelphya i primul
contact cu alte civilizaii, savantul recepionnd din spaiu un semnal radio repetat. Pentru
aceast descoperire a fost ridiculizat de contemporani.
Tot lui i datorm i primul sistem de comunicaie wireless, primii roboi, prima
telecomand, idea de vehicul cu decolare vertical .a. Tesla a propus o schem care arta
ca un science-fiction: un sistem global de comunicaii fr fir pentru a transmite mesaje
telefonice dincolo de ocean; pentru a transmite tiri, muzic, rapoarte privind piaa
bursier, mesaje private, a securiza comunicaiile militare, i care tranmitere de imagin n
orice col al lumii. Cnd comunicaia fr fir va fi aplicat pe scar larg, pmntul va fi
transformat ntr-un creier uria, capabil s rspund n oricare col al su". Aceast
viziune a sa nu a fost realizat nici astzi, la peste 60 de ani de la moartea sa. Nici marile
sale realizri privind transmiterea energiei electrice fr fire nu au fost puse n practic.
Mileniul acesta este fr ndoial mileniul Tesla.
Anii tinereii
Cand zici Nicolae Teslea te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american,
omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul
campului magnetic invartitor. Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric
alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit primele motoare
asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc.
In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic
de inalta tensiune.
Este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant de origine srb. n
realitate el a fost istro-romn, nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 ca fiu al preotului
ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de graniceri antiotomani,
in fostul imperiu austro-ungar. Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost
inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher
(teslari).
Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul
sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Coand
afirma: Daca acum, sa zicem, 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum
spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica
lumina, voi face asta miscand o bucata de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi

inchis ca nebun". Provincia Lica era locuita compact de istro-romanii morlaci, inca din
sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul
Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla. Tatl su dorea ca el s devin
preot, cu toate c el se simea atras de tiinele exacte. La 17 ani, Tesla s-a mbolnvit de
holer i a obinut o concesie din partea tatlui su: btrnul Tesla i-a promis c dac va
supravieui, va primi permisiunea s urmeze cursurile de inginerie de la Politehnica din
Graz (1875-1881), unde avea sa i nceapa seria descoperirilor. Lucreaz apoi la
Budapesta, la Paris, in cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care
pleac n America.
Tesla a fost nntreaga sa via obsedat de idea electricitii.
La vrsta de 24 de ani are i primul mare rspuns. El nsui povestete: "ntr-o
dup-amiaz, venic prezent n mintea mea, fceam o plimbare n parc, alturi de un
prieten, recitnd poezii. Pe atunci, tiam cri ntregi pe de rost. Una dintre acestea era
Faust a lui Goethe. Soarele tocmai apunea, amintindu-mi de un pasaj celebru; ideea mi-a
venit ca o strfulgerare de lumin, i ntr-o secund adevrul era dezvluit. Cu un b, am
desenat pe nisip diagrama pe care 6 ani mai trziu am prezentat-o n cadrul alocuiunii de
la Institutul American de Inginerie Eelectric". Era motorul cu curent alternativ, o
descoperire tehnologic care n curnd avea s schimbe lumea.
Sosirea n America
Tesla ajunge n America avnd la el doar o scrisoare de recomandare din partea
unui prieten al lui Edison din Europa. La sosire se arata complet ocat: "Ceea am lsat n
urm era frumos, artistic i fascinant sub toate aspectele; ce am vzut aici era lipsit de
finee i inatractiv. America e cu un secol n urma Europei".
Electricitatea a fost introdus n New York la finele anilor 1870.
Lampa incandescent a lui Edison a facut ca cererea pentru curentul electric sa
explodeze. Fabrica sa de curent direct din Pearl Street (Manhattan) devenea rapid
monopol. Edison tia prea puin despre curentul alternativ i nu vroia s nvee mai mult.
L-a angajat totui pe Tesla, oferindu-i 50.000 pentru perfectionarea generatoarelor si
motoarelor electrice Edison. Tesla i-a ndeplinit sarcina dar nu aprimit nici un cent n
afar de urmtorul comentariu: "Cnd vei deveni un american complet matur vei ti s
apreciezi o glum american". ocat i desgustat, Tesla a demisionat imediat.
Ideile sale privind curentul alternativ pe care-l folosim azi aveau s se
materializeze fiind sprijinit de un investitor. Patentele i-au fost apoi cumprate de
compania Westinghouse alturi de care va continua pn la realizarea "oraului
luminilor". Cu prilejul Trgului Internaional de la Chicago deschis pe 1 mai 1893, cei 27
de milioane de vizitatori au vzut cum s-au aprins sute de lumini incandescente. Aceasta
doar datorit inveniilor sale privind sistemele de curent alternativ. Era abia nceputul
luptei sale cu Edison
Nikola Tesla proiectul Niagara
nc din copilrie, Tesla visase s poat folosi puterea apelor pentru producerea
electricitii. n mintea lui el vedea mereu roata care l-ar putea ajuta. Pe 16 noiembrie
1986, proiectul cascada Niagara, era finalizat dup cinci ani de eforturi, momente de
renunare i nencredere, crize financiare i milioane de dolari investii. Prima

hidrocentral era acum funcional. Autorul acestui proiect, care multora pruse o
fantezie, era tocmai Tesla.
Dup succesul cu Niagara, Tesla a revenit la munca sa preferat-experimentarea.
ntors la laboratorul su de pe Grand Street, n New York City, Tesla a fost absorbit n
cercetarea electricitii de nalt frecven. Un numr de descoperiri tiinifice ncepuse s
arunce lumin asupra fenomenului frecvenelor nalte. n 1873, n Anglia, James Clerk
Maxwell, a demonstrat matematic c lumina este o radiaie electromagnetic-lumina era
electricitate vibrnd cu frecvene foarte nalte.
Tesla i-a nceput cercetrile privind frecvenele prin construirea unor generatoare
rotative de curent alternativ care puteau ajunge la viteze mai mari ; dar cnd se apropiau
de 20000 de rotaii pe secund, mainile se rupeau n buci. Rspunsul a venit cu un
instrument remarcabil cunoscut i azi drept bobina lui Tesla. Utiliznd frecvene nalte,
Tesla a realizat primul neon i iluminarea fluorescent. Tot el a realizat primele fotografii
cu raze X.
Cine a inventat radioul?
Cele mai multe enciclopedii l prezint pe Marconi drept inventatorul radioului.
ns primul brevet pentru aplicaii radio a fost obinut de ctre Tesla. La nceputul lui
1895, Tesla era pregtit s transmit un semnal la 50 de mile, la Weat Point, New York .
Dar n acel an, dezastrul a lovit. Un foc i-a mistuit laboratorul, distrugndu-i munca. n
acelai timp, pe 12 decembrie 1901, Marconi a transmis i a receptat primele semnale
dincolo de oceanul Atlantic.
Otis Pond, un inginer care lucra pentru Tesla, i-a spus "Se pare c Marconi i-a
luat-o nainte". Tesla i-a replicat: "Marconi e un biat bun. Las-l s continue. Folosete
17 din patentele mele". Dar ncrederea calm a lui Tesla avea s fie zdruncinat n 1904,
cnd Oficiul American pentru Patente, surprinztor a revenit asupra deciziilor sale
anterioare i i-a dat lui Marconi patentul pentru inventarea radioului. Motivele pentru
aceast decizie nu au fost niciodat complet explicate, dar puternica susinere financiarbancar a lui Marconi n SUA ar putea fi o explicaie.
Tesla continu seria descoperirilor
n 1898 Tesla face o demonstraie care i las stupefiai pe participanii de la o
expoziie la Madison Square Garden: prima nav controlat prin unde radio. Nava n
miniatur se mica pe un lac artificial, nct cei prezeni au crezut c o controleaz cu
mintea. Tesla i amintea "Cnd a aprut prima oar a creat o impresie pe care nici o alt
invenie de-a mea n-a produs-o". Acestea au fost "nceputurile unei rase de roboi, oameni
mecanici, care vor face munca laborioas a omenirii" dup cum aprecia genialul
inventator. Puini ns i mai amintesc de aceast uria contribuie a sa ca fondator al
roboticii.
Tesla: zeul fulgerului
Experimentul de la Colorado este poate evenimentul cel mai nvluit de mister i
secrete. Ideea de la care a pornit acest experiment este legat de o furtun. Tesla
povestete: "Observam undele staionare. Dei pare imposibil, aceast planet, n ciuda
dimensiunilor sale, se comport ca un conductor de dimensiuni mici. Semnificaia
extraordinar a acestui lucru n ceea ce privete transmiterea energiei wireless, mi-a
devenit clar. Nu numai c puteam transmite orice mesaj telegrafic fr fire oriunde, dar

i s imprim la orice distan de pe glob slabele modulaii ale vocii umane, mai mult, s
transmit energie, n cantiti nelimitate oriunde pe glob, fr pierderi."
Aici Tesla a construit o staie experimental, cu 2 bobine absolut uriae. i astzi se
mai pune ntrebarea A reuit Tesla s transmit energia wireless?" ntr-un articol Tesla a
susinut c a reuit s aprind de la distan, fr fire, lmpile oraului, producnd tensiuni
de peste 12 milioane de voli. Cert este c oamenii au putut vedea cel mai mare fulger
produs vreodat de mna omului: peste 40 metri. Tunetul s-a auzit la o distan de peste
22 de mile, iar o aur albastr a nconjurat ntreaga zon.
Oamenii au putut vedea pe strad mici scntei electrice, fluturii aveau aripi
nconjurate de lumin, iar la robinet curgeau pe lng ap, cureni electrici. Tesla era un
adevrat vrjitor. Tesla a ajuns la concluzia c atunci cnd fulgerul lovete pmntul,
creaz unde puternice care traverseaz pmntul.
Dar pmntul nu este numai conductor, ci i puternic electrizat, cu un poteanial
imens. Dac s-ar reui creterea amplitudinii ncrcturii energetice a pmntului prin
mijloace artificiale, energia electric ar putea fi oriunde extras direct din pmnt.
Timp de 9 luni Tesla a continuat seria experimentelor. Uimitorul inventator a
descoperit frecvena de rezonan a pmntului, reuind s produc primul cutremur
artificial. Ela plasat un oscilator n pmnt, care a rezonat la aceeai frecven cu a
Pmntului. Abia dup aproape un secol, tiina a reuit s demonstreze veridicitatea
acestei teorii. Completarea fcut de Tesla este absolut surprinztoare i azi: ntre rzboi
i cutremure exist o legtur direct. Explozile de min, torpile, rachete, ca s nu mai
vorbim de experimentele nucleare, dezvolt fore reactive uriae care se propag pe ntreg
globul.
Efectul lor poate fi multiplicat extraordinar de mult prin rezonan. "Aciunea
combinat a exploziilor de orice natur poate produce micri tectonice n orice parte a
globului, i un cutremur dezastruos n Italia poate fi rezultatul unei explozii n Frana.
Faptul c omul poate produce astfel de convulsii ale pmntului nu poate fi pus la
ndoial. Depinde dac o face cu un scop bun sau ru." (Nicolae Tesla). Asta m duce cu
gndul la valul de cutremure, inundaii, tornade care au afectat pmntul n ultima vreme.
A aduga: da oamenii, n incontiena lor, pot distruge pmntul.
Tot la Colorado, Tesla a receptat un semnal repetat din spaiu, susinnd astfel
existena altor civilizaii n spaiu. Ar fi practic imposibil ca din miliardele de planete, una
singur s fie locuit: Pmntul. Pentru aceste afirmaii a fost ridiculizat n presa vremii.
Cnd s-a ntors la New York, de la Colorado Spring, a scris un articol senzaional
pentru revista Century Magazine. n aceast viziune detaliat i futuristic, el a descris un
mijloc de a tapping energia solar cu ajutorul unei antene. El a sugerat c vremea ar putea
fi controlat cu ajutorul energiei electrice. A vorbit despre maini care ar face rzboiul
imposibil. i a propus un sistem global de comunicaie fr fire. Pentru cei mai muli
oameni aceste idei erau practic de beneles, dar Tesla nu putea fi subestimat.
Articolul a atras atenia unuia dintre cei mai influeni oameni, J. P. Morgan. Un
oaspete frecvent n casa lui Morgan, Tesla a propus o schem care arta ca un sciencefiction: "un sistem global" de comunicaii fr fir pentru a transmite mesaje telefonice
dincolo de ocean ; pentru a transmite tiri, muzic, rapoarte privind piaa bursier, mesaje
private, a securiza comunicaiile militare, i care tranmitere de imagin n orice col al

lumii. Cnd comunicaia fr fir va fi aplicat pe scar larg, pmntul va fi transformat

ntr-un creier uria, capabil s rspund n oricare col al su", i-a spus Tesla lui Morgan.
Morgan i-a oferit lui Tesla 150 000 pentru a construi un turn de transmisie i o fabric de
energie. O sum mai realis ar fi fost 1 000 000, dar Tesla a acceptut i i-a nceput
munca imediat, ns turnul viselor sale nu a putut fi realizat pentru c Tesla a pierdut
finanarea lui Morgan, investitorul dorind rezultate imediate.
Tesla un mistic mereu genial"
Lumea devine petru Tesla o lume oarb, lipsit de curaj i nencreztoare", dar nu
i pierde nici o clip ncrederea n ideile sale.Este tot mai retras, i petrece mult timp n
parc hrnind porumbeii. Ctre sfritul lui 1920, Tesla a nceput s se mprieteneasc cu
un binecunoscut poet german i mistic, George Sylvester Viereck. Dei era aproape un
pustnic, Tesla lua uneori parte la petrecerile de cin festiv oferite de Viereck i soia sa.
Cu un talent nscut. Tesla a scris un poem straniu, pe care l-a dedicat prietenului su. Se
numea "Fragmente de brf olimpian" i era o critic acid a oamenilor de tiin din
zilele acelea. ncep s apar zvonuri, fiind, ntocmai ca i Eminescu, acuzat de nebunie.
De ce trebuie oare s numim pe cei ce nu-i nelegem "nebuni"?
Ideile sale continu s vin, parc din sience-fiction pentru contemporanii si, dar
chiar i pentru noi azi. Tesla descrie pentru prima dat RADARUL. Ideea lui era de a
transmite unde radio de nalt frecven, care s se reflecte din structura navei pe un ecran
fluorescent. Ideea era mult prea avansat pentru acele vremuri, dar era prima descriere a
radarului. Tot el a fost primul care a vorbit de o er n care vehicule de zbor fr aripi,
teleghidate, puteau fi trimise cu ncrctur explozibil asupra dumanului.
O arm anti-rzboi
Tesla nu a fost numai un om al viitorului, dar i un mare filosof. De fapt toate
proiectele sale au avut ca scop declarat progresul umanitii. Pacea nu poate veni dect
ca o consecin a iluminrii umanitii". Cu toat evoluia tehnic a umnitii, evoluia
moral este nc departe. Suntem precum un uria cu membre puternice i creier slab.
El s-a gndit la mijloc tehnic pentru a pune capt problemelor de rzboi. Credea c
rzboiul poate fi transformat ntr-un simplu spectacol al mainilor". n 1931, la o
conferin de pres, a anunat c este pe punctul de a desoperi o nou surs de energie.
ntrebat referitor la natura sursei, Tesla a replicat Ideea mi-a venit ca un oc extraordinar.
n acest moment pot doar s spun c va veni dintr-o surs complet nou i nebnuit".
Norii rzboiului se abteau din nou asupre Europei. Pe 11 iulie 1934, pe prima
pagin a New York Times se putea citi mare "La 78 de ani, Tesla descoper o nou raz
mortal". Articolul raporta c noua invenie va trimite particule de atmosfer concentrate
prin aer, cu o energie att de mare nct va dobor o flot inamic de 10.000 de avioane
de la o distan de 250 de mile". Tesla declara c noua raz mortal va face rzboiul
imposibil, oferind fiecrei ri un "zid chinezesc invizibil". Era de fapt un scut energetic,
care i azi pare doar un produs al imaginaiei. Din pcate ideea sa de pace a fost vnat n
tot acest timp pentru a fi transformat n cea mai redutabil arm. Chiar dup ce a anunat
c a finalizat cercetrile privind raza mortal", n 1943 Tesla moare, lund secretul cu el
n mormnt. Era n plin rzboi mondial. Tocmai de aceea moartea sa nu este lipsit de
controverse.

Motto: "Omul de tiin nu intete un rezultat imediat. El nu se ateapt ca ideile

sale s fie repede acceptate. Munca lui este asemeni acelui ce planteaz pentru viitor.
Datoria lui este s atearn fundaia pentru cei ce vor veni, i s le arate drumul. El
triete, muncete i sper".
Moartea lui Tesla - misterul documentelor
La scurt timp dup marea sa descoperire, Tesla moare, n plin rzboi mondial.
Invenia lui putea schimba oricnd soarta rzboiului, deci era firesc ca documentele i
notele savantului s devin o "comoar" vnat de serviciile secrete. FBI-ul s-a pus n
micare, de team ca acestea s nu ajung pe mna Axei sau a sovieticilor.
A doua zi dup moartea lui Tesla, dimineaa, nepotul acestuia, Sava Kosanovic oficial iugoslav dornic de avansare, suspectat c ar avea legturi cu partidul comunist din
ara sa - se grbea s ajung n camera unchiului su de la hotelul New Yorker. Pn cnd
a ajuns el, corpul lui Tesla fusese deja ridicat, iar Kasanovic bnui c cineva scormonise
deja prin lucruri. Avea dreptate: lipseau documente tehnice i un caiet negru cu cteva
sute de pagini, cteva dintre ele marcate "Guvernul" - pe care el tia c unchiul su le
pstra.
Documentele rmase au fost preluate de autoriti i anlizate de Biroul de
Cercetare tiinific i Dezvoltare. Concluzia dat publicitii era menit s distrag
atenia de la importana uria a muncii savantului: "Ideile i eforturile lui Tesla din
ultimii 15 ani au, n principal, un caracter speculativ, filosofic i ntr-o oarecare msur de
promovare, adeseori referindu-se la producerea i transmiterea fr fire a energiei
electrice; nu sunt prezentate metode i principii noi, solide i funcionale pentru a le pune
n practic".
n 1952, restul de documente i bunuri ale lui Tesla au fost trimise lui Sava
Kosanovic, la Belgrad. Aici a fost creat un muzeu n onoarea marelui inventator. Timp de
muli ani, n timpul regimului comunist al lui Tito, sovieticii au fost singurii care au avut
acces la documente.
Pe tot parcursul Rzboiului Rece, confruntarea s-a dat n jurul realizrii practice a
armelor i surselor de energie propuse de Tesla. Se urmrea crearea unei arme care s
protejeze America de un eventual rzboi nuclear. Oficial, proiectul a fost un eec. n
realitate, nu se tie pn unde au mers realizrile. Ideile lui Tesla sunt i astzi insuficient
nelese i valorificate. S nu uitm c el a propus ca surs de energie fora gravitaional
sau magnetismul, ori c este printele armelor numite azi "psihotronice" care presupun un
control al minii umane prin intermediul undelor de nalt frecven, cu efectul
mbolnvirii subite sau morii.
Maina de zbor Tesla: OZN-ul de azi
Tesla a brevetat o main de zbor care prin descrierile fcute de el nsui este
asemntoare cu ceea ce noi numim azi OZN. Maina se poate deplasa n orice direcie,
are decolare vertical i folosete un motor alimentat wireless cu energie electric, asfel
c poate staiona mult timp n aer. Tesla o destina uzului militar, dar i celui civil, pentru a
nlocui automobilul. Este foarte probabil c ea a fost de mult fabricat, dar din
considerente economice i de alt natur, nu a trecut n uzul frecvent.Ce ar nsemna de
exemplu o astfel de main pentru industria automobilului sau cea aeronautic? La fel ca
mai toate marile descoperiri, ea va fi utilizat pe scar larg cu mari ntrzieri, poate chiar

de secole. Cea ce noi numim azi progres tehnologic avansat, s-a realizat n urm cu un
secol, dar abia acum a ajuns pe pia. Este pcat c interesele financiare, care impun
exploatarea la maxim a unei descoperiri, i abia apoi perfecionarea, ntrzie att de mult
progresul omenirii.
Descrierea acestui aparat o va face chiar Tesla, n numeroasele articole publicate n
marile reviste americane: n urm cu 20 de ani, credeam c voi fi primul om care va
zbura, c eram pe punctul de a realiza ceva unic. Munca mea se desfura n domeniul
electricitii i nu mi-am dat seama c motoarele cu benzin se dezvoltaser att de mult
nct puteau face un avion fezabil. La vremea aceea, lucram la transmisia fr fire a
energiei electrice. Ideea mea era s construiesc o main de zbor propulsat de un motor
electric, alimentat cu energie de la staiile de la sol. nc nu am realizat aceasta, dar sunt
sigur c o voi face la timpul potrivit. Cnd am aflat c am fost anticipat de cercettori din
alte domenii, am nceput s studiez problema zborului din alte unghiuri. Devenea o
problem de mecanic, nu de electricitate. tiam c exist surse de energie mai bune
dect cele de acum, i prin eforturi ndelungate, dup ani de zile, am neles posibilitatea
utilizrii principiilor vscozitii i aderenei fluidelor n construcia motorului meu".
"Acum c am realizat motorul, urmtorul pas este maina perfect de zbor." Un
avion care s foloseasc motorul dumneavoastr?, a ntrebat reporterul. Rspunsul lui
Tesla este surprinztor i acum, dup aproape 100 de ani. "Maina de zbor a viitorului maina mea de zbor - va fi mai grea dect aerul, dar nu va fi un avion. Nu va avea aripi i
nici propulsoare. Va fi solid i stabil. Vzut la sol, nici nu i dai seam c e un aparat
de zbor. Totui, va putea zbura n orice direcie n perfect siguran, la viteze mult mai
mari dect cele atinse pn acum, n ciuda curenilor de aer verticali i a golurilor de aer.
Va putea urca i n astfel de cureni dac e nevoie, staiona n aer perioade mari de timp,
chiar i la viteze foarte mari ale vntului. Puterea sa de zbor nu va depinde de aripi, ca la
psri, ci de aciuni mecanice pozitive".
"Prevd o dezvoltare a mainilor de zbor care s o depeasc pe cea a
automobilului. M atept la o contribuie important a domnului Ford la realizarea acestui
progres. Problema locurilor de parcare i a drumurilor aglomerate va fi rezolvat. Turnuri
de parcare se vor nla n marile orae, iar oselele se vor nmuli doar att ct este
nevoie. n final, oselele vor deveni inutile pentru c civilizaia va abandona roile pentru
aripi". "Copilul visurilor lui Tesla", cum numea inventatorul maina sa de zbor, ateapt
s fie redat oamenilor.
Previziunile lui Tesla
Cu toii am auzit de previziunile lui Nostradamus, dar puini tiu c Tesla a vzut
cu claritate tiinific i a contribuit la creerea viitorul nostru. Viziunile sale arunc
lumina peste multe din actualelele noastre probleme.
"Potrivit unei teorii care a fost acceptat, fiecare atom se diferentiaz printr-o
micare de rotaie continu de eter, ntocmai ca un vrtej ntr-un lac linitit. Eterul, atunci
cnd este pus n micare, devine materie. O dat ce micarea se oprete, eterul revine la
starea sa normal. Apare astfel extraordinara posibilitate ca omul s poat s fac materia
s apar i s dispar, cu condiia s aib instrumentele potrivite pentru a iniia i a opri
aceste vrtejuri de eter. La comanda sa, aproape fr nici un efort, vechile lumi vor
disprea i altele noi vor nflori. Omul ar putea modifica mrimea planetei, controla

anotimpurile, modifica distana fa de Soare, sau cluzi eterna sa caltorie pe orice

drum din Univers.
Ar putea provoca ciocniri de planete pentru a produce sori i stele, cldura i
lumina sa; ar putea crea viaa n toate formele sale infinite. A realiza prin propria voin
naterea i moartea materiei, ar fi cea mai mare reuit a omului, transformndu-l n
stpnul creaiei fizice, mplinindu-i astfel destinul su".
"Dac reuim s eliberm energia din atomi sau s descoperim o surs de energie
ieftin i inepuizabil, disponibil n orice zon de pe glob, aceast realizare, n loc s fie
o binecuvntare, poate aduce dezastrul omenirii, determinnd disensiuni i anarhie, cea ce
va duce n final la mult urtul regim al forei. Cel mai mare bine vine din dezvoltarea
tehnic care duce la unificare i armonie, iar transmiterea wireless se nscrie n aceast
linie. Prin intermediul acestui sistem, vocea uman va putea fi reprodus oriunde, iar
fabricile vor furniza energie de la mare deprtare de hidrocentrale; mainile aeriene vor fi
propulsate n jurul Pmntului fr oprire, iar energia Soarelui va fi controlat pentru a
crea lacuri i ruri pentru a fertiliza marile deerturi".
"() va fi posibil pentru naiuni s lupte fr armate, nave sau arme, cu arme mult
mai teribile, care au o capacitate de aciune distructiv nelimitat. Un ora, aflat la orice
distan de inamic, poate fi distrus - i nici o for din lume nu poate opri aceasta. Dac
vrem s prevenim o calamitate apropiat i transformarea globului ntr-un infern, ar trebui
s accelerm dezvoltarea mainilor zburtoare i a transmisiei energiei wireless fr de
ntrziere, cu toat puterea i resursele naiunii". Tesla tia de bomba atomic, ntruct
Einstein l-a vizitat n noiembrie 1933, aflnd de cercetarile lui asupra fisiunii nucleare.
Este foarte probabil, c beneficiind de arhiva lui Tesla, dup moartea acestuia, Einstein s
fi realizat bomba atomic. Iar pericolul distrugerii pmntului este un pericol real al
secolului nostru, cnd orice nebun poate declana un rzboi atomic. i ce bine seamn
noile arme cu cele descrise de Tesla! Nu sunt oare ele produse avnd la baz cercetrile
sale? V las s v rspundei singuri.
"Implicarea femeii n noi domenii de aciune, uzurparea gradual de catre ele a
conducerii brbailor, va disipa sensibilitatea feminin, va reduce instinctul matern, astfel
c maternitatea i cstoria vor prea neplcute i civilizaia uman se va apropia tot mai
mult de civilizaia perfect a stupului de albine. Urmeaz o nou ordine a sexului
conducerea de ctre femei. Vei comunica instantaneu, printr-un simplu echipament de
buzunar. Avioanele vor zbura fr piloi, ghidate de la sol prin unde radio. O cantitate
uria de energie va fi transmis fr fire. Cutremurele vor deveni din ce n ce mai
frecvente. Zonele temperate vor deveni foarte reci sau toride. i cele mai multe dintre
acestea sunt foarte aproape s se produc".
Cnd se va anuna c s-a descoperit transmisia energiei fr fir, vom ti c este de
fapt o realizare veche a lui Tesla. Iar restul, le trim la aproape un secol de cnd marele
inventator le-a descris
Tesla ne-a oferit i rspunsul la ntrebarea fundamental, pe care ne-o punem toi
cei nu ne considerm urmai de maimue "Ce este viaa?". "tiina modern declar:
Soarele este trecutul, Pmntul prezentul, iar luna viitorul. Dintr-o mas n flcri ne-am
nscut, i ntr-o mas ngheat o s ne transformm. Legea naturii este nemiloas, i
suntem n mod irezistibil atrai de destinul nostru. Lordul Kelvin ne d o ans redus de

via: circa 6 milioane de ani, dup care lumina Soarelui se va stinge, iar Pmntul nostru
va deveni un deert de ghea, cznd n noaptea etern. Totui, va rmne o strlucitoare
scnteie de via, existnd ansa s reaprind viaa pe o stea ndeprtat. Aceast
posibilitate exist ntr-adevr". Iat i rspunsul: originea spaial a omului confer
rspunsuri la multe din marile mistere ale omenirii. Poate i de aceea, ea nu se vrea a fi
cunoscut.
Nascut pe 10 iulie 1856 in orasul Gospic (aflat in prezent pe teritoriul Croatiei),
Nikola Tesla este considerat unul din cei mai importanti oameni de stiinta de la inceputul
secolului XX, cercetarea si inventiile sale punand bazele cunostintelor moderne despre
curentul alternativ, puterea electrica, sistemele de curent alternativ s.a.
In anul 1875 Tesla a inceput sa studieze ingineria electrica la Universitatea
Politehnica din Graz (Austria), ulterior s-a mutat la Universitatea Carol din Praga, dar nu
a absolvit nici una din cele doua facultati, abandonand cursurile. Dupa ce petrece doi ani
in Budapesta, in 1882 acesta se muta la Paris, unde se angajeaza ca inginer in cadrul
"Continental Edison Company".
Tesla ajunge la New York in anul 1884 avand o scrisoare de recomandare adresata
lui Thomas Edison, din partea fostului sau sef de la Paris, Charles Batchelor, in care
acesta ii spunea: "cunosc doi oameni importanti si tu esti unul dintre ei; celalalt este acest
tanar". Edison l-a angajat in cadrul companiei pe care o conducea, dar datorita unor
neintelegeri financiare, Tesla si-a dat demisia, dupa un an reusind sa-si deschida propria
companie. In paralel, acesta si-a continuat cercetarile in domeniul ingineriei electrice, pe
langa alte inventii si experimente, in aceasta periada reusind sa demonstreze modul in
care functioneaza ceea ce ulterior avea sa fie cunoscut sub numele de "efectul Tesla".
Avand in vedere faptul ca afacerea sa era una profitabila, acesta si-a deschis
propriul laborator in Colorado Springs, continuandu-si aici cercetarile. Majoritatea
experimentelor de aici au pus bazele unor domenii ca robotica, balistica si fizica
moleculara. Fiind recunoscut deja ca unul dintre cei mai de seama oameni de stiinta din
Statele Unite, in 1891 Tesla primeste cetatenia americana. La 7 ianuarie 1943 Nikola
Tesla moare din cauza unei afectiuni cardiace, fiind gasit in camera lui de la Hotelul New
Yorker.
Mostenirea lui Tesla
Avand in vedere ca Tesla era recunoscut ca unul dintre cei mai importanti oameni
de stiinta din acea perioada, precum si datorita faptului ca detalii privind descoperirile
sale din domeniul armelor incepusera sa fie cunoscute, dupa moarte, toate documenetele
si insemnarile legate de activitatea sa au devenit subiect de disputa intre familia acestuia,
FBI, OAPC (Office of Alien Property Custodian - birou creat in anul 1942 de
presedintele F.D. Roosevelt, insarcinat cu strangerea de informatii referitoare la
proprietatile persoanelor straine aflate pe teritoriul Statelor Unite), oamenii de stiinta,
serviciile secrete straine si OSS (Office of Strategic Services - predecesorul CIA, creat in
timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial).
In camera de hotel in care a fost gasit mort Tesla, exista un seif care, potrivit lui
John J. O'Neil (autor al cartii "Geniul darnic, viata lui Nikola Tesla") continea documente
personale acestuia. O'Neil a afirma in cartea sa ca, imediat dupa moartea lui Tesla, mai

multi reprezentanti ai FBI au golit seiful, confiscand si alte 80 de cutii ce contineau

documente personale ale acestuia, aflate in diferite locatii. Bazandu-se pe aceste afirmatii,
mai multi oameni de stiinta interesati de munca lui Tesla au solicita FBI, chiar si la 12 ani
dupa moartea sa, aceste documente.
De-a lungul timpului, raspunsul agentiei a fost acelasi, FBI afirmand ca
respectivele documente au fost ridicate de reprezentanti OAPC. Ulterior, acesta a afirmat
ca documentele au intrat in custodia OSS. Chestiunea legata de familia cercetatorului era
una mai complicata; cel mai interesat de recuperarea documentelor era nepotul lui, Sava
Kosanovic, persoana cunoscuta totusi pentru faptul ca nu avusese o relatie prea apropiata
cu Tesla.
Desi FBI a negat faptul ca ar detinte asemenea documente, in rapoartele sale se
precizeaza faptul ca acestea ar putea contine informatii extrem de importante pentru
guvernul Statelor Unite. Mai mult, desi afirmase ca nu detine documentele personale ale
lui Tesla, in unul din documentele sale, FBI clasifica aceste documente ca fiind "strict
secrete" si avertizeaza asupra faptului ca ele nu trebuie sa ajunga in mana altor state
inamice. In cele din urma, Kosanovic reuseste sa intre in posesia majoritatii documentelor
lui Tesla, acestea ajungand in Muzeul Nikola Tesla din Belgrad.
Cu toate ca exista controverse in privinta adevaratului motiv pentru care Kosanovic
dorea sa intre in posesia acelor documente, el a declarat ca singurul motiv era deschiderea
muzeului din Belgrad. Banuielile serviciilor secrete americane in privinta lui Kosanovic
s-au adeverit insa, in anul 1971 unul din documentele FBI precizand ca "potrivit
declaratiei directorului muzeului (Muzeul Nikola Tesla din Belgrad), sovieticii au copiat
mai multe documente" ale omului de stiinta, care faceau referire la "bila de fulgere",
documente aflate in custodia muzeului. FBI afirma insa ca sovieticii nu au intrat in
posesia documentelor legate de experimentele lui Tesla de la Colorado Springs.
"Unda mortala"
Tesla declarase in anul 1934 ca a reusit sa realizeze o "superarma capabila sa puna
capat tuturor razboaielor". Era vorba de o tava metalica care lansa raze concentrare de
particule cu asemenea viteze incat putea distruge o flota de 10.000 de avioane, aflate
chiar si la o distanta de 200 de mile, dupa cum sustinea Tesla. Arma putea fi utilizata atat
impotriva avioanelor, cat si impotriva trupelor de la sol. Tesla a incercat sa colaboreze in
acest sens cu Departamentul de Razboi al Statelor Unite, cu mai multe guverne ale unor
state din Europa, dar nu a reusit sa incheie nici un contract cu acestea in vederea
producerii armei.
Potrivit documentelor FBI, in urma negocierilor cu guvernul Chamberlain, Tesla ar
fi ajuns la un acord in privinta vanzarii inventiei sale pentru suma de 30.000.000 de
dolari. La scurt timp insa Chamberlain a fost inlocuit cu Stanley Baldwin, care privea cu
suspiciune inventia lui Tesla, si astfel negocierile au fost incheiate. Tesla a afirmat
ulterior ca in timpul negocierilor, mai multe persoane au incercat sa-i fure planurile
referitoare la noua sa inventie, dar nu au reusit deoarece, potrivit propriei declaratii,
"nimic important nu a fost trecut pe hartie", acesta bazandu-se pe memorie in privinta
detaliilor importante.
Desi afirmase ca initial intentiona sa prezinte aceasta inventie la Conferinta de la
Geneva din aprilie 1932, Tesla nu a mai vorbit despre acest subiect decat in 1934.

Conform documentelor FBI, in anul 1940 Tesla i-ar fi oferit un interviu ziaristului
William Laurence, de la cotidianul New York Times, in care vorbeste despre "Unda
mortala". Omul de stiinta ar fi afirmat ca este pregatit sa prezinte Guvernului Statelor
Unite dispozitivul sa care utilizeaza "teleforta", ce este capabil sa topeasca motoarele
avioanelor aflate la o distanta de 250 de mile.
Tesla facea referire la dispozitiv ca fiind un "Mare Zid Chinezesc invizibil", ce ar
putea proteja tara impotriva oricarui atac aerian. Acesta afirma ca "teleforta" se baza pe
un concept complet nou al fizicii la care "unii nici nu ar putea visa", fiind complet diferit
de principiul utilizat in inventiile sale precedente, privind transmiterea puterii electrice de
la distanta. El afirma ca arma putea fi alimentata de la o uzina speciala, a carei constructie
ar dura cel mult trei luni, costurile realizarii acesteia fiind de aproximativ 2 milioane de
dolari.
Tesla considera ca 12 astfel de fabrici asezate strategic de-a lungul coastelor ar
putea proteja Statele Unite impotriva oricarui atac aerian, topind motoarele avioanelor
sau determinand explozia incarcaturilor bombelor aflate la bordul acestora. El afirma ca
nu exista niciun sistem de aparare impotriva armei, aceasta putand penetra orice.
Cercetatorul nu a oferit nici un fel de date stiintifice sau tehnice legate de acest dispozitiv,
afirmand ca intentioneaza sa prezinte proiectul Departamentului de Razboi al SUA,
precizand ca in cazul in care va ajunge la un acord cu acesta, nu va accepta implicarea
altor experti.
Documentele FBI legate de Tesla si "bila de fulgere"
Cand vorbea in calitate de om de stiinta, Tesla era impotriva razboiului, invocand
chestiuni morale, economice si teoretice. Dar, ca majoritatea oamenilor de stiinta, in
momentul in care inceta sa gandeasca precum un om de stiinta si se lasa condus de
sentimente, acesta putea gasi o serie de exceptii si situatii in care razboiul era justificabil.
Ca om de stiinta, acesta nu era dispus ca descoperirile sale sa fie utilizate in scopul
razboiului, dar cand se lasa condus de emotii, era dispus sa-si foloseasca cunostintele in
acest sens, prin furnizarea unor dispozitive de aparare. Tesla vedea in noua sa inventie,
numita "unda mortala", un dispozitiv de aparare. Aceasta oferea o cortina protectoare ce
putea fi utilizata de orice tara, indiferent cat de mica era aceasta, pentru a se proteja de o
posibila invazie. Desi el vorbea despre aceasta ca o arma defensiva, nu exista niciun
motiv care sa impiedice fortele armate sa o utilizeze ca o arma ofensiva. ...
"Bila de fulgere" sau "bila de foc" reprezinta un fenomen ciudat asociat cu
fulgerul. O parte din energia fulgerului poate fi stocata intr-o structura de forma unei
mingi, a carei dimensiuni pot varia de la cativa inch (2,54 cm), la un picior in diametru
(foot - 30,5 cm). Aceasta arata ca o sfera perfecta, incandescenta, ce pluteste ca un balon
de sapun, fiind purtata usor de curentii de aer. Balonul putea rezista destul de putin, de la
o fractiune de secunda la cateva secunde. In acest interval, ramanand aproape de sol,
acestea se puteau apropia de mai multe obiecte, fara a le provoca daune sau a fi deranjate
de acestea. Brusc, din motive necunoscute, acesta exploda producand efecte
asemanatoare cu cele ale unei bombe, in momentul in care se apropia de anumite
structuri, dar fara a provoca daune in spatiul deschis. ... Tesla a realizat forta desctructiva
a "bilelor de foc" in timpul experimentelor sale din Colorado Springs, din 1899.