Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
postbelic
Iona de Marin Sorescu
Marin Sorescu este unul dintre marii scriitori contemporani ai culturii romneti, ce s-a afirmat cu
acelai succes n domeniul poeziei, prozei i teatrului, ntr-un stil original, prin intermediul unui limbaj
artistic colocvial, prin abordarea unor teme diverse, ntr-un stil propriu, original. Astfel, opera sa cuprinde
volume de poezii, un roman i trilogia intitulat Setea muntelui de sare, o replica modern la
trilogiile antice dar a crei tematica este una de tip existentialist. Din aceast trilogie face parte i
piesa de teatru Iona, publicat n 1968, un text edificator pentru opera scriitorului, o dram
parabol, lucrat pe formula teatrului absurdului, cu coninut metaforic. bazat pe multe simboluri.
Iona aparine teatrului modern prin prin amestecul genurilor literare prin inserarea liricului
n text i prin faptul c nu pstraz distincia dintre speciile tradiionale, tragedie, drama i
comedie i nici conveniile teatrului clasic, mprirea n acte, scene i tablouri. Subintitulat tragedie n
patru tablouri, piesa de teatru Iona piesa permite mai multe interpretri, fiind citit ca o parabola a
regimului comunist sau o dram metafizic, o meditaie alegoric ce abordeaz tema condiiei
umane sub aspectul confruntarii omului cu moartea i a luptei sale cu singurtatea.
Drama este o specie a genului dramatic, n care exist conflicte puternice i complexe. Personajele
individualizate sau atipice sunt amplu caracterizate i descrise n evoluie psihologic, cu sufletul plin de
frmntri i stri contradictorii, aciunea este ncrcat de tensiune i scene violente iar finalul este unul
trist. n acest text, personajul nu e portretizat comportamentist ci e purttorul unei idei alegorice,
cea a singurtii fiinei umane. Tragismul lui Iona const n faptul c el devine simbolul
incomunicabilitii omului modern, care, pentru a compensa absena celorlali oameni, susine un
monolog continuu pe care Marin Sorescu l dezvluie scenic ingenios ca un dialog al personajului cu sine
nsui, un monolog dialogat.
Aflat la convergena genurilor liric i dramatic, i a speciilor tragediei i dramei, textul se folosete
de ambiguitatea specific teatrului metaforic pentru a reuni strvechile mituri cu gndirea modern.
Prin titlul acestui text, orizontul de ateptare al cititorului se ndeapt ctre textul de inspiraie al Vechiului
Tesatament unde profetul Iona, trimis de Dumnezeu s propovduiasc n cetatea Ninive, fuge cu ajutorul
unei corbii n Tarsis, iar pentru neascultarea sa este pedepsit: un vnt puternic rscolete marea, iar
corbierii ajung la concluzia c pentru a potoli urgia pornit asupra lor trebuie s l arunce pe Iona n mare
unde este nghiit de un chit, din porunc dumnezeiasc. Dup trei zile petrecute n pntecele chitului, n
rugciune, Domnul a poruncit petelui i petele a vrsat pe Iona pe uscat.
va mai
rspunde, la un moment dat, dect o jumtate de ecou: Striga Io-na i nu se mai auzea dect
Io. O alt scen care reprezint ideea singurtii umane chiar printre semeni, i nu doar n
pustietate, este cea din Tabloul al III-lea, n care, aflat n burta chitului, personajul ntlnete
ali doi pescari, numii n text Pescarul I i Pescarul II cu care nu reuete s stabilesc
niciun fel de relaie, nici mcar s dialogheze. Aceast situaie sugereaz lipsa de comunicare
real ntre oameni precum i indiferena societii la drama individual. Mai apoi Iona va rata din
nou comunicarea cu lumea n scena n care, scriind un bilet cu propriul snge, n sperana c
cineva l va gsi i va fi salvat, Iona va fi tot ele cel care va gsi acel bilet, ironizndu-i amar
propria condiie.