Sunteți pe pagina 1din 14

Proiect la achiziii

1. Am ales sa scriu despre hamburgheri deoarece este diferit de ce mancam noi zilnic,te saturi
usor din el, este facut di carne de vita pentru ca este cea mai slaba carne in grasimi si cea mai
sanatoasa.
Este usor de preparat pentru zilele in care nu ai timp sa stai prea mul timp in bucatarie sa
gatesti,este gustarea de care ai nevoie intr-un singur pachet.Hamburgherul este alcatuit dintr-o
chifla pufoasa si poate si asezonata alaturi de carnea slaba cu alte produse pe placul
fiecaruia,da un plus satietate.Il recomand mai mult pentru zilele in care mananci pe fuga.
Restaurantele de tip Fast food i Snack Bar se definesc ca fiind un loc n care se poate servi
prnzul, cafeaua, sanck-uri i sandwich-uri, ntr-un timp relativ scurt spre exemplu n pauza
de mas de la locul de munc, n campusuri universitare, colegii sau alte centre de nvmnt,
dar i n drum spre cas etc.
Din studiile de specialitate i cercetrile efectuate cu privire la prima meniune tiprit despre
hamburger a fost fcut n anul 1884, cnd n Boston Evening Journal a fost amintit un produs
denumit hamburg steak. Termenul de Hamburger se crede c a aprut pentru prima dat
pe lista de meniu n anul 1834 n restaurantele Delminicos din New York. In anii 1890
termenul de hamburg steak se referea la o bucat de carne de vit (mcinat n prealabil i
frgezit mai bine chiar dect o bucat de pateu). In cartea domului Rorer, numit Mrs.
Rorers New Cook Book (1902) produsul Hamburg steak este descris ca fiind o chifl
format din carne de vit mcinat i amestecat cu ceap i piper definiie relativ apropiat
cu cea hamburger-ului de astzi.
Incepnd cu anul 1912 chifteaua de carne de vit mcinat i condimentat a fost servit n
brioi i, conform Dicionarului American de Argouri Americane (The American Dictionary
of American Slang) sufuxul burger era definit ca fiind <<orice sandwich cald care coninea
o chifl sau un brio, adesea prjit i preparat cu multe condimente >>. Firma White Castle
adeschis primul lor restaurant tip hamburg stand n anul 1921, n localitatea Wichita din
statul Kansas i popularitatea acestor produse a crescut odat cu obinuina americanilor de a
cumpra hamburger-i i a-i consuma pe drum. In anul 1950 lanul de restaurante McDonalds
a nceput s se dezvolte, sporind numrul competitorilor i popularitatea acestor produse
deosebit de apreciate.
Conform statisticilor americanii consum trei hamburgeri n fiecare sptmn de persoan!
Numrul acestora se ridic la un consum de 38 bilioane buci de hamburgeri per an, sau 59%
din totalul sandwich-urilor consumate.
Food and drink (mncruri i buturi). Standurile cu hamburgeri tip McDonald i-au gsit
nceputul nc din anul 1940, ntr-un loc tip drive in opened (loc neacoperit, n aer liber, n
care se poate merge cu maina) situat lng Pasadena California, n apropierea unui
cinematograf i a unui teatru avnd ca patroni (manageri) pe Richard i Maurice McDonald
din Glendora - SUA (dup The Peoples Chronology, 1996)

5 ceni - acesta era preul unui hamburger american n restaurantul White Castle n perioada
1921-1946. Aici a i nceput povestea hamburgului. El era pe placul vizitatorilor datorit
preului foarte mic. Desigur c apreau suspiciuni de genul: poate oare o mncare att de
ieftin s fie i sntoas, sau cel puin s nu duneze sntii, dar proprietarii restaurantului
au gsit o ieire din aceast situaie pentru a elimina ndoiala clienilor. Ei achitau unor
persoane pentru a veni n local n halate albe ca s ia masa, chipurile ei ar fi medici.

2. Hamburgerul este un sandvi care const dintr-o chiftea de carne tocat, i n general, cu
diverse legume (roii, ceap, salat etc.),sosuri (ketchup, mutar etc.). Este servit ntro chifl tiat, deseori coapt special pentru acest scop. Chifteaua se face n general din carne
tocat de vit, la care se adaug condimente, (ceap, usturoi, sare, boia, ptrunjel...) i se frige
pe grtar sau n vas teflonat fr grsime. Este un produs aprut n Marea Britanie n anii 40'
i se consum mari cantiti de carne de vit.
Cultura fast food si-a pus amprenta, apasat de tot, si asupra obiceiurilor noastre alimentare,
dar nu numai in privinta a ceea ce mancam, ci si a ritmului in care mancam.
Oamenii de stiinta sunt pe cale de a crea primul hamburger sanatos din istorie, preparat care
nu doar ca nu va mai avea efecte negative asupra consumatorilor, ci va lupta chiar impotriva
bolilor.
Inventia este una importanta, tinand cont ca se estimeaza o crestere cu mai mult de doua
treimi a cererii de carne la nivel mondial in urmatorii 40 de ani.

Toate aceste ingrediente luate impreuna pot da nastere unui hamburger cu aspecte pozitive in
ceea ce priveste sanatatea si poate spala imaginea acestui tip de mancare atat de condamnata
de medici.
Piata tinta
Acest produs se adreseaz consumatorilor de toate vrstele, femei, brbati, copii. Dintre
consumatorii de produse fast food, mai mult de jumatate sunt tineri. Ocaziile de consum au
loc mai ales mpreun cu familia sau prietenii. Consumatorii romni prefer din ce n ce mai
mult produse de o calitate superioar, fiind dispui s plteasc mai mult pentru aceasta. De
asemenea, gusturile sunt din ce n ce mai rafinate i piaa trebuie s in pasul cu aceast
tendin. Reetele cu ingrediente naturale ctig teren, iar n cazul companiei respective
calitatea si satisfacerea nevoilor clientului sunt punctul cheie.
Un punct important al strategiei companiei, l constituie abilitatea de a mpri piaa pe
segmente specifice i anume: Copii n proporie de 15%; Tineri n proporie de 65%; Aduli
n proporie de 15%; Vrstnici n proporie de 5%. Poziionarea s-a fcut i innd cont de
zona n care este amplasat restaurantul.
Segmentul nostru tinta doreste:
Hrana gustoasa si variata
Servire rapida
Mediu curat si atractiv
Analiza pietei directe si indirecte
1.Unii dintre cei mai vechi reprezentani ai pieei de fast food din Romnia, McDonalds ,
KFC si Subway, sunt ntr-o continu lupt pentru a ctiga ct mai muli clieni amatori de
hamburgeri i aripioare picante. Lanul american de fast-food Burger King, care are peste
13.500 de restaurante la nivel mondial i afaceri ce au depit 1 mld. dolari anul trecut, va
trimite n aceast toamn o delegaie la Bucureti pentru a reanaliza piaa local n vederea
unei reintrri.
2.Concurenta indirecta sunt restaurantele care ofera produse/servicii diferite, dar care satisfac
aceeasi nevoie.De exemplu restaurantele producatoare de pizza sau shaormerii ,Doner
kebab,Pizeria Puffy.

Profilul consumatorului
Clientul standard este functionarul (de amblele sexe),cu varsta de pana la 40 de ani, cu
educatie superioara,sensibil la ideea de alimentatie sanatoasa, care inpauza de pranz, si/sau la
terminarea programului prefera sa ia masa la un restaurant, repede si cu un meniu sanatos.
Aici va gasi si o cafea buna, un ceai bun (nu in sortimente numeroase, dar bune si
personalizate).

3. Previziunea vnzrilor (pe 3 ani) n funcie de specificul produsului i de gradul de


noutate al acestuia
Un client consuma in medie 4-5 produse.
Pentru 100 de clienti/zi ori 30 de zile =3000 de clienti lunar =14.875 ron/4.3=3500
3000 clienti lunar ori 4.5 produse/client=13500 produse/luna
Produse din carne (40%) 5400 produse lunar ori 5 ron=2700 ron
Flux de clienti in primul an se estimeaa un flux de 100 de clienti zilnic,afacerea urmand sa
creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic,iar in al treilea-an la
150 de clienti zilnic.
In primul an 100 de clienti zilnic=3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara 4.3 lei=68.500 ron lunar in primul an
In al doilea an cresterea cu 25%=1.027.500 ron anual
In al treilea-an-cresterea cu 25% fata de anul II =1.284.375 ron anual
4. Alegerea amplasrii i evaluarea cheltuielilor privind amplasarea
Punctul de desfacere va fi inchiriat intr-unul din mall-urile stabilite drept localuri
tinta.Preferinta noastra este spatiul din fata ,motivul principal fiind acela ca traficul este mai
mare.
Cheltuielii de infiintare:21,600 E
Bucatarie si utilitati:16.500 E
Mobilier:3.000E
Juridic:15.000E
Chirie:15.000E
Papetarie si ambalaj:8.500E
Cheltuieli neprevaute:4.100E
Total cheltuieli infiintare:68,800E

5. Achizitii suport (mijloace de transport, calculatoare, licene de fabricaie, mrci de


comercializare etc).

Telefoane mobile
Calculator
Masina transport
Capsator
Matura+faras

6. Stabilirea necesarului de utilaje i a modalitilor de achiziie a acestora.


A. Presa manuala de hamburgheri- http://www.discoveryindustry.ro/echipamentefast-food/presa-hamburger/presa-manuala-de-hamburger/
Diametru: 100 mm

Dimensiuni: 300x190x285 mm

Greutate: 5 Kg

Pret 105 E
B. Vitrina calda pentru hamburgerihttp://ristochef.ro/echipamente_fast_food/vitrine_fast_food/ot_hamb.html

Cod: OT-HAMB
Alimentare:
Putere:
Dimensiuni
(LxAxH):
Greutate:
Din
Iluminare
Nivel de caldura reglabil
825 EUR (Pretul nu include TVA)

C.FRITEUZA PROFESIONALA
Alimentare:
Putere:
Capacitate:
10+10
Capacitate
ulei:
Dimensiune
cos
exterior:
210
x
Dimensiune friteuza: 550 x 480 x 300 mm
Pret 218E

230V
3kW
700x600x700mm
50kg
inox

6+6
180

230V
2x3000W
litri
litri
100
mm

D.Lada frigorifica, capacitate 368 l- http://www.maxigel.ro/ladafrigorifica-capacitate-368-l/

capacitate: 368 l

temperatura minima: -18C

4 cosuri incluse

putere absorbita: 350 W

dimensiuni: 1383x620x879 mm

consum: 2,3 kW/h / 24h

E. Gratar Gaz cu Placa 1/2 Striata - 80x60http://www.emedez.ro/gratare-gaz-cu-placa-1/gratar-gaz-cu-placa-12striata-80x60#

Dimensiuni (cm): 80 x 60 x 30
Detalii:
* Corp INOX
* Valva gaz cu termocupla de siguranta
* Aprindere piezzo electrica
* Cu sertar colectare grasime
* Optiuni placa : 1/2 striata

F. Hota din inox profesionala pentru restaurant si fast food 1500x700http://www.clubafaceri.ro/37701/hota-din-inox-profesionala--pentrurestaurant-si-fast-food-1500x700-1831377.html


Hota profesionala din inox pentru bucatarii restaurante - fast foood
- dimensiune 1500x700 mm ( la cerere se pot confectiona si alte
dimensiuni )
- structura monobloc realizata integral din inox AISI 304 18/10
- filtre antigrasime tip labirint din inox
- canal colector a grasimii si condensului
- robinet de scurgere

-pret 1890 RON

H. Recipienti diversi: cutite, clesti, lopatele, razatoare prof, tavi inox


Modalitatea de achizitionare a produselor s-au facut un urma unor achizitii
publice.

7. Stabilirea necesarului de materii prime i materiale. Elaborarea planului de aprovizionare.


Pentru toate achiziiile necesare se vor preciza modalitile de efectuare a acestora
(achiziie din ar, achiziie intracomunitar, achiziie extracomunitar, achiziie
public).
Materii prime

U/M

Carne
tocata
vita
Ceapa
Branza topita
Rosii
Castraveti
Salata
Ketchup
Mustar
Maioneza

Kg

Cantitate bruta Pret


pentru 10 portii kg/ron
1.250g
25.99 ron

Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg

0.200g
0.010g
0.150g
0.200g
0.100g
0.100g
0.100g
0.100g

1.39
15.45
10
7
5.5
4.90
3.64
5,15

ALEGEREA FURNIZORILOR DE MATERII PRIME


Achizitie din tara
CARNE TOCATA
1. S.C FERMA ZOOTECHICA S.R.L
Str.Depozitelor nr.5 Baia Mare,
Maramure
tel./fax:0262-223190;250926;250929
fermazootehnica@yahoo.com , fermazootehnica@gmail.com
LEGUME

Total
cheltuiala

790.2 ron

2. TRAIAN FRUTTI S.R.L.


Adresa:loc. Sulita, jud. Botosani, Romania
Telefon:+40 (0) 736 366 856
e-mail:office@frubo.ro
Achizitie publica
PRODUSE LACTATE
3. SC.CARMO-LACT PROD S.R.L
Adresa:Comuna Monor,
Str.Principala
nr:153/B,
Cod postal: 427175, Judetul Bistrita-Nasaud

4.Spicul 2 SRL
B-dul. Victoriei Nr. 39
Dorohoi, Botosani
Tel/Fax : 0231 621 271
Mobil : 0745 669 383
Email :office@dorolact.ro
Am ales pentru produsele lactate Spicul 2 SRL pe baza calitatii si a pretului.

8. Subcontractarea
Folosim subcontractarea pentru partea de economie, unde avem nevoie de un contabil expert
costul aproximat este de 2000 RON pe luna. O alta parte subcontractata este cea de transport
clientul va incheia contractul de transport cu reprezentantii sau cu oricare din companiile
contractate in vederea efectuarii serviciilor de transport rapid de marfa.
Clientul isi da acceptul cu privire la subcontractarea intregului contract de transport si a
servicii aditionale sau a unei parti ale acestuia, in conditiile stabilite.O ultima parte
subcontractata ar fi cea de creare a unui website prin intermediul caruie sa distribuim
produsele si totodata sa facem reclama in unde apelam la o agentie din breasla.
9. Determinarea necesarului de personal (direct i indirect productiv) i a fondului de
salarii
Personal direct productiv

MDP 1:casier
MDP2:casier
MDP3:casier
MDP4:bucatar
MDP5:bucatar
MDP6:sofer
MDP7:sofer
MDP8:responsabil curatenie
Anul

Calificarea
muncitorului

Hamburger

Numar de
salariati

2015
2015
2015
2015

MDP1
MDP4
MDP6
MDP8

1
1
1
1

3
2
2
1

Salariu
mediu lunar
brut/Ron
1000
1500
1200
800

Salariul
mediu brut/h
5
5
5
4

Fond salarii anual 2015:20500*30 zile*12 luni=7,380.00 ron


Personal indirect productiv
Specializarea angajatilor
indirect productivi
Proprietar

Nr.muncitorii

Salariul mediu brut lunar

3000

Administrator

2000

Economist

2000

Distribuitor

2500

Contabil

2000

Fond salarii lunar 2015:11.500 ron


Fond salarii anual 2015:11.500*30 zile*12 luni=4.140.000 ron

10. Calculul costului unitar (costuri directe i indirecte)


Cheltuieli directe

Cheltuielile directe se grupeaza in cheltuieli cu :


materii prime si materiale directe
salarii directe
Materii prime
Materii prime

U/M

Carne
tocata
vita
Ceapa
Branza topita
Rosii
Castraveti
Salata
Ketchup
Mustar
Maioneza

kg

Cantitate bruta Pret


pentru 10 portii kg/ron
1.250g
25.99 ron

kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg

0.200g
0.010g
0.150g
0.200g
0.100g
0.100g
0.100g
0.100g

1.39
15.45
10
7
5.5
4.90
3.64
5,15

Total
cheltuiala

790.2 ron

Salarii directe
Anul

Calificarea
muncitorului

Hamburger

Numar de
salariati

2015
2015
2015
2015

MDP1
MDP4
MDP6
MDP8

1
1
1
1

3
2
2
1

Salariu
mediu lunar
brut/Ron
1000
1500
1200
800

Cheltuieli indirecte
Elemente de cheltuieli
Materiale consumabile
Energie si apa
Amortizare
Chirie
Salarii indirecte
Combustibil(motorina

CCS

CD
-

1200 ron
43,340 ron
4500ron
-

2000 ron
7296 ron

CGA
3200 ron
1200 ron
2167 ron
16000 ron
-

Salariul
mediu brut/h
5
5
5
4

)
Total
49,040
9,296
22,567
Materiale consumabile: consumabile birou+calculator+mobilier birou+masina

11.Stabilirea preului de vnzare pe baza costului


Investitia initiala de 40.000 euro se amortizeaza in 10 luni -1 an
Profit mediu pe un hamburger :6 ron
Profit mediu pe un ceai:4 ron
Profit mediu pe bauturi racoritoare:5 ron
Profit mediu pe bauturi alcoolice:7 ron
Profit mediu pe produse din carne:6 ron
Profit mediu pe panificatie si cartofi:8 ron
Atingerea obiectivelor se va realiza cu ajutorul profitului si cu imprumuturi bancare,in situatia
in care firma inca nu isi poate permite singura cheltuielile de dezvoltare.

12. Determinarea pragului de rentabilitate


Produse pe baza de ceai sau cafea -5%
Bauturi racaritoare-10%
Bere-5%
Produse din carne-40%
Produse din panificatie si cartofi-20%
Pentru 100 clienti zi*30 de zile =3000 de clienti lunar=14.875 ron /4,3=3500 euro
3000de clienti lunar*4,5 produse/client=13500 produse/luna
Bauturi racoritaore(10%):1350produse lunar*5 ron=6,750 ron
Bauturi alcoolice(5%):675 produse lunar*7ron=4,725 ron
Produse din carne(40%):5400 produse luna*5 ron=2700 ron
Produse de panificatie si cartofi(20%):2700 produse lunar*4 ron=10800 ron

Cheltuieli cu promovarea :1% din vanzari=160 eur /luna in primul an


13. Aprecierea situaiei financiare
Cheltuieli lunare=11610euro
Salarii=36000 euro
Chiria=4000 euro
Utilitati=250 euro
Aprovizionare=3500 euro
Promovare=250 euro
Incasari lunnare aproximativ 16.000 euro
Profit lunar=4.400 euro
Investitia initiala de 40.000 euro se amortieaza in 10 luni-1 an
14. Concluzii
hamburgerul , desi este un produs prezent aproape pe tot globul, cu o traditie bogata si
numeroase sortimente se pare ca este apreciat de toata lumea.
Lunnd n considerare, in primul rnd, ultimele dou capitole, putem afirma c firmei S.C.
PUZZLE S.R.L. poate avea profit din producerea produselor fast-food. Situatia financiara
fiind cu plus.
Cultura fast food si-a pus amprenta, apasat de tot, si asupra obiceiurilor noastre alimentare,
dar nu numai in privinta a ceea ce mancam, ci si a ritmului in care mancam.