Sunteți pe pagina 1din 13

REFERAT:

STANDARDE INTERNATIONALE DE
CONTABILITATE PENTRU INSTITUTIILE PUBLICE

MASTERAND: TICHINEATA Eduard Stefan


Facultatea Management Financiar
Contabil Bucuresti
Centrul Teritorial Giurgiu
Contabilitatea Agentilor Economici si a
Institutiilor Publice
CICLUL AL II-LEA BOLOGNA (4 semestre)

PROFESOR INDRUMATOR:
Conf. univ. dr. Lacramioara Hurloiu
STANDARDE INTERNATIONALE DE
CONTABILITATE PENTRU INSTITUTIILE PUBLICE

Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul


Public
(IPSASB) elaborează Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul
Public
(IPSAS-uri) care reglementează cerinŃele de raportare financiară pentru guverne si
alte entităti
ale sectorului public. IPSAS-urile reprezintă cea mai bună practică internatională de
raportare
financiară pentru entitătile din sectorul public. Ele se aplică situatiilor financiare de
uz general
întocmite pe baza contabilitătii de angajamente si contabilităŃii de casă, după caz.
In multe
cazuri, aplicarea cerintelor IPSAS-urilor va duce la o crestere a gradului de încredere
si
transparentă a rapoartelor financiare întocmite de către guverne si agentiile lor.

Principalele cerinte ale reformei


Accentuarea procesului de descentralizare financiara si decizionala a
institutiilor;
Cresterea complexitatii activitatii IP si a ponderii activitatilor cu caracter
economic;
Armonizarea planului de conturi si a situatiilor financiare ale IP cu cele ale
societatilor comerciale;
Armonizarea sistemului contabil al IP cu reglementarile internationale;
Modificarea clasificatiei bugetare in vederea evaluarii performantelor in
utilizarea banilor publici (bugete pe programe);
Intoducerea obligativitatii conducerii contabilitatii de gestiune pentru urmarirea
costurilor aferente programelor prevazute in buget.

Evolutia reformei contabilitatii publice


A. Cadrul international
Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul
Public (IPSAS) emise de IFAC
Asigura nevoia unui limbaj comun pe care intreaga comunitate financiara
internationala o doreste;
Usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza sau utilizeaza situatii
financiare;
Este puntea de legatura intre entitatile publice si cele private;
Contribuie la asigurarea unei baze comune pentru contabilitate si raportare in
toate tarile, rezultand o mai buna si mai eficienta analiza financiara;
Contribuie la reducerea costurilor deoarece contabilii, auditorii, analistii
financiari, investitorii, si organismele de reglementare nu vor ma fi obligati sa
converteasca sau sa reconcilieze situatiile fiannciare dintr-un set de standarde in
alt set de standarde.

Aria de aplicabilitate ale IPSAS


Standarde pentru contabilitatea de angajamente
Standarde pentru contabilitatea de casa.
Stabilesc cerinte de recunoaştere, evaluare, descriere şi informaţiile de furnizat
privind tranzactiile şi evenimentele in situatiile financiare de uz general.
sunt proiectate sa se aplice situatiilor financiare de uz general ale tuturor entitatilor
din sectorul public.

Caracteristici IPSAS
Converg cu IFRS-urile emise de IASB, prin adaptarea lor contextului sectorului
public, atunci cand este cazul;
Trateaza problemele de raportare financiara ale sectorului public care fie nu
sunt tratate comprehensiv de catre IFRS-urile existente, fie pentru ele nu au fost
elaborate IFRS-uri de catre IASB;
Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la baza
IFRS-uri, "Cadrul general IASB pentru intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare" reprezinta o referinta relevanta pentru utilizatorii IPSAS-urilor;
IPSASB a emis si un IPSAS comprehensiv pentru contabilitatea de casa.
În 1996, IFAC – prin Comitetul pentru sectorul public PSC a lansat un proiect
de dezvoltare a unui set de standarde contabile pentru entităţile din sfera sectorului
public, cunoscute sub denumirea de IPSAS.
Dupa 31 Iulie 1998, PSC a publicat 20 de Standarde IPSAS de inspiraţie IAS,
având la bază modelul de contabilitate pe bază de angajamente şi care privesc
următoarele domenii:
IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare
IPSAS 2 Tabloul fluxurilor de numerar,
IPSAS 3 Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori şi modificări
fundamentale în politicile contabile
IPSAS 4 Efectele modificărilor ratelor de schimb valutare,
IPSAS 5 Costul îndatorării,
IPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate şi contabilitatea entităţilor controlate
IPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în entităţi asociate
IPSAS 8 Raportarea financiară a participaţiilor în societăţile mixte
IPSAS 9 Veniturile din tranzacţii comerciale
IPSAS 10 Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste
IPSAS 11 Contractele de construcţii,
IPSAS 12 Stocuri
IPSAS 13 Leasing
IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii exerciţiului,
IPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi prezentare
IPSAS 16 Investiţii imobiliare,
IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi echipamentele,
IPSAS 18 Raportarea pe segmente,
IPSAS 19 Provizioane, active şi datorii contingente
IPSAS 20 Părţile afiliate,

IFAC
Misiunea IFAC
Este de a servi interesul public,
de a intari profesia contabila la nivel mondial;
de a contribui la dezvoltarea unor economii internationale puternice prin initierea şi
promovarea:
aderarii la standarde profesionale de o inalta calitate,
progresului convergentei intenationale a acestor standarde,
dezbaterii problemelor de interes public, pentru care experienta profesionala este
extrem de relevanta

Membri
Peste 163 de organisme membre din toate zonele globului,
Peste 2,5 milioane de contabili persoane fizice ce activeaza in domeniul
public, industrie, comert, educatie.
Organismele profesionale menbre, au si ele ca obiectiv promovarea calitatii,
experientei si integritatii profesiei contabile.
Are o sustinere internationala ampla
CONSILIUL PENTRU STANDARDE INTEMATIONALE DE
CONTABILITATE PENTRU SECTORUL PUBLIC (IPSASB)
Infiintat pentru a elabora standarde contabile de inalta calitate pentru a fi
utilizate de entitatile din sectorul public din intreaga lume pentru intocmirea
situaţiilor financiare de uz general.
funcţioneaza ca organism normalizator independent sub auspiciile IFAC.

Obiectivul IPSASB
Este de a servi interesul public prin elaborarea unor standarde de raportare
financiara pentru sectorul public de inalta calitate şi prin facilitarea convergentei
standardelor intemaţionale şi naţionale, astfel crescand calitatea şi uniformitatea
raportarii financiare la nivel mondial.

IPSASB
Işi realizeaza obiectivele prin:
Emiterea Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public
(IPSAS-uri);
Promovarea acceptiirii lor şi a convergentei internationale cu aceste standarde; şi
Publicarea altor documente care ofera indrumiiri privind problemele şi practicile
raportiirii financiare in sectorul public.

Comitetul pentru Sectorul Public (PSC)


Dezvolta programe în scopul îmbunătăţirii managementului financiar al
sectorului public şi al contabilitatii, inclusiv:
dezvoltarea standardelor de contabilitate şi de audit şi de promovarea acceptării
lor;
încurajarea şi facilitarea schimbului de informaţii printre membrii organizaţiilor
profesionale şi alte părţi interesate.
Are autoritatea de a emite, ca reprezentant al Consiliului IFAC, hotărâri
privind contabilitatea, auditul şi sistemul de raportare în sectorul public.

Alte reglementari internationale


Regulamentul financiar al UE nr. 1605 – 2002;
Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr. 2342/2002 privind reguli
detaliate de implementare a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general;
Standardele Sistemului European de Conturi (SEC ’95);
Manualul privind Statistici Financiare Guvernamentale;
Regulamentul Comisiei Europene nr. 2909/2000 privind managementul
contabil al activelor fixe ale CE;
Reglementari internationale ale finantatorilor;
Cerinte de raportare ale BM, FMI.

B. Cadrul national
Planul de actiune la Guvernului prin Programul pentru 2000-2004 cuprindea
restructurarea contabilitatii sectorului public prin:
Imbunatatirea clasificatiei bugetare
Stabilirea prioritatii clasificatiei economice fata de clasificatia functionala si
institutionala
Suplimentarea contabilitatii pe baza de numerar cu contabilitatea pe baza de
angajamente.
In vederea realizarii conformitatii cu metodologia ESA 95, MPF a promis contabilitatii
de angajamente la nivelul sectorului public din Romania incepand cu anul 2003.
In trimestrul IV 2002 MFP promitea sa pregateasca:
norme privind contabilitatea sectorului public,
Norme privind organizarea si managementul contabilitatii activelor
institutiilor publice,
Planul de conturi pentru institutii publice
Norme privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatii economice.

OMFP 1746/2002
Aproba normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
patrimoniului IP, planul de conturi si monografia principalelor operatiuni;
Prevederile se aplica experimental pe un numar de 13 ordonatori principali de
credite incepand cu semestrul I al anului 2003, in paralel cu reglementarile
existente;
Incepand cu 1 ianuarie 2004, trebuiau aplicate la toate IP.

OG 81/2003 si OMFP 1487/2003


Introduce amortizarea pentru a se reflecta valoarea reala a bunurilor si
prezentarea prin situatiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului;
Introduce reevaluarea prin care s-a dorit aducerea imobilizarilor la costul
curent sau la valoarea de intrare actualizata

OMFP 520/2003
Prevede obligativitatea inregistrarii in contabilitate a drepturilor si obligatiilor
oricarei entitatiin momentul constatarii acestora.

OMFP 1025/2005
la Capitolul 11 - Uniunea Introduce noua clasificatie bugetara, aplicabila din
2006 conforma cu cerintele ESA 95 pentru respectarea standardelor organismelor
internaţionale privind compilarea şi prezentarea statisticilor privind finanţele
publice, în vederea îmbunătăţirii structurii şi a transparenţei operaţiunilor
desfăşurate pe seama fondurilor publice, precum şi a angajamentului României
privind implementarea acquis-lui comunitar în domeniul finanţelor publice, asumat
prin documentul de poziţie Economică şi Monetară.

OMFP 1917/2005
Marcheaza trecerea efectiva de la sistemul de contabilitate pe baza de
numerar spre cel pe baza de angajament, incepand cu 1 ianuarie 2006.
Definirea si clasificarea I.P.
Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind “denumirea generica ce include
Parlamentul, Administratia prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice
autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de
finantare”.
Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind “autoritatile unitatilor administrativ
teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate
juridica, indiferent de modul de finantare al activitatii lor”.
I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de regula, in mod gratuit,
urmarind satisfacerea cerintelor consumatorilor.

I.P. sunt cadrul de derulare al:


- procesului de constituire a resurselor publice – M.F.P., M.M.S.S.
- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului – M.F.P.

Clasificarea institutiilor publice:


Dupa importanta activitatii
- Institutii ale administratiei publice centrale (Guvernul, ministerele, autoritati
administrative autonome, servicii publice deconcentrate, prefectura);
- Institutii ale administratiei publice locale (Consiliul judetean, consiliul local,
primarul, servicii publice locale).

Dupa statutul juridic


- I.P. cu personalitate juridica;
- I.P. fara personalitate juridica.

Dupa nivelul ierarhic


- I.P. superioare;
- I.P. subordonate

Ordonatorii de credite
Procesul de bugetare
Continut si caracteristici
Bugetul a fost definit ca fiind ansamblul activitatilor privind finantele publice care
cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat, bugetului
asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului fondurilor speciale, stabilirea si
perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor
economice banesti in scopul asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti,
legislative si administartive.
Bugetul general consolidat este instrumentul in care isi
gasesc reflectarea toate resursele financiare si cheltuielile publice.
Bugetul general consolidat cuprinde in present in Romania 4 categorii de
bugete:
bugetul statului = administratiei centrale de stat ;

bugetul asigurarilor de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;

bugetul local.

Consolidarea bugetului general semnifica operatia de eliminare a transferarilor


reciproce dintre diversele bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si a
cheltuielilor.
Fluxurile economice dintre bugetul public national si participantii la viata
economico sociala a statului respectiv sunt :
Fluxuri intre agentii economici si celelalte persoane care obtin venituri
sau care detin in proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul statului pe de
alta parte sub forma impozitelor, taxelor si contributiilor ;

Fluxuri economice intre bugetul public national pe de o parte si institutiile


publice, persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile bugetare.
Scurt istoric a notiunii de buget
anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ”

legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929 bugetul statului era definit ca fiind
actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile
statului si ale tuturor serviciilor publice ;

perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii


macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;

dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice - L 10/1991, 72/1996,
500/2002

Bugetul public national este in esenta un document politic


deoarece :
Exprima optiunile generale rezultate in urma votului cetatenilor in legatura cu
cerintele pe care statul trebuie sa le satisfaca acestora sub forma serviciilor
publice ;
Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de interese si indivizi tinand cont de
marimea resurselor financiare ale statului si caracteristicile cheltuielilor publice
Reflecta proportia relativa dintre dorintele politicienilor privind satisfacerea
diverselor interese de grup si posibilitatea practica de satisfacere a acestor interese
Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau grupuri de interese de a influenta
politica cheltuielilor bugetare

Reflecta optiunea partidului aflat la putere in ceea ce priveste satisfacerea


nevoilor de interes general
Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite forme de impozitare si
posibilitatea de a muta povara fiscala asupra unei parti a contribuabililor
Procedura bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor de intocmire si elaborare
a bugetului de stat, de dezbatere si aprobare parlamentara, de executie a cifrelor
bugetare, de incheiere a contului general anual de executie bugetara si de control
bugetar.
Procedura bugetara cuprinde trei etape :
Producerea resurselor financiare publice sub forma veniturilor de natura fiscala si
nefiscala
Cererea de cheltuieli publice
Alocarea resurselor financiare publice obtinute

Functiile bugetului de stat


functia de repartitie ;
functia de control.
Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :
constituirea fondurilor bugetare ;
distribuirea acestora.
Functia de control
Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de
elaborare a acestuia, de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control
legislativ al parlamentului asupra bugetului.
De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli
ca un control administrativ de specialitate.

Componentele sistemul bugetar


bugetul statului ;
bugetul asigurarilor sociale de stat ;
bugetul fondurilor speciale ;
bugetul trezoreriei statului ;
bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;
bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului,
bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale ;
bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a
caror rambursare inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;
bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
bugetele locale.
Etapele procesului bugetar
1. Elaborarea bugetului;
2. Aprobarea bugetului;
3. Executia bugetului;
In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:
Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate la partea de cheltuieli a caror
limita nu poate fi depasita. Exista douaforme de angajamente:
A. Angajamentul legal – faza a procesului executiei bugetare prezentand orice
act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor
publice;se prezinta sub forma scrisa si este semnat de ordonatorul principal de
credite.Valoarea lui nu o poate depasi pe cea a angajamentului bugetar.
B. Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competenta
afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate.El precede angajamentul legal.

Lichidarea cheltuielilor – faza in procesul executiei bugetare in care se verifica


existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate,se
verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal.
Ordonantarea cheltuielii – faza in care se confirma existenta creantelor si datoriilor
si verificarea acestora, moment in care se poate efectua plata.Se emite
ordonantarea de plata.
Plata cheltuielilor – fazqa finala a executiei bugetare prin care I.P. face plata
efectiva a obligatiilor fata de terti – creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt
cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT).
4. Incheierea executiei bugetare;
5. Controlul executiei bugetului;
6. Aprobarea executiei bugetului.

Principiile si regulile procesului bugetar


Principiul universalitatii;

Principiul publicitatii;
Principiul unitatii;
Principiul anualitatii;
Principiul specializarii bugetare;
Principiul unitatii monetare.

Structura bugetelor
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform clasificatiei bugetare.
Clasificatia bugetara este instrumentul prin care veniturile si
cheltuielile unui buget sunt grupate intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare
si precis determinate si se utilizeaza atat in faza de elaborare cat si de executie a
bugetelor.
Veniturile – sunt structurate pe capitole si subcapitole;

Cheltuielile – sunt structurate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si


aliniate, dupa caz.

Contabilitatea relatiilor cu clientii


Creantele IP generate de produsele vandute, lucrarile executate, serviciile prestate,
facturate, precum si a materialelor vandute in conditiile prevazute de lege se
evidentiaza cu contul 411 Clienti.
Contul are functia contabila de activ, se debiteaza cu valoarea creantelor existente
fata de clienti, se crediteaza prin stingerea creantelor o data cu incasarea lor, iar
soldul debitor reflecta creantele existente si neincasate inca.
Filiera de inregistrari:
411 = %
304, 305 valoarea materialelor, produselor si
ambalajelor iesite la imprumuturi si pentru
improspatarea stocurilor
419 valoare ambalaje restituibile

411 = %
4427 valoare TVA colectata
448 sume datorate bugetului
grupa 70 valoare la pret de vanzare a produselor finite,
semifabricatelor, marfurilor livrate clientilor
valoare lucrari, studii, cercetari, servicii
prestate, chirii facturate
valoare venituri din activitati diverse
714 valoare creante reactivate
765 diferente favorabile de curs aferente creantelor
% = 411
413 efecte comerciale acceptate, datorate de clienti
419 decontare avansuri incasate, ambalaje restituite
448 sume virate bugetului
511, 531 valoare cecuri primite, numerar incasat
512, 560, 561 sume incasate in contul de disponibil
770 sume incasate in contul de finantare

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor I.P.


Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie
publica, pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform
regulamentelor de organizare si functionare.
Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de
activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului
sau tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat
frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc.
Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente
ale institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli
extraordinare.
Contabilitatea veniturilor si finantarilor
Definitie: conform contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta
impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul
bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.
Momentul recunoasterii veniturilor
Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza
documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau
decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal
intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista
documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.
În contabilitate, veniturile din activitati economice se înregistreaza în
momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau în
alte conditii prevazute în contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor
prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre clienti.
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada
in care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a
elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care
au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost
raportate in situatiile financiare anterioare.
Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor
respective.

Dupa natura lor si sursa de provenienta:


Venituri operationale: venituri din activitati economice, venituri din
productia de active fixe, venituri ale bugetelor reprezentate de impozite,
taxe,contributii de asigurari, alte venituri;
Venituri financiare sunt venituri obtinute din activitatea financiara;
Venituri extraordinare: despagubiri din asigurari precum si venituri
obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului.
Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si
sursa lor - venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe,
venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri
financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala,
fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

Structura conturilor de venituri


In cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi
distincte, dupa natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe
structura clasificatiei bugetare.
Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai
tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului
patrimonial. Clasa 7 = 121
Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii
si sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la
bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele
bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze
potrivit legii.
Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri
proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza
bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.