Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Geodezie
Catedra de Geodezie si Fotogrametrie

DE

GEODEZIE

GEODEZIE SPATIALA
~ curs ~

S.l.dr.ing.Tiberiu RUS

1. Introducere. Sisteme de timp utilizate in Geodezia Spatiala;

2. Sisteme de referinta utilizate in Geodezia Spatiala;

3. Studiul orbitei satelitilor;

4. Metode de determinare a pozitiei pe baza obs. satelitare;

5. Utilizarea sistemelor GNSS in Geodezie;

Bibliografie (in afara notelor de curs)

Satellite Geodesy, Seeber G., Berlin-New York, 1993;

GPS Satellite Surveying, Leick Alfred, Second Edition, John Wiley and Sons, New York, Chichester,
Toronto, Brisbane, Singapore, 1995;

Geodesy, 2nd Edition, Torge Wolfgang, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 1991;

GPS in der Praxis, Hofmann-Wellenhof B., Kienast G., Lichtenegger H., Wien, New York, 1994;

Sateliti artificiali la sfarsit de mileniu, Teodorescu C., Ionescu D., Zaganescu F., Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1988;
Enciclopedia programelor spatiale, 1975-1979, G-ral maior ing. Andreescu D., Editura Militara, Bucuresti,
1980;

Sistemul de Pozitionare Globala (GPS), Neuner J., Editura Matrix, 2000;

Introducere in geodezia geometrica spatiala, Dinescu Al., Editura Tehnica, Bucuresti, 1980;

http://193.231.4.70:8888 (Statia GPS Permanenta Bucu);

http://www.geodezie.utcb.ro; (Facultatea de Geodezie Bucuresti);

Geodezie Spatiala

~ curs ~

Articole conexe

T.Rus 2010/2011

Introducere /1

Geodezia

clasica : este tiina care se ocup cu studiul formei i dimensiunilor Pmntului.

moderna: + campul fizic asociat
+ tehnologiile moderne de investigare.

Dezavantajele Geodeziei clasice:

Neomogenitatea det. coordonatelor (planimetrice fata de altimetrice);
Sisteme de referinta negeocentrice (originea diferita de centrul de masa al Pamantului);
Retelele de triangulatie realizate nu aveau acoperire globala;
Impedimente specifice observatiilor optice (vizibilitate, geom. retelei, influente atmosferice s.a)

Geodezia Spaial (Space Geodesy lb.englez) - se ocup cu studiul formei,

dimensiunilor i a cmpului fizic ale Pmntului folosind metode i tehnologii spaiale.
Geodezia Spaial utilizeaz frecvent ca i msurtori, distane spaiale (staie-satelit) spre
de distanele terestre (staie-staie) msurate n triangulatia/trilateraia clasic.

deosebire

Geodezia cu Satelii se ocup cu studiul formei, dimensiunilor i a cmpului fizic ale

Pmntului folosind satelii artificali ai Pmntului.

Satelitul artificial este un corp creat de tiina i tehnologia uman, care este lansat pe o
orbit n jurul unui corp ceresc i evolueaz pe aceast orbit conform legilor mecanicii
cereti.
Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /2
Metode si tehnologii spatiale:
1.

VLBI Very Long Baseline Interferometry

(Masuratori interferometrice de distante foarte lungi)

http://www.evlbi.org/

2.

SLR Satellite Laser Ranging (Masuratori laser de

distante spre sateliti);

http://ilrs.gsfc.nasa.gov/

3.

GNSS Global Navigation Satellite System

(Sisteme Satelitare pentru Navigatie Globala)

http://igscb.jpl.nasa.gov/

4.

Radar Altimetrie Satelitara (Masuratori RADAR

de altitudini cu sateliti)

5.

Pozitionare SST (Satellite-Satellite Tracking

Pozitionare relativa satelit-satelit)

6.

Masuratori Doppler cu sateliti

http://ids-doris.org/

+ alte metode si tehnologii

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /3
http://www.evlbi.org/

VLBI Very Long Baseline Interferometry

(Masuratori interferometrice de vectori foarte lungi)
Radiosursa

S
S

2
1
1
Ceas
atomic

2
Sistem
de inreg.

Sistem
de inreg.

b cos =c
b = c /cos

r1

r2

(1)
(2)

Ceas
atomic

Corelator

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /4
http://ilrs.gsfc.nasa.gov/

SLR Satellite Laser Ranging

(Masuratori LASER de distante spre sateliti)
d =

CEAS

Satelit cu
reflectoare

t
c
2

LASER

ATOMIC
Emitor
(telescop)

SISTEM DE RECEPTIE
DETECTARE SEMNAL

Calculator

Control i
predicia
orbitelor
Geodezie Spatiala

Receptor
(telescop)
~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /5
RADAR ALTIMETRY
(Altimetrie RADAR cu Sateliti)

Orbita calculat
d

Orbita adevarat

N = h - n - n - a - d

t
a= v
2

a
Suprafata instantanee
a marii
n

Suprafata medie
a marii

a - altitudinea msurat;
v - viteza undelor radar;
h altitudinea elipsoidala;
d eroarea orbitei satelitului

Geodezie Spatiala

Geoid
Elipsoid

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /6
Satellite-Satellite Tracking (SST)
Pozitionare relativa satelit-satelit
SVK

se determina distanta si viteza relativa ntre

doi sateliti

High-Low

Aplicatii:
- determinarea mai precisa a pozitiei satelitilor;
- studiul potentialului gravitational al Pamntului pe baza
variatiei parametrilor orbitei satelitului.

SVI

In ceea ce priveste materializarea conceptului SST exista

doua configuratii, n functie de pozitia celor doi sateliti:

Low-Low
SVJ

1. Configuratie de tipul High-Low (engl.) - Inalt-Jos;

2. Configuratie de tipul Low-Low (engl.) - Jos-Jos.

Statie terestra de
urmarire a
satelitilor

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /7

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

Introducere /8
Struve Geodetic Arc (Arcul Geodezic Struve) este un

Geodezie Spatiala

lant de triangulatie cu o lungime de peste 2820 km intre

Hammerfest (Norvegia) si Staro-Nekrassowka (Ucraina). A fost
masurat intre anii 1816-1855 sub conducerea geodezilor
Friedrich Georg William Struve si Carl F. de Tenner. Astazi
acest arc trece prin 10 tari europene: Norvegia, Suedia,
Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina si
Moldova.
In anii dinaintea erei satelitilor, masurarea unui arc de meridian
a fost cea mai precisa metoda de a determina parametrii figurii
Panantului. Prin masurarea unui arc de of 1 pe suprafata
terestra la diferite latitudini, s-a putut determina daca Pamantul
este alungit sau turtit la poli.
In ciuda lungimii sale, masuratorile acestui arc au fost foarte
precise pentru acele vremuri, lucru datorat in principal bunei
colaborari intre oamenii de stiinta, monarhii si producatorii de
echipamente, pentru o cauza stiintifica. Aceasta a permis
importante dezovltari in istoria astronomiei, geodeziei si
cartografiei.
Multe din punctele (statiile) de triangulatie sunt inca utilizate in
retelele geodezice nationale.
Pentru conservarea acestor puncte ramase s-a constituit un
comitet cu reprezentanti din fiecare tara participanta la acest
vechi proiect. S-a solicitat fiecarei tari de a cauta si descoperi
cat mai multe puncte care au ramas din acest lant de
triangulatie. Apoi aceste puncte au fost reconditionate si
marcate astfel incat sa devina puncte de atractie nu numai
pentru specialisti, dar si pentru turisti.
In anul 2005, arcul geodezic Struve a fost inclus pe Lista
UNESCO a monumentelor protejate. Arcul geodezic Struve
include un numar de 34 de puncte (marcate cu culoarea verde in
~ curs ~
T.Rus 2010/2011
figura).

10

Introducere /9
In prezent exista dispuse pe
suprafata terestra sisteme de
masurare continua, cum sunt
sistemele
GNSS
(Global
Navigation Satellite System), care
permit determinarea periodica sau
continua a pozitiei absolute si/sau
relative a punctelor (statiilor) de
masurare. Distributia acestor statii
este suficient de densa pentru a
putea determina mult mai bine
forma si dimensiunile Pamantului,
precum si alti parametri specifici
(parametri rotatiei Pamantului).
In figura sunt prezentate statiile
GNSS permanente incluse in
reteaua IGS (International GNSS
Service).

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

11

Introducere /10
Necesitatea conectrii ret. de triang.

S1

S2

observatii optice de la sol asupra Lunii; obs.

asupra unor tinte mobile (inalte);

S1
S2

Markowitz camera lunar (fotografierea

pozitiei Lunii pe fondul stelelor)

1942 Vaisala fotografierea unor tinte (S)

luminoase (parasute) lansate deasupra unei
intinderi de apa (lac) din puncte intre care nu
exista vizibilitate optica (A,C) (B,C);

insul
C

- Scara retelei det. prin mas. de distante:

- terestre (AB): laser (terestru-AB), Doppler

continent

- spatiale : SLR-(ASi, BSi,CSi); interferometrie

radar altimetrie, Doppler,

pozitionare relativa (S1S2).

Fig.1a Principiul determinrii unei

staii fotografice

Geodezie Spatiala

~ curs ~

Fig.1b Principiul determinrii direciei

ntre dou staii fotografice

T.Rus 2010/2011

12

Introducere/11
Metode de utilizare a S.A. in Geodezie

metode geometrice;

metode dinamice;

S1
traiectorie satelit
(orbita)

S2

S3

msurtori
(observaii)

S4
Punct nou

metode combinate sau semidinamice

(short arc sau arc scurt, orbit
relaxation sau relaxarea orbitei).

Punct cunoscut
vector de poziie

Geocentru

(S.A. sateliti artificiali)

Scurt istoric (vezi Anexa)

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

13

Scurt istoric /1

(Anexa)

Pitagora (sec.VI .e.n) emite ideea sfericitii Pmntului i a formulat concepia geocentric, conforma creia Soarele i Luna se mic n
jurul Pamantului.
Aristotel (364 322 .e.n.) susine concepia geocentric;
Aristarh din Samos (310 230 .e.n.) este primul care a emis ipoteza conform creia Pmntul se mic n jurul axei proprii i n jurul
Soarelui (teoria heliocentric);
Claudius Ptolemeu (sec. II .e.n.) a fcut o sintez a cunotinelor i teoriilor astronomice existente la acel moment susinnd c
Pmntul este fix constituind centrul Universului.
Nicolaus Copernic (14.. 1543) astronom polonez, care pe baza observaiilor sale asupra poziiei Lunii i a planetelor n raport cu
stelele, reia teoria heliocentric a lui Aristarh din Samos i o fundamenteaz n mod tiinific.
Galileo Galilei (1564-1642) savant italian susine teoria heliocentric pe baza observaiilor realizate folosind luneta instrument
descoperit de el.
Johannes Kepler (1571-1630) stabilete pentru prima dat legile de micare ale corpurilor cereti, legi care i poart numele.
Isaac Newton (1642-1727) savant englez, care descoper una din legile fundamentale ale naturii legea atraciei universale. Pe baza
acestei legi a explicat mai multe fenomene naturale ntre care i legile micrii planetelor stabilite de Kepler. Este primul care a analizat
posiblitatea realizrii unui satelit artificial al Pmntului, calculnd valoarea vitezei de satelizare (prima vitez cosmic de cca. 8 km/s).
Jules Verne (1828-1905) scriitor francez, care a anticipat n romanele sale multe din realizrile viitoare ale tehnologiei umane (zborul
de la Pmnt la Lun, utilizarea submarinelor .a.).
Conrad Haas ef al Arsenalului din Sibiu ntre 1529-1569 emite ideea utilizrii rachetei cu mai multe trepte nzestrat cu aripioare
triunghiulare la baz pentru stabilizarea pe traiectorie.
Konstantin Eduardovici iolkovski (1857-1935) om de tiin rus propune utilizarea ca mijloace de propulsie a vehiculelor spaiale, a
motoarelor rachet alimentate cu propergoli lichizi, precum i a folosirii vehiculelor reactive n trepte.
Alexandru Ciurcu (1854-1922) inginer romn, care mpreun cu prietenul su francez Just Buisson testeaz la Paris utilizarea
motoarelor rachet n propulsia unor ambarcaiuni i ulterior a unor vagonei.
Robert Hutchins Goddard (1882-1945) fizician american este primul care a construit i testat racheta compus folosind motoare
rachet alimentate cu propergoli lichizi.
Hermann Julius Oberth (1894) nscut la Sibiu a contribuit la dezvoltarea tehnicii rachetelor i fundamentarea zborului cosmic. In
1923 public la Mnchen lucrarea Die Rackete zu den Planetenrumen (Racheta n spaiile interplanetare), iar n 1930 construiete n
Germania o rachet cu combustibil lichid, iar apoi una i la Scoala Tehnic Aeronautic din Media.
Robert Esnault-Pelterie (1881-1957) inginer francez este un precursor al astronauticii i adept al propulsiei cosmice cu ajutorul
motoarelor rachet. Este primul care utilizeaz termenul de astronautic, care este i titlul uneia din lucrrile sale publicate n 1934.
Spatiala n 1928 realizeaz
~ curs ~un dispozitiv fuzee
T.Rus
2010/2011
14
Fritz von Opel constructor Geodezie
german de automobile
cu combustibil
solid, care propulseaz un
automobil cu viteza de 100 km/h.

Scurt istoric /2

(Anexa)

Fritz Stamer n 1928 piloteaz primul avion propulsat cu ajutorul rachetelor.

Werner von Braun (1902-1977) savant german, care realizeaz n perioada celui de-al doilea rzboi mondial vehiculul V-2, folosit
n rzboiul aerian declanat mpotriva MariiBritanii. Dup rzboi realizeaz pentru Statele Unite ale Americii vehiculele Jupiter i
Saturn folosite la lansarea de satelii artificiali i nave cosmice.
1950 primul Congres de Astronautic la Paris.
1951 al doilea Congres de Astronautic la Londra, dedicat n ntregime sateliilor artificiali.
1.07-1957-1.010.1959 s-a desfurat Anul Geofizic Internaional aciune de amploare cu scopul de a extinde cunotinele despre
planeta Pmnt i sistemul Solar. Au participat circa 66000 de oameni de tiin i cercettori din 66 de ri.
*

4 octombrie 1957 Uniunea Sovietic lanseaz primul satelit artificial denumit SPUTNIK 1. Orbita a fost eliptic cu perigeul la
nlimea de 228 km i apogeul la 947 de km. S-a dezintegrat n atmosfera terestr n ianuarie 1959.
4 noiembrie 1957 - Uniunea Sovietic lanseaz al doilea satelit artificial denumit SPUTNIK 2, avnd la bord pentru cercetri biologice
celua Laika.
31 ianuarie 1958 SUA lanseaz primul ei satelit denumit Explorer 1, cu ajutorul cruia se pune n eviden centura de radiaii Van
Allen. Sunt lansai apoi sateliii Explorer 2 i 3 cu rolul de a determina temperatura din straturile nalte ale atmosferei i a presiunii
radiaiilor solare i cosmice.
26 iulie 1958 SUA lanseaz satelitul Explorer 4, care evideniaz lipsa centurii de radiaii Van Allen n zonele polare.
In paralel cu sateliii Explorer, SUA lanseaz incepnd cu 17 martie 1958, sateliii din seria Vanguard avnd ca destinaie i studiul
formei i dimensiunilor Pmntului.
1960 Uniunea Sovietic reuete pentru prima dat s recupereze intact macheta unei capsule spaiale apt s adposteasc un om.
In acelai an i SUA reuesc s recupereze intact o capsul cu aparate i vieuitoare.
12 aprilie 1961 Iuri Gagarin, cosmonaut sovietic este primul om care evolueaz 108 minute pe o orbit circumterestr la bordul navei
spaiale Vostok.
20-21 iulie 1967 echipajul american al misiunii americane Apollo 11 reuete debarcarea pe Lun a primului pmntean, Neil
Armstrong.
Incepnd cu 1971 sunt lansate pe orbite joase (sub 500 de km) satelii - staii tiinifice permanente: Saliut (Uniunea Sovietic) i
Skylab (SUA). Uniunea Sovietic construiete i navele de transport fr echipaj din seria Progress.
SUA construiete din aprilie 1981 sisteme de transport spaial recuperabile denumite navete spaiale (Columbia, 1981; Challenger,
1982, Discovery, 1985, Atlantis, Endeavour .a.).
mai 1981 primul zbor al cosmonautului romn Dumitru Prunariu n cadrul laboratorului cosmic Saliut 6, desfurat n cadrul
programului Intercosmos.
februarie 1986 Uniunea Sovietic inaugureaz laboratorul spaial MIR, care a funcionat pn la nceputul anului 2001;
2000 SUA mpreun cu Federaia Rus i alte ri construiesc laboratorul spaial denumit generic Staia Spaial Internaional (ISS
International Space Station,
n limba englez).
Geodezie
Spatiala
~ curs ~
T.Rus 2010/2011
15

Scurt istoric /3 - Utilizarea GNSS in Romania

(Anexa)

In anul 1992 au fost achiziionate un set de 3 receptoare GPS (Ashtech LM-XII) n Facultatea de Geodezie din Universitatea Tehnic de
Construcii Bucureti, n cadrul programului TEMPUS realizat n colaborare cu Institutul Geodezic Universitatea Tehnic din Hanovra,
Germania;
In anul 1992, un set de 2 puncte din Romnia au fost conectate la alte 3 staii de referin europene (din Marea Britanie, Germania i
Suedia) printr-o colaborare ntre armata britanic i Direcia Topografic Militar (Romnia). Rezultatele determinrilor au fost utilizate
pentru determinarea parametrilor de legtur ntre sistemul de referin S42 (elipsoid Krasovski) i sistemul WGS84 la un nivel de
precizie cerut de lucrrile cartografice;
In anul 1994, un numr de 7 puncte din reeaua geodezic de control a Romniei au fost conectate la reeaua global i european de
referin pe baza observaiilor GPS efectuate cu sprijinul NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration-SUA), NGS
(National Geodetic Survey- SUA) i IfAG (actualmente BKG - Bundesamt fuer Kartographie und Geodaesie - Germania).
In anul 1995 a nceput derularea unui program de cercetri geodinamice n Europa Central (CERGOP) incluznd i un colectiv de la
Catedra de Geodezie i Fotogrametrie a Facultii de Geodezie din cadrul UTCB. In cadrul programului s-au efectuat msurtori GPS cu
durata de o sptmn n anii 1995, 1996, 1997, 1999, 2001, (2003, 2005, 2007).
In anul 1995 s-a realizat de ctre Direcia Topografic Militar i NIMA (National Imagery and Mapping Agency, SUA) un set de
determinri absolute de gravitate in 4 puncte de pe teritoriul Romniei folosind gravimetrul FG-5. Cele 4 puncte au fost racordate la
reeaua gravimetric de ordinul 1 prin determinri relative folosind dou gravimetre LaCoste & Romberg Model G. S-au recompensat
reelele de ord. 1 i 2 pe baza noilor msurtori efectuate. Determinrile absolute de gravitate au fost repetate n anul 1997 cu acelai tip
de echipamente;
In anul 1995 n Poligonul Geodinamic Cldruani din apropierea Bucuretiului s-au efectuat determinri GPS, combinate cu
determinri gravimetrice i de nivelment pentru studii geodinamice. Au participat UTCB Colectivul de Geodezie, Univ. Tehnic din
Bonn i INFP (Institutul Naional de Fizica Pmntului);
In luna mai a anului 1997 s-au realizat determinri GPS n vederea racordrii reelei de nivelment a Romniei n reeaua de nivelment
european. Acest lucru s-a realizat n cadrul proiectului EUVN (European Vertical GPS Network); Au fost determinate un numr de 4
puncte ale reelei de nivelment din Romnia, ntre care i un reper din apropierea maregrafului din Constana.;
In luna octombrie 1998 n cadrul proiectului UNIGRACE (Unification of Gravity Systems of Central and Eastern European Countries)
au fost determnate prin msurtori absolute de gravitate, dou staii (Gilu i Constana). Proiectul cuprinde 12 ri europene, Romnia
fiind reprezentat de IGR (Institutul Geologic al Romniei);
In anii 1996-2000 s-au realizat observaii GPS la o serie de aeroporturi din Romnia n vederea realizrii racordrii sistemului de
referinta pentru navigaia aerian la standardele europene.

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

16

Scurt istoric /4 - Utilizarea GNSS in Romania

(Anexa)

In anul 1999 (februarie) a fost instalat n Romnia la Facultatea de Geodezie din Bucureti din cadrul Universitii Tehnice de
Construcii Bucureti, prima staie GPS permanent recunoscut internaional i aliniat la standarde internaionale de
funcionare.
In anii 1997-2000, Direcia Topografic Militar a realizat observaii GPS pe teritoriul rii mpreun cu instituii similare din Marea
Britanie i SUA;
Incepnd cu anul 1995, societi comerciale cu activitate n domeniul Topografiei, Geodeziei i Cadastrului au realizat determinri GPS
pe teritoriul Romniei i dup 1997 i determinri GLONASS;
In anul 2001 se realizeaz de ctre ONCGC (Oficiul Naional de Cadastru, Geodezie i Cartografie), care a devenit dup anul 2004
ANCPI (Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar), o reea naional de staii GPS permanente cuprinznd un numr de 5
staii cu receptoare de dubl frecven (L1/L2) i staii meteo integrate.
In 2004/2005 s-au mai amplasat de ctre ANCPI un numr de 7 statii GPS permanente (5 staii Leica i 2 staii Ashtech).
n ceea ce privete reeaua de staii permanente GPS, n anul 2006 au fost achiziionate si instalate de ANCPI alte 15 staii (Topcon).
De asemenea, n anul 2007/2008 s-au instalat de ctre ANCPI alte 20 de staii (Leica), iar la nceputul anului 2009 s-au instalat 10 staii
(Leica), ajungndu-se la 58 de staii.
S-a dat in functiune in septembrie 2008, ROMPOS Sistemul Romanesc de Determinare a Pozitiei, care ofera servicii de pozitionare in
timp real sau postprocesare cu precizii de ordinul cm sau mm.
Pn la sfritul anului 2011 (??) se vor achiziiona de ANCPI alte 15 staii ajungndu-se la un numr de 73 de staii.
Sunt in curs de realizare protocoale pentru schimbul de date in zona de frontiera prin integrarea in reteaua nationala de statii GNSS
permanente a unor statii din tarile vecine (5 statii BG, 4 statii SR, 4 statii HU, 3 statii US si 5 statii MD).

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

17

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./1

|
|
Origine

|
Timp

Fig. Scara de timp

1.1. Timp sideral

Timp universal: UT0; UT1, UT2

Timp sideral mediu Greenwich:
GMST = UT1 + m - 12h

(1.1.a)

Procesul periodic
1.Rotaia
Pmntului
2.Revoluia
Pmntului
3.Oscilaii atomice

UT1 - timp universal al meridianului Greenwich;

m - ascensia dreapt medie a Soarelui mijlociu (Sm);
GMST(notat uneori i cu o) - Timp Sideral Mijlociu Greenwich.

m = 18h41m50s.54841 + 8640184s.812866TU + 0s.093104T2U - 6s.2 x 10-6T3U

Sistemul de timp
Timp Universal (TU)
Timp Sideral Greenwich (GMST)
Timp Dinamic Baricentric (TDB)
Timp Dinamic Terestru (TDT)
Timp Atomic Internaional (TAI)
Timp Universal Coordonat (UTC)
Timp GPS (GPST)

(1.2)

TU reprezint numrul de secole Juliene a cte 36.525 zile de timp universal scurse de la
miezul nopii Greenwich la 1 ianuarie ora 12 UT1 (JD 2.451.545,0) a anului 2000.
GAST (notat i cu o) - Timp Sideral Aparent Greenwich - reprezint GMST corectat de
efectele de nutaie.

CEP

GMST
(GAST)

Timp sideral aparent Greenwich:

GAST = 1.0027379093UT1 + m + cos

(1.1.b)
CEP Pol ceresc instantaneu

- efectul nutaiei pe direcia longitudinii;

cos - efectul nutaiei pe direcia planului eclipticii.

Fig. Timp sideral Greenwich si timp universal

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

18

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./2

1.2. Timp dinamic

Timp GPS (Global Positioning System) - GPST

TDB Timp Dinamic Baricentric

GPST a coincis cu UTC la ora 0 a datei de 06.01.1980

TDT Timp Dinamic Terestru

TAI = GPST + 19s

1.3. Timp Atomic

Din 31.12.2008 IERS a anuntat GPST = UTC + 15s

TAI Timp Atomic International:

Saptamana GPS (GPS-WEEK): [1]

TAI = TDT - 32s.184

(1.3)

- unit. de masura: secunda SI (Sistem International);

(1.6)

Ziua GPS (GPS-DAY): [1365]

Secunda saptamanii GPS: [0604800]s

- Ziua n SI este definit ca avnd 86400 de secunde SI, iar secolul

Julian are 36525 de zile.

Tip ceas

Timp n care
pierde o
secund

Frecvena de
oscilaie
[GHz]

Stabilitatea /zi

0.005

10-9

30 ani

Rubidium

6 834 682 613

10-12

30 000 ani

UTC Timp Universal Coordonat (Universal Time

[f/f]

Coordinated)

| UT1 - UTC | < 0.9s.

(Prin grija IERS - International Earth

Rotation Service)

Oscilator cu
cuar

dUT1 = UT1 UTC

(1.4)

Cesium

9 192 631 770

10-13

300 000 ani

dAT = TAI UTC

(1.5)

Hidrogen maser

1 420 405 751

10-15

30 000 000 ani

Exemple: UTC(USNO), UTC(RUS), UTC(AUS)

Geodezie Spatiala

Tab.

~ curs ~

Tipuri de oscilatoare
T.Rus 2010/2011

19

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./3

Timp Dinamic Terestru (TDT)
32.184 s

0s

Timp Atomic (TAI)

19s
6.01.1980

Timp GPS (GPST)

UT1
leap second
15s

UTC
(Glonass)

UTC(2008)

Fig.

Legatura intre diverse sisteme de timp

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

20

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./3

Istoricul variatiei leap seconds
UTC Date

UTC Time

UTCTAI dupa modificare

UTC Date

UTC Time

UTCTAI dupa modificare

1972-06-30

23:59:60

-11 seconds

1992-06-30

23:59:60

-27 seconds

1972-12-31

23:59:60

-12 seconds

1993-06-30

23:59:60

-28 seconds

1973-12-31

23:59:60

-13 seconds

1994-06-30

23:59:60

-29 seconds

1974-12-31

23:59:60

-14 seconds

1995-12-31

23:59:60

-30 seconds

1975-12-31

23:59:60

-15 seconds

1997-06-30

23:59:60

-31 seconds

1976-12-31

23:59:60

-16 seconds

1998-12-31

23:59:60

-32 seconds

1977-12-31

23:59:60

-17 seconds

2005-12-31

23:59:60

-33 seconds

1978-12-31

23:59:60

-18 seconds

2008-12-31

23:59:60

-34 seconds

1979-12-31

23:59:60

-19 seconds

??????

23:59:60

-35 seconds

1981-06-30

23:59:60

-20 seconds

1982-06-30

23:59:60

-21 seconds

1983-06-30

23:59:60

-22 seconds

1985-06-30

23:59:60

-23 seconds

1987-12-31

23:59:60

-24 seconds

1989-12-31

23:59:60

-25 seconds

1990-12-31

23:59:60

-26 seconds

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

21

1. Sisteme de timp utilizate in G.S./4

1.4 Calendarul. Epoci standard. Legtura ntre epocile standard.
1.4.1 Calendarul Julian
a)
b)

Data iulian (JD) - reprezint numrul de zile solare medii trecute de la epoca 1.5 Ianuarie 4713 I.C.
Un secol iulian are 36 525 zile iuliene;
Data iulian modificat (MJD) - este data iulian din care s-a sczut un numr de zile:
MJD = JD - 2.400.000,5 zile
(1.7)
MJD s-a adoptat deoarece numrul cifrelor cu care se lucreaz este mai mic, iar MJD ncepe la miezul nopii (civile) n loc de prnz.

1.4.2 Calendarul Gregorian (civil) - este calendarul utilizat azi pe plan mondial i ncepe la anul 4713 dup calendarul
iulian.
Pentru diversele nevoi ale unor tiine (Astronomie, Geodezie .a.) s-au definit epocile standard, care constituie
referine de timp pentru calculul anumitor parametri. Un interes deosebit n Geodezia cu Satelii l reprezint
epoca standard actual i epoca standard GPS.

Data civil

Data Iulian

Epoca standard

Domeniu de aplicatie

6.0 Ianuarie 1980

2 444 244.5

Epoca standard GPS

Geodezia cu Sateliti

1.5 Ianuarie 2000

2 451 545.0

Epoca standard actuala

Astronomie
(1.8)

Diferena ntre cele dou epoci standard exprimat n fraciuni de secol iulian va fi: T =

Geodezie Spatiala

~ curs ~

2444244.5 2451545.0
= 0.19987679 67
36525

T.Rus 2010/2011

22

Aplicatie

Conversii intre principalele sisteme de timp utilizate in Geodezia spatiala

1.5 Relaii de conversie a datei

a. Conversia datei civile n dat Julian:

JD = INT [365.25 y] + INT[30.6001(m+1)] + D +

+ UT/24 + 1.720.981,5
(1.9)
unde
INT - partea ntreag;
JD - data Julian;
y = Y-1 i m = M+12 dac M<=2;
y = Y i m = M
dac M>2;
iar
Y - anul ; M - luna din an; D - ziua, UT-ora
din zi exprimat ca numr real
(Ex. 23.07.1995 ora 15:30: D=23, M=7, Y=1995,
UT=15.3)
b. Conversia datei Juliene n dat civil:
Se realizeaz n dou etape:
b.1. Calculul elementelor auxiliare
a = INT[JD+0.5];
b = a + 1537;
c = INT[(b-122.1)/365.25];
(1.10)
d = INT[365.25 c];
e = INT[(b-d)/30.6001].

Relatiile de mai jos au fost determinate [Montenbruck, 1984]

pentru intervalul martie 1900 - februarie 2100.

Geodezie Spatiala

b.2 Calculul datei civile

ziua: D = b-d-INT[30.6001e] + FRAC[JD+0.5];
luna: M = e-1-12INT[e/14]
(1.11)
anul: Y = c-4715-INT[(7+M)/10]
unde FRAC - partea fracionar a unui numr;
Se poate calcula i ziua din sptmn (N) pe baza
relaiei:
N = modulo{INT[JD+0.5], 7}
(1.12)
unde
N=0 <> Luni N=6 <> Duminica
Calculul sptmnii GPS (GPS WEEK):
GPS WEEK = INT[JD-2 444 244,5)/7]
Secunda saptamanii GPS:
GPST = N*24*3600 + h*3600 + m*60 + s
unde h-ora; m-minutul; s-secunda

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

(1.13)
(1.14)
23

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Terminologia actuala: Coordinate reference system (lb.engl.) Sistem de referinta si coordonate

2.1 Sisteme de referin ineriale i sisteme de referin neineriale

2.1.1 Sistemele de referin ineriale
- originea: baricentru;
- sunt in repaos in raport cu Soarele;
- se supun mecanicii newtoniene;
- descrierea miscarii satel. cu orbite inalte.

2.1.2 Sistemele de referin neineriale

- originea: geocentru;
- sunt in repaos in raport cu Pamantul;
- se supun mecanicii relativiste;
- descrierea miscarii satel. cu orbite joase.

2.2 Descrierea micrilor axei de rotaie a Pmntului

a.

In sisteme de ref. inertiale (CCRS)

b.

Precesia; perioada (Chandler): ~430 zile

Nutatia; perioada: ~ 1 zi;
CEP - Celestial Ephemeris Pole
Pol Instantaneu Conventional;
- Pozitia sa se det. prin aplicarea (RP, RN).

Geodezie Spatiala

In sisteme de ref. neinertiale (CTRS)

CTP(CIO) - Conventional Terrestrial Pole
Pol Terestru Conventional (Mediu);

Pozitia sa se det. prin aplicarea (RS, RM);

Legatura intre CEP si CTP este data de
coordonatele (xp,yp) ale CEP in raport cu CTP
~ curs ~

T.Rus 2010/2011

24

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

(CEPCTP)
ZCCRS ZCTRS

~ 6m

P
~ 6m

Greenwich

Ecliptica

~
0.5m

Geocentru

Ecuator

Geocentru

Fig.2.1 Precesia

Fig.2.2 Nutatia
Geodezie Spatiala

XCCRS

XCTRS

Fig.2.3 Legatura intre CCRS si CTRS

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

25

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

2.3.3 Transf. coord. din sistem CCRS in CTRS
XCTRS = RM RSRNRPXCCRS
RM - matricea de rotaie datorat micrii Polului;
RS - matricea de rotaie datorat timpului sideral
(axele X ale celor dou sisteme);
RN - matricea de rotaie datorat nutaiei;
RP - matricea de rotatie datorat precesiei.
cos 0 sin 0
RS = sin 0 cos 0

0
0
1

0
M
R = R2(-xP)R1(-yP) =

xP

1
yP

ZT

Meridianul ceresc
al punctului vernal

Meridian
Greenwich

Ecuator
terestru
Geocentru
convenional

0
0
1
0

ZI

YI

XT
XI
Ecuator
ceresc
adevrat

xP

yP
1

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

26

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

2.3 Sisteme de referin n Geodezia cu Satelii
2.3.1 Sistemul de referin cvasi-inerial

convenional - CCRS (Conventional

Celestial Reference System)

2.3.2 Sistemul de referin terestru

Conventional - CTRS ( Conventional
Terrestrial Reference System)

Originea: geocentru (G);

Axa Z: axa de rot.a Pamantului la epoca
J2000.0
Axa X:direcia spre punctul vernal .

Originea: geocentru (G);

Axa Z: axa de rot.medie a Pamantului data de
CTP (CIO)
Axa X: intersectia plan merid. Greenwich cu
Ecuatorul terestru.

Exemplu: ICRF sau IERS CRF (Intern. Earth

Rotation Service Celestial Reference Frame)

Exemplu: Realizari ale CTRS sunt denumite

CTRF (CTR Frame) realizate pe baza unui
set de puncte de referinta de la sol determinate
prin obs. SLR (Satellite Laser Ranging), VLBI
(Very Long Baseline Interferometry), GNSS;
Exemple de CTRF: WGS84, ITRF, ETRS

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

27

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

CTP

Sistemul WGS84 (World Geodetic System-1984)

Este un sistem de referin de tip CTRF definit pe
baza a peste 1500 de puncte de referin a cror
precizie relativ a fost de ordinul a circa 1-2 m, in
prezent fiind de cativa cm. Acest sistem de referin
geocentric are asociat un elipsoid echipotenial
definit de 4 parametri.
Meridianul

Geocentru

origine -BIH

Elementele definitorii ale elipsoidului WGS-1984

Parametru
Semiaxa mare
Coef.armonic zonal normalizat de ord.2
Viteza unghiular de rotaie a Pmntului
const. gravitaional geocentric
(inclusiv atmosfera)
Geodezie Spatiala

Valoare
a = 6378137.000 m
C2,0 = -484.1668510-6
P = 729211510-11 rad/s
K= GM = 3986005108 m3s-2
~ curs ~

T.Rus 2010/2011

28

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./5

Sistemul ITRF (IERS sau International Terrestrial Reference Frame)
Este un sistem de referin neinerial definit pe baza a peste 180 de puncte de referin n a
cror pozitie se ine cont i de micarea plcilor tectonice.
ITRF este referit la o epoc YY (De exemplu: ITRF-89, ITRF-92, ITRF-94, ITRF-96,
ITRF-97, ITRF-2000, ITRF2005).
Precizia de determinare a acestor puncte este de civa centimetri. Ca metode de determinare
se folosesc observaii de tip SLR, VLBI si GPS. Pe baza realizrilor succesive la diferite epoci
ale acestui sistem de referin sunt determinate cu precizie ridicat i vitezele de deplasare.
Transformarea coordonatelor ntre sistemul WGS-84 i sistemele ITRF-YY se face n
general pe baza unei transformri conforme de 7 parametri (3 translaii, 3 rotaii i un factor
de scar). Cei 7 parametri de transformare sunt publicai la fiecare realizare a unui nou sistem
ITRF-YY de ctre servicii specializate cum este IGS (International GPS Service for
Geodynamics).

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

29

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Sistemul ITRF (IERS sau International Terrestrial Reference Frame)

ITRF: coordonate si
viteze determinate pe
baza observatiilor:
-VLBI;

Statia GNSS Bucu

integrata in reteaua IGS
(igscb.jpl.nasa.gov)

- SLR;
- GNSS;
- DORIS
(www.iers.org)

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

30

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Exemplu de puncte (statii GNSS) cu coordonate/viteze in sistem ITRF

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

31

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S./6

Sistemul ETRS89 ( European Terrestrial Reference System 1989)
Este un sistem de referin neinerial definit pe baza unui set de puncte dispuse in Europa (in
special statii GNSS permanente).
Se presupune ca placa tectonica europeana este rigida si stabila, intre punctele situate pe ea
neexistand miscari relative;
Nu intereseaza in mod direct miscarea (micro)placilor tectonice din aceasta zona;
Coordonatele punctelor in sistem ETRS89 (ETRF) se determina la epoca 1989.0;
Coordonatele punctelor de referinta se determina in sistem ETRS89 pe baza coordonatelor
cunoscute in sistem ITRF-YY; Acestor coordonate li se aplica o transformare in ETRF-YY si
apoi in ETRF-2000(2005) de unde sunt aduse in sistem ETRF89.
Precizia relativa de determinare a acestor puncte este de ordinul mm-cm. Ca metode de
determinare se folosesc in principal observaii de tip GNSS (GPS, GPS+GLONASS).
Din Romania sunt incluse oficial in reteaua de puncte cu coordonate ETRS89 = reteaua EUREF
(European Reference Frame), un numar de 12 puncte (7 borne + 5 statii GNSS permanente:
BACA, BAIA, BUCU, COST, DEVA)
Intre sistemul WGS84 actual i sistemul ETRS89 exista o diferenta a coordonatelor de cca. 10cm, cu
conditia ca pozitia in sistem WGS84 sa fie determinata relativ la reteaua globala de puncte cu coordonate in
Geodezie Spatiala
~ curs ~
T.Rus 2010/2011
32
WGS84.

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Statia GNSS Bucu

integrata in reteaua EPN
(EUREF Perm. Network)
Alte statii din Romania:
BACA, BAIA, COST, DEVA
www.epncb.oma.be
Nu apar in fig. si cele 7
borne din Romania integrate
in EUREF.

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

33

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Sistemul Romanesc de Determinare a Pozitiei (ROMPOS) 60 statii GNSS (2010)
sta la baza noii Retele Geodezice Nationale Spatiale ; include cele 5 statii GNSS EUREF (din care una IGS)

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

34

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Exemplu de puncte (statii GNSS) cu coordonate si viteze in
sistem ETRF2000

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

35

2. Sisteme de referinta utilizate in G.S.

Exemplu de puncte (statii GNSS) cu coordonate in sistem ETRS89
(si viteze in ETRF00)

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

36

Aplicatie

Transformarea coordonatelor satelitare din sistem CCRS in sistem CTRS

EXEMPLU DE CALCUL
Se cunosc coordonatele satelitului NAVSTAR-GPS libere de efectele de precesie i nuatie (matricile RP i RN
deja aplicate), cu nr. de catalog PRN#23, n sistem CCRS:
X = 15 023,340903 km;
Y = 16 611,292631 km;
Z = 14 827,561478 km;
valabile pentru data civil (gregorian) de (1+N) ianuarie 1999 , ora GPST(34400s) 12:00:00 i coordonatele polului (pe
baza buletin IERS):
xP = -0.07038;
yP = 0.51875;
Se cunoate (din buletin IERS) c dUT1 = +0.699792s , d=-0.03664, d=-0.00842 pentru momentul respectiv i
diferena GPS-UTC de 13s (leap seconds).
Se cere s se transforme coordonatele satelitului din sistem CCRS n sistem CTRS innd cont de influena
nutaiei n determinarea GAST (o ) sau neglijnd acest efect.
Rezolvare
- Calculul timpului UT1 (Timp Universal al meridianului Greenwich):
UTC = GPST - 15s
UT1 = UTC + dUT1
Calculul TU - fraciuni de secol Julian fa de epoca standard J2000.0 (fa de 1.01.2000 ora 12:00, JD = 2 451 545.0);
- Calculul o = GMST (Timp Sideral Mediu Greenwich, notat uneori i m):
o = 18h41m50s.54841 + 8640184s.812866TU + 0s.093104T2U - 6s.2 x 10-6T3U
(24110.54841s)
- Calculul o = GAST (Timp Sideral Aparent Greenwich):
o = 1.0027379093 UT1 + o + {dcosd}
(efect de nutaie -> neglijabil?)

- Calculul matricii de rotaie corespunztoare o: R = R3(o)

- Calculul matricii de rotaie datorate micrii Polului: RM
- Calculul coordonatelor satelitului n sistem CTRS:
S

Obs.: In general efectul matricii RM este neglijabil (micarea Polului).

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

37

Aplicatie

Transformarea coordonatelor satelitare din sistem CCRS in sistem CTRS

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

38

BULLETIN B
Date

INTERNATIONAL EARTH ROTATION SERVICE

EARTH ROTATION PARAMETERS
EOP (IERS) C 04

MJD

UT1-UTC
s

"

"

0.052707
0.051793
0.050972
0.050176
0.049610
0.049501
0.049572
0.049511
0.049508
0.049576
0.049266
0.048765
0.048540
0.048675
0.049214
0.049946
0.050405
0.050632
0.050720
0.050504
0.050242
0.050167
0.050240
0.050307
0.050196
0.050117
0.050312
0.050698
0.051147
0.051491
0.051610

0.383354
0.383017
0.382761
0.382445
0.382082
0.381782
0.381662
0.381596
0.381314
0.381168
0.381051
0.380709
0.380364
0.380019
0.379775
0.379689
0.379966
0.380422
0.380745
0.380977
0.381209
0.381257
0.380722
0.380238
0.380349
0.380577
0.380709
0.380983
0.381350
0.381695
0.382303

LOD

dPsi
s

"

dEpsilon
"

(0h UTC)
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006

JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN
JAN

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

53736
53737
53738
53739
53740
53741
53742
53743
53744
53745
53746
53747
53748
53749
53750
53751
53752
53753
53754
53755
53756
53757
53758
53759
53760
53761
53762
53763
53764
53765
53766

Geodezie Spatiala

0.3388335
0.3385970
0.3381131
0.3373981
0.3365208
0.3355771
0.3346790
0.3339509
0.3334759
0.3332745
0.3333100
0.3335060
0.3337682
0.3340070
0.3341090
0.3340924
0.3339539
0.3336360
0.3331032
0.3325312
0.3318627
0.3311786
0.3305387
0.3299798
0.3295080
0.3291019
0.3287102
0.3282785
0.3277254
0.3268961
0.3257305

~ curs ~

0.0001206
0.0003536
0.0006082
0.0008169
0.0009362
0.0009436
0.0008278
0.0006064
0.0003342
0.0000725
-0.0001298
-0.0002441
-0.0002642
-0.0001815
-0.0000490
0.0000763
0.0002317
0.0004325
0.0005620
0.0006310
0.0006872
0.0006720
0.0006067
0.0005171
0.0004319
0.0003817
0.0003873
0.0004684
0.0006767
0.0009995
0.0013278

-0.056430-0.001940
-0.056209-0.001839
-0.056096-0.001710
-0.056117-0.001584
-0.056249-0.001499
-0.056483-0.001404
-0.056756-0.001308
-0.056988-0.001252
-0.057119-0.001271
-0.057122-0.001379
-0.057005-0.001577
-0.056806-0.001804
-0.056570-0.001997
-0.056327-0.002113
-0.056049-0.002111
-0.055832-0.001990
-0.055607-0.001779
-0.055423-0.001550
-0.055292-0.001371
-0.055255-0.001296
-0.055352-0.001365
-0.055591-0.001558
-0.055941-0.001814
-0.056327-0.002065
-0.056654-0.002257
-0.056826-0.002364
-0.056795-0.002391
-0.056567-0.002359
-0.056237-0.002299
-0.055970-0.002232
-0.055882-0.002181

T.Rus 2010/2011

39

2009
(0 h UTC)
JUL
1
JUL
2
JUL
3
JUL
4
JUL
5
JUL
6
JUL
7
JUL
8
JUL
9
JUL 10
JUL 11
JUL 12
JUL 13
JUL 14
JUL 15
JUL 16
JUL 17
JUL 18
JUL 19
JUL 20
JUL 21
JUL 22
JUL 23
JUL 24
JUL 25
JUL 26
JUL 27
JUL 28
JUL 29

MJD
55013
55014
55015
55016
55017
55018
55019
55020
55021
55022
55023
55024
55025
55026
55027
55028
55029
55030
55031
55032
55033
55034
55035
55036
55037
55038
55039
55040
55041

x
"
0.12995
0.13367
0.13709
0.14053
0.14400
0.14721
0.15019
0.15330
0.15661
0.15998
0.16335
0.16689
0.17078
0.17482
0.17866
0.18215
0.18543
0.18858
0.19192
0.19537
0.19848
0.20169
0.20492
0.20800
0.21149
0.21495
0.21804
0.22120
0.22450

y
"
0.53402
0.53312
0.53233
0.53137
0.53036
0.52941
0.52831
0.52692
0.52547
0.52387
0.52215
0.52080
0.51963
0.51858
0.51756
0.51616
0.51432
0.51229
0.51036
0.50869
0.50711
0.50566
0.50464
0.50365
0.50232
0.50094
0.49946
0.49765
0.49559

Geodezie Spatiala

UT1-UTC
s
0.232961
0.232709
0.232616
0.232661
0.232795
0.232950
0.233070
0.233091
0.232978
0.232704
0.232282
0.231732
0.231102
0.230452
0.229844
0.229351
0.229021
0.228870
0.228867
0.228912
0.228875
0.228630
0.228119
0.227355
0.226442
0.225524
0.224734
0.224163
0.223842

UT1-UT1R
ms
-1.799
-1.752
-1.501
-1.090
-0.579
-0.036
0.469
0.875
1.137
1.237
1.176
0.982
0.699
0.387
0.112
-0.059
-0.075
0.082
0.375
0.709
0.957
0.995
0.759
0.270
-0.370
-1.016
-1.533
-1.830
-1.877

~ curs ~

LOD
ms
0.227
0.023
-0.156
-0.289
-0.362
-0.366
-0.306
-0.192
-0.046
0.109
0.248
0.352
0.403
0.391
0.310
0.168
-0.013
-0.185
-0.290
-0.277
-0.129
0.122
0.398
0.610
0.692
0.624
0.440
0.195
-0.054

dPsi dEpsilon
0.001" 0.001"
-65.3
-8.7
-65.2
-8.8
-65.3
-9.0
-65.5
-9.0
-65.8
-9.2
-66.1
-9.3
-66.1
-9.3
-66.1
-9.0
-66.1
-8.7
-66.2
-8.5
-66.5
-8.5
-66.7
-8.6
-66.7
-8.7
-66.8
-8.8
-67.1
-9.0
-67.5
-9.2
-68.0
-9.2
-68.4
-9.0
-68.5
-8.9
-68.3
-8.9
-68.0
-8.9
-67.8
-8.8
-67.9
-8.7
-68.1
-8.8
-68.3
-8.9
-68.7
-8.8
-69.3
-8.6
-69.9
-8.4
-70.2
-8.5

T.Rus 2010/2011

40

http://www.geodezie.utcb.to (Facultatea de Geodezie)

http://www.iers.org

Geodezie Spatiala

~ curs ~

T.Rus 2010/2011

41