Sunteți pe pagina 1din 25

Introducere

Iaurtul i are originea n Asia sau n Europa de est i a aprut ca rspuns la nevoia de a conserva
laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului. Astfel a nceput aventura descoperirii nenumratelor
avantaje nutritionale i medicale pe care le deine. Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un
coninut ridicat de calciu, de aceea ar trebui consumat in fiecare zi. Este recomandat tuturor
persoanelor, n special celor la care osteoporoza ncepe s i fac simit prezena.
Iaurtul este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui. Orice fel de lapte poate fi
folosit pentru a produce iaurt, dar in ziua de azi, laptele de vaca este cel mai des folosit. Iaurtul
are o textura ca un gel si un gust putin acrisor din cauza fermentarii zaharului din lapte (lactoza)
in acid lactic.
Este gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata. Se pare ca a
luat nastere dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la
caldura. Este posibil ca denumirea de iaurt sa derive din cuvantul de origine turca yogur. Despre
nasterea iaurtului nu se stie nimic sigur.
Grecii i romanii aminteau deja n scrierile lor despre iaurt. La fel i analele de la curtea lui
Francisc I al Franei. n India era un aliment cu mare succes.i totu i cel care a adus faima iaurtului
este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a studiat iaurtul
in condiii de laborator. A fost primul care a izolat Lactobacillus bulgaricus, una dintre bacteriile
responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus Mecinicov un premiu
Nobel.
Japonezii au lansat primele iaurturi cu bifidobacterii, n 1977 (Morinaga) i 1978 (Yakult).
Bifidobacteriile sunt unele dintre cele mai importante bacterii probiotice. Bifidobacteriile reprezint
aproximativ 80% din flora intestinal a sugarilor alimentai la sn. La vrsta adult, numrul
bifidobacteriilor scade, aadar este recomandat s favorizm funcionarea florei intestinale prin aportul
zilnic de alimente probiotice.
n orice diet, iaurtul este un aliment perfect ca urmare a coninutului de calciu i
proteine. Un pahar de 150 de grame de iaurt are n medie 100 de calorii, 180 de miligrame de calciu
(asigurnd 20% din necesarul zilnic) i 5 grame de proteine (asigurnd 10% din necesarul zilnic).

1. Prezentarea produsului
1.1 Condiii de preparare
Pentru a fi un probiotic de calitate, iaurtul trebuie sa conin intre 100 de milioane i 1 miliard
de bacterii vii pe mililitru, deoarece aciditatea stomacului este o barier foarte eficient, distrugnd o
mare parte dintre ele: este nevoie de foarte multe pentru a fi siguri ca ajung cteva i n colon. Aadar,
un iaurt care are termen de valabilitate foarte lung (sptmni sau chiar luni) a fost prelucrat termic,
distrugndu-i-se tocmai aceste colonii bacteriene att de sntoase.
Pentru ca laptele s se acidifieze i s se transforme n iaurt, ciobanul i pune "maia" - un pic din
iaurtul rmas din ziua precedenta care conine bacteriile necesare fermentrii (streptococus
thermophilus i lactobacillus bulgaricus). Pentru a fi de calitate i a exercita efectele benefice descrise,
iaurtul mai are nevoie de nc doua tipuri de bacterii: bifido bacteria i lactobacilus casei, iar n circa 24
de ore, iaurtul este gata.
Iaurtul se prepar din lapte de vac, de oaie, de capr sau de bivoli, pasteurizat sau fiert i
nsmnat cu culturi selecionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum i
Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie i laptele de vac se folosesc n amestec cu maximum
30% lapte de bivoli.
nti de toate, dei obinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obinuit.
Numai n prezena unor fermeni specifici laptele devine iaurt. Iar toate calitile lui provin de aici, fr
excepie. Chiar i aroma specific iaurtului i gustul su sunt datorate n mod exclusiv aciunii acestor
fermeni.Att de importani sunt acetia nct standardele internaionale condiioneaz denumirea de
iaurt de prezena n iaurt, dup fabricare i pn la expirarea termenului de valabilitate, a culturilor
active de fermeni specifici ntr-o proporie de 10 milioane la un gram de iaurt.Fermenii sunt de fapt
bacterii lactice care, n procesul lor de metabolism, acioneaz asupra laptelui transformndu-l ntr-un
aliment mai sntos i mai hrnitor.
Iaurtul are un aport considerabil de calciu uor asimilabil, iar ct de important este calciul
pentru sntate probabil nici nu mai trebuie spus. tim c ntrete sistemul osos i previne
osteoporoza.
De la iaurt ns nu se primete numai calciu, chiar dac acesta este filonul principal.
Magneziul, fosforul, precum i foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt prezente
ntr-o proporie foarte mare n iaurt i sunt de asemenea rezultate n urma aciunii fermenilor. Iat
aadar cum fermenii vii fac din iaurt o surs de elemente nutritive i benefice sntii organismului. n
plus, persoanele care manifest intoleran la lactoz pot consuma iaurt fr probleme, fermenii
transformnd lactoza n acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim astfel caliti fiziologice ale
iaurtului care l fac cu att mai valoros cu ct este i un aliment gustos i foarte hrnitor.

1.2 Coninutul iaurtului


Cu sau fr fructe, dietetic sau nu, iaurtul rmne unul dintre produsele alimentare eseniale
pentru sntatea noastr. El conine vitaminele din grupa B-urilor, indispensabile bunei funcionri a
sistemului nervos i refacerii esuturilor mbtrnite sau afectate de boal, vitamina PP, care ajut la
cretere, vitamina A, cea care confer pielii strlucire i suplee, precum i numeroase minerale (calciu,
potasiu, sodiu, zinc etc.).
Este un aliat important pentru siluet, fiind srac n calorii, dar bogat n elemente nutritive.
Iaurtul obinuit conine doar 49 de calorii la 100 gr, cel degresat 38 de calorii, n timp ce iaurtul produs
din lapte integral, considerat cel mai caloric, are doar 64 de calorii la 100 gr. Aadar, se poate mnca
iaurt, chiar dac se ine un regim de slbire. In acest caz se recomand alegerea unui iaurt simplu sau
degresat evitndu-se cele cu fructe (acestea au circa 85 de calorii la 100 gr).
Iaurtul poate fi consumat i de persoanele care nu tolereaz laptele. O cutiu de 100 gr iaurt
conine ntre 170 i 210 mg de calciu, deci asigur 1/3 din necesarul zilnic de calciu al unui copil de 1-3
ani i 1/5 din necesarul unui adult.

1.3 Beneficiile nutriionale ale iaurtului


Unele persoane prefer iaurturile degresate, altele pe cele grase, din lapte integral. Despre
acestea, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi afirm c sunt la fel de sntoase, ins persoanele care au
activitate fizica intens i un consum energetic ridicat ar fi bine s consume iaurturi nedegresate. Pentru
un plus de sntate, in salatele de legume este bine sa adugm iaurt natural in loc de maionez. "Nu
recomand ins iaurturile indulcite, fie cu zaharoz, fie cu glucoz sau cu edulcorani. Acestea nu pot fi
denumite iaurturi. Conform definiiei, un iaurt natural nu trebuie s conin zaharuri adugate",
continu prof. dr. Mencinicopschi.
Nutriionitii recomand spre consum iaurturile naturale, in care nu s-au adugat buci de
fructe sau arome. Fructele folosite in aceste produse sunt conservate sau uscate inainte de utilizare, iar
aromele pot fi i artificiale. Putem ins consum iaurt natural in care s adugm buci de fructe
proaspete. De beneficiile iaurtului ne putem bucura si daca-l consumm cu cereale integrale, cu fulgi de
grau sau de ovz natural. Dac ins cerealele sunt acoperite cu ciocolat, cu caramel, mai conin i
zahr sau colorani, fructe uscate sau conservate, atunci proprietile acestui produs se pierd.
Beneficiile nutriionale ale iaurtului:
-bogat n proteine
-surs de calciu (are de cel puin 2 ori mai mult calciu decat o can cu lapte degresat)
-combate osteoporoza. O femeie din dou i un brbat din opt vor dezvolta candva osteoporoz
(pierderea rezistenei substanei osoase - oasele devin mult mai fragile i se vor fractura la traumatisme
minore). Cantitatea mare de calciu ajut la meninerea rezistenei sistemului osos.
5

-conine potasiu la fel de mult ca i bananele. Potasiul este o substan minerala vital, care ajut la
normalizarea btilor inimii, trimite oxigen la creier i menine constant cantitatea de ap din corp.
Cand suntem stresai, metabolismul se accelereaz i nivelul de potasiu scade.
-o surs excelent de vitamina B
-ajut la digestia lactozei, (carbohidratul pe care-l gsim in orice produs lactic) prin intensificarea
produciei de enzime lactice
-activeaz stilul de via, susine funcionarea normal a sistemului muscular
-un bun remediu impotriva diareei
-reduce riscul apariiei cancerului. Probioticele protejeaz impotriva anumitor forme de cancer, cu
precdere cancerul de colon.
-intrete sistemul imunitar. Ne imbolnvim mai rar. Iaurtul cu bacterii active stimuleaz sistemul
imunitar, fapt evideniat prin inregistrarea creterii susinute a anumitor citokine ("hormonii" sistemului
imunitar).
-mai puine candidoze vaginale. Consumarea regulat a iaurturilor care conin lactobacillus acidoplilus
scade colonizarea vaginului cu ciuperci.
-ajut in hipertensiunea arterial. Fiecare pahar de iaurt asigur cantiti importante de calciu, potasiu si
magneziu - minerale necesare unui bun control al tensiunii arteriale.
-surs important de proteine are de cel puin 2 ori mai mult calciu decat o can cu lapte degresat
Aproape 20% din necesarul zilnic de proteine este adus de 250 ml de iaurt. Pe vreme torida, ingheata
poate fi uor inlocuit cu iaurt cu fructe ingheate(este la fel de delicios, ins mult mai sntos).
-cur organismul de toxine
-reduce colesterolul
-poate fi consumat i de persoanele cu intoleran la lactate. Persoanelor cu intoleran la lactate le
lipsete de pe suprafaa mucoasei intestinale o enzima (lactaza) care are rolul de a "sparge" moleculele
de lactoza in zaharuri mai mici spre a fi absorbit. Nedigerat lactoza ajunge in intestinul gros i acolo
in contact cu bacteriile provoac crampe, diaree, balonri etc.

1.4 Iaurtul O categorie activ la raft


Potrivit datelor de retail audit, n acest moment peste trei sferturi din vanzarile de iaurturi se
realizeaza prin retailul modern, unde consumatorul cauta diversitate si promotii. De altfel, pe langa
competitia acerba si o putere de cumparare n continuare mica, presiunile retailerilor internationali au
jucat si ele un rol important in mentinerea activitatilor promotionale la un nivel foarte ridicat. Categoria
iaurturilor este una foarte competitiva, iar n 2012, ca si in anii precedeti, promotiile au avut o
importanta ridicata. Din punctul nostru de vedere insa nu putem vorbi despre anumite mecanisme mai
eficiente ca altele, ci mai degraba despre un mix de tipuri de promotii. Asta daca vrei sa generezi
vanzari fara sa afectezi valorile brandului.
O afirmatie perfecta in teorie, dar in realitate lucrurile stau diferit, observandu-se o
suprautilizare a unor tipuri de promotii. Piata a fost impinsa incet spre promotii de tipul x+1 gratis.
Este evident ca se cauta gratuitatile atat de catre retaileri, cat si de catre consumatori. Din pacate,
volumele totale ale pietei nu au avut cresteri semnificative care sa acopere aceste investitii si nici nu au
6

crescut loialitatea fata de marci. Mai degraba marcile au facut schimb de cumparatori in functie de
promotiile derulate la raft in momentul achizitiei.
Cu un portofoliu considerabil mai mare de produse, categoria iaurturilor marca proprie isi face
incet, incet loc la raft, vizibilitatea ei fiind totusi mai mica, asta si datorita oferei bogate a marcilor
consacrate. Majoritatea comerciantilor au pariat pe iaurturile naturale, insa o oportunitate interesanta
exploatata deja de anumite lanturi (Auchan, Metro Cash&Carry, Carrefour, Lidl si Penny Romania)
este si cea a iaurturilor dietetice. Acestea din urma detin o cota de piata la raft cuprinsa intre 11,3%
(Penny) si 0,3% (Carrefour), iar ambalajul cel mai des intalnit la raft este paharul de 400 de grame.
Revenind la iaurturile naturale, discounterii au alocat acestei categorii intre 4 si 9 fete de raft, in timp ce
in hipermarketuri situatia este destul de diferita de la un operator la altul, ceea ce se traduce printr-o
plaja foarte larga: de la 3 la 12 fete la raft. Tot in segmentul hipermarket, cota de piata la raft a
iaurturilor naturale brand propiu se situeaza intre 0,3% si 50%.

1.5

Iaurtul Danone

S.C. Danone Producie i Distribuie Produse Alimentare S.R.L. este o companie privat, o
societate comercial cu rspundere limitat ce funcioneaz n Romnia ca persoana juridica din anul
1996. Activitile principale ale S.C. Danone Productie si Distributie Produse Alimentare S.R.L. sunt:
producie produse lactate, depozitare, comer cu produse alimentare
.
Grupul Danone, prezent n 150 de ri, este lider mondial pe piaa produselor
lactate
proaspete(Danone) i numrul 2 mondial n domeniul apei mbuteliate(Evian) i al alimentelor pentru
nutriiainfantil (Bledina, Milupa) i clinic (Numico).n1996 Grupul Danone deschise Danone
Romnia cu sediul n strada Soldat NicolaeCaneanumrul 140-160, sector 2, Bucureti, prin
achiziionarea activelor unei foste fabrici de lactate. n anul 2007 Danone Romnia a nregistrat o cifr
de afaceri de 367milionane RON, avnd unnumr de 667 de angajai.
Pentru obtinerea unui iaurt de calitate, Danone se ingrijeste de fiecare dintre
etapele procesului de productie. Acest proces incepe cu colectarea laptelui, Danone colaborand cu peste
100 de ferme din intreaga tara. La nivel de ferma, igiena este esentiala. Vacutele sunt mulse doar in
spatii special amenajate, niciodata in grajd. Laptele se pastreaza la 4grade C, in tancuri de inox, pana la
incarcarea in cisterna Danone. Inainte de fiecare incarcare, se face un set de analize, pentru a verifica
daca laptele corespunde standardelor de calitate. Dupa incarcare, cisterna este sigilata, sigiliul nefiind
rupt decat in fabrica Danone. Igiena reprezinta o prioritate si in procesul de fabricatie. Toate persoanele
care intra infabrica au un echipament special. Laptele este pasteurizat pentru a fi purificat.
Apoi, produsul trece prin circuite inchise pana in momentul ambalarii, fara a lua contact cumana omulu
i sau cu aerul. In zona de ambalare, pentru a se evita contaminarea produsului, aerul este purificat. In fa
brica, spalarea si sterilizarea echipamentelor de productie sunt controlate de calculatoare industriale,
care elimina eroarea umana.
La Danone, calitatea este continuu monitorizata. Activitatea laboratorului este permanenta,
24 de ore din 24, 7 zile din 7, aici efectuandu-se zilnic o medie de 1700 deanalize. Acest proces incepe
chiar cu analiza laptelui din cisterne, care este descarcat doar dupa ce laboratorul Danone ii confirma
calitatea. Pentru a parasi fabrica, fiecare lot deiaurturi trebuie sa fie certificat din punct de vedere
7

al calitatii de catre laborator.

Danone Activia Prezentare produs - Activia: Activ n interior i te simi bine.


n anul 1987, Danone a creat BIO cu Bifidus Actiregularis, pe baza experientei japoneze si
propriilor sale cercetari. Activia a fost lansata in Franta, in anul 1987 cu denumirea de BIO. De atunci,
Activia a ajuns sa fie vanduta in peste 70 de tari.

1.5.1 Ce este Bifidus Actiregularis?


Bifidus Actiregularis (Bifidobacterium lactis DN 173010- numele sau stiintific) din Activia este
o
tulpina
bacteriana
selectata
de
catre
Centrul
International
de
Cercetari
Daniel Carasso al Grupului DANONE si utilizata exclusiv de Danone.
Bifidu
sActiregularis este rezistent la trecerea prin bariera acida din stomac si este capabil sa ajunga in
cantitati suficiente in intestin, pentru a contribui la mentinerea echilibrului florei intestinale, importanta
pentru sanatatea noastra.
Bifidobacteriile sunt cea mai bine cunoscuta si studiata specie de
bacterii probiotice,fiind
microorganisme care populeaza tubul nostru digestiv foarte curand dupa nastere. Ele sunt bacterii "bun
e" si necesare, dar din cauza agresiunilor mediului (aciditategastrica, alcool, medicamente, alimentatie
dezechilibrata, stress), pe parcursul anilor, capitalul nostru natural de bifidobacterii se diminueaza.
La nou-nascutul alimentat la san, 80% din flora intestinala este constituita din bifidobacterii. La varsta
adulta, numarul acestora se diminueaza, bifidobacteriile reprezentand doar 20% din flora intestinala.
De aceea, pentru a pastra echilibrul florei intestinale si a te mentine in forma, este bine sa oferi
organismului tau, in fiecare zi, o portie noua de bifidobacterii.O singura portie de Activia ofera mai
mult de 10 miliarde de bacterii probiotice BifidusActiRegularis, astfel incat destule dintre ele sa
supravietuiasca trecerii prin sistemul digestiv si sa ajunga la nivelul intestinului gros, unde este sediul
florei intestinale.
8

1.5.1Efectul Activia
In zilele noastre, se recunoaste din ce in ce mai mult influenta pe care o are alimentatia asupra starii
noastre generale. Activia de la Danone cu Bifidus ActiRegularis este un aliment sanatos, cu un gust
placut,un iaurt care te ajuta sa mentii echilibrul florei intestinale. Flora intestinala esteimportanta pentru
confortul digestiv si sanatatea organismului.Activia poate fi consumata oricand si la orice varsta, in
cadrul unei diete echilibrate si al unui stil de viata activ. Este un produs atat pentru barbatii cat si pentru
femeile preocupate de un regim de viata sanatos. Activia iti ofera peste 20 de varietati de produse,natur,
cu fructe, cu cereale, cu topping de cereale, sau de baut, pentru a fi alaturi de tine in orice loc si in
orice moment din zi.

2.Tehnologia de producere a iaurtului


2.1 Procesul tehnologic de obinere a iaurtului
Recepia cantitativ i calitativ a laptelui se face prin cantarire sau masurarea volumului.
Laptele trebuie sa fie de buna calitate. Laptele adunat de la punctele de colectare, centrele de colectare
sau unitati zootehnice de crestere a animalelor producatoare de lapte este transportat cu ajutorul
cisternelor la unitatea de prelucrare a sa in vederea obtinerii laptelui concentrat.
Aceste mijloace de transport trebuie sa asigure anumite conditii in timpul deplasarii: pastrarea
unei temperaturi scazute si evitarea baterii laptelui. In timpul verii se vor folosi si containere izoterme,
ca agent frigorific se foloseste gheata; iarna, temperatura poate fi asigurata de mediul exterior, iar
folosirea unui agent termic nu mai este necesara.Odata ajuns in unitatea de prelucrare, laptele va fi
supus unor analize pentru a determina daca calitatea laptelui corespunde normelor tehnologice in
vederea obtinerii laptelui concentrat. In acest sens, probele vor fi analizate sub trei aspecte diferite:
- examenul organoleptic: analiza culorii, gustului, mirosului si a consistentei;
- examenul fizico-chimic: determinarea aciditatii, continutului de grasime, a densitatii, a indicelui de
refractie si a altor caracteristici fizico-chimice;
- examenul microbiologic: determinarea compozitiei microflorei bacteriene.
Dupa realizare receptiei calitative se va trece la receptia cantitativa. Aceasta succesiune poate fi
realizata numai daca in timpul receptiei laptelui este racit si depozitat la o temperatura de circa 4-6 C.
Daca nu se pot realiza aceste conditii, imediat dupa primire, din masa laptelui se va lua o proba de 500
ml pentru analize, iar restul cantitatii de lapte se va masura cantitativ prin doua metode:
-masurarea gravimetrica:
- masurarea volumetrica.
Masurarea gravimetrica se realizeaza prin cantarirea cisternelor si autocisternelor. Aceasta
9

metoda este mai putin precisa dar necesita costuri mai ridicate ale dispozitivelor de cantarire.
Masurarea volumetrica se poate face manual prin masurarea nivelului cisternei tinandu-se
seama de anumite modificari ale geometriei incintei de transport si temperatura laptelui sau cu ajutorul
unor instrumente speciale numite galactometre. Acestea permit realizarea concomitenta a doua operatii:
golirea incintelor de transport a laptelui si masurarea volumului de lapte primit.
Aceasta a doua metoda este mai putin exacta datorita factorului uman si a posibilitatii de
aparitie a unor pierderi in aceasta etapa.
Filtrarea laptelui
Dupa receptia calitativa, inainte ca laptele sa intre in circuitul tehnologic de fabricare, sa face
curatirea laptelui in vederea indepartarii impuritatilor mecanice pe care le contine. O prima indepartare
a impuritatilor se face in momentul trecerii laptelui receptionat calitativ in bazinele de receptie, prin
strecurarea laptelui , folosindu-se in acest scop tifon impaturit 4-6 straturi , fixat pe o rama sau alte
materiale filtrante netesute.
Tifonul utilizat pentru strecurarea laptelui, dupa folosirea trebuie bine spalat, dezinfectat prin
fierbere si clatite cu apa clorurata, iar apoi uscat. In cazul nerespectarii acestor masuri, tifonul devine o
sursa de infectare cu microflora daunatoare, iar impuritatile pot fi spalate de lapte, partea solubila
trecand in filtrat.
Procedeul cel mai eficient pentru indepartarea impuritatilor din lapte si care se foloseste in mod
curent in industrie este curatarea centrifuga a laptelui. Efectul de curatire se asigura prin separarea
impuritatilor cu greutate specifica diferita de cea a laptelui, sub actiunea fortelor centrifuge.
Normalizarea laptelui
Fiind operatiunea prin care laptele este adus la un anumit continut de grasime. Normalizarea
laptelui poate fi efectuata prin :adaugarea de smantana proaspata in lapte ; amestecarea unui lapte ce
contine putina grasime (lapte smantanit sau eczemat) cu lapte mai bogat in grasimi. In vederea scaderii
cantitatii de grasime se poate proceda in urmatoarele feluri : extragerea unei parii de grasimi din
lapte ; amestecarea de lapte bogat in grasimi cu lapte mai sarac in grasime ; amestecarea laptelui
integral cu lapte smantanit. De aceea pentru operatia de normalizare totdeauna trebuie sa se determine
mai ini continutul in grasime al laptelui. Printre procedeele folosite la normalizarea laptelui se
utilizeaza si patratul Person. Metoda poate fi aplicata in doua situatii: cand cantitatea de lapte
normalizat este mai mare decat cantitatea de lapte materie prima; cand cantitatea de lapte normalizat
este egala cu cantitatea de lapte materie prima.
Omogenizarea laptelui
In faza de omogenizare se urmareste stabilirea emulsiei de grasime, evitandu-se separarea
acesteia la suprafata produsului, in timpul depozitarii. Omogenizarea se realizeaza prin marirea
gradului de dispersie a grasimii, datorita reducerii dimensiunii globulelor de grasime. In procesul de
omogenizare diametrul globulelor de grasime se reduce de la 6 in medie la 0,5 - 1. Maruntirea
globulelor de grasime conduce la imbunatatirea gustului la iaurt omogenizat care impresioneaza
papilele gustative pe o suprafata mai mare decat in mod obisnuit. Grasimea dim lapte omogenizat nu se
mai separa spontan la suprafata lichidului. Grasimea din lapte omogenizat nu se mai separa spontan la
separarea lichidului. Eficienta omogenizarii se apreciaza print-un examen microscopic al probelor de
10

lapte inainte si dupa omogenizare, facandu-se o numaratoare a globulelor de grasime ce depasesc


diametrul de 2. Se considera lapte omogenizat acel produs care dupa o depozitare de 48 ore nu
prezinta o separare vizibila de grasime. In iaurtul provenit lin lapte omogenizat, grasimea este
repartizata mai uniform in toata masa, lactoza si cazeina sunt mai usor digestibile, iar eliminarea
zerului este mai redusa.
Omogenizarea se realizeaza in omogenizatoarea compuse dintr-o pompa cu piston care
refuleaza laptele printr-o fanta. Diametrul globulelor de grasime se micsoreaza ca urmare a frecarii
acestora intre ele in cursul procesului de laminare caruia laptele ii este supus in momentul tercerii prin
fanta. Frecarea globulelor de grasime intre ele creste cu cat curentul de lapte este mai ingust si cu cit
viteza de deplasare a acestuia este mai mare. Efectul de maruntire este insotit de scaderea presiunii in
momentul cand laptele pareseste supapa de omogenizare si unele fenomene de cavitatie ce au loc la
nivelul supapei de omogenizare. Temperatura optima de omogenizare este cca 60 oC, omogenizatorul
fiind alimentat cu laptele provenit din cel de-al doilea sector de recuperare al aparatului de pasteurizare.
Presiunea de omogenizare este cuprinsa intre 120 si 180 kgf/cm2.

Pasteurizarea laptelui
Se face obligatoriu si aceasta urmareste distrugerea cu ajutorul temperaturii a tuturor
microorganismelor aflate in stare vegetativa si inactivarea celor existente in stare sporulata. In general
germenii patogeni existenti in lapte sub forma vegetativa si acestia pot fi distrusi in totalitate daca sunt
supusi la temperaturi de 65 90 (C, tratament termic prin care se poate obtine un lapte salubru.
Referindu-se in continuare la distrugerea germenilor patogeni putem arata ca acestia sunt supusi la
temperatura de 75 (C se distrug in totalitate in timp de 2-12 secunde. Timpul de pasteurizare este
dependent de temperatura si variaza in mod invers proportional cu aceasta. Adica cu cat timp
temperatura este mai mare cu atat timpul de pasteurizare este mai mic si invers. Pe acest principiu au
fost fondate metodele de pasteurizare cunoscute si anume : pasteurizare joasa ; pasteurizare
inalta ;pasteurizare instantanee.
Pasteurizarea joasa este o metoda lenta, de durata si aceasta se face la temperaturi de 63- 65 (C,
timp de 30 de minute si se aplica cu rezultate bune in fabricarea branzeturilor. Aceasta se poate face in
cazane cu pereti dubli prin care circula apa incalzita sau in rezervoare moderne care functioneaza pe
acelasi principiu. Pasteurizarea rapida se face prin expunerea laptelui la temperatura de 72-74 (C pe o
durata de timp de numai 15 secunde. Este cea mai potrivita pasteurizare recomandata pentru unitatile
de productie, deoarece aceasta se face mecanizat si chiar automatizat cu pasteurizatoare
speciale.Pasteurizarea
instantanee sau de tip
flash
consta
in
incalzirea laptelui la
80-90 oC pe o durata
de minim 10 secunde,
urmata de o racire

brusca a laptelui.

11

Rcirea laptelui
Se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula agentul frigorific care
asigura laptelui o temperatura de 4-6 (C dupa care aceasta se depoziteaza in tancurile izoterme de unde
trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte. Indiferent de produsele lactate
care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt obligatorii in obtinerea unor produse
salubre.
Prin racirea laptelui imediat dupa muls se impiedica dezvoltarea microorganismelor,
asigurandu-se prelungirea fazei bactericide in functie de nivelul temperaturii de racire. In cazul laptelui
neracit, tinut la 25 (C numarul de microorganisme creste cu 50-60% in primele 3 ore dupa muls.
Temperatura de racire a laptelui este in functie de durata pastrarii acestuia pana in momentul
ajungerii in unitatile de prelucrare, variind intre 12 si 3 0C. Racirea laptelui sub punctul de inghet cat si
pastrarea la temperaturi scazute mai mult de 36-38 ore provoace defecte in special de gust si de aspect
ca urmare a inmultirii microorganismelor criofile si a modificarii echilibrului coloidal. Racirea laptelui
se face imediat dupa receptionare in vederea depozitarii, fie chiar in timpul depozitarii in functie de
utilajul de care dispune laptarie. In functie de posibilitatea fermelor, racirea se poate face cu apa sau
folosind instalatii frigorifice. Racirea laptelui cu instalatii frigorifice : Instalatiile frigorifice sunt
utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat si pentru mentinerea unei
temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de depozitare sau a derivatilor din lapte
(smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii se utilizeaza cel mai perfect instalatiile
frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei instalatii frigorifice depinde de temperatura de
evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa
temperatura creata de agentul frigorific, deci de instalatie.
n cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite
concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de
inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat sa
fie cu cel putin 10 (C sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru
racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 21 %. Racitoarele de lapte pot fi plane sau
cu placi.
nsmnarea laptelui
nsmnarea laptelui pentru fermentarea iaurtului se face cu o cultura formata din doua specii
12

de microorganisme: Streptococcus thermophilus si Lactobacillus bulgaricus. Cultura de productie se


introduce in laptele racit (45 48oC), dupa ce in prealabil a fost bine omogenizata, pentru a distruge
particulele de coagul care pot produce fermentari nedorite, avand ca rezultat formarea de goluri de
fermentare in masa iaurtului. Dupa omogenizare, cultura se dilueaza cu o cantitate mica de lapte si se
introduce in jet subtire, sub continua agitare, pentru a realiza o cat mai uniforma repartizare in masa de
lapte. Proportia de cultura variaza intre 0,5 2%, depinzand de calitatea laptelui, activitatea culturii si
temperatura de termostatare, astfel incat sa asigure un proces de fermentare al iaurtului care sa nu
depaseasca 6 ore.

Depozitarea iaurtului
Reprezinta ultima faza a procesului tehnologic la iaurt. In conditii de temperatura scazuta,
coagulul devine mai compact, aroma se accentueaza si gustul devine mai placut. Timpul minim de
mentinere la temperatura de depozitare este de 6 ore, iar optim de 12 ore la 2 6oC

2.2 Utilaje i linii tehnologice la obinerea iaurtului


2.2.1 Pasteurizatorul n plci
Pasteurizatoarele cu placi intrunesc o serie de calitati pe care nu l poate oferi nici unul din din
celelalte sisteme de pasteurizare si anume :
-permit o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in tot timpul
functionarii ;
-asigura o buna utilizare a energiei calorice ,dotorita atat conditiilor in care se realizeaza schimbul
termic cat si sistemele de recuperare a caldurii;
-prin reducerea sau majorarea numarului de placi ,capacitatea de prelucrare a instalatiei poate fi
modificata ;
-instalatia este foarte compacta , iar schimbatorul de caldura propriu-zis , nedispunand de piese in
miscare ,este robust in exploatare ;
-functionarea instalatiei poate fi complet automatizata , realizandu-se o economie de forta de munca si
siguranta in eficienta exploatarii ;
-spalarea si dezinfectia se poate face mecanizat.
Este de remarcat faptul ca toate instalatiile de pasteurizatoare cu placi moderne (de tip HTST)
folosesc ca fluid purtator de caldura apa calda ,evitandu-se in acest fel supraincalzirea locala.De obicei
temperatura apei nu o depaseste pe cea a apei cu mai mult de 3-4oC.
13

1-pompa de alimentare cu lapte


2-regulator de debit
3-vas cu flotor
4-sector de recuperare
5-filtru
6-sector de pasteurizare
7-sector de mentinere a temperaturii
8-sector de racire cu apa de put
9-sector de racire cu apa racita
10-conducta de iesire a laptalui pasteurizat si racit
11-ventil de recirculare
12-panou de control si comanda
13-termograf inregistrator pentru laptele pasteurizat
14-termograf inregistrator pentru laptele pasteurizat si racit
15-cadranul instalatiei de reglare automata a temperaturii
16-compresor de aer
17-generator de abur
18-ventil de reducerea presiunii aburului
19-ventil cu diagrama pentru reglarea automata a debitului de abur
20-injector de abur
21-boiler pentru prepararea apei calde
22-pompa pentru recircularea apei calde
23-de la instalatia de reglare automata a temperaturii
24-de la instalatia de reglare automata a temperaturii
25-capilara de la instalatia de reglare automata a temperaturii

14

2.2.2 Tanc de depozitare

La centrele mari de colectare ,dotate cu agregate de racire si la fabrici, laptele se depoziteaza in


tancuri izoterme, care asigura mentinerea unei temperaturi constante. Tancurile izoterme sunt
confectionate din tabla de aluminiu ,tabla de otel inoxidabill sau din otel emailat.Cele mai obisnuite
sunt tancurile de 2000-15000 de litri capacitate. In majoritatea cazurilor au forma unui cilindru
orizontalsi sunt prevazute cu cu stut de umplere si robinet de scurgere ,au agitator actionat de un motor
electric ,si are vizor.
Izolatia acestor tancuri trebuie sa fie astfel realizata in asa fel incat intimpul verii, in decurs de
24 ore temperatura sa nu creasca cu mai mult de 1-2O C.
1-robinet de scurgere
2-motor electric
3-vizor
4-stut de umplere
5-agitator.
15

2.2.3 Curitorul centrifugal


Rezultate mult mai bune in ceea ce priveste eliminarea impuritatilor din lapte , se obtin prin
folosirea curatitoarelor centrifugale.Efectul de curatire se obtine pe baza diferentei de greutate specifica
intre lapte si impurutati ,sub actiunea fortei centrifuge.
Din punct de vedere constructiv ,curatatoarele centrifugale sunt foarte asemanatoare
separatoarelor de smantana.Impurutatile sunt proiectate pe peretii verticali ai tobeisi se depun in spatiul
pentru colectarea impuritatilor , formand asa numitul 'namol de centrifugare.
Curatitorul poate functiona continuu timp de 3-4 ore dupa care se demonteaza si se
iundeparteaza 'namolul'.Pentru a asigura continutatea operatiei de curatire ,se recomanda montarea a
doua curatitoare in paralel.In ultimul timo se folosesc curatitoare cu evacuarea automata a
namolului,care asigura evacuarea acestuia pe masura acumularii.
Efectul de curatire a curatitoarelor centrifugale este superior celui obtinut cu diverse aparate de
filtrare ,deoarece, pe langa indepartarea mult mai completa a impuritatilor ,are loc si o partiala
eliminare a microorganismelor din lapte.
Sectiune prin toba unui curatitor centrifugal,cu evacuare automata a namolului
a)-toba in timpul functionarii;
1-conducta de alimentare cu lapte;
16

2-talere;
3-namol;
4-partea superioara a tobei;
5-partea inferioara a tobei;
6-teava pentru eliminarea laptelui;
b)-toba in timpul evacuarii namolului;toba se roteste la turatie normala dar se intrerupe alimentarea cu
lapte.

3.Sisteme de ambalare
3.1 Forma
Simetria ambalajului - este expresia unor raporturi de mrime i form, de ordine i
dispunere, de potrivire i concordan existente la analiza unui ambalaj. Ambalajele
simetrice sunt avantajoase din punct de vedere al realizrii practice (form
regulat,c o n s u m u r i m a i m i c i d e m a t e r i a l e , p o s i b i l i t i d e g r u p a r e a m a i m u l t o r
a m b a l a j e , d e paletizare i optimizare a produciei i a transportului).

17

Dezavantaje ale ambalajelor simetrice:


asemntoare cu ale altor produse, se pot confunda
necesit un efort mai mare de individualizare prin culoare, desen, plasarea informaiei,mrimea
literelor, etc.
Armonia este considerat ca efect al frumosului iar contrastul este o categorie estetic cese
refer la variaie, constituind un element ce stimuleaz percepia. Contrastul inlturmonotonia i
confer unicitate ambalajului. Prin utilizarea contrastului se urmrete obinerea unui efect
pozitiv, de evideniere a unor elemente constitutive ale ambalajului.Contrastul poate fi:
contrast cromatic rezultat din combinaia a mai multor culori contrastante
contrast al formei rezultat din imbinarea de forme diferite, de exemplu variaii dediametru
contrast de materiale, dac ambalajul este realizat din combinarea de materiale deambalare diferiteI n
c a z u l i a u r t u l u i d e b a u t D a n o n e Ac t i v i a a m b a l a j u l e s t e Tet r a Top c a r e
r e p r e z i n t a mbinarea perfect dintre un manon din carton i un capac din plastic

3.2 Culoarea element estetic definitoriu n ambalarea mrfurilor


Culoarea apare ca unul din cele mai importante elemente ale esteticii. Culoarea daca
estefolosit adecvat este un element esenial ce definete valoarea estetic a
produselor industriale. Privit din punct de vedere estetic, culoarea este o caracteristic
de marei m p o r t a n i n c a d r u l p r o c e s u l u i d e i n n o i r e i d i v e r s i f i c a r e a g a m e i
s o r t i m e n t a l e d e ambalaje. Acest lucru se datoreaz efectelor fiziologice i psihologice pe care
culorile leau asupra oamenilor.
Culoarea folosita in cazul iautului de baut Danone Activia
Verdele este in general o culoare tonic, dar i cea mai pretenioas i ambigu
dintreculori. Verdele este asociat cu prospeimea, este culoarea ecologiei, de aceea este folositdes la
produsele de curenie.Verdele pal d impresia de delicatee, un verde auriu sugereaz energie, verdele
glbui oboseala, iar verdele inchis boal i deprimare. Se folosete in general la produsele carecontin
mult clorofil sau alte vegetale, d e e x e m p l u i a u r t u l A c t i v i a , c a r e c o n i n e germeni de
grau i fibre vegetale.

18

3.3 Grafica ambalajului


Desenul (grafica) ambalajului este un element estetic important pentru ambalaje, care, alturi de
culoare, determin n mod semnificativ aspectul final. Grafica este esenial n formarea imaginii
estetice a simbolurilor ce contribuie la impactul fotografiilor, desenelor, sloganelor i simbolurilor ce
contribuie la impactul iniial pe care un produs prin ambalajul su l are asupra consumatorilor i joac
un rol important in comunicarea de informaii i impresii despre produs.
Grafica ambalajului ajut la realizarea funciei de informare i promovare a produsului prin core
larea imaginii cu textul publicitar i cu coloristica. Unii autori consider c textul publicitar trebuie
redus la minimum, funcia comunicrii informaiilor trebuind s fie preluat de coloristic, de simboluri
i de forma ambalajelor.Efectul de reclam al ambalajelor este completat de marca de
fabricaie, care trebuie s fac parte in mod obligatoriu din grafica ambalajului.In cazul iaurtului
Danone Activia de baut sunt utilizate doua fonturi:
-CapsLock/Bold pentru a sugera gama din care provine iaurtul si anume ACTIVIA precum si
faptul ca acesta contine FIBRE iar cu italic a fost evidentiat tipul iaurtului si anume de baut. Sunt
utilizate si imagini pentru a sugera continutul iaurtului si prospetimea acestuia.

3.4 Eticheta/ Informaii etichet


Eticheta reprezint cel mai rapid i cel mai simplu suport pentru informarea consumatorului.
Diversificarea sortimentului de mrfuri, creterea gradului de prelucrare a produselor au amplificat
funciile etichetei. Dac la nceput eticheta servea la identificarea simpl i rapid a produselor
alimentarea i la facilitarea operaiunilor comerciale, n prezent ea rspunde i nevoii de promovare a
produsului pe pia. Etichetarea a aparut n paralel cu dezvoltarea produciei de ambalaje de serie mare
i este purttoare de informaii necesare pentru ilesnirea operaiunilor comerciale cum ar fi:denumirea
produsului, numele productorului, marca, locul de origine al produsului, data fabricaiei i termenul
de valabilitate, cantitatea.
Perfecionarea continu a normelor de nutriie pe plan naional i internaional
preocuparea pentru asigurarea unor alimente salubre, care s rspund, in acelai timp,cat mai bine
cerinelor metabolice ale organismului uman, au determinat apariia unor standarde internaionale de
recomandare pentru o serie de produse alimentare elaboratede ctre Comisia Codex Alimentarius.
Standardele internaionale recomandate pentrualimentele destinate sugarilor i
copiilor de varst mic au reprezentat startul pentrusoluionarea acestor probleme.In cadrul
acestor standarde, pentru prima dat, apare recomandarea ca pe etichetele alimentelor
destinate segmentelor respective de copii s se declare valoarea nutritiv subforma:1 . v a l o r i i
e n e r g e t i c e ( e x p r i m a t i n k c a l s a u k j i p r i n n u m r u l d e g r a m e d e p r o t i d e , glucide
i lipide furnizate de 100g aliment sau per porie sugerat)2. cantitii totale pentru fiecare substan
mineral i vitamin existent per 100g produssau intr-o porie sugerat.
Valoarea nutritiv reprezint o preocupare constant nu numai a tiinelor
legate denutriia omului, ci i a tiinelor implicate in producia i comercializarea
alimentelor. Dincolo de dispozi iile legale obligatorii, eticheta nutri ional este acceptat
19

ca o necesitate social i tinde s devin un intrument de marketing valoros aflat la


ndemana productorilor i comercian ilor de alimente. Eticheta nutri ional ofer
ntreprinderilor o oportunitate mrit de a vinde i de a garanta consumatorilor un
comportament alimentar corect.

Informaii nutriionale etichet


Activia Fibre 330gr
Ingrediente: Lapte pasteurizat, zahar, fructe si cereale 1,5%(mar, struguri, grau, orz,ovaz, cu adaos de:
fibre alimentare- oligofructoza; fructoza; aroma), guma acacia, lapte praf, fermenti selectionati de iaurt,
ferment Bifidus ActiRegularis.
Aderarea la Uniunea European a Romaniei a impus standarde stricte privind proteciamediului.
Una din msurile pe care ara noastr a trebuit s le adopte a fost i cea care serefer la stabilirea
procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordrii eticheteiecologice este acela de a
promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclu de via, astfel
incat de resursele mediului inconjurtor s se profite o perioad cat mai indelungat.

3.5 Eticheta ecologic


Eticheta ecologic este o aciune voluntar de promovarea produselor ecologice cecontribuie la
utilizarea eficient a resurselor protejand mediul, prin furnizarea ctreconsumatori a unor informaii
corecte, exacte despre produse. Ecoeticheta este un simbolgrafic i/sau un text descriptiv aplicat pe
produs, ambalaj, document informativ careinsoete produsul i care ofer informaii despre cel puin
unul i cel mult trei tipuri deimpact asupra mediului.
20

3.6 Material de ambalare


Tetra Top reprezint gama de ambalaje pentru produsele refrigerate. Este disponibil ntr-o
varietate larg de dimensiuni, forme i stiluri, potrivite oricrei situaii: de la simpladepozitare n
siguran a laptelui n frigider, pn la savurarea rapid, n pauz, a uneigustri cu iaurt sau potolirea
setei dup o sesiune de exerciii la sal.Ambalajul Tetra Top este mbinarea perfect dintre un manon
din carton i un capac din plastic, oferind cele mai bune caliti ale celor dou materiale.
Este disponibil ntr-o gam larg de forme i dimensiuni, de la 100 ml pn la 1000 ml. Toate
au capace rezistente lalovire dar foarte uor de deschis i de nchis.Ambalajele ocup spaiu n mod
eficient, sunt uor de stivuit i uor de recuperat pentrureciclare; trebuie doar s le aplatizai i sunt gata
de reciclare. Manonul este 100%imprimabil, purtnd mesajul dumneavoastr direct ctre consumator.
Capacele suntdisponibile ntr-o varietate larg de stiluri, culori, dimensiuni i funcii, pentru orice tip
deconsum.

3.6 Metoda de ambalare


Operaia de ambalare este un procedeu sau o metod prin care se asigur, cu
ajutorulambalajului, protecia temporar a produsului in timpul manipulrii, transportului,depozitrii,
vanzarii contribuind la inlesnirea acestora, pan la consumare sau pan laexpirarea termenului de
garanie.In cazul iaurtului Danone Activia de baut este folosita ca metoda de ambale cea aseptica.
Ambalarea aseptic const in introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializriiIntr-un
vas sterilizat, in condiii aseptice, urmat de inchiderea vasului, astfel incat s fie prevenit
contaminarea produsului cu microorganisme.Termenul aseptic desemneaz, prin urmare, absena
microorganismelor, iar termenulermetic este folosit pentru a indica proprietatea mecanic a unui
ambalaj sau materialde a nu permite ptrunderea gazelor, vaporilor de ap, a microorganismelor de
ambalaj.Ambalarea aseptic este deci o metod care garanteaz securitatea microbiologic
aalimentelor, fr ca acestea s-i piard caracteristicile nutritive i organoleptice.
Operaiile de sterilizare folosite in ambalarea aseptic sunt urmtoarele : sterilizare HTST
( high temperature short time ) sterilizare UHT ( ultra high temperature ) sterilizare LTLT ( low
temperature low time )Cele mai utilizate materiale sunt complexele pe baza de hrtie i carton.
Ambalajulaseptic const dintr-o folie mic, multistratificat, care combin cele mai bunecaracteristici
ale hartiei, materialului plastic i aluminiului pentru a alctui un recipient cu performane ridicate.
Cutiile pentru buturi sunt alctuite in proporie de 70% din hartiecare ofera rigiditate i rezistente.

21

4. Etichetarea elemente legislative obligatorii pe etichet


Scopul etichetrii produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaii
complete cu privire la coninutul i compoziia produselor, pentru a proteja sntatea i interesele
acestora. Alte informaii pot oferi detalii despre o caracteristic specific a produsului, cum ar fi
originea sau procedeul de fabricaie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate
22

genetic, alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse buturi fac, de asemenea,
obiectul unor reglementri specifice.
Etichetarea anumitor produse nealimentare trebuie s conin informaii specifice, pentru a
garanta sigurana utilizrii i pentru ca utilizatorii s poat efectua o real alegere. n plus, ambalarea
produselor alimentare trebuie s respecte anumite criterii de fabricaie, pentru a se evita contaminarea
acestora.
Eticheta este una din componentele unui comert civilizat . Ea prezinta produsul, avnd rolul de
a informa cumparatorul asupra calitatii si caracteristicilor produsului, dar si de a-i oferi informatii care
il pot invata pe acesta cum sa aleaga un produs corespunzator, in mod real, nevoilor sale.
In cazul produselor alimentare, eticheta poate oferi si informatii care sa vina in sprijinul mentinerii
starii de sanatate a consumatorului.
In acest sens a fost publicata, in anul 1996, Hotarrea Guvernului Romniei nr. 784, pentru
aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare modificata si completata
prin Hotarrea Guvernului Romniei nr. 953 din 1999. Aceasta reglementare este foarte importanta
pentru toti producatorii de alimente.
Conform acestei reglementari legislative, eticheta reprezinta " orice material scris , imprimat ,
litografiat, gravat sau ilustrat , care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste
produsul sau este aderent la ambalajul acestuia". Scopul etichetarii este acela de a da consumatorilor
informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel inct sa permita acestora sa
aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor, din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor
financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi . Informatiile inscrise
pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la achizitionarea produselor, in privinta:
caracteristicilor alimentului;
naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei,
metodelor de fabricatie sau de productie;
atribuirii de efecte sau proprietati, pe care produsele nu le poseda;
sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cnd in realitate toate produsele similare au
astfel de caracteristici. Orice eticheta aplicata unui aliment are cteva elemente obligatorii, care
trebuiesc scrise in limba romna , lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil.
Aceste elemente sunt:
denumirea produsului;
numele si adresa producatorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului. In cazul produselor din
import se vor inscrie numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romnia;
data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate;
cantitatea neta;
conditiile de depozitare si de folosire, atunci cnd acestea necesita indicatii speciale;
locul de origine sau de provenienta al produsului, daca omiterea acestuia ar crea confuzii in gndirea
consumatorilor;
concentratia alcoolica, pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2 %;
23

lista cuprinznd ingredientele folosite;


cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;
instructiuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a
produselor.
Aceste elemente au urmatorul rol:
denumirea produsului este element de baza pentru alegerea alimentului in functie de necesitati,
defineste natura, genul, specia, sortul sau proprietatile alimentului ori a materiilor prime utilizate la
obtinerea lui. Denumirea poate fi insotita de desene (exemplu, un pui in cazul produselor din carne de
pui, fructe in cazul produselor pe baza de fructe, etc.) sau de informatii referitoare la utilizare, care fac
ca produsul respectiv sa nu fie confundat cu altele similare. Uneori, denumirea este completata si de
informatii privind starea fizica sau tratamentul la care a fost supus produsul - congelat, afumat, pulbere,
concentrat, etc.
numele si adresa producatorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului, sunt elemente de
identificare necesare in caz de reclamatii, dar si care apara pe producatorul serios de falsificatori,
semnalndu-se cazuri de folosire a etichetelor si a ambalajelor de la produse de calitate si de marca,
pentru produse contrafacute.
data durabilitatii minimale / termenul de valabilitate este limita de timp stabilita de producator, in care
alimentul isi mentine caracteristicile specifice, in conditii de depozitare corespunzatoare. Data cuprinde
ziua, luna, anul si este completata, dupa caz, de indicarea conditiilor de pastrare si de conservare. Are
rolul de a apara consumatorul de produse modificate calitativ sau chiar daunatoare sanatatii.
cantitatea neta reprezinta, pentru cumparator, valoarea pentru care el plateste, in functie de scopul si
necesitatile sale. Ea garanteaza desfasurarea unor relatii comerciale cinstite.
conditiile de depozitare si de folosire sunt absolut necesare, in cazul produselor perisabile, cu
durabilitate mica, care necesita pastrarea la anumite temperaturi ( se indica temperatura de pastrare ).
lista ingredientelor folosite cuprinde toate materiile prime care s-au folosit la prepararea produsului,
in ordine descrescatoare a importantei lor cantitative, inclusiv aditivii alimentari, vitaminele si
mineralele adaugate.
In H.G. sunt prezentate: lista produselor alimentare scutite de obligatia indicarii ingredientelor
si lista ingredientelor care trebuie sa fie inscrise cu denumirea categoriei lor, urmata de numele
specific sau de codul numeric CE.

4.1 Etichetarea produselor lactate


Una din caracteristicile eseniale ale modernizrii produciei i comerului cu produse
alimentare este ambalarea, etichetarea i codificarea acestor mrfuri.
n baza prevederilor Codului Consumului, eticheta este definit c fiind orice material scris,
imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care
nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Scopul etichetrii este de a oferi consumtorilor informaiile necesare, suficiente,verificabile i
24

uor de comparat, astfel nct s permit acestora s aleag acel produs care corespunde exigentelor lor
din punct de vedere al nevoilor i posibilitilor lor financiare, precum i de a cunoate eventualele
riscuri la care ar putea fi expui prin consumul produsului respectiv.
Legislaia aplicabil n domeniul etichetrii produselor alimentare este cuprins, pe de o parte,
n reglementri cu caracter general, respectiv OG nr. 21/1992 privind protecia consumtorilor (OG nr.
21/1992) i Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului (Codul Consumului), precum i n
reglementri special aplicabile acestui tip de produse, respectiv produsele alimentare, principalul act
normativ n acest domeniu fiind HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.Una dintre
principalele cerine pe care trebuie s le ntruneasc informaiile de pe etichetele produselor este c
acestea s fie nscrise n limba roman, indiferent de ar productoare, fr a se exclude totodat
prezentarea lor i n alte limbi. Este foarte important c s i se ofere consumtorului aceste informaii,
deoarece, numai n urm cunoaterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumtorul poate lu o
hotrre: s cumpere sau s nu cumpere acel aliment, i s l aleag pe acel produs care corespunde cu
exigenele sau poft lui de moment.
Etichetele trebuie s fie vizibile, lizibile i inscripionate ntr-un mod care s nu permit
tergerea lor.n plus, informaiile cuprinse pe etichet produselor alimentare nu trebuie s induc n
eroare consumtorii, la achiziionarea produselor.

25

Concluzii
Se tie, n linii mari, care alimente sunt bune pentru sntatea organismului i care sunt mai
puin sntoase, sau care sunt consumate datorit gustului lor bun. Iaurtul ocup un loc aparte: gustul
lui este excelent iar beneficiile pe care le ofer sntii l fac s fie de nenlocuit n alimentaie.
Capacitatea iaurtului de a aduce intestinului microorganisme folositoare este foarte bine venit
dup tratamentele ndelungate cu antibiotice puternice, care nltur inclusiv flora normal din
organismul nostru, situaie n care germeni precum Candida, o ciuperc prezent obinuit n mediu i pe
mucoase, se nmulesc excesiv.
Lactobacilus, unul din germenii iaurtului, ajut la refacerea intestinului, crete absorbia unor
factori nutritivi, asigur sntatea intestinului i stabilizeaz sistemul imunitar. Procesul creterii
acestor germeni duce la transformarea lactozei n acid lactic. De foarte multe ori, oamenii care au
deficien de lactoz, enzima care diger zaharul din snge, nu au probleme atunci cnd mannc iaurt,
deoarece cea mai mare parte a lactozei a fost prelucrat n timpul fermentrii i a fost transformat n
acid lactic.
Pentru a beneficia de toate calitile iaurtului, trebuie ca el s aib nscris pe el temperatura
sczut de conservare (2-6 grade C) i termenul de garanie de maxim 30 de zile. Este indiciul cel mai
sigur c iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se obinuiete s se numeasc, un iaurt viu.
n plus, alegnd un astfel de iaurt, exist garania c este produs de o firm care se preocup de crearea
condiiilor de depozitare, transport i expunere la vnzare care s-i pstreze neatinse toate calitile.
In concluzie, ceea ce trebuie sa consumam este iaurtul adevarat si nu cel tratat termic - supus
unui proces de incalzire care il priveaza de fermentii activi. Laptele fermentat tratat termic - denumit
"iaurt" in mod impropriu si numai datorita unor deficiente in materie de standarde alimentare - nu este
deloc acelasi lucru cu iaurtul viu, si trebuie insistat asupra acestui punct, cu atat mai mult cu cat un
numar din ce in ce mai important de produse termizate sunt confundate cu iaurtul. Cum se produce
aceasta confuzie? Este simplu: similitudinea de ambalare, designul asemanator si chiar etichetarea
abuziva "iaurt" sunt factorii care induc in eroare consumatorii cei mai atenti. Daca doriti sa beneficiati
de tot acest "capital de sanatate" al iaurtului viu, fiti extrem de atenti atunci cand cumparati produsul:
iaurtul cu fermenti vii are intotdeauna inscrisa temperatura scazuta de conservare (2-7gr.C) si termenul
de garantie de maximum o luna, in timp ce produsele tratate termic nu le au, caci ele pot fi tinute si la
temperatura camerei un timp mult mai indelungat.

26

Bibliografie
1. Tehnologia laptelui i a produselor lactate Stoian C. , Editura Tehnica ,Bucureti , 2000
2. Produse lactate. Tehnologii i reete de obinere Reithofer Elisabeth Meier , Editura M.A.S.T. ,
2011
3. Lactate - lapte, branza, unt, smnt, cacaval (producere, tratare, ambalare, depozitare) Editura
Alex-Alex , Bucureti , 2011
4. http://www.idieta.ro/articol/1850_18_motive_pentru_a_manca_iaurt.html
5. http://www.anpc.ro/anpcro/index.php?option=com_content&task=view&id=1078&Itemid=83

27