Subiecte Psihologie BAC 2009

SUBIECTE PSIHOLOGIE 2009
PARTEA I
100 Subiectul I (30 puncte)
A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.
1. Complexitatea şi bogăţia reprezentărilor sprijină amploarea demersurilor imaginative.
2. Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii.
3. Imaginea perceptivă are un anumit grad de generalitate, fapt ce nu ar fi posibil fără participarea operaţiilor
intelectuale.
4. Pentru aptitudinile ce implică organizare intelectuală şi adaptare socială, decisive sunt exerciţiul şi educaţia.
5. Superioritatea percepţiei faţă de senzaţie este dată de faptul că percepţia redă însuşirile caracteristice ale
obiectelor şi fenomenelor cu care analizatorul intră în contact.
6. Factorii de personalitate dispun de o stabilitate relativă, tind spre generalitate, sunt sintetici şi au o oarecare
plasticitate.
7. Capacitatea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare.
a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals. 6 puncte
b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte
c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată
şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte
B. Precizaţi două însuşiri fundamentale ale sistemului nervos central, conform teoriei lui I.P.Pavlov. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa este sistem operaţional complex, care intervine în
desfăşurarea proceselor psihice. 4 puncte

1. Prin senzaţii sunt semnalizate însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, într-o formă unitară, dar
schematică.
2. Prezenţa aptitudinilor este pusă în evidenţă de uşurinţa şi rapiditatea realizării sarcinilor, precum şi de calitatea
superioară a rezultatelor.
3. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii, care se manifestă pregnant în conduită.
4. Particularităţile temperamentale se manifestă în activitatea intelectuală, în afectivitate, dar şi în motricitate şi
vorbire.
5. Reprezentările sunt imagini mintale secundare.
6. Inteligenţa este cea mai expresivă şi uşor observabilă latură a personalităţii.
7. Prin percepţii se realizează cunoaşterea obiectelor şi fenomenelor în mod integral, în absenţa acestora.
B. Precizaţi două tipuri temperamentale, conform teoriei lui C.G.Jung. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia caracterul este o instanţă de control şi valorificare a
temperamentelor şi aptitudinilor. 4 puncte

1. Hippocrates şi Galenus explică diferenţele temperamentale pe baza orientării preponderente a individului înspre
lumea externă sau înspre sine.
2. Un indicator comportamental al inteligenţei este calitatea răspunsurilor pe care persoana le dă solicitărilor
mediului, viteza şi caracterul activ/constructiv al adaptării la mediu.
3. Reprezentările însoţesc, cu rol ilustrativ şi de suport, desfăşurarea raţionamentelor.
4. Deoarece personalitatea reprezintă îmbinarea unică şi originală a unor component înnăscute, dar şi dobândite,
persoana poate să-şi modeleze propriul comportament de-a lungul întregii vieţi.
5. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.
6. Pentru că reflectă însuşiri concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor, senzaţiile sunt imagini
mintale secundare.
7. Extravertitul îşi canalizează energia spre propriile idei, construindu-şi un bogat univers interior.
B. Precizaţi două asemănări existente între temperament şi aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia imaginile mintale servesc ca instrumente psihice de adaptare la
realitate. 4 puncte

1. Natura operaţional-intelectivă a reprezentării este dată de faptul că acest process psihic reflectă însuşiri
concrete ale obiectelor şi fenomenelor.
2. Temperamentul determină aptitudinile individului şi trăsăturile lui caracteriale.
3. Senzaţiile sunt procese psihice de cunoaştere primară, deoarece nu se produc prin contactul direct dintre stimuli
şi analizatori.
4. Introvertiţii sunt comunicativi şi uşor adaptabili, expresivi, sociabili, practici, optimişti, activi.
5. Aptitudinile reprezintă însuşiri potenţiale, ce pot fi puse în valoare atunci când sunt asigurate condiţii optime.
6. Potenţialul genetic constituie o premisă în dezvoltarea personalităţii.
7. Dacă prin percepţie se realizează semnalizarea totalităţii însuşirilor obiectelor şi fenomenelor, prin reprezentare
sunt reflectate însuşirile simple şi izolate ale acestora.
B. Precizaţi două stadii ale dezvoltării inteligenţei, conform teoriei lui J.Piaget. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia temperamentul se referă la aspectele formale ale conduitei umane. 4

1. Activitatea senzorială este baza dezvoltării tuturor funcţiilor şi proceselor psihice.
2. Aptitudinile diferenţiază persoanele între ele, elementul principal al acestei diferenţieri constituindu-l
randamentul cantitativ şi calitativ al activităţii.
3. Trăsăturile de personalitate stau la baza a ceea ce este caracteristic şi stabil în conduita unei persoane.
4. Temperamentul nu este o caracteristică formală a personalităţii, ci una de conţinut.
5. Reprezentarea se aseamănă, din punctul de vedere al modului de producere, cu percepţia.
6. Inteligenţa este aptitudinea specială implicată în rezolvarea de probleme.
7. Fiind latura instrumental-operaţională a personalităţii, temperamentul este foarte expresiv în manifestările sale,
individualizând conduitele şi facilitând comunicarea.
B. Precizaţi două aptitudini generale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentările pot fi implicate în procesul de rezolvare a
problemelor. 4 puncte

1. Aptitudinile simple pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţi complexe.
2. Atât procesul, cât şi produsul reprezentării implică interacţiuni complexe cu planul mental general.
3. Comportamentul unei persoane este inteligent atunci când persoana a reuşit să combine inedit şi adecvat ceea
ce iniţial era disparat.
4. Aptitudinile generale şi speciale sunt reductibile unele la altele.
5. Pentru că aparţin personalităţii, trăsăturile temperamentale se manifestă accidental în conduită.
6. Din categoria aptitudinilor complexe fac parte proprietăţile de tipul acuităţii vizuale, auditive, olfactive şi
tactile.
7. Generalizările cuprinse în percepţie reprezintă un pas important în trecerea spre noţiune.
B. Precizaţi doi indicatori comportamentali ai temperamentului. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia persoana nu este o ,,copie’’ a unui model teoretic abstract, ci
realizează o reflectare individualizată, specifică, particulară, a trăsăturilor genaral-umane. 4 puncte

1. Persoana integrează în procesualitatea senzaţiei cunoştinţele sale implicite, elemente ale experienţei sale de
viaţă, ceea ce va determina un transfer subiectiv al acestora asupra obiectului senzaţiei.
2. Personalitatea reprezintă sistemul însuşirilor stabile şi specifice unei fiinţe umane concrete.
3. Temperamentul flegmatic se caracterizează printr-un grad ridicat de nevrozism.
4. Inteligenţa poate fi valorizată moral, căci este componentă a domeniului instrumentaloperaţional al
personalităţii.
5. Aptitudinile reprezintă latura personalităţii care se referă la forţa şi rapiditatea răspunsurilor persoanei la
stimuli, la calitatea şi intensitatea dispoziţiilor sale persistente.
6. Personalitatea nu poate fi redusă la ceea ce este general-uman.
7. Ca produs psihic, imaginea perceptivă este rezultatul unui proces pasiv, orientat spre obiect şi subordonat
scopurilor activităţii.
B. Precizaţi două aptitudini speciale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia percepţia nu este o simplă sumă de senzaţii. 4 puncte

1. Prin procesul percepţiei sunt cunoscute însuşirile concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor.
2. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii, care se manifestă pregnant în conduită.
3. Reprezentările pregătesc şi uşurează generalizările din gândire.
4. Varietatea trăsăturilor temperamentale conduce la manifestarea individualizată a persoanei, fiind sursă a
diversităţii umane.
5. Deoarece se produc prin contactul direct dintre stimuli şi analizatori, percepţiile sunt imagini obiectuale.
6. Conform teoriei lui I.P.Pavlov, temperamentul este dobândit şi derivă din modul specific de combinare a celor
trei însuşiri ale sistemului nervos central: forţa/energia, mobilitatea şi echilibrul.
7. Dintre caracteristicile trăsăturilor de personalitate fac parte: caracterul analitic, stabilitatea şi generalitatea.
B. Precizaţi doi factori care intervin în modelarea manifestărilor temperamentale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia prin inteligenţă, omul nu este numai o fiinţă retrospectivă, ci şi
prospectivă, anticipativă, evolutivă. 4 puncte

1. Reprezentările pot constitui un suport intuitiv pentru desfăşurarea raţionamentelor.
2. Personalitatea desemnează ansamblul disponibilităţilor generale şi caracteristice pe care le exprimă o persoană
şi care conturează identitatea sa specifică.
3. Trăsăturile temperamentale pot fi schimbate prin educaţie şi efort voluntar.
4. Aptitudinile funcţionează ca sisteme care presupun relaţionare şi interacţiune reciprocă.
5. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe şi totodată imagini mintale secundare.
6. În formarea personalităţii intervin factori biologici, psihologici şi sociali.
7. Temperamentul constituie latura dinamico-instrumentală a personalităţii.
B. Precizaţi doi factori care influenţează calitatea imaginii în reprezentare. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinea reprezintă un potenţial instrumental care, pentru a
deveni factor de progres al personalităţii, trebuie transformat în capacitate. 4 puncte

1. Personalitatea unui om poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale.
2. Temperamentul coleric se caracterizează printr-un grad redus de nevrozism.
3. Durata percepţiei corespunde duratei acţiunii stimulului, prezenţei acestuia.
4. Factorii de personalitate se manifestă în întreaga conduită, nu numai într-o anumită situaţie.
5. Senzaţiile reprezintă o condiţie necesară şi o premisă a dezvoltării psihice şi a adaptării.
6. Aptitudinile au ca factor determinant sistemul nervos central, care le oferă o mare stabilitate de-a lungul întregii
vieţi.
7. Reprezentările fac trecerea la procesele cognitive senzoriale.
B. Precizaţi două aptitudini simple. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentările fac primul pas pe drumul desprinderii actului de
cunoaştere de concretul imediat şi orientării lui spre abstract şi general. 4 puncte
1. În ontogeneză, percepţia apare mai târziu decât reprezentarea.
2. Potrivit teoriei lui I.P.Pavlov, însuşirile fundamentale ale sistemului nervos central sunt: forţa/energia,
mobilitatea şi echilibrul.
3. Inteligenţa constă într-un ansamblu de structuri operaţionale ce dispun de complexitate, flexibilitate, fluiditate,
productivitate prin care se asigură un nivel înalt de adaptare şi de eficienţă a conduitei.
4. Senzaţia dobândeşte, la nivel uman, atributul conştientizării.
5. Trăsăturile temperamentale sunt dobândite.
6. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii, care se referă la potenţialul energetic de
care dispune o persoană.
7. Pentru că realizează reflectarea mijlocită a însuşirilor obiectelor şi fenomenelor, percepţia face parte din
categoria proceselor psihice de cunoaştere primară.
B. Precizaţi două calităţi/însuşiri ale imaginii senzoriale. 6puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinile nu corelează în mod necesar cu temperamentul, dar
formarea şi implicarea lor în activitate pot fi influenţate de acesta. 4 puncte

1. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi pe
cele mai puţin importante, de detaliu, ale obiectului perceput.
2. Ca aptitudine generală, inteligenţa este un sistem de însuşiri stabile ale persoanei care facilitează înţelegerea
conexiunilor dintre elementele unei situaţii şi adaptarea optimă în vederea atingerii scopurilor propuse.
3. Orice activitate profesională sau socială necesită o îmbinare de aptitudini generale şi speciale.
4. Tipologia temperamentală propusă de C.G.Jung include două tipuri: temperamental coleric şi cel extravertit.
5. Aptitudinile speciale se referă la acea categorie de aptitudini care sunt utile în toate domeniile de activitate sau
în cele mai multe dintre ele.
6. Temperamentul constituie subsistemul operaţional-instrumental al personalităţii.
7. Senzaţiile sunt procese psihice complexe, de redare a însuşirilor concrete şi separate ale obiectelor şi
fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
B. Precizaţi doi factori care contribuie la formarea şi dezvoltarea aptitudinilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentările sunt procese psihice senzoriale care au o dublă
natură. 4 puncte

1. Reprezentarea este o treaptă intermediară între senzorial şi logic, trecerea de la percepţie la reprezentare
semnificând accesul la un alt plan de operativitate mintală.
2. Deoarece personalitatea reflectă şi integrează continuu experienţele de viaţă ale persoanei şi influenţele
mediului, rezultă că aceasta se construieşte de-a lungul întregii vieţi.
3. Temperamentul este latura relaţional-valorică a personalităţii.
4. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi pe
cele mai puţin importante, de detaliu, ale obiectului perceput.
5. Percepţia se produce în absenţa obiectului, iar reprezentarea se produce în prezenţa acestuia.
6. Aptitudinea reprezintă capacitatea activată, consolidată prin exerciţiu şi îmbogăţită cu cunoştinţe adecvate.
7. Sunt complexe aptitudinile care se sprijină pe un tip omogen de operare sau funcţionare.
B. Precizaţi două procese psihice de cunoaştere primară. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia specificul fiecărui temperament poate avantaja sau împiedica
dezvoltarea unei aptitudini. 4 puncte

1. În reprezentare, libertatea de intervenţie a subiectului în structurarea imaginii este mai mică decât în percepţie.
2. Personalitatea se exprimă printr-un ansamblu de trăsături care sunt stabile pe toată durata vieţii, manifestându-
se constant în conduită.
3. Aptitudinile reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.
4. Temperamentul reglează, prin control voluntar, intensitatea trăirilor şi a expresivităţii emoţionale.
5. Reprezentările sunt procese de cunoaştere primară.
6. Temperamentul este acea latură a personalităţii pe care ceilalţi au cele mai mari dificultăţi în a o recunoaşte.
7. Ca aptitudine specială, inteligenţa mijloceşte adaptarea la situaţii noi, pe baza prelucrării experienţei anterioare.
B. Precizaţi doi factori care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia imaginile senzoriale conduc cunoaşterea din aproape în aproape,
într-un prezent continuu, „aici şi acum”. 4 puncte

1. Aptitudinile complexe nu sunt o simplă sumă de aptitudini simple.
2. Reprezentările pot fi elaborate pe baza unor imagini perceptive anterioare.
3. Personalitatea se exprimă printr-un ansamblu de trăsături care sunt definitorii pentru scurte perioade din
evoluţia persoanei, timp în care se manifestă constant în conduită.
4. Aptitudinile, ca latură a personalităţii, se manifestă în conduită numai dacă elementele înnăscute pe care le
implică sunt exersate, dezvoltate şi aplicate social.
5. În reprezentare, devine posibilă detaşarea de obiect.
6. Fiecare tip temperamental prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.
7. Imaginea perceptivă este obiectuală, unitară, săracă în conţinut şi relaţionată cu contextul.
B. Precizaţi două caracteristici ale trăsăturilor de personalitate. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia temperamentul influenţează stilul de muncă, dar nu şi nivelul
performanţelor obţinute. 4 puncte
1. Inteligenţa, ca aptitudine specială, sprijină toate celelalte aptitudini.
2. Reprezentările se produc numai atunci când are loc un contact direct între obiecte sau fenomene şi organele de
simţ.
3. În accepţiune psihologică, termenul de aptitudine semnifică acele însuşiri care permit realizarea activităţilor.
4. Fiecare persoană este purtătoarea unor trăsături general-umane, dar şi a unor trăsături particulare care permit
încadrarea ei într-un anumit tip psihologic.
5. Trăsăturile temperamentale sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, astfel încât este corect să fie valorizate moral.
6. Senzaţiile conferă percepţiilor conţinutul elementar.
7. Aptitudinile reprezintă latura cu cel mai înalt nivel de generalitate şi de constanţă.
B. Precizaţi două asemănări între percepţie şi reprezentare. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea este întotdeauna unică şi originală. 4 puncte

1. Vârsta, experienţa de viaţă şi cerinţele specifice profesiunii îşi pun amprenta asupra manifestărilor
temperamentale.
2. Reprezentările sunt imagini secundare deoarece redau însuşirile concrete şi semnificative ale stimulilor.
3. Aptitudinile speciale sunt cele care facilitează performanţa într-un anumit domeniu.
4. Trăsăturile de personalitate se exprimă în felul cum gândim, vorbim, simţim.
5. Reprezentarea furnizează o imagine bogată în conţinut a însuşirilor concrete şi caracteristice ale obiectelor şi
fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
6. Temperamentul are o bază înnăscută şi nu se poate schimba radical pe parcursul vieţii.
7. Spiritul de observaţie reprezintă aptitudinea specială de a sesiza cu rapiditate şi uşurinţă stimuli relevanţi pentru
subiect.
B. Precizaţi două procese psihice de cunoaştere primară. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentările constituie o treaptă în procesul de formare a
noţiunilor. 4 puncte

1. Reprezentarea, considerată o percepţie trecută şi reactualizată, este un proces de cunoaştere primară.
2. Personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de alte
persoane.
3. Aptitudinile dobândesc o structură tot mai complexă, pe măsura funcţionării lor.
4. Inteligenţa este procesul de asimilare şi prelucrare a informaţiilor în scopul unei adaptări optime.
5. Caracteristicile temperamentale pot fi apreciate din punct de vedere moral.
6. Ca şi percepţiile, reprezentările sunt imagini unitare şi schematice.
7. Toate temperamentele au componente înnăscute şi componente dobândite, fiecare în proporţii şi tipuri diferite.
B. Precizaţi două însuşiri ale senzaţiei ca proces psihic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinile speciale pot modela anumite manifestări ale
temperamentului în raport cu cerinţele specifice fiecărei profesii. 4 puncte

1. Ca şi reprezentarea, percepţia semnalizează, sub forma unor imagini unitare, dar schematice, însuşiri concrete
ale obiectelor şi fenomenelor.
2. Unui anumit tip de activitate nervoasă superioară îi corespunde, în plan psihologic, un anumit tip de
temperament.
3. Fiecare persoană ataşează o anumită tonalitate afectivă unui stimul, în funcţie de experienţa sa anterioară.
4. La nivelul comportamentului observabil, o trăsătură este indicată de tendinţa subiectului de a răspunde în
acelaşi fel la o varietate de stimuli.
5. Aptitudinile complexe sunt cele care operează omogen, influenţând un singur aspect al activităţii.
6. În accepţiunea sa cea mai largă, termenul de personalitate desemnează fiinţa umană.
7. Producerea unei percepţii are loc în condiţiile în care persoana se detaşează de o relaţie de tipul „aici şi acum”
cu obiectul perceput.
B. Precizaţi două tipuri temperamentale clasice. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia capacitatea este o aptitidine la care s-a adăugat un „câştig în
calitate”, adus prin exerciţiu. 4 puncte

1. Aptitudinile caracterizează personalitatea umană în ansamblul său.
2. Senzaţiile se realizează pe baza conţinutului informaţional al percepţiilor.
3. Temperamentul mai este numit şi firea omului.
4. Imaginea perceptivă reflectă un anumit obiect, redând în mod schematic caracteristicile acestuia.
5. Aptitudinile complexe reprezintă o reunire de aptitudini simple.
6. Personalitatea se modelează într-un anumit mediu social, acesta constituind cadrul de afirmare şi de evaluare a
performanţelor individului.
7. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv de reflectare nemijlocită şi schematică a însuşirilor semnificative
ale obiectelor şi fenomenelor.
B. Precizaţi două criterii de diferenţiere a tipurilor temperamentale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinea este doar o condiţie pentru formarea unei capacităţi. 4p

1. Aptitudinile arată ceea ce poate să facă o persoană, nu ceea ce ştie ea.
2. Reprezentarea unui anumit obiect este concomitentă cu cea a elementelor care îl înconjoară.
3. Temperamentul poate fi influenţat de dezvoltarea celorlalte laturi ale personalităţii.
4. Imaginea perceptivă reflectă însuşiri individual-particulare.
5. Trăsătura de personalitate este un proces psihic complex.
6. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru reuşita într-o profesie.
7. Percepţiile sunt simboluri figurative.
B. Precizaţi două dintre caracteristicile inteligenţei ca aptitudine generală. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral. 4 p

1. Reprezentarea presupune simple actualizări ale percepţiilor.
2. Ca latură dinamico-energetică a personalităţii, temperamentul este foarte expresiv în manifestările sale,
individualizând conduitele şi facilitând comunicarea.
3. Legătura existentă între tipul de sistem nervos şi temperament explică determinarea înnăscută a trăsăturilor
temperamentale.
4. Capacitatea este una dintre condiţiile formării unei aptitudini.
5. Senzaţiile se află în raport nemijlocit cu organismul.
6. Ca aptitudine specială, inteligenţa este un sistem de însuşiri stabile ale persoanei, care facilitează înţelegerea
relaţiilor care există între elementele unei situaţii şi adaptarea optimă pentru atingerea scopurilor.
7. Toate trăsăturile de personalitate au caracter analitic, plasticitate şi caracterizează omul în ansamblul său.
B. Precizaţi două trăsături ale aptitudinilor ca latură a personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia bogăţia experienţei perceptive este o condiţie necesară, nu şi
suficientă pentru producerea reprezentărilor. 4 puncte

1. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă cu obiectul.
2. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în simple şi complexe.
3. Factorii de personalitate dispun de stabilitate, plasticitate şi tind spre generalitate.
4. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată ca latură relaţional-valorică a personalităţii.
5. Trăsăturile temperamentale sunt dobândite, construite socio-cultural.
6. Percepţia oferă informaţii suplimentare comparativ cu senzaţiile integrate în ea.
7. Aptitudinile îşi au fundamentul în particularităţi ale activităţii nervoase superioare, ceea ce explică faptul că
determinarea lor este înnăscută.
B. Precizaţi două deosebiri între percepţie şi reprezentare. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea are un caracter sistemic. 4 puncte

1. Unul din sensurile termenului de inteligenţă este acela de proces de adaptare, prin asimilarea informaţiilor şi
integrare operaţională.
2. Aceeaşi aptitudine poate fi integrată în activităţi variate.
3. Deşi sunt cele mai simple legături informaţionale ale omului cu lumea, senzaţiile orientează şi reglează
acţiunile umane.
4. Cunoaşterea personalităţii permite anticiparea comportamentului unei persoane în anumite situaţii de viaţă.
5. Trăsăturile temperamentale constituie nivelul dinamico-energetic al personalităţii.
6. Reprezentarea este o simplă urmă a percepţiei.
7. Aptitudinile speciale sunt cele care se manifestă în majoritatea activităţilor.
B. Precizaţi două dintre tipurile de temperament. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentările fac trecerea întrun alt plan de operativitate, de la cel
concret, obiectual, la cel logic. 4 puncte

1. Reprezentarea este un proces psihic derivat din gândire.
2. Temperamentul, ca latură dinamico-energetică a personalităţii, este înnăscut şi nu îşi pierde specificul pe
parcursul vieţii.
3. Echilibrul afectiv şi generozitatea sunt trăsături de personalitate.
4. Aptitudinile complexe pot fi clasificate în speciale şi generale.
5. Inteligenţa se manifestă în orice formă de activitate.
6. Imaginea perceptivă este unitară, relaţionată cu contextul, dar săracă în conţinut.
7. Ca manifestare a personalităţii, aptitudinile reprezintă latura formală a acesteia.
B. Precizaţi două trăsături ale reprezentării ca proces psihic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea este un ,,aliaj’’ de elemente biologice, psihice,
sociale şi culturale. 4 puncte

1. O persoană este inteligentă dacă îşi foloseşte eficient propriile resurse.
2. Personalitatea constituie un proces psihic, cel mai important pentru fiinţa umană.
3. Calitatea imaginii în reprezentare este condiţionată de calitatea percepţiei şi de contextul în care a avut loc
receptarea obiectului dat.
4. Ca subsistem al personalităţii, temperamentul suportă influenţele celorlalte laturi ale acesteia.
5. Senzaţiile şi percepţiile sunt procese psihice concrete.
6. Aptitudinea depinde de ereditate, dar nu se dezvoltă exclusiv pe baza acesteia.
7. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din antichitate, sunt: coleric, introvertit, flegmatic şi
melancolic.
B. Precizaţi două procese psihice cognitive senzoriale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea este rezultatul influenţelor exercitate de o
multitudine de factori diverşi asupra datului ereditar de tip uman. 4 puncte

1. În accepţiunea sa cea mai largă, termenul de personalitate desemnează sistemul biopsiho- socio-cultural.
2. Clasificarea aptitudinilor în generale şi speciale are la bază criteriul gradului de complexitate.
3. Teoria lui J.Piaget se referă la inteligenţă din perspectiva dezvoltării proceselor intelectuale.
4. Cea mai simplă legătură informaţională a omului cu realitatea este realizată prin intermediul senzaţiilor.
5. Reprezentarea este o reproducere fidelă a datelor perceptive.
6. Cei mai pregnanţi indicatori din care putem deduce trăsăturile de personalitate sunt cei care aparţin
temperamentului.
7. Aptitudinile reprezintă latura personalităţii care reliefează dinamismul, energia şi echilibrul individului.
B. Precizaţi două trăsături ale imaginii perceptive. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia prin acţiunea unor trăsături de caracter se pot modela anumite
însuşiri de temperament. 4 puncte

1. Ca proces psihic de cunoaştere primară, senzaţia reflectă obiectele şi fenomenele în totalitatea însuşirilor lor
concrete.
2. Aptitudinile speciale exersate reprezintă o condiţie a reuşitei în activităţi specifice. 3. Între sistemul psihic
uman şi sistemul de personalitate există o relaţie ca de la parte la întreg.
4. Temperamentul reprezintă acea latură a personalităţii care generează diferenţe între oameni cu privire la
performanţele obţinute într-o activitate.
5. Experienţa perceptivă anterioară este una dintre condiţiile producerii reprezentărilor.
6. Aptitudinile, ca latură instrumental-operaţională a personalităţii, se referă la volumul de cunoştinţe al unei
persoane.
7. Percepţia şi reprezentarea fac parte din categoria proceselor psihice cognitive superioare.
B. Precizaţi două deosebiri între temperament şi aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia în formarea personalităţii, ca sistem unitar şi complex, procesele
senzoriale sunt condiţia informării elementare a sistemului. 4 puncte

1. Reprezentarea reflectă însuşiri intuitive şi caracteristice ale unui obiect, într-o imagine panoramică.
2. În formarea şi dezvoltarea personalităţii, factorii ereditari şi de mediu sunt completaţi de educaţie.
3. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată ca latură dinamicoenergetică a personalităţii.
4. Aptitudinile sunt întotdeauna unice şi originale.
5. Tipul de activitate nervoasă superioară este factorul determinant al temperamentului, conform teoriei lui
I.P.Pavlov.
6. Fără exersare sistematică, nu se poate forma capacitatea, ca aptitudine împlinită.
7. Percepţia, ca proces cognitiv senzorial, redă preponderent însuşirile caracteristice, semnificative.
B. Precizaţi doi indicatori comportamentali ai inteligenţei. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia senzaţiile şi percepţiile sunt procese psihice de cunoaştere primară
a lumii reale. 4 puncte

1. Senzaţiile sunt imagini primare, deoarece reflectă însuşirile separate ale obiectelor şi fenomenelor.
2. Capacitatea este aptitudinea activată, consolidată prin exerciţiu şi îmbogăţită cu cunoştinţe adecvate.
3. Faptul că temperamentul este educabil, permite disciplinarea proceselor cognitive şi a formelor de activitate,
precum învăţare, muncă, creaţie.
4. Natura intuitiv-figurativă a reprezentării este dată de faptul că acest proces psihic reflectă însuşiri concrete ale
obiectelor şi fenomenelor.
5. Trăsăturile de personalitate nu se deduc, ci se observă direct în comportamentul unui om.
6. Percepţia este posibilă fără capacităţi senzoriale.
7. Inteligenţa este considerată a fi cea mai importantă aptitudine din categoria celor speciale.
B. Precizaţi două trăsături ale imaginii perceptive. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea este punte de legătură între senzorial şi logic. 4 p

1. Senzaţiile sunt procese psihice complexe, absolut necesare pentru cunoaşterea umană.
2. Tipului temperamental flegmatic i se pot asocia următoarele caracteristici: reactivitate redusă, procese afective
de o gamă mai restrânsă, monotonie, tendinţă de stereotipizare.
3. Reprezentarea furnizează o imagine unitară şi bogată în conţinut a însuşirilor concrete şi caracteristice ale
obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
4. Aptitudinile sportive fac parte din categoria aptitudinilor generale.
plasticitate.
6. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrarea noilor informaţii în
sistemul celor vechi.
7. Imaginea perceptivă a unui obiect este primară deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care îl
înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.
B. Precizaţi două dintre influenţele pe care inteligenţa le are asupra desfăşurării unei activităţi. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reuşitele repetate ale unui copil indică existenţa unor aptitudini, dar
fără o exersare complexă şi sistematică a lor, ele nu se transformă de la sine în capacităţi. 4 puncte

1. Personalitatea matură se caracterizează prin complexitate, organizare, ierarhizare, adaptare flexibilă, nivel
ridicat de eficienţă.
2. Capacitatea de a memora şi de a reproduce fidel este o aptitudine specială.
3. Persoanele cu temperament flegmatic îşi formează mai uşor trăsături de character precum punctualitatea,
perseverenţa, spiritul de ordine, decât colericii.
4. Senzaţiile sunt procese psihice cognitive superioare.
5. Trăsăturile de personalitate sunt în întregime înnăscute.
6. Inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese psihice şi se manifestă printr-o activitate
mentală cu un grad ridicat de eficienţă.
7. Percepţia este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redă simultan, într-o imagine
unitară, informaţii despre corelaţiile structural-funcţionale existente între elementele unui sistem complex.
B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental coleric pot facilita obţinerea performanţei. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea are atât o natură intuitivfigurativă, cât şi una
operaţional-intelectivă. 4 puncte

1. Personalitatea este înnăscută.
2. Unele trăsături de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea unor însuşiri caracteriale menite să
suplinească eventualele dezavantaje ale acestora.
3. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli poate facilita procesul de percepere a acestora.
4. Modalitatea unei senzaţii depinde de natura stimulului şi de specificul funcţionării fiecărui analizator.
5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şi acomodarea sunt două
procese contradictorii care împiedică adaptarea optimă, eficientă, la situaţii noi, problematice.
6. Capacitatea este aptitudinea împlinită, care s-a consolidat prin deprinderi rezultate din exerciţiu şi s-a îmbogăţit
cu o serie de cunoştinţe adecvate.
7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.
B. Precizaţi trei aptitudini speciale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia între trăsăturile de personalitate, cele care aparţin temperamentului
sunt cel mai uşor de evaluat întrucât se exprimă prin indicatori comportamentali pregnanţi. 4 puncte

2. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin mai multor tipuri temperamentale, altfel spus,
temperamentele nu sunt pure.
3. Nicio senzaţie nu este conştientă.
4. Dacă un obiect este manevrat în timpul unei activităţi, va fi mai bine perceput decât dacă este doar contemplat.
5. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu este lipsit de personalitate nu este corectă.
6. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptarea optimă, eficientă la situaţii
noi, problematice este posibilă doar dacă există un dezechilibru între două procese: asimilare şi acomodare.
7. Ca şi reprezentările, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în
condiţiile acţiunii directe ale acestora asupra analizatorilor.
B. Precizaţi două asemănări între temperamentul flegmatic şi cel sangvinic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cu cât intervalul de timp între momentul perceperii unui obiect şi
cel în care are loc reprezentarea acestuia este mai mare, cu atât reactualizarea imaginii lui va fi mai dificilă şi
mai lacunară. 4 puncte

1. Senzaţia oferă informaţii despre însuşirile complexe ale obiectelor şi fenomenelor.
2. O persoană poate avea doar caracteristicile unui anumit tip temperamental.
3. Reprezentarea este panoramică, în sensul că redă toate informaţiile despre realitatea evocată.
4. Inteligenţa reprezintă o capacitate egal distribuită la toţi oamenii.
5. Aptitudinile generale mijlocesc eficienţa activităţii în anumite domenii.
6. Mecanismele inteligenţei sunt implicate într-o mai mare măsură în procesul de luare a deciziei involuntare
decât în realizarea conduitelor verbale.
7. Realizarea unei reprezentări depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli (luminoşi, sonori, chimici
etc) şi de existenţa unui anumit aparat (vizual, auditiv,olfactiv etc) specializat în receptarea şi prelucrarea
acestora.
B. Precizaţi trei modalităţi prin care se manifestă inteligenţa în creşterea eficienţei activităţilor umane. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cunoaşterea temperamentului unei persoane influenţează orientarea
/ selecţia profesională a acesteia. 4 puncte

2. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii exprimă faptul că realizarea acesteia depinde de acţiunea unei anumite
modalităţi de stimuli (luminoşi, sonori, chimici etc.) şi de existenţa unui anumit aparat (vizual, auditiv, olfactiv
etc.) specializat în receptarea şi prelucrarea fiecărui tip de stimuli.
3. Nivelul de cultură generală este un factor care poate facilita perceperea unor realizări artistice ( o pictură
celebră, o sculptură, o partitură).
4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, prin capacitatea de a crea şi allege mijloacele adecvate
scopului stabilit.
5. Succesul profesional se bazează, în exclusivitate, pe existenţa aptitudinilor.
7. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai redus decât imaginea perceptivă.
B. Precizaţi două dintre modalităţile de manifestare ale inteligenţei în acţiunile umane. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia modul în care se comportă o persoană pusă în situaţia de a
desfăşura o activitate monotonă pe o perioadă îndelungată poate furniza informaţii relevante cu privire la
temperamentul acesteia. 4 puncte

2. Chiar şi stimulii puternici sunt mai greu de recepţionat când persoana este obosită, deoarece starea generală a
organismului poate influenţa sensibilitatea analizatorului.
3. Dacă în percepţie un obiect este reflectat cu toate nuanţele sale cromatice, în reprezentare acestea sunt reduse la
culorile de bază.
4. În mod normal, numărul persoanelor cu un coeficient de inteligenţă mediu este mult mai mare decât al celor cu
un coeficient de inteligenţă foarte scăzut.
5. Personalităţile mature se caracterizează prin: simplitatea structurilor psihice componente, dublată de lipsa
corelaţiei logice dintre acestea; funcţionalitate neeficientă, situaţională, imprevizibilă, inegală; scăzute posibilităţi
adaptative (atât la situaţiile comune, cât mai ales la cele noi).
6. Spiritul de observaţie este o aptitudine specială.
7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea a obiectului şi fondului percepţiei.
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia temperamentul, cea mai expresivă latură a personalităţii, îşi pune
amprenta asupra tuturor manifestărilor psihocomportamentale ale persoanei. 4 puncte

1. Una dintre caracteristicile personalităţii este unicitatea.
2. Senzaţiile sunt procese psihice plurimodale (includ informaţii extrase şi prelucrate de mai mulţi analizatori).
3. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli nu poate influenţa procesul perceptiv.
4. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială.
5. O persoană introvertită are de obicei o fire deschisă, comunică uşor cu ceilalţi şi îşi face uşor prieteni.
6. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decât imaginea perceptivă.
7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi afective ale omului.
B. Precizaţi două dintre caracteristicile inteligenţei ca aptitudine generală. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate a aptitudinilor poate fi
analizat şi evaluat după indicatori ai comportamentului acţional precum rapiditatea, volumul, precizia,
originalitatea, eficienţa. 4 puncte
1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare determină o mai mare operativitate în perceperea unui obiect
actual.
2. Dacă în reprezentare un obiect este reflectat cu toate nuanţele sale cromatice, în percepţie acestea sunt reduse la
culorile de bază.
3. Toate senzaţiile sunt conştiente.
4. Din punct de vedere psihologic, conceptele de aptitudine şi capacitate semnifică acelaşi lucru.
5. În cazul temperamentului flegmatic, trăsături de caracter precum punctualitatea, principialitatea, perseverenţa,
spiritul de ordine, se formează mai uşor decât în cazul sangvinicilor.
6. Deşi nu în exclusivitate, aptitudinile favorizează obţinerea succesului profesional.
7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi volitive ale omului.
B. Precizaţi trei dintre însuşirile personalităţii ca sistem bio-psiho-socio-cultural. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de
a opera cu sisteme de semne, simboluri şi semnale în comunicarea cu cei din jur şi în reglarea propriei conduite.

1. Inteligenţa este o aptitudine care condiţionează performanţa numai în domenii speciale de activitate.
2. Întrucât temperamentul este o caracteristică formală a personalităţii şi nu una de conţinut, el nu predetermină
zestrea aptitudinală a individului şi nici trăsăturile lui caracteriale.
3. Există însuşiri psihice care nu sunt aptitudini.
4. În mod normal, numărul persoanelor cu un coeficient de inteligenţă ridicat este mult mai mare decât al celor cu
un coeficient de inteligenţă mediu.
5. Reprezentările se apropie de gândire prin modul de producere.
6. Percepţia este o imagine primară, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative ale obiectelor şi fenomenelor,
cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.
7. Valoarea informaţională a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite de trăiri afective plăcute sau
neplăcute.
B. Precizaţi trei categorii de aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia modul în care se comportă o persoană pusă în situaţia de a coopera
cu alte persoane pentru atingerea unui scop, poate furniza informaţii relevante cu privire la temperamentul
acesteia. 4 puncte

1. Inteligenţa reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.
2. Percepţiile se pot produce în absenţa acţiunii stimulilor asupra analizatorilor.
3. Percepţiile şi reprezentările nu fac parte din categoria proceselor psihice.
4. Aptitudinile sunt însuşiri fizice şi psihice relativ stabile care-i permit persoanei să obţină rezultate peste medie
în anumite activităţi.
5. Temperamentul este latura personalităţii cea mai uşor de evaluat, întrucât se exprimă prin indicatori
comportamentali pregnanţi.
6. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
7. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin unui singur tip temperamental.
B. Precizaţi trei factori care influenţează formarea reprezentărilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia factorii ereditari nu au rol de determinare, ci de condiţionare a
aptitudinilor. 4 puncte

1. Reprezentările constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.
2. Senzaţiile nu sunt procese psihice.
3. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin mai multor tipuri temperamentale, altfel spus,
temperamentele nu sunt pure.
4. Teoria bifactorială a inteligenţei, elaborată de C. Spearman, diferenţiază între un factor G (inteligenţă generală)
şi factorii s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorul verbal, factorul numeric, factorul spaţial.
5. Calitatea imaginii senzoriale depinde atât de caracteristicile stimulului, cât şi de particularităţile subiectului
cunoscător.
6. Aptitudinile speciale mijlocesc eficienţa activităţii în toate domeniile de activitate.
7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care înconjoară obiectul
perceput şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.
B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel coleric. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cu cât intervalul de timp care se scurge între momentul perceperii
unui obiect şi momentul în care are loc reprezentarea acestuia este mai mare, cu atât reactualizarea imaginii lui
va fi mai dificilă şi mai lacunară. 4 puncte

1. Un obiect perceput de mai multe ori sau cotidian va fi reprezentat printr-o imagine mult mai vie, mai completă
şi mai fidelă decât unul perceput o singură dată.
2. Senzaţiile şi percepţiile fac parte din categoria proceselor cognitive superioare.
3. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a opera cu sisteme de semne, simboluri şi
semnale în comunicarea cu cei din jur şi în reglarea propriei conduite.
4. Senzaţia de durere face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
5. Personalitatea este rezultatul exclusiv al educaţiei.
6. Aptitudinile artistice fac parte din categoria aptitudinilor speciale.
7. Tipul temperamental melancolic se caracterizează prin: reactivitate accentuată, bogăţia şi intensitatea reacţiilor,
plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fi pasionat.
B. Precizaţi două însuşiri prin care temperamentul se deosebeşte de aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia un nivel ridicat de inteligenţă este o condiţie necesară, dar
insuficientă pentru reuşita în orice domeniu de activitate. 4 puncte

1. Personalitatea deplin formată se caracterizează prin complexitate, organizare, ierarhizare, adaptare flexibilă,
nivel ridicat de eficienţă.
2. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentarea poate fi transpusă mintal în
alte contexte, însă acest lucru perturbă grav cunoaşterea.
3. Temperamentul fiecărui om este o combinaţie originală a caracteristicilor specifice diferitelor tipologii
temperamentale.
4. Imaginea perceptivă a unui obiect este mai săracă în conţinut decât reprezentarea acestuia.
5. Senzaţiile interoceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale.
7. Întrucât temperamentul este o caracteristică formală a personalităţii şi nu una de conţinut, el predetermină
zestrea aptitudinală a individului şi trăsăturile lui caracteriale.
B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel flegmatic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia şcoala are un rol important în formarea trăsăturilor de
personalitate. 4 puncte
1. Interesele stabile ale unui subiect pentru o categorie de stimuli îngreunează procesul de percepere a acestora.
2. Senzaţia este o imagine primară deoarece este prima legătură informaţională a omului cu mediul.
3. Acuitatea vizuală este o aptitudine specială.
4. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării.
5. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrarea noilor informaţii în
sistemul celor deja existente.
6. Inteligenţa este latura rezolutiv-productivă a personalităţii.
7. Tipul temperamental flegmatic se caracterizează prin: iritabilitate, agresivitate, îndârjire, inegalitatea trăirilor,
înclinaţia de a fi părtinitor, nerăbdător, tendinţa de dominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune.
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea este definită de comportamentele constante,
invariabile, ce sunt întâlnite în general, în diverse situaţii pe care le traversează omul şi-i dau astfel o notă de
unicitate. 4 puncte

1. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu nu are personalitate este incorectă.
2. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.
3. Personalitatea, un subsistem în exclusivitate rezultat al factorilor de mediu, este compus din mai multe laturi,
cum sunt latura instrumentală, latura dinamicoenergetică.
4. Intensitatea unei senzaţii este proporţională cu cea a stimulului.
5. Temperamentul nu interacţionează cu celelalte laturi ale personalităţii.
6. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite, va favoriza formarea unei reprezentări mai complete şi mai
fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă, spontană va determina formarea unei reprezentări sărace şi
mai puţin fidele.
7. Imaginea perceptivă a unui obiect este primară deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care îl
înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.
B. Precizaţi trei trăsături ale tipului temperamental coleric. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia modul în care reacţionează o persoană într-o situaţie conflictuală
este influenţat de temperamentul acesteia. 4 puncte

1. Conform teoriei lui C. G. Jung, temperamentul este manifestarea particulară a tipului de activitate nervoasă pe
plan psihologic şi comportamental.
2. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a opera cu sisteme de semne, simboluri şi
semnale în comunicarea cu cei din jur şi în reglarea propriei conduite.
3. Caracteristicile unei senzaţii depind, doar de particularităţile stimulului.
4. Calitatea imaginii perceptive depinde şi de relaţia activă a subiectului cu obiectul.
5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate înţelegem că aceştia se manifestă constant în conduită,
neputând fi radical modificaţi de situaţii tranzitorii şi accidentale.
6. Aptitudinile generale facilitează performanţa în toate domeniile de activitate sau în majoritatea lor.
7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.
B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament introvertit. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia calitatea imaginii senzoriale depinde atât de caracteristicile
stimulului, cât şi de particularităţile subiectului cunoscător. 4 puncte

1. Temperamentul este latura instrumental-operaţională a personalităţii.
2. Senzaţia şi percepţia sunt cele mai importante procese cognitive superioare pentru că asigură o permanentă
legătură a persoanei cu mediul.
4. Aptitudinile tehnice fac parte din categoria aptitudinilor simple.
plasticitate.
noi, problematice, presupune un echilibru între două procese: asimilare şi acomodare.
7. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesul perceptiv.
B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament extravertit. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinile, deşi depind de ereditate, sunt influenţate în mare
măsură de factorii de mediu şi de educaţie. 4 puncte

1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesul perceptiv.
2. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin unui singur tip temperamental, altfel spus, temperamentele
sunt pure.
3. Aptitudinile speciale mijlocesc eficienţa activităţii într-un anumit domeniu de activitate.
4. Inteligenţa este latura dinamico-energetică a personalităţii.
5. Imaginea perceptivă se formează în absenţa acţiunii directe a obiectelor asupra analizatorilor.
alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea.
7. Factorii de personalitate au o stabilitate relativă, tind spre generalitate, sunt analitici şi dispun de o oarecare
plasticitate.
B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental melancolic pot facilita obţinerea performanţei.
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinea ne arată ce poate o persoană, nu ce ştie aceasta. 4 p

1. Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea unor însuşiri caracteriale menite să suplinească
eventualele neajunsuri.
2. Deşi reprezentarea apare în absenţa acţiunii directe a obiectelor şi are o intensitate mai slabă decât percepţia,
însuşirile importante sunt mai accentuate în reprezentare.
3. Orice însuşire psihică este o aptitudine.
4. Aptitudinile constituie latura dinamico-energetică a personalităţii.
5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a face faţă diverselor situaţii problematice
noi, imprevizibile.
6. Personalitatea dispune de o anumită plasticitate, nu este total rigidă, putându-se restructura şi perfecţiona sub
presiunea condiţiilor de mediu.
7. Realizarea unei reprezentări depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli şi de existenţa unui anumit
aparat specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.
B. Precizaţi două consecinţe ale faptului că o persoană nu dispune de aptitudinile corespunzătoare activităţii pe
care o desfăşoară. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia dintre toate laturile personalităţii, temperamentul dispune de cea
mai bogată expresivitate. 4 puncte
1. Senzaţia de rece/cald face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
2. În mod normal, numărul persoanelor geniale este mult mai mare decât al celor cu un coeficient de inteligenţă
mediu.
3. Mecanismele verbale facilitează integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.
4. Dacă un obiect este manevrat în timpul unei activităţi, va fi mai bine perceput decât dacă este doar contemplat.
5. Deşi presupune o “zestre ereditară”, personalitatea nu este înnăscută.
6. Aptitudinile generale facilitează eficienţa activităţii doar într-un anumit domeniu de activitate.
7. O persoană cu un temperament introvertit este, de obicei, deschisă spre comunicare, cunoaşte multă lume şi îşi
face uşor prieteni.
c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al
enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să
devină adevărat. 10 puncte
B. Precizaţi două subsisteme care fac parte din acelaşi sistem cu inteligenţa. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia un obiect perceput de mai multe ori sau cotidian va fi reprezentat
printr-o imagine mult mai vie, mai completă şi mai fidelă decât unul perceput o singură dată. 4 puncte

1. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine simplă.
2. Senzaţia olfactivă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
3. Tipul temperamental flegmatic se caracterizează prin: echilibru, calm, sânge rece, încredere, perseverenţă,
trăsături volitive accentuate, tendinţa de a fi mulţumit, înclinaţia de a fi cugetat.
4. Reprezentarea este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redă simultan, într-o imagine
unitară, informaţii despre corelaţiile existente între elementele unui sistem complex .
5. Dacă nu am mai văzut o persoană şi nu dispunem de o schemă perceptivă care include principalele
caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să o identificăm într-o mulţime de oameni.
6. Caracteristicile unei senzaţii depind, deopotrivă, de însuşirile stimulului şi de particularităţile subiectului.
7. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de care dispune o persoană
B. Precizaţi două însuşiri care diferenţiază reprezentarea de percepţie. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese
psihice şi se manifestă printr-o activitate mentală cu un grad ridicat de eficacitate. 4 puncte

1. Senzaţia gustativă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
2. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceea ce este mai important
pentru desfăşurarea acesteia, este perceput mai clar şi mai precis.
3. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de care dispune o persoană.
4. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, flegmaticul este puternic, echilibrat, inert.
6. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în restructurarea schemelor şi modelelor
de cunoaştere impusă de noile situaţii.
7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi afective ale omului.
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea nu este dată, ci se formează pe parcursul vieţii, fiind
unică şi originală. 4 puncte

1. Întrucât reprezentarea poate oferi o imagine panoramică a unui obiect, ea este mai utilă decât percepţia pentru
înţelegerea corelaţiilor existente între elementele unui sistem complex.
2. Senzaţia de durere face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
3. Însuşirile care compun personalitatea sunt esenţiale, definitorii pentru om, ele vizând cele mai importante
manifestări ale omului privind orientarea sa, opţiunile şi răspunsurile sale fundamentale.
4. În psihologia contemporană nu există nici o preocupare pentru măsurarea inteligenţei.
5. Acuitatea vizuală este o aptitudine generală.
6. Percepţia este rezultatul însumării senzaţiilor produse de acţiunea directă a unui stimul asupra unui singur
analizator.
7. Tipul temperamental sangvinic se caracterizează prin: neîncredere, pesimism, predispoziţie pentru anxietate,
înclinaţia de a fi retras, nesiguranţă, tristeţe, sentimentul inferiorităţii, adaptabilitate şi mobilitate mai reduse,
reactivitate mai slabă.
B. Precizaţi trei însuşiri ale personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa este capacitatea globală şi complex a individului de a
acţiona cu scop, de a gândi în mod raţional şi de a avea un comportament eficient în mediul ambiant. 4 puncte

1. Senzaţiile interoceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia de orientare a mişcărilor.
2. Afirmaţia „există oameni care nu au personalitate” este corectă din punct de vedere psihologic.
3. Senzaţiile, percepţiile şi reprezentările fac parte din categoria proceselor psihice senzoriale.
4. Acuitatea vizuală este o aptitudine simplă.
5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a realiza succesiuni logice şi legice în
câmpul unor evenimente haotice sau aleatoare.
6. Mecanismele gândirii sunt implicate într-o mai mare măsură în procesul de producer a percepţiei decât în al
celorlalte procese senzoriale.
7. Tipul temperamental sangvinic se caracterizează prin: echilibru, calm, sânge rece, încredere, perseverenţă,
trăsături volitive accentuate, tendinţa de a fi mulţumit, înclinaţia de a fi cugetat.
B. Precizaţi două caracteristici definitorii ale personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea are atât o natură intuitivfigurativă, cât şi una
operaţional-intelectivă şi, de aceea, ea face trecerea la procesele cognitive superioare. 4 puncte

1. Aptitudinile simple nu pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţi complexe.
2. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
3. Personalitatea este rezultatul procesului de diferenţiere şi specializare a organizării psihice a unei persoane.
4. O persoană cu un temperament extravertit: preferă grupurile mici şi contactele cu câte un singur om; o
companie prea numeroasă o oboseşte şi o epuizează.
5. Inteligenţa, ca aptitudine generală, poate intra sub incidenţa evaluării morale ca şi orice alt subsistem al
personalităţii.
6. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.
7. Percepţia este o imagine primară, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin
importante, de detaliu.
B. Precizaţi trei dintre calităţile/însuşirile reprezentărilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa este o aptitudine generală implicată în rezolvarea
problemelor, care intervine atunci când subiectul conştientizează existenţa unui obstacol informaţional-cognitiv
între disponibilităţile sale şi situaţia in care se află. 4 puncte

1. Tipul temperamental melancolic se caracterizează prin: atitudini boeme, influenţabilitate, nestatornicie,
expresivitate exagerată, superficialitate, neponderat, guraliv.
2. Aptitudinile complexe apar din interacţiunea mai multor aptitudini simple/elementare.
3. Structurile personalităţii se pot modifica şi perfecţiona în grade diferite în funcţie de cerinţele relaţionării cu
ambianţa.
4. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiunii
directe a acestora asupra analizatorilor.
5. Una dintre caracteristicile personalităţii este originalitatea.
6. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta a fost perceput nu este
însoţită în mod normal de conştiinţa absenţei obiectului şi de reprezentarea trecutului ca trecut.
7. Valoarea informaţională a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite de trăiri afective plăcute sau
neplăcute.
B. Precizaţi trei dintre rolurile pe care le îndeplineşte cuvântul în procesul reprezentării. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia o conduită inteligentă presupune o evaluare rapidă a mijloacelor
pentru îndeplinirea optimă a scopurilor. 4 puncte

1. O persoană cu un temperament extravertit: este rezervată şi are, uneori, dificultăţi de comunicare; îşi face mai
greu prieteni, dar se simte mai legată de ei.
2. Senzaţiile exteroceptive reflectă însuşiri concrete ale obiectelor exterioare.
3. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale..
4. Aptitudinile sunt însuşiri fizice şi psihice relativ stabile care-i permit omului să efectueze cu performante
supramedii anumite activităţi.
5. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în restructurarea schemelor şi
modelelor de cunoaştere impusă de noile situaţii.
6. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare a aptitudinilor, talentul este superior geniului.
7. Ca şi reprezentările, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în
condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
B. Precizaţi două deosebiri între senzaţie şi percepţie. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia însuşirile care compun personalitatea sunt esenţiale, definitorii
pentru om, ele vizând cele mai importante manifestări ale acestuia privind orientarea sa, opţiunile şi
răspunsurile sale fundamentale. 4 puncte

1. Senzaţia de foame face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
2. Prin toate calităţile sale, imaginea perceptivă îndeplineşte o funcţie informaţională specifică, mai complexă ca a
senzaţiei şi are un rol reglator deosebit pentru activitate.
3. Inteligenţa este o dimensiune a personalităţii ce favorizează adaptarea conduitei intelectuale, practice şi sociale
la situaţii noi.
4. Trăsăturile de personalitate sunt în întregime dobândite.
5. Inteligenţa este o latură a personalităţii şi face parte din categoria aptitudinilor generale.
6. Succesul profesional se bazează, în exclusivitate, pe existenţa aptitudinilor.
7. Factorii de personalitate sunt caracterizaţi de instabilitate, tind spre generalitate, sunt sintetici şi dispun de o
oarecare plasticitate.
B. Precizaţi trei tipuri temperamentale conform tipologiei clasice. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea este o imagine panoramică. 4 puncte

1. Senzaţiile proprioceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale.
3. Firea persoanelor catalogate ca fiind colerice sau sangvinice se poate include în tipul temperamental introvertit.
4. Mecanismele gândirii sunt implicate în procesul de producere a reprezentării.
5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate înţelegem că aceştia îl caracterizează pe om în ansamblul
său şi nu numai într-un anumit raport concret.
6. Percepţia se realizează numai în prezenţa obiectului şi sub acţiunea directă a acestuia asupra analizatorilor.
7. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii
B. Precizaţi trei caracteristici ale inteligenţei umane. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cunoaşterea propriilor trăsături temperamentale poate facilita
alegerea profesiunii. 4 puncte

1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde de natura stimulului, pe de-o parte, şi de experienţa anterioară a
subiectului, de atitudinile acestuia, pe de altă parte.
2. Spiritul de observaţie este o aptitudine specială.
3. O persoană cu un temperament extravertit se simte bine într-un grup şi este, în general, vorbăreaţă şi
prietenoasă; perioadele prea lungi de singurătate o pot deprima.
4. Durata percepţiei corespunde, în linii mari, duratei acţiunii stimulului.
5. Personalitatea nu dispune de o anumită plasticitate, fiind o structură total rigidă care nu se poate modifica la
intervenţia factorilor de mediu.
6. Capacitatea este aptitudinea împlinită, care s-a consolidat prin deprinderi rezultate din exerciţiu şi s-a îmbogăţit
cu o serie de cunoştinţe adecvate.
7. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai redus decât imaginea perceptivă.
B. Precizaţi trei capacităţi prin care se probează inteligenţa. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia structurile personalităţii se pot modifica şi perfecţiona în funcţie de
cerinţele relaţionării cu ambianţa. 4 puncte

1. Senzaţia olfactivă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
2. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context nu poate fi niciodată totală.
3. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară, dar insuficientă pentru dobândirea unei capacităţi.
4. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare determină o mai mare operativitate în perceperea unui obiect
actual.
5. Inteligenţa reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.
6. Însuşirile care compun personalitatea sunt esenţiale, definitorii pentru om, ele vizând cele mai importante
manifestări ale acestuia privind orientarea sa, opţiunile şi răspunsurile sale fundamentale.
7. Tipului temperamental flegmatic i se pot asocia următoarele caracteristici : optimism, sociabilitate, bună
dispoziţie, reactivitate accentuată, adaptabilitate, rapiditatea reacţiilor, capacitatea de a se angaja uşor în activitate,
bogăţia expresiei.
B. Enumeraţi două dintre caracteristicile aptitudinilor, în calitate de componente ale personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia percepţia este o sinteză senzorială. 4 puncte
1. Aptitudinile, ca latură instumentală a personalităţii, permit persoanei să performeze cu mai puţin efort în
diferite domenii de activitate.
2. Senzaţia de foame face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
3. Temperamentul reprezintă latura operaţională a personalităţii.
4. Reprezentarea este rezultatul unei simple însumări a percepţiilor unui obiect.
5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, inteligenţa este forma superioară de
adaptare optimă, eficientă la situaţii noi, problematice, prin restructurarea datelor experienţei.
6. Aptitudinile sunt formaţiuni psihice statice, care nu suferă nici un fel de modificări dea lungul vieţii.
7. Percepţia este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redă simultan, într-o imagine
unitară, informaţii despre corelaţiile structural-funcţionale existente între elementele unui sistem complex.
B. Precizaţi două asemănări între senzaţie şi percepţie. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia, modul în care se manifestă o persoană în cadrul grupului de
prieteni ne poate furniza informaţii relevante cu privire la temperamentul acesteia. 4 puncte

1. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi cognitive ale
omului.
2. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decât imaginea perceptivă.
3. Senzaţiile interoceptive reflectă însuşiri ale obiectelor exterioare.
4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a organiza şi transforma în plan subiectiv-
intern situaţiile externe şi de a elabora modele ideale pentru intervenţia practică în realitate.
5. Aptitudinile constituie latura dinamico-energetică a personalităţii.
6. Pregătirea anticipată a subiectului influenţează procesul perceptiv, deoarece generează o predispoziţie a
acestuia de a explora obiectul mai mult sau mai puţin profund, generând o imagine mai superficială sau mai
precisă.
procese interdependente care împiedică adaptarea optimă, eficientă la situaţii noi, problematice.
B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul flegmatic şi cel sangvinic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia personalitatea reprezintă îmbinarea nonrepetitivă a însuşirilor
psihice care caracterizează pregnant şi cu un mare grad de stabilitate omul şi manifestările sale de conduită. 4 p

1. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrarea noilor informaţii în
sistemul celor deja existente.
2. Persoanele mobile au o viteză de reacţie mai mare decât valorile medii.
3. Spiritul de observaţie este una dintre aptitudinile simple.
4. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării; de exemplu, cuvântul evocă reprezentările
deja formate, facilitând adaptarea la activităţile practice şi sarcinile cognitive ale subiectului.
5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştia reunesc şi condensează
diferite funcţii şi procese psihice
6. Temperamentul îşi pune amprenta specifică asupra aptitudinilor şi caracterului, dar nu determină conţinutul lor
psihologic, ci forma şi expresivitatea lor.
7. Temperamentul se concretizează, printre altele, în capacitatea de a organiza şi transforma în plan subiectiv,
intern, situaţiile externe şi de a elabora modele ideale pentru intervenţia practică în realitate.
B. Precizaţi trei tipuri temperamentale, diferenţiate în funcţie de caracteristicile activităţii nervoase superioare. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia informaţiile perceptive care servesc direct la organizarea conduitei
omului nu dispar fără urmă, ci sunt integrate şi prelucrate prin procese psihice mai complexe, cum sunt, de pildă
reprezentările. 4 puncte

1. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative ale obiectelor şi
fenomenelor, cât şi pe cele mai puţin importante.
3. Din punctul de vedere al procesului de producere, reprezentările se apropie de percepţie, iar din punctul de
vedere al conţinutului acestea se apropie de gândire.
4. Tipologia clasică a temperamentelor cuprinde şase tipuri temperamentale: introvertit, extravertit, coleric,
sangvinic, flegmatic şi melancolic.
5. Structurile personalităţii se pot modifica şi perfecţiona în funcţie de cerinţele relaţionării cu ambianţa.
6. Deşi nu în exclusivitate, aptitudinile favorizează obţinerea succesului profesional.
7. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceea ce este nesemnificativ
pentru desfăşurarea acesteia este perceput mai clar şi mai precis.
B. Precizaţi trei caracteristici/trăsături ale aptitudinilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia în procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală
şi reprezentarea poate fi transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea. 4 puncte

1. În reprezentare, libertatea de intervenţie a subiectului în structurarea imaginii este mai mică decât în percepţie.
2. Inteligenţa reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.
3. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului, fapt pentru care, ceea ce este mai important
pentru desfăşurarea acesteia este perceput mai clar şi mai precis.
4. Personalitatea reprezintă manifestarea şi dezvoltarea particulară a tipului de activitate nervoasă superioară pe
plan psihologic şi comportamental.
5. Din punct de vedere psihologic, între termenii aptitudine şi capacitate nu există nici o deosebire.
6. Temperamentul, ca latură dinamico-energetică a personalităţii, interacţionează cu aptitudinile şi cu caracterul,
influenţându-le şi fiind influenţat la rândul lui.
7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi volitive ale omului.
A, dacă că enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals. 6 puncte
B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental flegmatic pot facilita obţinerea performanţei. 6
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia caracterul panoramic al reprezentării joacă un rol important în
activitatea unui arhitect. 4 puncte

1. Aptitudinea pedagogică face parte din categoria aptitudinilor generale.
2. Procesul percepţiei poate fi influenţat de interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli.
3. Reprezentările se apropie de gândire prin modul de producere.
4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a anticipa rezultatele unor transformări.
5. Senzaţia auditivă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
6. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale prin care trece
acesta.
7. Temperamentul reprezintă latura personalităţii care poate fi evaluată în termeni morali.
B. Precizaţi trei însuşiri ale imaginii senzoriale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia echilibrul emoţional, ca trăsătură de personalitate, joacă un rol
major într-o situaţie de de competiţie. 4 puncte

1. Senzaţia gustativă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
2. Un obiect perceput o singură dată va fi reprezentat printr-o imagine mult mai vie, mai completă şi mai fidelă
decât unul perceput de mai multe ori sau cotidian.
3. Teoria bifactorială a inteligenţei, elaborată de C. Spearman diferenţiază între un factor G (inteligenţă generală)
şi factorii s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorul verbal, factorul numeric, factorul spaţial.
4. Nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate a aptitudinilor poate fi analizat şi evaluat după indicatori ai
comportamentului acţional precum rapiditatea, volumul, precizia, originalitatea, eficienţa.
5. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care include principalele trăsături
fizionomice ale acesteia, ne va fi foarte dificil să o identificăm într-o mulţime de oameni.
6. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale.
7. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli constituie o piedică în calea receptării acestora.
B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament coleric. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea pregăteşte generalizarea conceptuală, fără a se
confunda însă cu aceasta. 4 puncte
A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare:
1. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite favorizează formarea unei reprezentări mai complete şi mai
fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă, spontană determină formarea unei reprezentări sărace şi mai
puţin fidele.
2. O persoană cu un temperament introvertit preferă să gândească bine înainte de a acţiona; uneori nu acţionează
la momentul oportun.
3. Întrucât este bazat exclusiv pe sinteze senzoriale, procesul reprezentării este mai complex decât cel al
percepţiei.
4. Senzaţiile interoceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale.
5. Din punct de vedere psihologic, nu există nici o deosebire între talent şi geniu.
6. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a restructura şi adecva mijloacele la scopul
urmărit.
7. Factorii de personalitate sunt stabili, tind spre generalitate, sunt analitici şi dispun de o oarecare plasticitate.
B. Precizaţi două caracteristici ale inteligenţei umane. 6 puncte
C. Explicaţi succint ideea potrivit căreia succesul profesional are un rol autoconstructiv în devenirea personală. 4

2. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care include principalele caracteristici
fizionomice ale acesteia, reuşim să o identificăm mai uşor într-o mulţime de oameni.
3. O persoană cu un temperament introvertit, când se află într-un grup, are nevoie de timp de gândire înainte de a-
şi spune opinia şi, în general, nu intervine în discuţia celorlalţi.
4. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite favorizează formarea unei reprezentări sărace şi mai puţin
fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă, spontană determină formarea unei reprezentări mai complete
şi mai fidele.
5. Şcoala nu poate contribui în nici un fel la formarea şi dezvoltarea aptitudinilor.
6. Inteligenţa face parte din categoria aptitudinilor generale.
7. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii este independentă de natura stimulului şi de experienţa anterioară a
subiectului sau de atitudinile acestuia.
B. Precizaţi două asemănări între temperamentul melancolic şi cel flegmatic. 6 puncte
C. Explicaţi succint ideea potrivit căreia inteligenţa poate fi evaluată pe baza randamentului învăţării, a uşurinţei
şi profunzimii înţelegerii. 4 puncte

1. Percepţia are un caracter figural, intuitiv, în timp ce reprezentarea are un caracter abstract.
2. Temperamentul este latura rezolutiv-productivă a personalităţii
3. Persoanele inerte sunt, de regulă, vivace, entuziaste şi dispun de o reactivitate sporită în rapotrurile cu semenii.
4. Reprezentarea se bazează pe senzaţii şi percepţii.
5. Aptitudinile sunt în întregime înnăscute.
6. Temperamentele nu sunt bune sau rele, ele nu intră sub incidenţa evaluării.
procese contradictorii care împiedică adaptarea optimă, eficientă la situaţii noi, problematice.
B. Precizaţi două tipuri de aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia factorii de personalitate dispun de o anumită plasticitate, nu sunt
rigizi, se pot restructura şi perfecţiona sub presiunea condiţiilor de mediu. 4 puncte

1. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, flegmaticul este puternic, echilibrat, mobil.
2. Inteligenţa este o dimensiune a personalităţii ce favorizează adaptarea conduitei intelectuale, practice şi sociale
la situaţii noi.
3. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
4. Imaginea perceptivă este considerată primară pentru că apare numai în relaţia directă cu obiectul.
5. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării; de exemplu, cuvântul dirijează construirea
unei imagini noi mai bogate sau mai schematice, mai fidelă obiectului, sau mai îndepărtată de acesta.
7. Personalităţile imature se caracterizează prin: complexitate structural-funcţională cu componente intim corelate
între ele, organizare, ierarhizare; adaptare suplă, flexibilă; nivel ridicat de eficienţă.
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă că enunţul este fals. 6 puncte
B. Precizaţi două deosebiri dintre temperament şi aptitudini. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia prezenţa unei aptitudini speciale are un rol important în practicarea
cu succes a unei profesii. 4 puncte

1. Spre deosebire de senzaţii care reflectă însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor, percepţiile reflectă
însuşiri abstracte ale acestora.
2. O persoană poate avea doar caracteristicile unui anumit tip temperamental.
3. Reprezentarea presupune construcţii şi reconstrucţii mentale, reorganizări şi reconfigurări.
4. Acuitatea vizuală este o aptitudine specială.
5. Într-o situaţie conflictuală, o persoană cu un temperament coleric dă, de regulă, dovadă de calm.
6. Factorii de personalitate sunt formaţiuni integratoare sintetice, în sensul că nu sunt rigizi, existând posibilitatea
restructurării şi perfecţionării lor sub presiunea condiţiilor de mediu.
7. Reactualizarea unei scheme perceptive face totdeauna mai dificilă perceperea unui obiect actual.
B. Precizaţi două dintre activităţile sistemului nervos central care stau la baza tipologiei temperamentale a lui I. P.
Pavlov. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia un anumit nivel de inteligenţă este necesar, dar nu şi suficient,
pentru reuşita într-un domeniu de activitate. 4 puncte

3. Obiectele nefamiliare, întâlnite rar şi sporadic în experienţa senzorială, sunt reprezentate mai uşor şi mai bine
decât obiectele familiare.
4. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este totdeauna imaginea unui obiect anume.
5. Măsurarea nivelului de dezvoltate şi funcţionalitate cognitivă a persoanei (a inteligenţei) nu este posibilă.
6. Reuşitele repetate ale unui copil indică existenţa unor aptitudini, care se transform automat în capacităţi, fără o
exersare complexă şi sistematică a lor.
7. O persoană cu un temperament extravertit: preferă să gândească bine înainte de a acţiona; uneori nu acţionează
la momentul oportun.
B. Precizaţi trei dintre laturile personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia formarea reprezentării este mediată de senzaţie şi percepţie. 4 p

1. Inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese psihice şi se manifestă printr-o activitate
mentală cu un grad ridicat de eficacitate.
2. Acuitatea vizuală este o aptitudine generală.
3. Tipului temperamental sangvinic i se pot asocia următoarele caracteristici: seriozitate, simţul datoriei şi al
responsabilităţii, procese afective intense şi durabile, interiorizare, dependenţă, supunere, sârguinţă, perseverenţă,
conştiinciozitate.
4. Senzaţiile exteroceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia de orientare a mişcărilor.
5. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli poate facilita procesul de percepere a acestora.
6. Temperamentul fiecărui om este o combinaţie originală a caracteristicilor specifice diferitelor tipologii
temperamentale.
alt context, însă acest lucru perturbă grav cunoaşterea.
B. Precizaţi doi dintre factorii care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia următoare: prin toate calităţile sale, imaginea perceptivă îndeplineşte o funcţie
informaţională specifică – mai complexă decât cea a senzaţiei – şi are un rol reglator deosebit pentru activitate. 4

1. Reprezentările, ca şi percepţiile, se produc în condiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor.
2. Senzaţiile proprioceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia de orientare a mişcărilor.
3. Percepţia este rezultatul însumării senzaţiilor produse de acţiunea directă a unui obiect sau fenomen asupra unui
singur analizator.
4. Însuşirile care compun personalitatea nu sunt esenţiale, definitorii pentru om, ele vizând manifestări
nesemnificative ale acestuia cu privire la orientarea sa, opţiunile şi răspunsurile sale fundamentale.
5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de disocierecorelare- sistematizare a
proprietăţilor semnificative ale obiectelor şi fenomenelor din lumea exterioară şi a relaţiilor dintre ele.
6. Aptitudinile sunt în întregime dobândite.
7. O persoană cu un temperament introvertit: discută, de obicei, deschis cu cei din jur, îşi exteriorizează
sentimentele; vorbeşte cu plăcere la telefon.
B. Precizaţi două consecinţe ale faptului că o persoană dispune de aptitudinile corespunzătoare activităţii pe care o
desfăşoară. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cea mai simplă legătură informaţională a omului cu lumea şi cu
sine se realizează prin intermediul senzaţiilor. 4 puncte

2. Toate senzaţiile sunt procese psihice superioare şi fac parte din categoria proceselor de autoreglare.
3. Aptitudinile reprezintă latura atitudinală a personalităţii.
4. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor complexe.
5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptarea optimă la situaţii noi,
problematice, este posibilă doar dacă există un dezechilibru între două procese: asimilare şi acomodare.
6. Percepţia are atât o natură intuitiv-figurativă, cât şi una operaţional-intelectivă şi, de aceea, ea face trecerea la
procesele cognitive superioare.
7. Reprezentările nu constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.
B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament coleric. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa interpersonală facilitează comnicarea şi empatia. 4 p

1. Inteligenţa, ca aptitudine generală, are un rol important în obţinerea performanţelor şcolare.
2. Mecanismele verbale nu au niciun rol în procesul formării unei reprezentări.
4. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
5. Conform teoriei psho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptarea optimă, eficientă la situaţii
noi, problematice este posibilă doar dacă există un dezechilibru între două procese: asimilare şi acomodare.
6. Reprezentarea are atât o natură intuitiv-figurativă, cât şi una operaţional-intelectivă şi, de aceea, ea face
trecerea la procesele cognitive superioare.
7. Reprezentarea furnizează o imagine unitară dar schematică a însuşirilor concrete şi caracteristice ale obiectelor
şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament melancolic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa, ca aptitudine generală, condiţionează obţinerea
performanţei în orice domeniu de activitate. 4 puncte

1. O experienţă plăcută provocată de un stimul va determina asocierea imaginii perceptive a acestuia cu o
tonalitate afectivă pozitivă.
2. Spiritul de observaţie este o aptitudine generală.
3. Temperamentul reprezintă latura instrumentală a personalităţii.
4. Obiectele nefamiliare (întâlnite rar şi sporadic în experienţa perceptivă) sunt reprezentate mai uşor şi mai bine
decât obiectele familiare.
5. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii
6. Trăsăturile de personalitate sunt analitice şi tind spre individualitate.
7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în procesele cognitive superioare.
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă eunţul este fals. 6 puncte
B. Precizaţi doi dintre factorii de care depinde tonalitatea afectivă a unei senzaţii. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia educabilitatea temperamentului este limitată. 4 puncte

1. Senzaţiile reflectă însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiunii acestora asupra
analizatorilor.
2. Calităţile imaginii perceptive nu depind de condiţiile în care are loc perceperea obiectului.
3. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare a aptitudinilor, talentul este superior geniului.
4. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştia reunesc şi condensează
diferite funcţii şi procese psihice.
6. Reuşitele repetate ale unui copil într-un anumit tip de activitate indică existenţa unor aptitudini, dar, fără o
exersare complexă şi sistematică, ele nu se transformă de la sine în capacităţi.
7. O persoană introvertită se simte bine într-un grup, este comunicativă şi prietenoasă, iar perioadele prea lungi de
singurătate o pot deprima.
A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte
B. Precizaţi două asemănări existente între percepţie şi reprezentare. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia o percepţie activă, conştientă, dirijată va favoriza formarea unei
reprezentări mai fidele şi cu un grad de completitudine mai ridicat. 4 punct
1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde de natura stimulului pe de-o parte şi de experienţa anterioară a
subiectului de atitudinile acestuia, pe de altă parte.
2. Pecepţia este un proces psihic de cunoaştere superioară care se produce numai în absenţa stimulului.
3. Fiecare persoană dispune în mod exclusiv de un tip de temperament pe care îl dobândeşte în releţiile cu
semenii.
4. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală iar imaginea reprezentării poate fi transpusă
mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea.
5. Inteligenţa se concretizează, printre altele, în capacitatea persoanei de a se raporta activ şi specific la diferite
aspecte ale realităţii sau la unul şi acelaşi aspect, dar în contexte diferite.
6. Acuitatea vizuală face parte din categoria aptitudinilor complexe.
7. Capacitatea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare.
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cunoaşterea temperamentului unei persoane este o condiţie a
eficienţei comunicării cu aceasta. 4 puncte

1. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, incluzând informaţii atât despre obiectul perceput, cât şi despre
fondul percepţiei.
2. Senzaţia este un proces psihic elementar, rezultat prin activarea unui singur analizator, în timp ce percepţia este
un proces psihic cu un grad de complexitate mai ridicat întrucât este rezultat al activării mai multor analizatori.
3. Tipul temperamental melancolic se poate caracteriza prin: optimism, sociabilitate, bună dispoziţie,
adaptabilitate, rapiditatea reacţiilor, capacitatea de a se angaja uşor în activitate.
4. Teoria psiho-genetică a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, diferenţiază între un factor G (inteligenţă
generală) şi factori s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorul verbal, factorul numeric, factorul spaţial.
5. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde doar de experienţa anterioară a subiectului în legătură cu stimulul
care o generează.
6. Aptitudinile generale facilitează performanţa în toate domeniile de activitate sau în majoritatea lor.
7. Percepţia are o dublă natură deoarece face trecerea de la nivelul intuitiv-figurativ al cunoaşterii la cel
operaţional-intelectiv.
B. Precizaţi trei caracteristici ale aptitudinilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia obiectele familiare sunt reprezentate mai uşor şi mai bine decât
obiectele nefamiliare (întâlnite rar şi sporadic în experienţa senzorială). 4 puncte

1. Calitatea reprezentării depinde de calitatea percepţiei şi de contextul în care a avut loc receptarea obiectului.
2. Nu există indicatori care să permită analiza şi evaluarea nivelului de dezvoltare a aptitudinilor.
3. Senzaţia vizuală face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
4. Percepţia reflectă în manieră nediferenţiată însuşirile semnificative, relevante, şi pe cele secundare, accidentale,
în timp ce reprezentarea reflectă preponderent însuşirile caracteristice, semnificative.
5. Între nivelul de inteligenţă şi tipul temperamental există o determinare reciprocă.
6. Reprezentarea este o imagine primară.
7. Temperamentul este latura cea mai inexpresivă a personalităţii.
A, dacă că enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals. 6 puncte
B. Precizaţi trei caracteristici ale imaginii senzoriale. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia factorii de personalitate sunt formaţiuni integratoare sintetice, în
sensul că reunesc şi condensează diferite funcţii şi procese psihice. 4 puncte

1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde doar de natura stimulului care o produce.
3. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară şi suficientă pentru formarea unei capacităţi.
4. O persoană extravertită îşi exteriorizează sentimentele şi comunică uşor cu cei din jur.
5. Personalităţile mature se deosebesc total faţă de media populaţiei şi sunt incapabile de a se adapta la
standardele normale ale vieţii sociale.
6. Percepţia are un caracter direct, nemijlocit, în timp ce reprezentarea este o reflectare mijlocită.
7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin
importante, de detaliu.
B. Precizaţi două tipuri de senzaţii interoceptive. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia talentul reprezintă un nivel superior de dezvoltare a unei aptitudini.

1. Temperamentul nu interacţionează cu celelalte laturi ale personalităţii.
2. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştia se manifestă constant în
conduită, neputând fi radical modificaţi de situaţii tranzitorii sau accidentale.
3. Viteza de reacţie într-o situaţie dată este mai redusă la persoanele cu o mobilitate psiho-nervoasă ridicată.
4. Intensitatea senzaţiei nu depinde de cea a stimulului.
5. Aptitudinile, deşi depind de ereditate, sunt influenţate în mare măsură de factorii de mediu şi de educaţie.
6. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli nu poate influenţa procesul perceptiv.
7. Reprezentarea este o imagine mentală primară a obiectelor şi fenomenelor percepute anterior.
B. Precizaţi două asemănări între temperamentul melancolic şi cel coleric. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa, ca aptitudine generală, facilitează reuşita în orice
domeniu de activitate. 4 puncte
1. Cu cât intervalul de timp dintre momentul perceperii unui obiect şi momentul în care are loc reprezentarea
acestuia este mai mare, cu atât reactualizarea imaginii lui va fi mai dificilă şi mai lacunară.
2. Durata percepţiei este mult mai mică decât durata acţiunii stimulului.
3. Aptitudinea este manifestarea şi dezvoltarea particulară a tipului de activitate nervoasă superioară în plan
psihologic şi comportamental.
4. În situaţia în care un analizator este suprasolicitat, este posibil ca sensibilitatea acestuia să scadă.
5. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, colericul este puternic, echilibrat, inert.
6. Talentul reprezintă forma superioară de dezvoltare a aptitudinilor, care facilitează creaţia de valori noi şi
originale.
7. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrarea noilor informaţii în
sistemul celor vechi.
B. Precizaţi trei caracteristici ale trăsăturilor de personalitate. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia, deşi reprezentarea apare în absenţa acţiunii directe a obiectelor
asupra analizatorilor şi are o intensitate mai slabă comparativ cu percepţia, însuşirile importante ale obiectului
sunt mai accentuate în reprezentare. 4 puncte

2. Personalitatea este în exclusivitate rezultatul factorilor de mediu.
4. Intensitatea unei senzaţii este invers proporţională cu cea a stimulului.
5. Imaginea perceptivă oferă informaţii suplimentare comparativ cu senzaţiile integrate în ea.
noi, problematice presupune un echilibru între două procese: asimilare şi acomodare.
7. Întrucât temperamentul este latura formală a personalităţii, el predetermină zestrea aptitudinală a individului şi
trăsăturile lui caracteriale.
B. Precizaţi trei caractersitici ale tipului temperamental sangvinic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia prezenţa aptitudinilor este o condiţie necesară dar insuficientă
pentru formarea unei capacităţi. 4 puncte

1. Percepţiile se pot produce în absenţa acţiunii stimulilor asupra analizatorilor.
2. Reprezentarea este o imagine mentală secundară a obiectelor şi fenomenelor percepute anterior.
4. Tipologia clasică a temperamentelor cuprinde patru tipuri temperamentale: coleric, sangvinic, flegmatic şi
melancolic.
5. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia acest om nu are personalitate este corectă.
6. Caracteristicile/însuşirile unei senzaţii depind, deopotrivă, de particularităţile stimulului şi de cele ale
persoanelor din jurul nostru.
7. Aptitudinile speciale facilitează obţinerea performanţei în toate domeniile de activitate.
B. Precizaţi trei indicatori ai unui comportament inteligent. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea unui obiect poate fi detaşată de contextul spaţio-
temporal în care a avut loc perceperea acestuia. 4 puncte

1. Intensitatea senzaţiei este proporţională cu cea a stimulului.
2. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă a persoanei cu obiectul.
3. Reprezentarea presupune simple actualizări ale percepţiilor.
5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a adopta decizii optime în situaţiile
alternative.
plasticitate.
7. Interesele stabile pentru o categorie de stimuli îngreunează procesul de percepere a acestora.
B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel sangvinic. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia cea mai simplă legătură informaţională a omului cu lumea şi cu
sine se realizează prin intermediul senzaţiilor. 4 puncte

1. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care înconjoară obiectul şi
cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi timp.
3. Sunt considerate simple sau elementare aptitudinile care se sprijină pe un tip omogen de operare sau
funcţionare.
4. Prin senzaţie sunt semnalizate însuşirile abstracte ale stimulului în relaţia directă a acestuia cu analizatorul.
5. Cu cât intervalul de timp care se scurge între momentul perceperii unui obiect şi momentul în care are loc
reprezentarea acestuia este mai mare, cu atât reactualizarea imaginii lui va fi mai vie şi mai uşor de realizat.
6. Senzaţia vizuală face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.
7. Tipului temperamental melancolic i se pot asocia următoarele caracteristici pozitive: echilibrare, tendinţa de a fi
mulţumit, calm, prietenos, sânge rece, toleranţă, încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de
a fi cugetat.
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals. 6 p
b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 p
şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 p
B. Precizaţi trei dintre stadiile evoluţiei intelectuale, conform teoriei psiho-genetice a lui Jean Piaget. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia stilul perceptiv influenţează formarea şi dezvoltarea aptitudinilor.4p

1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează procesul perceptiv.
2. Caracteristicile/însuşirile unei senzaţii depind, deopotrivă, de particularităţile stimulului şi de cele ale mediului.
3. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu nu are personalitate este incorectă.
4. Aptitudinile diferenţiază persoanele între ele, elementul principal al acestei diferenţieri constituindu-l
randamentul cantitativ şi calitativ al activităţii.
5. Personalitatea nu este dată, ci se formează pe parcursul vieţii, fiind unică şi originală.
6. Senzaţiile exteroceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale.
7. Reprezentarea furnizează o imagine unitară, dar schematică, a însuşirilor abstracte şi de detaliu ale obiectelor şi
B. Precizaţi două caracteristici ale tipului temperamental sangvinic, potrivit tipologiei lui I.P. Pavlov. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia procesul reprezentării este condiţionat de
percepţie, dar cele două procese nu se identifică. 4 p

1. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta a fost perceput este însoţită
de conştiinţa absenţei obiectului.
2. Structurile personalităţii, odată constituite, nu se mai pot modifica pe parcursul vieţii.
4. Senzaţiile reflectă însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiunii acestora asupra
analizatorilor.
5. Interesele stabile pentru o categorie de stimuli facilitează o mai mare operativitate a procesului perceptiv.
6. Mecanismele verbale nu au niciun rol în procesul formării unei reprezentări.
7. Generalizările cuprinse în percepţie reprezintă un pas important în trecerea spre noţiune.
B. Precizaţi trei tipuri de senzaţii exteroceptive. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa este implicată în activitatea de comunicare. 4 p

1. Din punct de vedere psihologic se poate afirma că există oameni lipsiţi de personalitate.
2. Imaginea perceptivă este considerată primară deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi pe cele mai
puţin importante, de detaliu.
3. Din punctul de vedere al conţinutului, reprezentările se apropie de percepţie, iar din punctul de vedere al
modului de producere, acestea se apropie de gândire.
4. Senzaţia auditivă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
5. Inteligenţa umană se poate manifesta prin capacitatea de a crea şi de a alege mijloacele adecvate scopului
stabilit.
6. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine generală.
7. Din punctul de vedere al nivelului nevrozismului, colericul şi melancolicul pot fi caracterizaţi ca fiind stabili.
B. Precizaţi două dintre rolurile/funcţiile îndeplinite de mecanismele verbale în procesul reprezentării. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia factorii de personalitate tind spre generalitate, caracterizându-l pe
om în ansamblul său şi nu numai într-o anumită situaţie. 4 p

1. Personalitatea este produsul împrejurărilor.
2. Tipul temperamental flegmatic poate fi caracterizat prin: reactivitate accentuată, procese afective intense,
bogăţia şi intensitatea reacţiilor, plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături volitive accentuate,
înclinaţia de a fi pasionat.
3. Un obiect perceput frecvent va fi reprezentat printr-o imagine mai vie, mai completă şi mai fidelă decât unul
perceput o singură dată.
4. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut, deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi
pe cele mai puţin importante, de detaliu.
5. O conduită inteligentă presupune o evaluare rapidă a mijloacelor pentru îndeplinirea optimă a scopurilor.
6. În condiţii de oboseală, chiar şi stimulii puternici sunt mai greu de recepţionat.
7. Reprezentarea furnizează o imagine bogată în conţinut a însuşirilor concrete şi caracteristice ale obiectelor şi
B. Precizaţi doi factori de care depinde intensitatea senzaţiei. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia educaţia are un rol important în formarea şi dezvoltarea unei
aptitudini. 4 p

1. Factorii de personalitate se manifestă în întreaga conduită, nu numai într-o anumită situaţie.
2. Inteligenţa este o aptitudine generală.
3. Nivelul de cultură generală este un factor care poate influenţa calitatea imaginii perceptive.
4. Temperamentul este latura instrumental-operaţională a personalităţii.
5. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sau accidentale.
6. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală iar imaginea reprezentării poate fi transpusă
mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbe cunoaşterea.
7. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care include principalele caracteristici
fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să o identificăm într-o mulţime de oameni.
B. Precizaţi două însuşiri prin care temperamentul se deosebeşte de aptitudini. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia reprezentarea este implicată activ în formarea aptitudinilor tehnice.
1. Fiecare persoană ataşează, în funcţie de experienţa sa anterioară, o anumită tonalitate afectivă fiecărui stimul.
3. Durata percepţiei este, în mod normal, mult mai mare decât durata acţiunii stimulului.
4. Teoria psiho-genetică a inteligenţei a fost elaborată de Jean Piaget.
5. Factorii de personalitate dispun de o anumită plasticitate, nu sunt total rigizi, putându-se restructura şi
perfecţiona sub presiunea condiţiilor de mediu.
6. Temperamentele nu sunt bune sau rele, ele nu intră sub incidenţa evaluării.
7. Calitatea reprezentării nu depinde de calitatea percepţiei (acurateţea, precizia, conţinutul ei) şi de contextul în
care a avut loc receptarea obiectului (legătura cu stările de motivaţie, cu trăirile emoţional-afective şi cu scopurile
activităţii noastre).
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, enunţul este fals. 6 p
B. Precizaţi doi dintre factorii care intervin în modelarea trăsăturilor temperamentale. 6p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia, raportată la celelalte procese şi mecanisme psihice, personalitatea
are un rol integrator. 4 p

1. Senzaţia este o imagine bogată în conţinut deoarece reflectă separat însuşirile concrete ale unui obiect.
2. Desfăşurarea percepţiei este susţinută şi mediată de acţiunile pe care le efectuăm asupra obiectelor percepute:
deplasare, aşezare, ordonare, compunere, descompunere, măsurare etc.
3. Obiectele familiare sunt reprezentate mai uşor şi mai bine decât obiectele nefamiliare (întâlnite rar şi sporadic
în experienţa senzorială).
4. Factorii de personalitate sunt formaţiuni integratoare sintetice, în sensul că reunesc şi condensează diferite
funcţii şi procese psihice.
6. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a face faţă diverselor situaţii problematice
noi, imprevizibile.
7. Colericul şi sangvinicul sunt caracterizaţi de orientarea preponderentă spre sine.
A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals 6 p
B. Precizaţi trei calităţi ale imaginii perceptive. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia aptitudinile generale nu pot înlocui aptitudinile speciale , dar le pot
compensa într-o anumită măsură. 4 p

1. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.
2. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative ale obiectelor şi
fenomenelor, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.
3. Temperamentul este latura rezolutiv-productivă a personalităţii.
4. Durata unei senzaţii este, de regulă, mult mai mare decât durata acţiunii stimulului.
5. Percepţiile se aseamănă cu reprezentările din perspectiva conţinutului reflectat.
7. Sub raportul conţinutului ei, reprezentarea face trecerea către procesele cognitive superioare.
B. Precizaţi trei aptitudini simple. 6 p
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa este o dimensiune a personalităţii ce favorizează
adaptarea conduitei intelectuale, practice şi sociale la situaţii noi. 4 p

1. Senzaţia este o imagine primară deoarece se produce numai în condiţiile acţiunii directe a stimulului asupra
unui analizator.
2. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii şi se manifestă pregnant în conduită.
3. Imaginea perceptivă se poate forma în absenţa stimulului, dacă intervin limbajul şi integrarea perecepţiei într-o
activitate.
5. Imaginea perceptivă este săracă în conţinut, deoarece reflectă doar însuşirile mai puţin importante ale obiectelor
şi fenomenelor, omiţându-le pe cele semnificative.
6. Caracteristicile, însuşirile unei senzaţii, depind de particularităţile stimulului şi de cele ale subiectului.
B. Precizaţi doi dintre factorii care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor. 6 puncte
C. Explicaţi succint afirmaţia conform căreia inteligenţa, ca aptitudine generală, are un rol important în
obţinerea performanţelor şcolare. 4 puncte
PARTEA A II-A
100 Subiectul II (30 puncte)

Creativitatea constituie o dimensiune sintetică a personalităţii, care se poate manifesta în grade diferite la orice om
şi la orice vârstă. Utilizând sisteme operaţionale plastice, deschise, persoana caută noul, originalitatea.
A. Menţionaţi două particularităţi ale personalităţii creatoare. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii flexibilitate a memoriei şi creativitate, redactând un text coerent,
de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, implicarea unei atitudini în manifestarea creativităţii de grup. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea conduitei creative a unui elev aflat în momentul alegerii unei profesiuni.

Considerând creativitatea ca o potenţialitate general-umană şi ca o dimensiune complex a personalităţii, se
apreciază că ea există sub formă latentă, virtuală, în grade şi proporţii diferite, la fiecare persoană.
A. Menţionaţi două atitudini caracteriale care favorizează procesul creativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre nivelurile creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi rezolvare de probleme, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care este implicată gândirea în procesul creativităţii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea imaginaţiei, ca proces predilect al creativităţii. 4 puncte

Creativitatea nu poate fi redusă la un anumit fenomen psihic, ea fiind o structură a personalităţii ce integrează
toate procesele psihice care contribuie la realizarea noului.
A. Menţionaţi doi factori ai creativităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii creativităţii menţionat la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi gândire, redactând un text coerent, de aproximativ
o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un produs al unuia dintre nivelurile creativităţii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea creativităţii în activitatea de învăţare şcolară. 4 puncte

Termenul de „creativitate” desemnează acea organizare internă a personalităţii care face posibilă realizarea de
produse sau comportamente noi.
A. Menţionaţi două stadii ale procesului creativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre stadiile menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii atitudine creativă şi proces creativ, redactând un text coerent, de
aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul creativităţii în învăţarea şcolară. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea productivităţii procesului creativ. 4 puncte

Creativitatea, rezultantă a întregii personalităţi, contribuie la realizarea noului, depăşind operaţiile de rutină şi
utilizând sisteme operaţionale deschise.
A. Menţionaţi două dintre caracteristicile prin care un produs al actului creator se deosebeşte de alte produse ale
activităţii umane. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de atitudine creativă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi algoritm, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un stadiu al procesului creativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea şi dezvoltarea creativităţii. 4 puncte
Memoria este un proces superior de cunoaştere. Datorită importanţei pe care o are în cadrul vieţii psihice, ea a fost
considerată „piatra unghiulară”, „condiţia fundamentală” a acesteia.
A. Menţionaţi două caracteristici ale memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre caracteristicile memoriei menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorare logică şi uitare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, utilitatea memorării mecanice. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fixării informaţiilor. 4 puncte

Caracterul desemnează un ansamblu de însuşiri/trăsături psihice complexe, definitorii pentru sistemul de
personalitate, întrucât se exprimă în relaţiile unei persoane cu semenii săi, precum şi prin opţiunile valorice ale
acesteia.
A. Menţionaţi două componente structurale ale caracterului. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de trăsătură de caracter. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii profil psihomoral şi mediu social, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul unei trăsături caracteriale în rezolvarea unei situaţii de viaţă. 6 p
E. Formulaţi o soluţie pentru consolidarea unei trăsături pozitive de caracter. 4 puncte

În sistemul de personalitate, caracterul reprezintă latura relaţional-valorică, în sensul că el cuprinde acele însuşiri
sau particularităţi ale personalităţii care exprimă conţinutul moral al relaţiilor subiectului cu lumea şi, mai ales,
raporturile acestuia cu valorile societăţii în care trăieşte.
A. Menţionaţi două tipuri de atitudini. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre tipurile de atitudini menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii profil psihomoral şi model social, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, manifestarea în comportament a unei trăsături pozitive de caracter. 6 p
E. Formulaţi o soluţie pentru consolidarea uneia dintre particularităţile caracterului. 4 puncte

În sens restrâns, caracterul desemnează un ansamblu de atitudini şi trăsături care determină o modalitate relativ
stabilă, constantă, de orientare şi raportare a omului la semenii săi, la societate în ansamblu şi la sine.
A. Menţionaţi două caracteristici pe care trebuie să le deţină o manifestare comportamentală pentru a fi
considerată trăsătură de caracter. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de atitudine. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii tărie de caracter şi educaţie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, formarea atitudinii pe care o aveţi faţă de un anumit obiect de studiu. 6 p
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea punctualităţii, ca atitudine caracterială. 4 puncte

Ca latură relaţional-valorică a personalităţii, caracterul reflectă fizionomia spirituală a persoanei, prin care aceasta
apare celorlalţi ca o individualitate unică, irepetabilă.
A. Menţionaţi două laturi ale personalităţii, altele decât caracterul. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de caracter. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii caracter şi influenţe educaţionale, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, statornicia caracterului. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii elevilor de liceu faţă de participarea la olimpiadele şcolare. 4 p
În cadrul activităţii intelectuale, imaginaţia ocupă un loc aparte. Prin mecanismele imaginaţiei, omul anticipează,
proiectează şi experimentează în plan mental, optimizând valoarea adaptativă a conduitelor sale.
A. Menţionaţi două forme ale imaginaţiei voluntare. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele imaginaţiei voluntare menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii atitudine creativă şi imaginaţie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, unul dintre procedeele imaginaţiei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea productivităţii imaginative. 4 puncte

Imaginaţia joacă un rol esenţial în activitatea umană, fiind componenta centrală a creativităţii. Prin produsele ei,
ea contribuie la extinderea cunoaşterii realităţii prezente, dar şi a viitorului, a posibilului.
A. Menţionaţi două caracteristici ale imaginaţiei creatoare. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre procedeele imaginaţiei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii proces imaginativ şi conduită creativă, redactând un text
coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 p
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un efect pe care reveria prelungită îl poate avea asupra evoluţiei persoanei.
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea imaginaţiei reproductive în procesul de rezolvare a problemelor. 4 puncte

Încadrată în categoria proceselor psihice de cunoaştere superioară, imaginaţia realizează o procesare specială a
informaţiilor provenite din experienţă, prin intermediul unor procedee proprii.
A. Menţionaţi două procedee ale imaginaţiei. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre procedeele imaginaţiei menţionat la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie şi gândire, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul imaginaţiei creatoare în învăţarea şcolară. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea combinatoricii imaginative. 4 puncte

Imaginaţia este proprie omului şi apare pe o anumită treaptă a dezvoltării sale psihice. Diversitatea problemelor pe
care le întâmpină omul şi a formelor de activitate pe care le desfăşoară a dus, printre altele, şi la diferenţierea şi
specializarea formelor imaginaţiei.
A. Menţionaţi două forme ale imaginaţiei involuntare. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele imaginaţiei involuntare menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie şi strategie euristică, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, implicarea imaginaţiei creatoare în cadrul uneia dintre etapele rezolvării de
probleme. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea imaginaţiei reproductive în învăţarea şcolară. 4puncte

Prin combinarea şi recombinarea informaţiilor într-un mod inedit, prin elaborarea unor imagini şi proiecte noi,
imaginaţia joacă un rol deosebit de important în procesul de adaptare activă, transformatoare şi creativă a omului.
A. Menţionaţi două caracteristici ale imaginaţiei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele imaginaţiei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie şi creativitate, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, implicarea imaginaţiei în procesul de rezolvare a problemelor. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea procesului imaginativ. 4 puncte
Unul dintre procesele psihice specific umane prin care omul lărgeşte mereu orizontul cunoaşterii sale şi îşi
exprimă capacităţile proiective şi creative, este imaginaţia.
A. Menţionaţi două deosebiri între imaginaţie şi un alt proces psihic cognitiv superior. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de imaginaţie. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie şi memorie, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintre formele imaginaţiei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea combinatoricii imaginative. 4 puncte

Memoria este procesul psihic de reflectare a experienţei anterioare prin fixarea, păstrarea şi reactualizarea
informaţiilor. Realizând legătura între coordonatele temporale, ea face posibilă reglarea comportamentului unei
persoane prin asigurarea continuităţii acţiunilor, a activităţilor şi a scopurilor acestora.
A. Menţionaţi două forme ale reactualizării. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele reactualizării menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorare mecanică şi uitare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul situaţional al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea promptitudinii reactualizării. 4 puncte

Memoria reprezintă unul dintre procesele psihice de care depinde în mod esenţial activitatea de cunoaştere.
Importanţa deosebită a memoriei nu exclude rolul pe care îl are uitarea în viaţa psihică.
A. Menţionaţi două forme ale uitării. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele uitării menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii uitare şi înţelegere, redactând un text coerent, de aproximativ o
jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, influenţa pe care o exercită organizarea şi sistematizarea informaţiilor
asupra procesului de memorare. 6 puncte E. Formulaţi o soluţie pentru prevenirea uitării. 4 puncte

Memoria este capacitatea psihică absolut necesară, prin care omul fixează, păstrează/stochează şi reactualizează
informaţiile.
A. Menţionaţi două forme ale memoriei, diferenţiate după durata păstrării informaţiei. 4 puncte
B. Descrieţi succint un factor de optimizare a memoriei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii fidelitate a reactualizării şi uitare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care se manifestă caracterul activ al memoriei în cadrul unuia
dintre procesele sale. 6puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru îmbunătăţirea capacităţii de memorare, în condiţiile acţiunii unor factori
perturbatori. 4 puncte

Capacitate psihică absolut necesară, care asigură continuitatea vieţii psihice a omului, memoria presupune o
anumită desfăşurare în timp, o multitudine de faze, etape, procese, forme.
A. Menţionaţi două criterii de diferenţiere a formelor memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele memoriei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii trăinicie a păstrării informaţiilor şi înţelegere, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, influenţa ambianţei asupra eficienţei memorării. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fidelităţii reactualizării. 4 puncte
Însuşirile psihice care se manifestă în mod constant în conduită şi care îl caracterizează pe om, ca membru al
societăţii, sunt desemnate prin termenul de caracter.
A. Menţionaţi două particularităţi ale caracterului. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre particularităţile caracterului menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii atitudine şi creativitate, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, manifestarea uneia dintre particularităţile caracterului într-o situaţie
conflictuală. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii elevilor de liceu faţă de activitatea şcolară. 4 puncte

Spre deosebire de memorie, prin care se realizează fixarea, păstrarea şi reactualizarea imaginilor, ideilor şi stărilor
afective, uitarea este un fenomen psihic opus. Însă, în anumite limite, ea devine o condiţie a bunei funcţionări a
capacităţilor mnezice ale persoanei.
A. Menţionaţi două cauze ale uitării. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele uitării. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii durată a păstrării informaţiilor şi uitare, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul relativ necesar al uitării. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea trăiniciei păstrării informaţiilor. 4 puncte

Memoria este o capacitate generală a întregii materii, a tuturor sistemelor vii, care, la om, cunoaşte cea mai
complexă organizare şi ierarhizare. A. Menţionaţi două procese ale memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre procesele memoriei menţionat la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie şi imaginaţie, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul selectiv al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru creşterea eficienţei memoriei în activitatea de învăţare pentru examenul de
bacalaureat. 4 puncte

Fiind procesul psihic care asigură evidenţierea însuşirilor esenţiale ale obiectelor, fenomenelor şi proceselor,
înţelegerea relaţiilor legice dintre acestea, explicarea şi interpretarea lor şi care face posibilă rezolvarea
problemelor complexe, de ordin teoretic şi practic, gândirea ocupă un loc central în sistemul psihic uman.
A. Menţionaţi două procese psihice ce fac parte din aceeaşi categorie cu gândirea. 4 puncte
B. Descrieţi succint conţinutul conceptului de înţelegere. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii analiză şi rezolvare de probleme, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care operează abstractizarea şi generalizarea în formarea unei
noţiuni. 6 puncte E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unei strategii rezolutive. 4 puncte

Proces cognitiv superior, gândirea valorifică resursele celorlalte funcţii şi procese psihice, pe care le orientează şi
le coordonează. Domeniul performanţial de lucru al gândirii îl constituie rezolvarea de probleme.
A. Menţionaţi două etape ale procesului rezolutiv. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre etapele procesului rezolutiv menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii problemă şi gândire, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintre etapele procesului rezolutiv. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea înţelegerii în cadrul procesului rezolutiv. 4 puncte
Gândirea - proces psihic central - are o natură procesuală, este o succesiune de operaţii prin care sunt produse,
prelucrate, interpretate informaţii referitoare la cele mai diverse aspecte şi însuşiri ale realităţii.
A. Menţionaţi două strategii rezolutive. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre strategiile rezolutive menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii abstractizare şi generalizare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, modul în care se manifestă una dintre operaţiile gândirii într-o situaţie
problematică. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea înţelegerii, ca latură funcţională permanentă a gândirii. 4 puncte

Ca reflectare generalizat-abstractă şi mijlocită, gândirea nu operează direct asupra realităţii, ci asupra informaţiilor
furnizate de percepţii şi reprezentări, evidenţiind însuşirile generale şi esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor.
A. Menţionaţi două operaţii ale gândirii. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre operaţiile gândirii menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi strategie euristică, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, utilizarea unui algoritm într-o situaţie de viaţă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea procesului rezolutiv. 4 puncte

Gândirea reprezintă nivelul cel mai înalt de prelucrare şi integrare a informaţiilor despre lumea externă şi despre
noi înşine. Considerată ca fiind „statul major” al intelectului, gândirea ocupă un loc central în sistemul psihic
uman.
A. Precizaţi conţinutul conceptului de gândire. 4 puncte
B. Descrieţi succint două operaţii ale gândirii, ca proces cognitiv superior. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi algoritm, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul gândirii în procesul de luare a deciziilor. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru dezvoltarea operativităţii gândirii elevilor de liceu. 4 puncte

Proces cognitiv superior, gândirea se manifestă prin intermediul unor activităţi specifice, cum sunt
conceptualizarea informaţiilor, înţelegerea, rezolvarea de probleme.
A. Menţionaţi două tipuri de probleme. 4 puncte
B. Descrieţi suciint conţinutul conceptului de problemă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii înţelegere şi rezolvare de probleme, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o situaţie problematică. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea procesului de însuşire a conceptelor ştiinţifice. 4 puncte

Proces psihic intelectiv complex, gândirea este considerată definitorie pentru fiinţa umană, întrucât îi permite
acesteia adaptarea activă la mediu şi dezvoltarea unui comportament coerent.
A. Menţionaţi două caracteristici ale gândirii, ca proces cognitiv superior. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre caracteristicile gândirii menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi memorare logică, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, înţelegerea discursivă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea înţelegerii conceptelor psihologice. 4 puncte
Pesonalitatea ilustrează într-o manieră originală stabilitatea şi unicitatea fiinţei umane; fiecare dintre noi avem
comportamente învăţate, uzuale, la care apelăm în funcţie de situaţie sau context; deşi aceleaşi gesturi pot fi
interpretate diferit în contexte culturale diferite, valorile morale fundamentale, ce reprezintă etalon atitudinal, sunt
acceptate în orice societate.
A. Menţionaţi două dintre componentele/segmentele unei atitidini. 4 puncte
B. Descrieţi succint specificul caracterului, ca latură/subsistem a/al personalităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii atitudine şi creativitate, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul pe care îl are familia în formarea încrederii în sine a persoanei. 6 p
E. Formulaţi o soluţie pentru ameliorarea stimei de sine a unui elev în aflat în situaţie de corigenţă. 4 puncte

Ca latură relaţional-valorică a personalităţii, caracterul implică atitudini şi aprecieri cu conţinut axiologic, moral;
prin acestea, persoana valorizează, exprimându-şi poziţia faţă de faptele şi acţiunile semenilor, şi este ea însăşi
valorizată, apreciată de semeni. De exemplu, apreciem că o persoană are un comportament altruist autentic, dacă
acesta nu este conjunctural şi doar declarativ, ci există o corepondenţă evidentă între vorbă şi
faptă, o continuitate a conduitei altruiste.
A. Menţionaţi două trăsături de caracter. 4 puncte
B. Descrieţi succint categoria atitudinilor faţă de sine. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii model familial şi memorie involuntară, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o trăsătură negativă de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea influenţei activităţii şcolare în formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Creativitatea dă o notă personală tuturor acţiunilor desfăşurate de o persoană, individualizând-o şi conferindu-i
unicitate. Aprecierea creativităţii se face prin referire la noutatea produselor activităţii, la specificitatea acţiunilor
întreprinse, precum şi la operaţionalitatea şi ineditul deciziilor luate.
A. Menţionaţi două forme ale creativităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint o categorie de vectori ai creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii talent şi cotă de originalitate, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, nonconformismul, ca atitudine creativă. 6 puncte.
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea conduitei creative a elevilor de liceu. 4 puncte

Corelaţia dintre creativitate şi celelalte componente ale stemului psihic uman, fie ele procese/mecanisme sau
sisteme/laturi ale personalităţii, este demonstrată de soluţiile adaptative pe care fiecare persoană le exprimă în
coduită, atât în situaţii normale, cotidiene, cât şi în situaţii neobişnuite, de pericol, ameninţare.
A. Menţionaţi două deosebiri între creativitate şi memorie. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii activitate creativă şi fidelitate excesivă a memoriei, redactând un
text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei.
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, creativitatea emergentă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea abordării creative a unei activităţi monotone. 4 puncte
Ca fiinţe raţionale, oamenii caută să descopere permanent noi informaţii, relaţii sau conexiuni tocmai pentru a
multiplica instrumentele care le facilitează adaptarea; astfel, ei urmăresc realizarea unui echilibru între nevoile pe
care le au, scopurile pe care şi le-au propus şi mijloacele de care dispun în fiecare moment.
A. Menţionaţi doi dintre vectorii mai puţin creativi. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea productivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate inovativă şi perseverenţă (ca trăsătură de caracter),
redactând un text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific
psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, manifestarea creativităţii unei persoane angajată într-o activitate de tip
colaborativ, în cadrul colectivului clasei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea creativităţii inventive. 4 puncte

Creativitatea este rezultanta întregului sistem de personalitate, ea exprimând într-o formulă originală componente
cognitive, volitive, motivaţionale, atitudinale; astfel, fiecare persoană, prin conduita sa inedită în situaţii concrete,
dovedeşte un comportament creativ.
A. Menţionaţi două componente/nivele ale modelului triadic al factorilor intelectuali ai creativităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint doi dintre vectorii creativi/nonrutinieri/pozitivi ai creativităţii. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, stadiul pregătitor al creativităţii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea manifestării unui factor noncreativ. 4 puncte

Diversitatea factorilor ce contribuie la construcţia personalităţii, dar mai ales combinarea extrem de diversă a
acestora, determină exprimarea personalităţii în forme diferite, originale; ca subsistem al personalităţii,
creativitatea este încununarea acestor aglutinări, exteriorizate în maniere originale, în contexte sociale diverse.
A. Menţionaţi două deosebiri între creativitate şi alt subsistem al personalităţii. 4 puncte
B. Descrieşi succint creativitatea emergentă, ca formă/nivel a/al creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi rezolvare de probleme, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, manifestarea creativităţii unei persoane angajată într-o activitate de tip
colaborativ, în cadrul colectivului clasei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru creşterea cotei de originalitate în activitatea unui lider de opinie. 4 puncte

Dacă produsele creative sunt foarte îndepărtate de sursa de inspiraţie, noi şi neobişnuite, ele dovedesc o
creativitate de nivel superior, ce corespunde de fapt talentului şi îmbracă într-o notă de pregnantă originalitate
întreaga personalitate.
A. Menţionaţi două deosebiri între creativitate şi gândire. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea artistică, ca formă a creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi talent, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, prezenţa talentului în activitatea unei persoane care lucrează în domeniul
modei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea creativităţii artistice la elevii din ciclul primar. 4 puncte
Personalitatea umană este un sistem complex de trăsături, dominante, laturi, ce se exprimă prin forme diferite de
conduită, comportament. Cu cât aceste manifestări comportamentale înglobează mai multe note de originalitate,
cu atât persoana este apreciată ca fiind mai creativă, iar creativitatea apare ca o rezultantă a întregului sistem
de personalitate.
A. Menţionaţi două asemănări între creativitate şi caracter. 4 puncte
B. Descrieţi succint o categorie de vectori ai creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii grad de originalitate şi procedeu imaginativ, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o formă de manifestare a comportamentului creativ în timpul unui meci de
baschet. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea creativităţii de grup în procesul de luare a unei decizii. 4 puncte

Una dintre dimensiunile personalităţii este creativitatea. Modul în care aceasta se exprimă, se exteriorizează,
diferă însă de la persoană la persoană. În psihologie s-a acreditat ideea că fiecare om dispune de un potenţial
creativ, are o conduită creativă, se manifestă cu originalitate atât în luarea deciziilor, cât şi în executarea lor.
A. Menţionaţi două faze/stadii ale procesului creativ. 4 puncte
B. Descieţi succint creativitatea emergentă, ca formă/nivel a/al creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii cotă de originalitate şi memorie logică, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, comportamentul creativ în soluţionarea unei situaţii de conflict. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea abordării creative a unei probleme slab definite. 4 puncte

Creativitatea are diverse forme de manifestare – de la gesturile simple, dar încărcate de expresivitate, ale unui
actor sau unicitatea unei lucrări plastice, până la minuscula componentă adăugată unui mecanism, componentă
care îi modifică însă fundamental funcţionalitatea. Toate aceste manifestări exprimă inventivitatea umană.
A. Menţionaţi două aspecte ale creativităţii, ca subsistem al personalităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint rolul vectorilor în cadrul procesului creativ. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii activitate creativă şi gândire, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, creativitatea inventivă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea potenţialului creativ al unei persoane introvertite. 4 puncte

Metodele şi mijloacele de stimulare a creativităţii sunt diferite – de la brainstorming sau sinectică, până la simple
copieri şi rearanjări ale realităţii. Creativitatea presupune o procesualitate, implică dezvoltări, selecţii critice în
care intervin atât elemente conştiente, subconştiente sau inconştiente, cât şi structuri motivaţionale şi afective.
A. Menţionaţi două deosebiri între creativitate şi talent. 4 puncte
B. Descrieţi succint două dintre trăsăturile de bază ale creativităţii – ca latură/subsistem al personalităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate de expresie şi originalitate a caracterului, redactând
un text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în sensul specific
psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, creativitatea tehnică. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea potenţialului creativ al unei persoane necomunicative. 4 puncte
Orice persoană dispune de un potenţial creativ, activat în procesul adaptării şi al dezvoltării personale. Produsele
adaptative pot fi deosebit de originale sau pot fi simple mimetisme; în primul caz, este evidenţiată o înaltă cotă de
originalitate.
A. Menţionaţi două faze/stadii ale procesului creativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea emergentă, ca formă/nivel a/al creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii creativitate şi trăsătură de caracter, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, curajul în abordarea noului, ca factor al creativităţii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru ridicarea cotei de originalitate a soluţiei la o problemă a unui colectiv de elevi nou
format. 4 puncte

A fi creativ înseamnă a fi capabil să realizezi produse fără echivalent în ceea ce era deja cunoscut sau a căror
corespondenţă în realitate este greu de descoperit. Prin rezultatele sale, procesul creativ duce uneori la schimbarea
paradigmei cognitive, a concepţiei despre un anumit domeniu de activitate; astfel, creativitatea ajunge la cote
foarte înalte de originalitate, dovedind prezenţa geniului.
A. Menţionaţi două deosebiri între creativitatea emergentă şi creativitatea expresivă. 4 puncte
B. Descrieţi succint atitudinea antirutinieră, ca suport al creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii cotă de originalitate şi memorie logică, redactând un text
E. Formulaţi o soluţie pentru consolidarea uneia dintre atitudinile creative. 4 puncte

Personalitatea se exprimă prin conduita originală a fiecărei persoane, rezultată din combinarea unică a elementelor
native, specifice, şi a celor dobândite prin enculturaţie; fiecare persoană dispune de un mod propriu, original şi
absolut specific de exprimare prin gesturi, cuvinte, mod de a fi, manifestându-se ca o fiinţă care dispune de
creativitate.
A. Menţionaţi două asemănări între creativitate şi altă latură/componentă a personalităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea inventivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii nivel ridicat de aspiraţie şi atitudine creativă, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, stadiul incubaţiei, prezent în procesul creativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea acelui stadiu al creativităţii pe care l-aţi exemplificat la punctul D. 4 p

Personalitatea se exprimă prin conduita originală a fiecărei persoane, rezultată din combinarea unică a elementelor
native, specifice, şi a celor dobândite prin enculturaţie; fiecare persoană dispune de un mod propriu, original şi
absolut specific de exprimare prin gesturi, cuvinte, mod de a fi, manifestându-se ca o fiinţă care dispune de
creativitate.
A. Menţionaţi două asemănări între creativitate şi altă latură/componentă a personalităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea inventivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii nivel ridicat de aspiraţie şi atitudine creativă, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, stadiul incubaţiei, prezent în procesul creativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea acelui stadiu al creativităţii pe care l-aţi exemplificat la punctul D. 4 p
Creativitatea este o caracteristică general umană, se manifestă în forme diferite şi este structural corelată cu
procesele de cunoaştere superioară, cum sunt memoria, imaginaţia, gândirea; ea depinde însă în mod hotărâtor şi
de procesele de autoreglare, ce se constituie în factori activatori ai procesului creativ.
A. Menţionaţi două asemănări între gândire şi creativitate. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre stadiile creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii potenţial creativ şi memorie voluntară, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, stadiul creativităţii pe care l-aţi descris la punctul B. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unuia dintre factorii activatori ai creativităţii. 4 puncte
Fiecare persoană dispune de un potenţial creativ. Personalităţile creative se remarcă însă prin preocuparea de a
găsi soluţii originale la problemele cu care se confruntă, de a dezvolta strategii noi, inedite; căutarea sistematică a
noului, a inovaţiei, este o dominantă a acestor personalităţi.
A. Menţionaţi două asemănări între creativitate şi imaginaţie. 4 puncte
B. Descrieţi succint un factor al creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii activitate creativă şi plasticitate a caracterului, redactând un
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, comportamentul creativ într-o situaţie de competiţie. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fazei/stadiului incubaţiei, prezent în orice demers creativ. 4 puncte
Capacitatea unei persoanei de a realiza combinări şi remodelări originale, de a omite sau adăuga un element la o
totalitate sau de a înlocui ceea ce este banal, uzual, cu ceea ce este nou, inedit, pentru a obţine rezultate
nemaiîntâlnite, constituie ilustrarea unei personalităţi creative.
A. Menţionaţi doi factori care contribuie la dezvoltarea creativităţii. 4 puncte
B. Descrieţi succint creativitatea expresivă. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, creativitatea inventivă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru stimularea creativităţii manifestate de un grup de elevi în cadrul unei activităţi de
voluntariat
Aflată în situaţii inedite, fiecare persoană caută în stocul memoriei şi apoi reactualizează informaţii, activează
mijloace pe care le combină şi le remodelează pentru a costitui instrumente utile pentru situaţia respectivă; astfel,
fiecare persoană exteriorizează într-o manieră unică o latură a personalităţii sale – creativitatea.
A. Menţionaţi două roluri pe care le îndeplinesc vectorii creativi. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre fazele creativităţii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie involuntară şi creativitate, redactând un text coerent,
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea acelei faze a creativităţii pe care aţi prezentat-o la punctul B. 4 puncte
Harnic sau superficial, conştiincios sau leneş, îngâmfat sau modest sunt doar câteva dintre atitudinile pe care le
putem manifesta în situaţii concrete de viaţă şi care se formează prin preluarea specifică a influenţelor pe care le
exercită asupra noastră familia, şcoala, mass-media, societatea în ansamblu; astfel, atitudinile devin componente
stabile ale conduitei fiecăruia dinte noi.
A. Menţionaţi două condiţii necesare trăsăturilor volitive pentru a deveni trăsături de caracter. 4 puncte
B. Descrieţi succint rolul şcolii în formarea caracterului. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii bogăţie a caracterului şi imaginaţie voluntară, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, stăpânirea de sine, ca trăsătură de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii faţă de mediu a elevilor din învăţământul primar. 4 puncte
Absenţa unei atitudini, starea ei latentă, nemanifestă, atunci când persoana este antrenată într-o situaţie socială
care impune exprimarea unui comportament evaluativ, poate fi efectul disfuncţionalităţii în oricare dintre
segmentele unei atitudini: cel decizional, cel direcţional sau cel executiv.
A. Menţionaţi două trăsături ale unei componente comportamentale, necesare pentru a deveni o atitudine. . 4 p
B. Descrieţi succint o tăsătură de caracter. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii spirit critic şi selectivitate a memoriei, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, loialitatea, ca trăsătură de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii civice faţă de un coleg de clasă marginalizat. 4 puncte
Cea mai evidentă formă de manifestare a trăsăturilor caracteriale este reprezentată de atitudine, componentă
fundamentală a caracterului prin care persoana se raportează preferenţial şi totodată valoric la faptele sociale.
A. Menţionaţi două deosebiri între caracter şi creativitate. 4 puncte
B. Descrieţi succint rolul factorului familial în formarea caracterului. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii model caracterial şi analiză, ca operaţie a gândirii, redactând un
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, tăria de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru diminuarea atitudinii de indiferenţă faţă de violenţa verbală. 4 puncte
Felul în care ne comportăm le permite celorlalţi să descifreze ceea ce se află „în spatele” gesturilor noastre, ce am
învăţat sau care sunt modelele pe care le împărtăşim; exprimăm astfel, într-o formă sintetică, aglutinată şi
condensată, elementele cognitive, afectiv-motivaţionale, volitive ce formează o atitudine, în calitatea ei de
componentă stabilă a caracterului.
A. Menţionaţi două caracteristici ale portretelor/structurilor caracteriale. 4 puncte
B. Descrieţi succint trăsăturile cardinale, conform modelului propus de G. Allport. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii atitudine şi reactualizare, ca proces al memoriei, redactând un
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul modelului în formarea caracterului. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii civice manifestată într-o situaţie de conflict stradal. 4 puncte
Prin atitudini, fiecare persoană exprimă într-o manieră originală componente motivaţionale sau volitive
interiorizate, transformate sub influenţa factorilor determinativi ai caracterului; atitudinile sunt manifestări ale
trăsăturilor de caracter – în calitatea lor de aspecte durabile, definitorii, cu semnificaţie morală şi socială ale
conduitei.
A. Menţionaţi două atitudini din categoria atitudinilor faţă de sine. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii care contribuie la formarea caracterului. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii model comportamental şi gândire, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, atitudinea de indolenţă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea segmentului executiv al atitudinii. 4 puncte

În calitate de componentă a caracterului, atitudinea exprimă cele mai intime convingeri ale persoanei, condensând
elemente ale conduitei morale ce îi sunt proprii, sunt stabile şi generalizate; acestea asigură orientarea selectivă şi
autoreglarea preferenţială a fiecărei persoane.
A. Menţionaţi două trăsături de caracter. 4 puncte
B. Descrieţi succint o categorie de atitudini. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii stăpânire de sine şi memorie voluntară, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintre trăsăturile de caracter menţionate la punctul A. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii de toleranţă faţă de minorităţile sociale. 4 puncte
Latură relaţional-valorică a personalităţii, caraterul se defineşte, în principal, prin valorile pe care fiecare persoană
le împartăşeşte, le exprimă în raporturile faţă de ceilalţi sau faţă de sine.
A. Menţionaţi două elemente care influenţiază formarea atitudinii. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii care contribuie la formarea caracterului. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii originalitate a caracterului şi gândire, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, atitudinea de respect. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru creşterea gradului de conştiinciozitate a elevilor în pregătirea examenului de
bacalaureat. 4 puncte
Caracterul, ca sistem de atitudini şi trăsături cu semnificaţie axiologică, permite conturarea fizionomiei morale a
persoanei, definind-o ca membru al societăţii, ca purtătoare de valori; el se construieşte prin educaţie şi prin efort
de autoformare.
A. Menţionaţi două laturi/componente ale personalităţii, altele dacât caracterul. 4 puncte
B. Descrieţi succint o trăsătură caracterială. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii altruism şi imaginaţie, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, egoismul, ca atitudine . 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie care să faciliteze integrarea în conduită a modelelor pozitive de comportament. 4 puncte
Caracterul este un subsistem al personalităţii ce se formează încă din copilărie şi adolescenţă şi se modelează
continuu prin asimilarea de modele sociale şi familiale, aspiraţii şi idealuri, valori, experienţe personale; el se
exprimă în conduita axiologică a fiecărei persoane.
A. Menţionaţi două tipuri de atitudini. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre grupele de trăsături propuse de G. Allport pentru explicarea caracterului. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii caracter şi vis de perspectivă redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, perseverenţa, ca trăsătură de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii faţă de ceilalţi. 4 puncte
Format încă din copilăria timpurie, caracterul este permanent modelat de normele familiale şi sociale, de
experienţele de viaţă ale fiecăruia. Conformarea la reguli sau ignorarea lor se asociază cu aprecieri favorabile sau
defavorabile din partea celorlalţi; se ajunge la etichetări cum sunt: “om de caracter” sau, dimpotrivă, “om lipsit de
caracter”.
A. Menţionaţi două dintre segmentele atitudinii. 4 puncte
B. Descrieţi succint modul în care se formează o atitudine. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii model familial şi vis de perspectivă, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o trăsătură de caracter. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru diminuarea tendinţei de a fi egoist a unui coleg implicat într-o activitate de tip
colaborativ. 4 puncte
Un proces/mecanism cognitiv care face legătura între coordonatele temporale şi permite persoanei să se transpună
în trecut sau viitor este imaginaţia. Ea implică, prin imaginile pe care la produce, atât o adecvare activă la situaţii
concrete, cât şi posibilitatea anticipării efectelor propriilor decizii.
A. Menţionaţi două deosebiri între imaginaţie şi alt proces/mecanism de cunoaştere superioară. 4 puncte
B. Descrieţi succint imaginaţia creatoare. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii omisiune - ca procedeu imaginativ, şi memorie, redactând un
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, aglutinarea, ca procedeu imaginativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea implicării imaginaţiei în înţelegerea noţiunilor de geografie. 4 puncte
Fiecare dintre noi ne imaginăm drumul propriei deveniri, ajutaţi fiind de modelele pe care le oferă societatea, de
aşteptările faţă de noi înşine sau de standardele morale şi profesionale pe care le împărtăşim.
A. Menţionaţi două caracteristici ale procesului imaginativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint visul de perspectivă, ca formă a imaginaţiei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie voluntară şi imaginaţie creatoare, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o caracteristică a visului din timpul somnului. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unuia dintre procedeele imaginaţiei. 4 puncte

Aflată în strânsă legătură cu memoria, imaginaţia este procesul psihic prin care se prelucrează într-o manieră
originală informaţiile stocate în memorie, transformându-le în produse noi, calitativ superioare.
A. Menţionaţi două deosebiri între imaginaţia reproductivă şi imaginaţia creatoare. 4 puncte
B. Descrieţi succint empatia, ca procedeu imaginativ. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii omisiune – ca procedeu al imaginaţiei, şi analiză – ca operaţie
a gândirii, redactând un text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină (± un rând), în care să îi utilizaţi în
sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, aglutinarea. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru creşterea gradului de fidelitate a imaginaţiei reproductive. 4 puncte

Inventivitatea umană se exprimă prin produse, imagini, idei care pot fi uneori foarte diferite de sursa de la care
pornesc; acest fapt dovedeşte capacitatea generativă a minţii omului şi, implicit, prezenţa unui proces cognitiv
superior – imaginaţia.
A. Menţionaţi două procedee imaginative. 4 puncte
B. Descrieţi succint visul de perspectivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie involuntară şi creativitate, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, forma imaginaţiei prezentată la punctul B. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru diminuarea efectului negativ al stării de reverie prelungită. 4 puncte

Puterea de închipuire a omului dă dimensiunea imaginaţiei sale; ea se exteriorizeză prin forme variate, la care se
poate ajunge fie propunându-ne în mod explicit acest lucru, fie nu.
A. Menţionaţi două caracteristici ale visului din timpul somnului. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele imaginaţiei voluntare. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie involuntară şi imaginaţie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, reveria. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru diminuarea efectului negativ al stării de reverie prelungită. 4 puncte
Confruntaţi fiind cu situaţii noi, se întâmplă să ne simţim blocaţi în acţiunile noastre de multitudinea de imagini
care ne invadează mintea; dintre acestea, trebuie selectate cele potrivite, apoi combinate şi recombinate pentru a fi
trasformate în instrumente adaptative; apelăm deci la preocedeele şi formele unui proces de cunoaştere numit
imaginaţie.
A. Menţionaţi două trăsături ale rezultatelor imaginaţiei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele involuntare ale imaginaţiei. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un procedeu imaginativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea procedeului imaginativ exemplificat la punctul D. 4 puncte
Procesul psihic caracterizat de rezultate în care se exprimă creativitatea şi originalitatea umană este imaginaţia;
fără ajutorul ei nu ne putem închipui nici cele mai banale obiecte, nu putem realiza operaţiile necesare
decodificării realităţii şi elaborării instrumenelor adaptative.
A. Menţionaţi două trăsături/caracteristici ale visului din timpul somnului. 4 puncte
B. Descrieţi succint procedeul aglutinării. 6 puncte
C Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie artistică şi memoria voluntară, redactând un text
D Ilustraţi, printr-un exemplu concret, visul de perspectivă. 6 puncte
E Formulaţi o soluţie pentru stimularea imaginaţiei creatoare. 4 puncte

Imaginaţia este unul dintre importantele procese psihice care asigură, prin construcţiile sale, manipularea
imaginilor şi, implicit, învăţarea şi întelegerea noului.
A. Menţionaţi două trăsături ale gândirii divergente pe care se bazează procesul imaginativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint oricare dintre formele imaginaţiei involuntare. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii imaginaţie şi situaţie problemă, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, visul de perspectivă. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea tipizării, ca procedeu imaginativ. 4 puncte

Alături de gândire şi de memorie, în categria proceselor cognitive superioare se înscrie şi imaginaţia; manifestată
în forme voluntare sau involuntare, ea contribuie exprimarea unicităţii fiecărei personalităţi.
A. Menţionaţi două calităţi ale procesului imaginativ. 4 puncte
B. Descrieţi succint oricare dintre formele imaginaţiei voluntare. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii analogie şi analiză – ca operaţie a gândirii, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un procedeu imaginativ. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea implicării imaginaţiei creative în învăţare. 4 puncte

Oricare persoană dispune de posibilitatea mai mult sau mai puţin evidentă de a asocia cuvintelor imagini şi
imaginilor semnificaţii; practic, fiecare persoană dispune de modalităţi specifice de combinare şi recombinare a
informaţiei, deci, de imaginaţie.
A. Menţionaţi două forme voluntare ale imaginaţiei. 4 puncte
B. Descrieţi succint un procedeu imaginativ. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, procedeul imaginativ prezentat la punctul B. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea uneia dintre formele imaginaţiei menţionate la punctul A.

Gândirea operează cu informaţii referitoare la relaţii categoriale şi determinative existente între obiecte,
fenomene, procese, facilitând înţelegerea cauzalităţii şi rezolvarea de probleme. Ea se dezvoltă în strânsă unitate
cu limbajul, prin intermediul căruia se asigură transferul şi vehicularea informaţiilor.
B. Descrieţi succint învăţarea cognitivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii operaţie a gândirii şi imaginaţie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, deosebirea dintre noţiunea ştiinţifică şi noţiunea empirică. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unui model rezolutiv algoritmic. 4 puncte
Pentru a face faţă multiplelor solicitări ale vieţii profesionale şi personale, fiecare persoană caută să îşi însuşească
permanent noi cunoştinţe, deprinderi, comportamente; în calitate de instrumente adaptative, acestea se dobândesc
prin înţelegere şi învăţare.
A. Menţionaţi două forme ale înţelegerii. 4 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii model rezolutiv şi memorie redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, oricare dintre etapele procesului rezolutiv. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea înţelegerii definiţiilor. 4 puncte

Organizată ca un sistem şi având o natură procesuală, gândirea este definitorie pentru om şi este considerată pe
drept cuvânt „axul central” al vieţii noastre psihice.
A. Menţionaţi două asemănări dintre gândire şi imaginaţie. 4 puncte
B. Descrieţi succint o formă a înţelegerii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii problematizare şi învăţare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, operaţia de clasificare. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unui model rezolutiv algoritmic. 4 puncte

Mecanismul psihic de o înaltă complexitate, definitoriu pentru om ca fiinţă raţională şi care asigură valorificarea
resurselor celorlalte procese şi fenomene psihice, orientându-le şi coordonându-le, este gândirea.
A. Menţionaţi două deosebiri între gândire şi un alt proces/mecanism din aceeaşi categorie. 4 puncte
B. Descrieţi succint înţelegerea discursivă. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii procedeu euristic şi imaginaţie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, un raţionament analogic. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea procesului de formare a unei noţiuni. 4 puncte

Fiecare persoană dispune de gândire convergentă şi divergentă, însă ponderea dezvoltării uneia sau alteia dintre
aceste două forme ale gândirii este diferită. Prin urmare, modalitatea de abordare cognitivă a unei situaţii inedite
depinde atât de conţinutul activităţii şi natura sarcinii în faţa căreia se află persoana, cât şi de specificul
personalităţii sale.
A. Menţionaţi două trăsături ale gândirii. 4 puncte
B. Descrieţi succint strategia euristică de rezolvare a unei probleme. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii comparaţie şi memorie involuntară, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, abstractizarea, ca operaţie a gândirii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea generalizării, ca operaţie a gândirii. 4 puncte
Unitatea vieţii psihice este asigurată de concomitenţa desfăşurării proceselor şi fenomenelor psihice; admirând un
peisaj, de exemplu, apelăm la informaţii memorate, activăm trăiri afective, stimulăm procese ale imaginaţiei şi
creativităţii; coordonarea acestor procese este realizată cu ajutorul gândirii.
A. Menţionaţi două asemănări între gândire şi memorie. 4 puncte
B. Descrieţi succint un tip de raţionament. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii înţelegere şi caracter activ al memoriei, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, formarea unei noţiuni. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru a facilita înţelegerea algoritmului înmulţirii. 4 puncte
Un proces psihic de însemnătate centrală, care asigură reflectarea realităţii prin noţiuni, judecăţi şi raţionamente,
este gândirea; prin prelucrarea informaţiilor furnizate de procesele de cunoaştere primară, ea asigură decodificarea
şi interpretarea stimulilor şi realizarea unui comportament adaptativ.
B. Descrieţi succint una dintre strategiile cognitive. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii noţiune şi imaginaţie, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o problemă slab definită. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea înţelegerii conceptelor la disciplina psihologie. 4 puncte
Prin componenta sa operatorie, gândirea produce şi prelucrează informaţii despre relaţiile existente între obiecte,
fenomene, procese sau în interiorul acestora, conducând la formarea de noţiuni, înţelegere, rezolvare de probleme.
A. Menţionaţi două dintre operaţiile gândirii. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre operaţiile menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii algoritm şi memorie mecanică, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o operaţie a gândirii, alta decât cea prezentată la punctul B. 6puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea comunicării într-o situaţie problematică. 4 puncte
Gândirea asigură prelucrarea diferitelor categorii de informaţii, facilitând realizarea conexiunilor şi fluidizarea
procesului înţelegerii; rapiditatea cu care se găsesc soluţiile optime pentru o situaţie problemă depinde însă şi de
trăsăturile volitive şi caracteriale, de temperament şi aptitudinile persoanei, cu alte cuvinte, de întreaga sa
personalitate.
A. Menţionaţi două trăsături/însuşiri ale gândirii. 4 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii înţelegere spontană şi memorie, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, originalitatea gândirii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea oricăreia dintre strategiile cognitive utilizate într-o situaţie nouă. 4 p
Conştientizarea unei probleme şi opţiunea referitoare la paşii ce trebuie urmaţi pentru rezolvarea ei sunt
dependente de sistemul cognitiv al rezolvitorului, de măsura în care acesta dispune de informaţii şi capacităţi
operatorii, dar şi de voinţa de a rezolva/depăşi problema; astfel, procesul rezolutiv este atât un proces cognitiv, cât
şi unul volitiv.
A. Menţionaţi două strategii ale procesului rezolutiv. 4 puncte
B. Descrieţi succint tipul de problemă slab/insuficient definită. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii problemă şi perseverenţă, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, o problemă bine definită. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea atitudinii persoanei faţă de o situaţie problematică. . 4 puncte
O problemă este reprezentată de orice situaţie-stimul pentru care subiectul nu are un răspuns adecvat stocat în
memorie. Gândirea, prin operaţiile şi strategiile sale, pune la dispoziţia individului acele elemente care îi sunt
necesare pentru a realiza un răspuns adaptativ.
A. Menţionaţi două categorii de noţiuni. 4 puncte
B. Descrieţi succint specificul strategiei rezolutive de tip euristic. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii rezolvarea de probleme şi imaginaţie, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul atitudinii faţă de sine în rezolvarea unei situaţii problematice. 6 p
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea învăţării cognitive în condiţii de stres. 4 puncte
Capacitatea de a realiza rapid şi eficient conexiuni, de a produce instrumente şi soluţii cu finalitate adaptativă, este
dovada inteligenţei; cu alte cuvinte, adaptarea presupune capacitatea de a formula cu claritate problemele şi de a
găsi în timp util soluţii pentru rezolvarea lor. Gândirea este cea care identifică relaţiile dintre diferitele categorii
de
informaţii, conduce la găsirea strategiilor rezolutive optime.
A. Menţionaţi două strategii rezolutive. 4 puncte B. Descrieţi succint o categorie de probleme. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii analiză şi abstractizare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul mijlocit al gândirii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea uneia dintre strategiile menţionate la punctul A. 4 puncte
Un proces cognitiv superior definitoriu pentru om, asigurându-i acestuia adaptarea eficientă la mediu, este
gândirea; ea prelucrează informaţiile primare furnizate de procesele senzoriale şi conduce la descoperirea
relaţiilor profunde dintre fenomene, la înţelegerea procesualităţii acestora.
A. Menţionaţi două procese psihice încadrate în aceeaşi categorie cu gândirea. 4 puncte
B. Descrieţi succint noţiunile empirice. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi concept, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintre operaţiile gândirii. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea unei trăsături/însuşiri a gândirii. 4 puncte
Cunoaşterea şi înţelegerea realităţii constituie efectul explorării acesteia cu ajutorul gândirii; judecăţile şi
raţionamentele inductive ori deductive conduc la condensarea selectivă şi integrarea informaţiilor despre însuşirile
generale ale unor clase de obiecte, fenomene, relaţii, respectiv, la formarea de noţiuni, concepte, categorii.
A. Menţionaţi două categorii de noţiuni. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre operaţiile gândirii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii învăţare şi înţelegere, redactând un text coerent, de aproximativ
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, centralitatea gândirii în cadrul sistemului psihic uman. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea procesului de însuşire a conceptelor ştiinţifice. 4 puncte
Gândirea este un proces de cunoaştere superioară prin care se realizează trecerea de la particular la general, de la
concret la abstract, înţelegerea relaţiilor temporale şi cauzale dintre diferitele fenomene şi procese, inclusiv a celor
de natură psihică.
B. Descrieţi succint un tip de strategie/formulă operaţională a gândirii. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi memorie voluntară, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, formarea noţiunilor empirice. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea învăţării, prin schimbarea atitudinii faţă de această activitate. 4 puncte
Complexitatea relaţiilor şi situaţiilor în care suntem antrenaţi, ne determină să acumulăm informaţii diverse prin
modalităţi specifice, în funcţie de dominantele propriei personalităţi şi de particularităţile contextelor socio-
profesionale; ca urmare, obţinem produse cognitive relativ diferite, originale, deşi cu toţii utilizăm aceleaşi
procese şi forme ale memoriei.
A. Menţionaţi două deosebiri între memoria umană şi memoria artificială. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre calităţile memoriei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii lapsus şi imaginaţie, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, recunoaştrea, ca proces al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea reactualizării textului unei melodii memorate, în condiţiile existenţei
factorilor perturbatori. 4 puncte
Prin specificul său, memoria asigură acumularea şi păstrarea informaţiilor, pregătirea materialului cognitiv în
vederea înţelegerii, învăţării, adaptării, constituinde-se astfel în premisă a progresului cognitiv la nivel individual
şi social.
A. Menţionaţi două asemănări între memorie şi imaginaţie. 4 puncte
B. Descrieţi succint procesul păstrării/conservării informaţiei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii caracter mijlocit şi caracter activ al memoriei, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul relativ fidel al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru îmbunătăţirea memorării datelor istorice. 4 puncte

Memoria umană este unul dintre cele mai importante procese de cunoaştere superioară, asigurând, în interacţiune
cu celelalte procese, funcţii şi capacităţi psihice, adaptarea optimă la condiţiile mediului natural şi social.
A. Menţionaţi două calităţi/trăsături ale memoriei, ca proces cognitiv. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre calităţile/trăsăturile memoriei menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie involuntară şi creativitate, redactând un text coerent,
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, recunoaşterea, ca proces al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru îmbunătăţirea păstrării informaţiilor din categoria formulelor matematice. 4 puncte

Memoria reprezintă o capacitate psihică absolut necesară care, interacţionând cu celelalte procese psihice, asigură
continuitatea vieţii psihice a persoanei şi realizarea fenomenului de conştiinţă.
A. Menţionaţi două forme ale procesului memorării. 4 puncte
B. Descrieţi succint o formă a reactualizării. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie şi comparaţie, ca operaţie a gândirii, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul situaţional al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fidelităţii memoriei. 4 puncte

Indiferent dacă înseamnă trecerea în stare latentă a unor informaţii sau blocarea mecanismelor de reactualizare a
informaţiilor acumulate anterior, uitarea este considerată un proces natural, aflat într-o strânsă legătură cu
memoria.
A. Menţionaţi două cauze ale uitării. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii de optimizare a memoriei. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii uitare şi creativitate, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintre formele uitării. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea engramării/întipăririi informaţiilor factuale. 4 puncte

Denumită şi „piatră unghiulară a vieţii noastre psihice”, memoria este cea care condiţionează învăţarea şi
adaptarea fiecărei persoane, asigurând atât continuitatea vieţii psihice, cât şi afirmarea potenţialului individual.
A. Menţionaţi două procese psihice încadrate în aceeaşi categorie cu memoria. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele reactualizării. 6 puncte
A. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie involuntară şi învăţare, redactând un text coerent, de
B. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul relativ fidel al memoriei. 6 puncte
C. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fidelităţii reactualizării. 4 puncte

Proces de cunoaştere superioară, memoria facilitează adaptarea persoanei la mediu şi eficientizarea
comportamentului; ea interacţionează permanent cu alte procese psihice, printre care, de exemplu, procesul
senzorial.
A. Menţionaţi două dintre formele memoriei, diferenţiate după criteriul prezenţei sau absenţei intenţionalităţii. 4 p
B. Descrieţi succint una dintre formele memoriei menţionate la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii uitare şi caracter situaţional al memoriei, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul mijlocit al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fidelităţii memoriei. 4 puncte

Modul în care se realizează engramarea, păstrarea şi reactualizarea unei informaţii este dependent de
predispoziţiile individuale, de experienţa şi antrenamentul fiecărei persoane, de dorinţa sa de a asigura trăinicie
cunoştinţelor pe care şi le însuşeşte; deci, capacităţile mnezice se pot dezvolta prin exerciţiu.
A. Menţionaţi doi factori ai optimizării memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele întipăririi/engramării informaţiilor. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie de lucru şi imaginaţie, redactând un text coerent, de
aproximativ o jumătate de pagină, în care să îi utilizaţi în sensul specific psihologiei. 10 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, volumul memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru prevenirea uitării informaţiilor esenţiale ale unui conţinut învăţat. 4 puncte

Memoria este un proces psihic cognitiv superior care condiţionează realizarea fenomenului de conştiinţă şi
facilitează înţelegerea coordonatelor temporale ale existenţei umane.
B. Descrieţi succint procesul întipăririi/memorării voluntare. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii gândire şi memorie, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. IIlustraţi, printr-un exemplu concret, utilitatea memorării mecanice. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea mobilităţii memoriei. 4 puncte

Memorarea este profund implicată în procesul de adaptare a persoanei la mediu. Eficienţa memoriei depinde atât
de calitatea proceselor de întipărire, păstrare şi actualizare, cât şi de punerea în operă a unor factori ce asigură
optimizarea ei.
A. Menţionaţi două modalităţi ale procesului întipăririi/memorării. 4 puncte
B. Descrieţi succint unul dintre factorii ce pot asigura optimizarea capacităţii de memorare. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, procesul de reactualizare. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea uneia dintre modalităţile de memorare menţionate la punctul A.
Analiza proceselor mnezice implică şi abordarea fenomenului uitării; se consideră că uitarea şi memoria se află
într-o relaţie dinamică, uitarea fiind un proces natural şi necesar.
A. Menţionaţi două forme ale memoriei după durata păstrării informaţiilor. 4 puncte
B. Descrieţi succint două dintre cauzele uitării. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii volum al memoriei şi condiţiile memorării, redactând un text
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul selectiv al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru prevenirea uitării parţiale. 4 puncte
Proces implicat în toate formele de învaţare, asigurând continuitatea vieţii noastre psihice şi reflectarea trecutului
ca trecut, memoria se află în interdependenţă cu toate procesele şi fenomenele psihice.
B. Descrieţi succint unul dintre procesele memoriei. 6 puncte
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul inteligibil al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea memorării datelor istorice. 4 puncte

Memoria este un proces cognitiv superior care mijloceşte adaptarea şi este implicat în toate formele de învăţare.
Trăinicia păstrării informaţiilor depinde nu numai de modul în care le memorăm, ci şi de contextul în care o
facem.
A. Menţionaţi două calităţi/indicatori ale/ai memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre formele uitării. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii uitare şi memorie redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, memorarea involuntară. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru prevenirea/preîntâmpinarea uitării. 4 puncte

Memoria este un proces superior de cunoaştere. Datorită importanţei pe care o are în cadrul vieţii psihice, ea a fost
considerată „piatra unghiulară”, „condiţia fundamentală” a acesteia.
A. Menţionaţi două caracteristici ale memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint una dintre caracteristicile memoriei menţionată la punctul A. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorare logică şi uitare, redactând un text coerent, de
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, utilitatea memorării mecanice. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea fixării informaţiilor. 4 puncte

Memoria, piatra unghiulară a vieţii noastre psihice, implică procesul întipăririi, stocării şi reactualizării
informaţiilor, contribuind la adapterea persoanei şi la conturarea unei conduite mnezice.
A. Menţionaţi două trăsături/caracteristici ale memoriei. 4 puncte
B. Descrieţi succint o formă a procesului întipăririi. 6 puncte
C. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii memorie şi gândire, redactând un text coerent, de aproximativ o
D. Ilustraţi, printr-un exemplu concret, oricare calitate/indicator al memoriei. 6 puncte
E. Formulaţi o soluţie pentru optimizarea memorării definiţiilor. 4 puncte
VARIANTA 1 (integrală). SUBIECTUL 1
1. A 2. A 3. F 4. A 5. F 6. A
b) Pentru 5 - Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, întrucât reflectă atât însuşirile importante, cât şi cele
mai puţin importante - de fond sau context.
Pentru 6 - Însuşirile depind de particularităţile stimulului şi de cele ale subiectului, pentru că reprezintă rezultatul
interacţiunii dintre obiect şi subiect.
c) sintagma greşită este "reflectă o parte" şi se înlocuieşte cu "reflectă totalitatea".
B. Factorii care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor: exerciţiul şi perseverenţa.
C. Inteligenţa, ca aptitudine generală, are rol important în obţinerea rezultatelor şcolare, pentru că facilitează
învăţarea rapidă, înţelegerea şi rezolvarea de probleme.
SUBIECTUL 2
A – activă - selectivă
B. Întipărirea informaţiilor se poate face mecanic, fără a înţelege semnificaţiile conţinutului pentru memorat.
C. Memorarea logică şi mecanică sunt ilustrare de corelaţia dintre memorie şi gândire. Memorarea se face rapid
atunci când materialul de memorat este înţeles, subiectul face legături logice între informaţii, aceasta fiind triată
pe sistemul informaţiilor deja existente în "tezaurul memoriei". Astfel, memorarea se face rapid, profund pentru o
perioadă lungă de timp, reactualizarea fiind promptă şi fidelă.
În cadrul memorării mecanice, subiectul memorează doar o sumă de cuvinte, neînţelegând integral semnificaţiile
acestora, informaţia se întipăreşte greu, iar trăinicia acesteia este de scurtă durată. Reactualizarea se face greu şi,
de regulă, cu goluri mari în sensul că acea informaţie sau lucru pare cunoscut individului, dar nu o poate explica,
fiind de multe ori greşită. Este adevărat că, memorarea mecanică reprezintă principalul punct de plecare în
memorarea logică. Aşadar, de aici rezultă importanţa gândirii şi a memoriei.
D. Volumul memoriei. Un profesor de română este capabil să redea un număr foarte mare de date literare ale
curentelor şi operelor cu o mare precizie.
E. Putem optimiza memorarea prin încercuirea sau sublinierea cuvintelor cheie şi prin crearea de scheme logice
între cuvintele selectate.
SUBIECTUL 3
1. Limbajul reprezintă funcţia de utilizare a limbii sau a unui sistem de semne-simbol în raport cu ceilalţi.
Afectivitatea reprezintă concordanţa sau discordanţa dintre stările interne ale subiectului (factorii motivaţionali) şi
factorii externi, de mediu.
2. Limbajul se află în strânsă interdependenţă cu celelalte fenomene şi procese psihice, dar, în special cu gândirea,
cu procesele intelectuale şi cu cee motorii.
Astfel, înţelegerea cuvintelor conturează clar imaginea perceptivă şi antrenează memorarea semantică,
reprezentările şi gândirea. Formulările verbale sunt garanţia memoriei de lungă durată. Vorbirea şi scrisul
presupun deprinderi motorii complexe. Limbajul are un rol important în formarea gândirii şi în procesul de
socializare. La început, cuvintele nu spun nimic copilului, sunt simple sonorităţi. Asociindu-le mereu cu aceleaşi
obiecte sau fiinţe, ele direcţionează atenţia şi înlesnesc operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia.
Limbajul obligă raţionalizarea şi socializarea gândirii, căci pentru a ne face înţeleşi, trebuie să eliminăm ceea ce
este prea individual, personal, afectiv, eprimarea trebuind să fie clară şi precisă.
Progresul învăţării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii, căci comunicând, înţelegând să
elucidăm altora o noţiune, ne precizăm nouă înşine înţelesurile, eliminând neclarităţile.
3. Limbajul interacţionează cu afectivitatea în sensul că, omul nu transmite doar simple cuvinte, idei, ci şi o
anumită doză de afectivitate despre acel obiect sau fenomen. Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta
prin mimică, pantomimică, modificări de natură organică, dar şi schimbarea vocii, limbajul permişând
exteriorizarea ideilor, a trăirilor subiective.
Limbajul face parte din categoria proceselor psihice, iar afectivitatea din categoria proceselor reglatorii.
4. Perseverenţa are un rol decisiv în obţinerea unui loc important la facultate. Lucrând intens exerciţii specifice
admiterii, individul obţine rezultate bune. Pregătirea are loc luni întregi şi este normal să apară tensiune, tentinţa
de a renunţa. Numai perseverenţa ajută la mobilizarea resurselor energetice necesare pentru depăşirea acestor stări
şi continuarea pregătirii.
5. Luarea deciziei presupune experienţa anterioară a subiectului, ajuntând la eliminarea erorilor din trecut şi
mobilitatea cea mai rapidă de a lua o decizie mai bună.
PARTEA A II-A
100 Subiectul III (30 puncte)
A. Următorul text conţine concepte psihologice şi evidenţiază relaţii între ele:
În educarea voinţei şi manifestarea efortului voluntar, un rol important îl are limbajul cu structurile lui
semantice. El îndeplineşte un rol esenţial de reglare a activităţilor umane prin declanşarea, organizarea şi
desfăşurarea acestora.
Pe baza informaţiilor date:
1. Precizaţi conţinutul a două dintre conceptele psihologice la care face referire textul. 4 puncte
2. Descrieţi, în aproximativ zece rânduri, o modalitate prin care gândirea este implicată în desfăşurarea unuia
dintre procesele/ fenomenele psihice la care se referă textul dat. 6 puncte
3. Explicaţi modul specific în care interacţionează componentele vieţii psihice identificate în text şi precizate la
punctul 1., menţionând totodată şi categoria sau sistemul în care se încadrează fiecare. 10 p
B. Ştiind că ierarhia motivelor este definitorie pentru valoarea morală a persoanei:
1. Explicaţi rolul uneia dintre formele motivaţiei în constituirea personalităţii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la manifestarea convingerilor ca idei-forţă care orientează şi
susţin comportamentul în atingerea scopurilor conştient propuse. 4 puncte

Evoluţia motivaţiei de la simplu la complex implică formarea unor structuri motivaţionale complexe. Motivaţia
cognitivă, care acţionează din interiorul proceselor cognitive, se manifestă prin atenţia deosebită care se acordă
explorării, explicării, interesului ştiinţific. Acestea vor focaliza în centrul atenţiei tot ceea ce este relevant pentru
subiect din această perspectivă.
B. Ştiind că prin subordonarea faţă de trăirile afective asociate, expresiile emoţionale generează conduite
expresiv- emoţionale:
1. Explicaţi specificul relaţiei afect - limbaj. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia expresiile emoţionale se
standardizează şi dau naştere unui adevărat „limbaj afectiv”. 4 p

Odată cu evoluţia psihicului uman, trăirile afective sunt conştientizate într-o măsură mai mare şi permit
intervenţia voinţei. Se ajunge la un grad de stabilitate a vieţii psihice, care conduce treptat la maturizarea
acesteia.
B. Ştiind că selectivitatea atenţiei depinde în mare măsură de caracteristicile obiectului asupra căruia se
orientează, iar acestea sunt ierarhizate subiectiv:
1. Explicaţi specificul a două categorii de factori care influenţează selectivitatea atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia atenţia involuntară are un rol
important în cunoaşterea modificărilor din mediul de viaţă şi asigură protecţia faţă de situaţii periculoase. 4 p
Atenţia este un concept multidimensional, care îşi exercită funcţia selectivă începând cu formele de cunoaştere
nemijlocită până la cele mai complexe. Prin intervenţia limbajului verbal, atenţia evoluează calitativ şi cantitativ,
trecând de la formele simple la cele mai complexe şi mai eficiente.
B. Ştiind că nivelul de aspiraţie implică nu numai un anumit nivel de realizare a scopului ci şi trăiri afective
asociate:
1. Explicaţi necesitatea adecvării nivelului de aspiraţie la capacităţile reale ale persoanei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia nivelul de aspiraţie este influenţat
de idealul de viaţă al persoanei. 4 puncte

Comunicarea între oameni presupune că, în afara mesajului transmis, oamenii vin cu motivele lor dar şi cu
anumite aşteptări de la situaţia de comunicare. Prin limbaj, cei care comunică transmit şi un conţinut emoţional -
emoţii, impulsuri, afecte, sentimente -, care vor crea un spaţiu de comunicare, cu particularităţi specifice.
B. Ştiind că voinţa antrenează energii psihonervoase în jurul unui scop:
1. Explicaţi relaţia motiv-scop în desfăşurarea unei activităţi şcolare. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia echilibrul între motivaţional şi
volitiv facilitează atingerea scopului conştient propus. 4 puncte

Motivele care determină conduitele persoanei nu au valoare egală pentru aceasta în momente diferite. Deoarece
nu pot fi satisfăcute toate motivele în timp scurt, apare lupta dintre acestea ca etapă a procesului voluntar, în
care se evaluează valoarea motivelor şi se selectează cel care va declanşa acţiunea.
B. Ştiind că evoluţia limbajului are loc odată cu dezvoltarea psihică a persoanei:
1. Explicaţi de ce comunicarea verbală orală nu este totdeauna constrânsă de reguli şi norme foarte riguroase. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia însuşirea şi dezvoltarea limbajului
verbal nu pot fi separate de activităţile copilului şi de comunicarea cu cei din jurul său. 4 p
V

Concordanţa/discordanţa dintre aşteptările persoanei şi împrejurările de viaţă pot determina efecte în plan
subiectiv sub forma unor trăiri afective. Acestea pot deveni ele însele cauze ale conduitelor persoanei,
transformându-se în motive care vor declanşa acţiuni specifice de reechilibrare.
B. Ştiind că unul dintre efectele atenţiei este acela de activare şi direcţionare a activităţii psihice, economisind
energie:
1. Explicaţi specificul flexibilităţii/mobilităţii atenţiei şi al distributivităţii acesteia ca însuşiri care cresc eficienţa
activităţilor umane. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia prin efort voluntar se pot optimiza
însuşirile atenţiei. 4 puncte
Varianta 93

Orice formă complexă de activitate umană presupune selectivitatea şi concentrarea atenţiei pe un domeniu al
realităţii sau pe stările interioare ale persoanei. Cei cu o mobilitate afectivă foarte mare pot manifesta şi
fluctuaţii ale atenţiei, cu efecte negative asupra adaptării optime a persoanei la situaţiile de viaţă.
B. Ştiind că limba devine instrument de comunicare numai prin mediere psihică, prin limbaj:
1. Explicaţi relaţia limbă, limbaj, vorbire. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia în absenţa limbajului verbal,
comunicarea interumană nu ar fi autentică. 4 puncte
Varianta
2
Actul voluntar presupune parcurgerea unor etape care încep cu apariţia unui impuls, a unei tensiuni interioare
generate de activarea unei trebuinţe, a unei stări de necesitate.
B. Ştiind că evoluţia afectivităţii urmează cursul evoluţiei psihice a persoanei:
1. Explicaţi de ce sentimentele intelectuale, filosofice, morale se structurează mai ales în adolescenţă. 6
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia polarizarea trăirilor afective
influenţează intensitatea acestora. 4 puncte
Odată cu evoluţia psihică a persoanei, afectivitatatea urmează aceeaşi traiectorie, de la simplu la complex, de la
difuz la diferenţiat, de la nespecific la specific. Toate trăirile şi atitudinile care apar vor fi denumite verbal,
ierarhizate, valorizate, limbajul însuşi evoluând lexical şi semantic.
B. Ştiind că volumul şi intensitatea efortului voluntar pentru depăşirea obstacolelor depinde şi de aprecierea
adecvată/inadecvată a dificultăţii obstacolelor:
1. Explicaţi de ce confruntarea repetată cu acelaşi tip de obstacol duce la specializarea efortului voluntar.
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia supraaprecierea dificultăţii
obstacolelor poate conduce la atingerea scopului dar satisfacţia succesului scade. 4 puncte

Prin transformarea imperativelor exterioare în comenzi interne şi exprimarea lor în limbaj verbal, voinţa devine
mecanismul psihic de autoreglaj verbal a conduitei, de autocontrol şi dirijare a acesteia.
B. Ştiind că manifestări ale atenţiei cum sunt contemplarea, preocuparea, încordarea apar în cazul unor stimuli
cu valoare afectivă mare pentru subiect:
1. Explicaţi rolul concentrării atenţiei în formarea unor sentimente morale. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia volumul atenţiei este cu atât mai
mare cu cât conţinuturile sunt mai semnificative din punct de vedere afectiv pentru persoană. 4

Fiind o componentă motivaţională complexă, interesul exprimă o orientare activă, selectivă a persoanei spre
anumite obiecte, persoane sau domenii de activitate, şi implică focalizarea acestora în centrul atenţiei.
B. Ştiind că formele limbajului au mijloace diferite de transmitere a conţinuturilor emoţionale:
1. Explicaţi rolul intonaţiei şi intensităţii limbajului oral în comunicarea afectivă. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia „există sute de feluri de a spune
DA şi sute de moduri de a spune NU”. 4 puncte
Var
Ca structuri afective superioare, pasiunile mobilizează energii, pun în evidenţă calităţi ale voinţei cum ar fi
perseverenţa, tenacitatea, puterea voinţei.
B. Ştiind că atenţia sub toate formele sale implică şi mecanismele verbale:
1. Explicaţi rolul limbajului în manifestarea atenţiei interne. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia atenţia instabilă este
contraindicată pentru anumite profesii. 4 puncte
Varianta 87

Atunci când proiectăm o activitate, exprimarea verbală a scopului şi a mijloacelor de atingere a acestuia, va
facilita concentrarea atenţiei asupra desfăşurării activităţii.
B. Ştiind că motivele pot fi susţinute şi de trăiri afective adecvate:
1. Explicaţi de ce procesele afective pot fi considerate motive active în plină desfăşurare. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia dispoziţiile afective care se
prelungesc în timp pot influenţa eficienţa activităţilor persoanei. 4 puncte
Varianta 86

În procesul complex de achiziţionare şi utilizare a limbajului verbal, copilul asociază obiectelor şi persoanelor
pe care le cunoaşte, structuri lingvistice învăţate de la ceilalţi. Treptat va învăţa să-şi exprime în cuvinte emoţii,
atitudini, sentimente.
B. Ştiind că între motiv şi scop nu există o relaţie liniară:
1. Explicaţi specificul relaţiei motiv - scop. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia dacă între cele două laturi ale
motivului - orientativă şi energizantă - nu există un echilibru, există posibilitatea ca scopul să nu fie atins. 4 p
Varia
Actul voluntar este unul foarte complex, dinamic şi antrenează toate celelate funcţii psihice. Succesiunea unor
etape până la atingerea scopului presupune cu necesitate şi selectivitatea, concentrarea şi orientarea atenţiei.
B. Ştiind că limbajul intern se formează prin interiorizarea celui extern:
1. Explicaţi două însuşiri/caracteristici ale limbajului intern. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia, deşi provine din limbajul extern,
limbajul intern devine rampă de lansare a celui dintâi. 4 puncte
Va
rianta 84
Fiinţa umană se deosebeşte de roboţi şi calculatoare şi prin faptul că are trebuinţe, interese, aspiraţii a căror
satisfacere/nesatisfacere determină trăiri afective polarizate pozitiv/negativ.
B. Ştiind că atingerea scopului unei activităţi voluntare presupune focalizarea atenţiei atât asupra acestuia cât şi
asupra mijloacelor adecvate scopului:
1. Explicaţi rolul atenţiei postvoluntare în urmărirea unui scop. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia luarea unei decizii în cadrul
efortului voluntar, implică selectivitatea şi orientarea atenţiei în alegerea alternativei optime de acţiune. 4 p
Variant
a 83
Trăirile afective, ca relaţii ale persoanei cu împrejurările de viaţă, introduc o anumită selectivitate în raporturile
cu lumea. Vor atrage atenţia acele situaţii care sunt semnificative pentru persoană şi vor fi ignorate cele care îi
sunt indifirente.
B. Ştiind că nevoia de comunicare între oameni este una dintre cauzele care au stat la baza apariţiei limbajului
oral:
1. Explicaţi specificul funcţiei persuasive a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia conţinuturile comunicate prin
limbaj presupun interacţiunea mai multor funcţii ale acestuia. 4 puncte
Va
rianta 82
Orice activitate umană este determinată de o cauză internă, de o trebuinţă care după ce este activată,
declanşează acţiuni adecvate. La baza învăţării limbajului verbal a stat nevoia de comunicare cu ceilalţi şi apoi
s-au dezvoltat şi celelalte funcţii.
B. Ştiind că echilibrul emoţional se elaborează în cadrul complex al comunicării cu lumea şi cu sine şi prin
intervenţia reglatoare a actului voluntar:
1. Explicaţi modul în care pot fi luate sub control voluntar manifestările afectelor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia stimulii care provoacă frica pot
spori numeric pe măsura trecerii timpului. 4 puncte

Prin funcţia sa cathartică, limbajul verbal poate conduce la descărcarea tensiunilor interne ale persoanei. În
ansamblul sistemului psihic uman, limbajul şi afectivitatea sunt interdependente, condiţionându-se reciproc.
B. Ştiind că evoluţia psihică a persoanei poate modifica priorităţile motivaţionale ale acesteia:
1. Explicaţi o modalitate prin care motivaţia extrinsecă poate deveni intrinsecă. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia la originea comportamentelor
noastre nu se află un singur motiv, ci o varietate motivaţională. 4 puncte
Varianta 8
0
Pe parcursul dezvoltării psihice, copilul execută comenzile verbale ale adulţilor. Ulterior le interiorizează şi
treptat ajunge să-şi dea singur comanda şi să o execute. Apar astfel actele voluntare, care vor deveni definitorii
pentru persoană.
B. Ştiind că ceea ce este legat de emoţiile, sentimentele şi pasiunile noastre ne atrage atenţia mai repede:
1. Explicaţi specificul relaţiei atenţie - afectivitate. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia concentrarea atenţiei depinde şi de
atitudinea afectivă a persoanei faţă de obiectul atenţiei. 4 puncte

Atenţia este strâns corelată cu motivaţia. Ceea ce este semnificativ pentru satisfacerea unei trebuinţe, ce
corespunde intereselor persoanei va atrage mai repede atenţia şi va fi mai bine focalizat.
B. Ştiind că trăirile afective influenţează expresivitatea limbajului şi determină alegerea anumitor mijloace de
comunicare ce definesc conduitele verbale ale persoanei:
1. Explicaţi specificul relaţiei afectivitate - limbaj. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia dialogul este cea mai expresivă
formă a limbajului verbal. 4 puncte
Varianta 78

Deoarece obstacolul care trebuie depăşit prin efort voluntar este de natură psihologică, fiind o confruntare între
posibilităţile de moment ale persoanei şi condiţiile obiective ale situaţiei apar tensiuni afective polarizate care,
pe parcursul acţiunii variază ca intensitate şi durată.
B. Ştiind că în declanşarea atenţiei voluntare un rol important revine mecanismelor verbale prin care se ia
decizia de a fi atent, se stimulează şi focalizează atenţia:
1. Explicaţi modul în care limbajul prin funcţia sa reglatorie, influenţează trecerea de la atenţia involuntară la cea
voluntară. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia utilizarea cuvintelor pentru a
denumi obiectele poate contribui la creşterea volumului atenţiei. 4 puncte

Pentru ca atenţia să permită angajarea persoanei în rezolvarea unor sarcini complexe este nevoie nu numai de
efort voluntar ci şi de comenzi verbale de tipul „să fiu atent” , „să mă mobilizez”, „trebuie să perseverez”.
B. Ştiind că motivaţia are un caracter vectorial, cu o latură orientativă pregnantă, iar afectivitatea generează
tensiuni cu efecte de atracţie sau de respingere:
1. Explicaţi relaţia motivaţie-afectivitate în manifestarea convingerilor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia procesele afective complexe au un
grad mare de conştientizare şi intelectualizare. 4 puncte

Diversitatea şi complexitatea vieţii afective se manifestă nu numai în trăirile persoanei ci şi în limbaj, a cărui
latură fonetică şi semantică exprimă şi comunică specificul acestui subsistem psihic.
B. Ştiind că funcţia de autoreglare a voinţei se realizează prin parcurgerea unor etape succesive ale efortului
voluntar:
1. Explicaţi specificul etapei efortului voluntar în care se realizează analiza, evaluarea şi lupta motivelor.
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia indicatorul obiectiv al nivelului de
dezvoltare a voinţei este faza execuţiei activităţii. 4 puncte

Diferenţa între voluntar/involuntar în manifestările atenţiei se realizează în funcţie de prezenţa sau absenţa
intenţiei şi a efortului voluntar . Între cele două forme ale atenţiei există complementaritate şi continuitate.
B. Ştiind că verbalizarea face posibilă formularea şi exprimarea motivelor precum şi departajarea lor de
scopuri:
1. Explicaţi funcţia reglatorie a limbajului în cadrul actului voluntar. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia fără exprimare verbală,
planificarea unei activităţi ar fi foarte dificilă. 4 puncte

Componentele sistemului motivaţional dobândite pe parcursul vieţii se asociază cu trăiri afective care susţin,
dinamizează activitatea sau, dimpotrivă, o dezorganizează. Când între afectiv şi motivaţional se creează un
echilibru dinamic, satisfacerea trebuinţei este mai sigură.
B. Ştiind că evoluţia voinţei unei persoane depinde atât de particularităţile psihice ale acesteia cât şi de
influenţele altor factori:
1. Explicaţi rolul concentrării atenţiei atât pe scop cât şi pe mijloacele de atingere a acestuia în manifestarea
perseverenţei ca însuşire a voinţei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia încăpăţânarea, ca manifestare
negativă a voinţei, poate fi rezultatul unor greşeli în educaţie. 4 puncte

Orientarea, direcţionarea atenţiei spre un stimul sau altul este determinată atât de însuşirile acestor stimuli cât şi
de aşteptările şi trăirile afective ale persoanei. Ceea ce provoacă emoţii, ce are legătură cu pasiunile şi
sentimentele noastre va fi focalizat şi selectat prioritar.
B. Ştiind că limbajul este format dintr-un sistem de semne, reguli, convenţii care susţin nu numai comunicarea
verbală ci şi ansamblul activităţilor sociale:
1. Explicaţi specificul funcţiei de comunicare a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia funcţiile limbajului nu acţionează
izolat ci sunt interdependente şi se condiţionează reciproc. 4 puncte
Varianta 72

Motivul, ca mobil care declanşează, susţine şi orientează acţiunea, are un segment energizant, dinamogen şi un
altul orientativ. Dacă între cele două laturi nu există un echilibru dinamic, prin efort voluntar se poate restabili o
corelare între acestea.
B. Ştiind că expresiile emoţionale, pe lângă baza nativă au şi o importantă componentă învăţată prin imitaţie
asociată cu manifestări comportamentale specifice:
1. Explicaţi rolul educaţiei în formarea autocontrolului asupra unor expresii emoţionale. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia conduitele expresiv-emoţionale sunt
un mod de comunicare şi de exercitare a influenţei asupra celorlalţi. 4 puncte

La nivel superior, afectivitatea se caracterizează prin restructurări şi raportări valorice care depăşesc prin
conţinut şi structură stările emoţionale tranzitorii. Cu ajutorul limbajului verbal, aceste trăiri pot fi exprimate,
comunicate, evaluate.
B. Ştiind că motivaţia afectivă este determinată de nevoia omului de a obţine aprobarea şi aprecierea celorlalţi:
1. Explicaţi de ce o tensiune afectivă moderată are un rol important în susţinerea motivului care a declanşat
acţiunea. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia între motivaţie şi afectivitate poate
să apară convertirea uneia în cealaltă. 4 puncte

Fermitatea, puterea voinţei se manifestă prin capacitatea persoanei de a trece peste opinii contrare, peste critica
celorlalţi, dar şi prin capacitatea de a-şi susţine prin limbaj verbal ideile proprii şi de a-şi regla activitatea
pentru a le îndeplini.
B. Ştiind că atenţia este atrasă cu prioritate de către stimulii cu semnificaţie afectivă pentru persoană:
1. Explicaţi rolul dispoziţiilor afective în manifestarea concentrării atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia pasiunea pentru un domeniu de
activitate facilitează selectivitatea şi concentrarea atenţiei în acţiunile care aparţin domeniului respectiv. 4 p

Existenţa unui suport motivaţional puternic şi adecvat situaţiei, poate determina focalizarea atenţiei atât pe
scopul acţiunii cât şi pe mijloacele de atingere a acestuia.
B. Ştiind că limbajul oral este situativ şi contextual, exprimând nu numai informaţii ci şi atitudini afective faţă de
acestea:
1. Explicaţi modul în care conduitele expresiv-emoţionale facilitează comunicarea verbală. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia monologul pentru ceilalţi trebuie
să se adreseze atât laturii intelectuale cât şi celei emoţionale a auditoriului. 4 puncte

Intensitatea efortului voluntar depus de o persoană pentru atingerea unui scop, depinde şi de atitudinea afectivă
faţă de situaţia respectivă. Prezenţa unei pasiuni, a unui sentiment, stimulează energiile specifice susţinerii unui
act voluntar.
B. Ştiind că prin comenzi verbale, pe baza funcţiei reglatorii a limbajului, se realizează orientarea selectivă a
atenţiei spre ceea ce va deveni obiectul său:
1. Explicaţi modul în care, prin intermediul limbajului verbal, atenţia involuntară poate deveni voluntară. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia, cu cât sarcinile ce trebuie
îndeplinite simultan sunt mai asemănătoare, cu atât distributivitatea atenţiei este mai greu de realizat. 4 puncte
Varianta 67
Utilizarea indicaţiilor verbale facilitează transformarea reacţiei de orientare către stimul în atenţie selectivă.
Cuvântul focalizează obiectul în centrul atenţiei şi poate determina mobilizarea energiei psihonervoase către
acesta.
B. Ştiind că nivelul optim al intensităţii motivaţiei depinde nu numai de dificultatea sarcinii de realizat ci şi de
echilibrul emoţional al persoanei:
1. Explicaţi specificul optimului motivaţional. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia un nivel scăzut al implicării
afective în sarcina de realizat conduce la submotivarea persoanei şi ulterior la insucces. 4 p

Trăirile emoţionale se manifestă şi la nivelul fonic, gramatical şi lexical al limbajului. Intonaţia unei fraze poate
exprima satisfacţia sau furia, entuziasmul sau deznădejdea.
B. Ştiind că fiecare persoană işi formează treptat un profil specific al conduitei voluntare:
1. Explicaţi rolul educaţiei în dezvoltarea perseverenţei ca însuşire a voinţei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia exerciţiile de voinţă nu se
realizează numai prin fapte mari, deosebite, ci mai ales prin acţiuni cotidiene, dar finalizate la nivel superior. 4 p

Implicarea mecanismelor voluntare în manifestările atenţiei conduce la forme superioare ale acesteia, cu efecte
majore asupra eficienţei acţiunilor umane.
B. Ştiind că exprimarea verbală a motivului unei acţiuni favorizează conştientizarea lui şi declanşarea acţiunii
de satisfacere a stării de necesitate:
1. Explicaţi specificul relaţiei limbaj - motivaţie. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia eficienţa reglatorie a motivaţiei
depinde şi de corelarea intensităţii motivelor cu aprecierea corectă a dificultăţii sarcinii. 4 p

Prin desfăşurarea lor tumultuoasă şi expresivitate accentuată, afectele pot deveni ele însele motive pentru
declanşarea unor acţiuni mai puţin controlabile şi/sau inacceptate social.
B. Ştiind că a fi atent înseamnă a fi orientat, concentrat spre ceva anume care devine obiect al atenţiei:
1. Explicaţi de ce atenţia postvoluntară condiţionează eficienţa învăţării. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia atenţia este o condiţie necesară
dar nu şi suficientă pentru reuşita unei acţiuni. 4 puncte

Obiectele, activităţile, oamenii din jurul nostru pot avea însuşiri care prin pregnanţa sau gradul lor de noutate
atrag atenţia mai uşor decât altele. Ele vor determina formarea unor atitudini afective care personalizează
relaţiile omului cu lumea şi permit o adaptare individualizată la exigenţele acesteia.
B. Ştiind că, pe lângă componentele automatizate prin exerciţiu, limbajul oral şi scris implică efort voluntar
pentru elaborare, adecvare la contextul comunicării, respectarea regulilor de punctuaţie:
1. Prezentaţi două trăsături/caracteristici ale dialogului ca formă de comunicare voluntară între oameni.
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia limbajul scris este coordonat în
plan mintal de către limbajul intern. 4 puncte

Actul voluntar poate să apară şi în situaţia în care există un conflict între două tendinţe care dispun de forţe
inegale. În acest caz, măsura voinţei este dată de capacitatea persoanei de a satisface motivul mai slab energizat,
dar mai important în situaţia respectivă.
B. Ştiind că pasiunile sunt trăiri afective foarte puternice, intense, stabile, ce antrenează ansamblul
personalităţii:
1. Explicaţi cum se poate trece de la emoţii intelectuale la pasiunea pentru cunoaştere. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia pasiunile oarbe, viciile sunt
manifestări anormale ale afectivităţii. 4 puncte

Pe parcursul procesului de învăţare a limbajului se achiziţionează nu numai expresii verbale şi semnificaţia
acestora ci şi trăiri afective asociate lor, determinate de experienţa fiecărei persoane cu lumea în care trăieşte.
B. Ştiind că încăpăţânarea, slăbiciunea, sugestibilitatea sunt însuşiri negative ale voinţei:
1. Explicaţi cum poate fi educată voinţa pentru a diminua slăbiciunea acesteia. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea potrivit căreia prin independenţa voinţei se exprimă
în mare măsură originalitatea persoanei. 4 puncte

Prin limbaj, voinţa transformă imperativele externe în comenzi interne şi astfel efortul voluntar depinde şi de
nivelul de dezvoltare a funcţiei reglatorii a limbajului.
B. Ştiind că starea de atenţie se poate constata şi după expresia feţei, poziţia corpului, gesturi care ilustrează
implicarea emoţională a persoanei:
1. Explicaţi în ce mod atitudinile afective ale persoanei pot influenţa atenţia involuntară. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia oricât de bine ar fi dezvoltată
atenţia voluntară, ea nu poate fi susţinută timp îndelungat. 4 puncte

Evaluarea corectă a gradului de dificultate al unei sarcini este o condiţie importantă a optimului motivaţional.
Exprimarea verbală a scopului activităţii, a mijloacelor de acţiune şi a rezultatelor scontate pot conduce la
reglarea eficientă a demersurilor persoanei.
B. Ştiind că afectivitatea reprezintă tensiunea întregului organism:
1. Explicaţi specificul afectivităţii ca fiind componenta bazală, infrastructurală a psihicului uman. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia prin afectivitate omul se
deosebeşte de roboţi şi calculatoare. 4 puncte

Evoluţia emoţională a persoanei poate conduce la maturitate afectivă. La acest nivel de dezvoltare, trăirile
afective se împletesc cu autocontrolul voluntar, care permite creşterea eficienţei conduitelor afective.
B. Ştiind că mobilitatea/flexibilitatea atenţiei este o condiţie necesară pentru exercitarea cu succes a unor
profesii:
1. Explicaţi specificul mobilităţii ca însuşire/caracteristică a atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia un nivel foarte ridicat al mobilităţii
atenţiei conduce la fluctuaţie, care este o contraindicaţie pentru anumite profesii. 4 puncte

În acţiunile complexe, dificile sau noi, comenzile verbale vor impune în centrul atenţiei ceea ce este relevant
pentru persoană. Astfel, obiectul atenţiei va fi denumit verbal şi va fi mai bine delimitat de fondul atenţiei.
B. Ştiind că motivaţia şi afectivitatea apar şi se dezvoltă împreună:
1. Explicaţi de ce durata unei pasiuni depinde şi de mobilizarea voluntară a energiilor psihice, de tenacitatea cu
care persoana îşi susţine pasiunea. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia formele motivaţiei sunt inegal
productive în funcţie de particularităţile situaţiei în care acţionează. 4 puncte

Limbajul are funcţii multiple printre care şi pe aceea de a transmite sau a determina reacţii la alte persoane, de a
induce trăiri afective care să ilustreze atitudinile persoanei faţă de situaţiile de viaţă.
B. Ştiind că nivelul de aspiraţie al persoanei este un stimul motivant pentru aceasta, care o impulsionează spre
autodepăşire:
1. Explicaţi de ce nivelul de aspiraţie trebuie asociat cu trăiri afective stenice, pozitive. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia, pentru a avea un efect pozitiv
asupra persoanei, nivelul de aspiraţie trebuie să fie puţin peste posibilităţile de moment ale acesteia. 4 puncte

Atât distributivitatea cât şi concentrarea atenţiei se pot modela voluntar, prin antrenament şi în acord cu tipul de
activitate. Efortul voluntar este necesar uneori şi pentru a limita acţiunea unor stimuli colaterali care pot afecta
calităţile atenţiei.
B. Ştiind că vorbirea este aspectul psihologic al limbajului şi modalitatea subiectivă de manifestare a acestuia:
1. Explicaţi specificul uneia dintre funcţiile limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia din perspectiva exigenţelor
comunicării, monologul este mai dificil decât dialogul. 4 puncte

Un nivel optim de activare a motivelor este necesar dar nu suficient pentru atingerea scopului proiectat. Deseori,
un grad moderat de tensiune afectivă are un efect pozitiv asupra implicării persoanei în finalizarea acţiunii.
B. Ştiind că asigurarea unor condiţii favorabile şi prezenţa interesului persoanei pentru o activitate influenţează
pozitiv manifestările atenţiei:
1. Explicaţi de ce însuşirile mai puţin obişnuite ale unor obiecte declanşează mai uşor atenţia involuntară. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia exerciţiul, antrenamentul într-un
domeniu de activitate pot conduce la creşterea volumului atenţiei. 4 puncte

Atenţia se manifestă prin selectivitate, activare şi orientare şi în mod voluntar acestea se pot modela în raport cu
gradul de noutate şi dificultate al sarcinii.
B. Ştiind că monologul, ca formă a limbajului oral, are şi o latură expresivă foarte pregnantă:
1. Explicaţi rolul expresiilor emoţionale în susţinerea unui discurs. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia din perspectiva exigenţelor
comunicării, monologul este mai dificil decât dialogul. 4 puncte

Efortul voluntar necesar pentru finalizarea activităţilor motivate intrinsec poate fi mai redus deoarece sursa
motivării se află în interiorul persoanei.
B. Ştiind că trăirile afective ilustrează interacţiunile persoanei cu împrejurările de viaţă:
1. Explicaţi evoluţia afectivităţii de la emoţiile simple la cele complexe. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia dispoziţiile afective pot influenţa
randamentul activităţilor persoanei.. 4 puncte

Conduita verbală a persoanei o implică într-o anumită măsură şi pe cea afectivă, mesajul comunicat fiind astfel
complet şi personalizat.
B. Ştiind că motivaţia superioară presupune efort voluntar pentru reechilibrarea persoanei prin atingerea
scopului proiectat conştient:
1. Explicaţi rolul perseverenţei în atingerea nivelului de aspiraţie. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia între optimul motivaţional şi cel
volitiv trebuie să existe un echilibru dinamic. 4 puncte

Considerată un “reglaj al reglajelor”, voinţa este un proces superior de autoreglaj conştient, mediat verbal. În
actul voluntar, limbajul are rol de declanşare, organizare şi desfăşurare a efortului voluntar.
B. Ştiind că ceea ce are valoare afectivă mare pentru persoană, va fi mai repede selectat, focalizat în centrul
atenţiei:
1. Explicaţi relaţia dintre atenţia involuntară şi manifestarea pasiunilor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia instabilitatea afectivă va influenţa
concentrarea şi stabilitatea atenţiei. 4 puncte

Orice activitate umană este determinată de o trebuinţă care, atunci când este activă, poate deveni motivul
declanşator al acesteia. Prin selectivitate şi concentare, atenţia focalizează motivul şi facilitează alegerea
mijloacelor adecvate de atingere a scopului.
punctul 1., menţionând totodată şi categoria sau sistemul în care se încadrează fiecare. 10 puncte
B. Ştiind că, în evoluţia lor, conduitele verbale devin din ce în ce mai complexe:
1. Explicaţi relaţia limbă, limbaj, vorbire. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia în comunicarea umană, pe lângă
limbajul verbal, se utilizează mijloace extralingvistice care particularizează situaţia de comunicare. 4 puncte

Maturitatea afectivă reprezintă un raport optim între viaţa afectivă şi controlul conştient, voluntar al unor
manifestări afective, cu efecte benefice asupra adaptării persoanei la situaţiile de viaţă.
B. Ştiind că gradul de dezvoltare al însuşirilor atenţiei depinde de o multitudine de factori şi este diferit de la o
însuşire la alta:
1. Explicaţi specificul a două categorii de factori ce influenţează concentrarea atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia atenţia internă şi cea externă sunt
interdependente, complementare. 4 puncte

Deşi pe parcursul dezvoltării psihice aspectul executiv al limbajului se automatizează într-o anumită măsură,
atenţia este necesară pentru selecţia, concentrarea şi orientarea energiei spre realizarea conduitelor verbale.
B. Ştiind că polarizarea trăirilor afective este determinată de satisfacerea/nesatisfacerea trebuinţelor:
1. Explicaţi modul în care trebuinţele şi stările afective, în relaţiile lor dinamice, au fiecare rol de cauză şi efect al
activităţilor persoanei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia o trăire afectivă puternic polarizată
este mai intensă şi, în mod normal, tinde să dureze mai puţin. 4 puncte

Învăţarea afectivă nu este doar achiziţie de comportamente emoţionale acceptate social, ci implică şi modalităţi
de exprimare verbală a acestora. Cuvântul facilitează înţelegerea adecvată a trăirilor celuilalt dar şi
comunicarea propriilor stări afective.
B. Ştiind că scopul activităţii reprezintă proiecţia mintală a satisfacerii motivului care a determinat declanşarea
activităţii:
1. Explicaţi relaţia între scop şi alegerea mijloacelor adecvate atingerii acestuia. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea potrivit căreia încăpăţânarea şi sugestibilitatea sunt
polul negativ al unor calităţi ale voinţei. 4 puncte

Când o persoană trebuie să se concentreze pe o activitate în condiţiile unui conflict între două sau mai multe
tendinţe, atenţia va facilita orientarea efortului voluntar spre ceea ce este prioritar în momentul respectiv.
B. Ştiind că limba este suportul şi instrumentul principal al comunicării umane:
1. Explicaţi relaţia limbă, limbaj, vorbire. . 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia existenţa contactului vizual între cei
care comunică, reglează dinamica dialogului. 4 puncte

Prin fenomenul atenţiei, persoana se orientează selectiv şi îşi concentrează energia psihică spre atingerea
scopurilor conştient propuse, antrenând energiile specifice efortului voluntar.
B. Ştiind că limbajul se află în interacţiune cu celelalte procese psihice:
1. Explicaţi specificul funcţiei de reglare a conduitei umane prin limbaj. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că manifestarea funcţiei expresive a limbajului
presupune şi conduite emoţional-expresive, ca mijloace extralingvistice de comunicare. 4 puncte

Autoeducarea voinţei se realizează şi prin concentrarea efortului voluntar pe scop, atenţia voluntară facilitând
selecţia mijloacelor adecvate finalizării acţiunii la nivelul dorit.
B. Ştiind că procesele afective implică o evaluare prin care persoana traduce în trăiri subiective relaţiile cu
lumea şi cu sine, iar limbajul comunică aceste trăiri:
1. Explicaţi specificul relaţiei limbaj - afectivitate. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia stabilitatea afectivă este un semn al
maturizării persoanei. 4 puncte

Conflictul motivaţional poate să stimuleze actul voluntar deoarece, motivul ales se impune în faţa celorlalte şi
energizează, susţine activitatea până la atingerea nivelului de aspiraţie.
B. Ştiind că pasiunile introduc selectivitate în viaţa persoanei:
1. Explicaţi dihotomia pasiuni pozitive, nobile - pasiuni negative, patimi, vicii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că pasiunile sunt sentimente cu un grad mare de
stabilitate, intensitate, şi generalitate. 4 puncte

Comunicarea interumană utilizează nu numai mijloace lingvistice ci şi unele extralingvistice, cu o puternică
încărcătură emoţională. Se creează astfel şi o atmosferă afectivă, un cadru care facilitează o transmitere mai
eficientă a mesajului de la emiţător la receptor.
B. Ştiind că actele voluntare diferă din punct de vedere al complexităţii de la o persoană la alta şi de la o situaţie
la alta:
1. Explicaţi cum se adaptează eficient efortul voluntar la dificultatea sarcinii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la posibilitatea educării calităţilor voinţei prin activităţi
diferite. 4 puncte

Având rol reglator în declanşarea şi desfăşurarea acţiunilor umane, limbajul condiţionează actul voluntar, fiind
mecanismul principal de mobilizare a efortului voluntar.
B. Ştiind că sedimentarea sentimentelor presupune rezistenţa la factori perturbatori şi orientarea atenţiei către
sine, către propriile trăiri:
1. Explicaţi în ce constă specificul sentimentelor ca procese afective superioare. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia maturitatea
afectivă a persoanei presupune atitudini afective adecvate la situaţiile de viaţă. 4 puncte

Caracteristicile atenţiei - orientare, selectivitate, concentrare - au şi o bază motivaţională, care determină
declanşarea mecanismelor specifice atenţiei.
B. Ştiind că verbalizarea permite precizarea şi conştientizarea motivelor dar şi a diferenţei între motive şi
scopuri:
1. Prezentaţi specificul funcţiei reglatorii a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia utilizarea limbajului verbal în
exprimarea motivelor acţiunii şi precizarea scopului, facilitează alegerea mijloacelor adecvate pentru
reechilibrarea persoanei. 4 puncte

Caracteristicile atenţiei - orientare, selectivitate, concentrare - au şi o bază motivaţională, care determină
declanşarea mecanismelor specifice atenţiei.
B. Ştiind că verbalizarea permite precizarea şi conştientizarea motivelor dar şi a diferenţei între motive şi
scopuri:
1. Prezentaţi specificul funcţiei reglatorii a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia utilizarea limbajului verbal în
exprimarea motivelor acţiunii şi precizarea scopului, facilitează alegerea mijloacelor adecvate pentru
reechilibrarea persoanei. 4 puncte

Dacă asupra persoanei acţionează concomitent mai multe tipuri de mesaje, atenţia selectivă le va filtra şi selecta
mai întâi pe cele exprimate verbal.
B. Ştiind că satisfacerea/nesatisfacerea trebuinţelor determină polarizarea trăirilor afective asociate:
1. Explicaţi relaţia dintre organizarea motivaţională a persoanei şi tensiunea afectivă a acesteia, aferentă
satisfacerii motivelor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia emoţiile complexe au un caracter
situaţional şi o orientare bine determinată. 4 puncte

Limbajul verbal are mijloace specifice pentru a transmite reacţii emoţionale, în funcţie de conţinutul mesajului.
Cu cât expresivitatea acestuia este mai mare, cu atât comunicarea se realizează şi la nivel afectiv, nu doar
informaţional.
B. Ştiind că natura obstacolelor care stau în calea atingerii scopurilor nu este, adesea, una materială, ci psihică:
1. Explicaţi de ce voinţa devine o condiţie subiectivă esenţială pentru obţinerea succesului în orice activitate. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia din confruntarea frecventă cu un
anumit tip de obstacol, rezultă o specializare a efortului voluntar. 4 puncte
Var
ianta 35
Selectivitatea şi distributivitatea atenţiei sunt influenţate şi de dificultatea sarcinilor ce trebuie executate
simultan. Pe de altă parte, nivelul de atingere a scopului va fi influenţat atât de tipul de sarcină şi capacitatea de
efort voluntar a persoanei, cât şi de implicarea atenţiei în focalizarea scopului.
B. Ştiind că limbajul intern este rezultatul integrării şi interiorizării limbajului oral:
1. Explicaţi rolul limbajului intern de anticipare, proiectare şi coordonare a limbajului oral şi a scrierii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia limbajul intern este principalul
instrument de comunicare cu noi înşine. 4 puncte

În evoluţia lor, procesele afective superioare devin atitudini afective faţă de sine şi faţă de lume, fiind influenţate
şi de baza motivaţională care le susţine şi orientează.
B. Ştiind că însuşirile/calităţile atenţiei se formează în ontogeneză, spontan sau dirijat, iar manifestarea lor este
necesară în învăţare, selecţie profesională, activităţi curente:
1. Explicaţi rolul concentrării şi mobilităţii atenţiei în învăţare. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia oboseala, ca diminuare a unor
calităţi ale atenţiei, afectează eficienţa unor activităţi. 4 puncte

Activităţile mai complexe sau noi pentru persoană, necesită efort voluntar şi focalizarea în centrul atenţiei atât a
scopului cât şi a mijloacelor de atingere a scopului.
B. Ştiind că prin cuvinte nu numai că se exprimă trăiri afective ci pot fi induse sau modificate asemenea trăiri:
1. Explicaţi specificul persuasiunii ca formă a funcţiei reglatorii a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia limbajul non-verbal poate fi uneori
mai explicit decât cel verbal în exprimarea trăirilor afective ce însoţesc comunicarea interumană. 4 puncte

Scopul reprezintă finalitatea unei activităţi şi este proiecţia mentală a satisfacerii unei trebuinţe. De aceea,
nivelul de aspiraţie reprezintă acel nivel de atingere a scopului la care subiectul se declară satisfăcut.
B. Ştiind că funcţia esenţială a afectivităţii este aceea de a pune persoana în acord cu situaţiile de viaţă:
1. Explicaţi cum se realizează, prin afectivitate, reglarea conduitelor umane din punct de vedere energetic şi
direcţional. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia o trăire afectivă prea slabă ca
intensitate, sau prea puternică, are efect de dezorganizare asupra acţiunii. 4 puncte

Comunicarea afectivă este implicată în relaţiile între persoane, cuvintele transmiţând nu numai informaţii ci şi
emoţii, dispoziţii, tensiuni afective.
B. Ştiind că luarea deciziei presupune implicarea unor calităţi ale voinţei:
1. Explicaţi de ce prezenţa unei convingeri cu o latură voluntară puternică, influenţează luarea unei decizii. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia, între două motive, valoric diferite,
după o perioadă de ezitare, se va impune în luarea deciziei cel cu valoare pozitivă. 4 puncte

Ca ax al sistemului psihic uman, limbajul face posibile raporturile conştiente, voluntare ale omului cu lumea,
mijloceşte şi reglează efortul voluntar.
B. Ştiind că stimulii care declanşează reflexul de orientare şi apoi selectivitatea şi concentrarea atenţiei sunt, de
regulă, cei semnificativi pentru persoană:
1. Explicaţi în ce constă funcţia de filtrare-selectare a atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia atenţia internă intervine în
comunicarea cu sine, orientându-ne deseori spre propriile emoţii, sentimente, dispoziţii. 4 puncte

Motivaţia sensibilizează diferit persoana la influenţele externe, iar ceea ce contribuie la satisfacerea trebuinţelor
va fi selectat prioritar prin intermediul atenţiei.
B. Ştiind că, deşi gradul de interiorizare al trăirilor afective este foarte mare, ele pot fi comunicate celorlalţi prin
intermediul limbajului verbal:
1. Explicaţi modul prin care limbajul poate conduce la reechilibrare emoţională. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia sentimentele sociale ale persoanei
se manifestă şi prin conduite verbale adecvate situaţiilor de viaţă. 4 puncte

Activitatea voluntară se dezvoltă şi perfecţionează prin confruntarea cu situaţii dificile care se asociază cu trăiri
afective puternic polarizate şi intense.
B. Ştiind că stimulii semnificativi pentru o persoană determină orientarea selectivă a atenţiei către aceştia:
1. Explicaţi două modalităţi prin care se stimulează atenţia involuntară. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia stabilitatea atenţiei se dezvoltă o
dată cu maturizarea personalităţii. 4 puncte

Comenzile verbale, „atenţionarea” prin cuvinte, determină selectarea şi focalizarea obiectivului asupra căruia
acţionăm, facilitând utilizarea şi cunoaşterea acestuia. Pe baza informaţiilor date:
B. Ştiind că la baza oricărei trăiri afective stă un motiv:
1. Prezentaţi una dintre cauzele emoţiilor superioare. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia procesele afective sunt motive
active, aflate în plină desfăşurare. 4 puncte

Conţinutul limbajului nu este numai informaţional ci şi emoţional. Cuvintele transmit trăiri afective, exprimă
emoţii, determină dispoziţii afective sau cristalizează sentimente.
B. Ştiind că efortul voluntar reprezintă aspectul subiectiv prin care se manifestă voinţa în plan psihic:
1. Explicaţi de ce o capacitate mare de efort fizic nu este suficientă pentru atingerea unui scop. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia măsura realizării scopului este
condiţionată, printre altele, de experienţa personală a succesului şi a eşecului. 4 puncte

Pe măsura dezvoltării psiho-fizice şi a antrenării prin activitate, se dezvoltă calităţi ale atenţiei care facilitează
identificarea obstacolelor şi investirea efortului voluntar pentru depăşirea acestora.
B. Considerând cuvântul un instrument mintal foarte puternic:
1. Explicaţi de ce geneza limbajului trebuie căutată în nevoia oamenilor de a comunica. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia ceea ce încercăm să ascundem prin
cuvinte, ne trădează prin gesturi. 4 puncte

Diversitatea proceselor afective nu este determinată de structurile de cunoaştere ale persoanelor, ci de
structurile motivaţionale ale acestora.
B. Ştiind că formele atenţiei sunt inegal productive în funcţie de mecanismul implicat şi gradul lor de dezvoltare:
1. Explicaţi rolul selectiv al atenţiei voluntare în activitate. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia însuşirile atenţiei se pot forma şi
dezvolta în ontogeneză. 4 puncte

Când afirmăm că o persoană este neatentă, nu înseamnă că aceasta este total neatentă ci doar în raport cu un
obiect anume. Dacă persoana fixează ceva în mod conştient şi voluntar, atunci se stimulează şi focalizează
energia psiho-nervoasă şi atenţia devine mai productivă.
B. Ştiind că afectele sunt trăiri impulsive, violente, cu apariţie bruscă şi tumultuoasă:
1. Explicaţi relaţia limbaj - afectivitate. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la afirmaţia potrivit căreia cheia înţelegerii celorlalţi se află
în propriile noastre vibraţii afective. 4 puncte

Efortul voluntar presupune mobilizarea şi direcţionarea resurselor fizice, psihice, şi emoţionale ale persoanei în
vederea atingerii scopului propus, având totdeauna ca punct de plecare dorinţe, intenţii, motive.
B. Ştiind că procesele afective sunt foarte diverse tipologic dar şi funcţional:
1. Explicaţi două dintre particularităţile proceselor afective. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că în structurarea sentimentelor intervin şi
elemente de ordin volitiv. 4 puncte

Diversitatea trăirilor afective determinate de experienţe şi situaţii de viaţă, provoacă reacţii diferite, care pot fi
reglate ca intensitate şi tonalitate cu ajutorul limbajului.
B. Ştiind că voinţa apare ca rezultat al unei relaţii între posibilităţile persoanei şi dificultăţile întâlnite în calea
atingerii scopului propus:
1. Explicaţi specificul uneia dintre calităţile voinţei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia voinţa este un reglaj al reglajelor. 4p

Efortul voluntar constă în mobilizarea resurselor fizice, intelectuale, emoţionale, prin intermediul mecanismelor
verbale.
B. Ştiind că atenţia se bazează pe reflexul de orientare declanşat la început spontan şi apoi dirijat voluntar, prin
reglaj verbal:
1. Explicaţi un avantaj al atenţiei în activitatea de rezolvare a problemelor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia distributivitatea atenţiei este o
condiţie importantă pentru succesul şcolar. 4 puncte

Atenţia implică selectivitate şi concentrare asupra unui stimul, şi cu cât acesta este mai relevant pentru
satisfacerea unor nevoi ale persoanei, va fi focalizat mai repede şi mai complet.
B. Ştiind că limbajul scris se dezvoltă în ontogeneză pe baza celui oral, lărgind posibilităţile de comunicare ale
omului:
1. Explicaţi prin ce mijloace se realizează expresivitatea limbajului scris. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia limbajul scris este mai pretenţios
din punct de vedere al regulilor comunicării optime. 4 puncte

Orice act voluntar se asociază cu trăiri afective care dinamizează sau frânează atingerea scopurilor propuse.
B. Ştiind că însuşirile atenţiei se formează în ontogeneză, pe baza caracteristicilor sistemului nervos, a
intereselor persoanei şi a activităţilor desfăşurate de aceasta:
1. Explicaţi rolul atenţiei în învăţarea şcolară. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia realizarea unei ambianţe favorabile
atenţiei optimizează rezultatele acesteia. 4 puncte

Atenţia voluntară presupune introducerea în mecanismul intern al atenţiei, şi a comenzilor verbale care, reglează
energia psihonervoasă şi o focalizează spre scop.
B. Ştiind că trebuinţele care se satisfac greu, în timp îndelungat sau sunt imposibil de satisfăcut, pot genera
insatisfacţie, frustrare, complexe de inferioritate:
1. Explicaţi una dintre funcţiile motivaţiei, evidenţiind rolul reglator al subsistemului motivaţional. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia între anumite limite, frustrarea poate
avea un rol pozitiv, stimulând dezvoltarea personală. 4 puncte

Persoanele se deosebesc între ele nu numai prin tipul şi intensitatea trăirilor afective, ci şi prin capacitatea de a
utiliza limbajul, sub toate formele lui, pentru a comunica celorlalti reacţiile lor afective la împrejurările de viaţă.
B. Ştiind că, pe parcursul vieţii, calităţile voinţei se dezvoltă în funcţie de complexitatea şi dificultatea sarcinilor
asumate:
1. Explicaţi rolul fermităţii, tăriei voinţei, în depăşirea obstacolelor ce se interpun în calea atingerii scopurilor. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia activitatea este cadrul obiectiv de
manifestare şi afirmare a voinţei. 4 puncte

Efectele adaptative ale atenţiei sporesc odată cu introducerea în mecanismul său intern a deciziei şi hotărârii, a
efortului şi reglajului voluntar, a scopului şi a comenzilor verbale.
B. Ştiind că limbajul oral este maximal expresiv, şi stă la baza celorlalte forme ale limbajului:
1. Explicaţi rolul mijloacelor lingvistice (intonaţie, accent, intensitate) în manifestarea expresivităţii limbajului
oral. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia, limbajul intern devine un instrument
principal al comunicării cu noi înşine, al autoanalizei şi reflexiei. 4 puncte

Manifestările afective au un motiv, iar acesta are diferite grade de conştientizare. Uneori, motivele sunt clare şi
intense, alteori sunt difuze, slabe, determinând stări afective mai puţin pregnante.
B. Ştiind că după mecanismul implicat şi gradul său de dezvoltare, atenţia prezintă forme diferite:
1. Explicaţi rolul uneia dintre formele atenţiei în audierea cursurilor predate la şcoală. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la faptul că, stabilirea clară şi precisă a scopului unei acţiuni
şi focalizarea atenţiei asupra lui, facilitează atingerea acestuia. 4 puncte

Introducerea în mecanismul intern al atenţiei a deciziei, efortului şi reglajului voluntary permite angajarea
persoanei în sarcini noi sau mai complexe.
B. Ştiind că sentimentele legate de relaţiile interpersonale (respectul, toleranţa, altruismul) presupun comunicare
verbală şi nonverbală:
1. Explicaţi rolul funcţiei expresive a limbajului în exteriorizarea şi transmiterea unor trăiri afective complexe. 6 p
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia jocurile verbale, funcţia ludică a
limbajului, au un rol important în relaxare, în echilibrarea afectivă a persoanei. 4 puncte

Perseverenţa persoanei în urmărirea scopului depinde şi de intensitatea motivului care a declanşat actul
voluntar.
B. Ştiind că nivelul atingerii scopului în urma unui act voluntar depinde de o multitudine de factori printre care
şi calităţile voinţei:
1. Explicaţi rolul uneia dintre calităţile voinţei în luarea hotărârii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia voinţa nu înseamnă doar iniţierea şi
susţinerea acţiunilor ci şi abţinere, înfrânare de la derularea lor. 4 puncte

În evoluţia psihică a copilului, comunicarea verbală cu adulţii şi interacţiunea permanentă cu valorile sociale
vor conduce la structurarea unor sentimente morale, sociale, religioase.
B. Ştiind că poziţia motivului în raport cu activitatea este un factor important al declanşării şi susţinerii acesteia:
1. Explicaţi rolul uneia dintre formele motivaţiei în finalizarea unui act voluntar. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la afirmaţia conform căreia luarea deciziei, ca etapă a
actului voluntar, presupune confruntarea, lupta între motive contradictorii, între alternative posibile. 4 puncte

Actul voluntar este o modalitate superioară de autoreglaj verbal, cuvântul fiind implicat în precizarea scopului,
denumirea obstacolului şi stabilirea etapelor de depăşire a acestuia.
B. Ştiind că atenţia introduce selectivitate şi concentrare în activitatea psihică:
1. Explicaţi legătura dintre termenii scop conştient propus şi atenţie. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia atenţia postvoluntară este forma
cea mai eficientă şi mai consolidată a atenţiei. 4 puncte

Ne concentrăm asupra cauzelor interne ale conduitelor noastre, le focalizăm prin atenţie şi le evaluăm, atunci
când intenţionăm să optimizăm acţiunile, să le creştem eficienţa.
B. Deoarece expresivitatea limbajului oral utilizează şi mijloace extralingvistice:
1. Explicaţi rolul expresiilor emoţionale în manifestarea funcţiei expresive a limbajului. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că, fără limbaj, comunicarea afectivă ar fi mai
săracă. 4 puncte

Expresiile emoţionale sunt rezultatul învăţării sociale şi pot fi utilizate în mod conştient şi voluntar în exprimarea
trăirilor afective şi în influenţarea conduitelor celorlalţi.
B. Ştiind că motivaţia şi afectivitatea apar şi se dezvoltă împreună:
1. Explicaţi rolul motivelor în apariţia şi manifestarea dispoziţiilor afective. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că emoţiile superioare au un rol important în
apariţia şi manifestarea intereselor. 4 puncte

Folosirea limbajului ca mijloc de comunicare, presupune selectivitate şi concentrare în alegerea, corelarea şi
utilizarea adecvată a resurselor acestuia.
B. Ştiind că motivaţia, ca pârghie esenţială în procesul autoreglării individului, sensibilizează diferit persoana:
1. Explicaţi rolul uneia dintre formele motivaţiei în apariţia şi evoluţia pasiunilor. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că, în evoluţia lor, emoţiile superioare sunt
motivate şi de acţiunile persoanei. 4 puncte

Funcţia persuasivă a limbajului are ca scop modificarea conduitei celorlalţi şi inducerea unor idei, atitudini,
trăiri afective.
B. Complexitatea actelor voluntare impune parcurgerea unor etape în depăşirea obstacolelor care apar în calea
atingerii scopurilor:
1. Explicaţi specificul unui factor care influenţează executarea hotărârii luate într-un act voluntar. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la ideea conform căreia luarea deciziei, ca etapă a actului
voluntar, implică şi conflicte motivaţionale. 4 puncte

Rolul adaptativ al atenţiei depinde şi de prezenţa sau absenţa intenţiei, scopului şi efortului voluntar.
B. Ştiind că limbajul este activitatea de comunicare cu ajutorul limbii şi a resurselor ei:
1. Explicaţi relaţia limbă-limbaj. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea conform căreia limbajul scris este mai riguros, cu
reguli mai stricte decât limbajul oral. 4 puncte

Expresiile emoţionale prin care omul îşi exprimă şi comunică trăirile faţă de împrejurările de viaţă sunt
determinate de cauze interne sau exterioare subiectului.
B. Considerând că atenţia este o condiţie care facilitează activităţile psihice:
1. Explicaţi specificul funcţiei de filtrare-selectare a atenţiei. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal privitor la rolul atenţiei în activitatea unui conducător auto. 4 puncte

Prin fenomenul atenţiei, persoana se orientează selectiv şi îşi concentrează energia psihică spre atingerea
scopurilor conştient propuse, antrenând energiile specifice efortului voluntar.
B. Ştiind că limbajul se află în interacţiune cu celelalte procese psihice:
1. Explicaţi specificul funcţiei de reglare a conduitei umane prin limbaj. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că manifestarea funcţiei expresive a limbajului
presupune şi expresivitate emoţională. 4 puncte

Conduitele umane au un mobil, o cauză internă, şi pot fi susţinute de efort voluntar – care facilitează atingerea
scopurilor.
B. Ştiind că trăirile afective exprimă atitudini ale persoanei faţă de împrejurările de viaţă:
1. Explicaţi două dintre particularităţile afectivităţii. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la ideea potrivit căreia „pasiunile sunt ca un torent care-şi
adânceşte profund albia”. 4 puncte

Mesajele transmise prin limbaj verbal conţin nu numai informaţii ci şi stări afective, atitudini ale persoanei care
îi particularizează conduitele verbale şi comportamentale.
B. Deoarece voinţa este o condiţie necesară pentru a finaliza activităţile complexe:
1. Explicaţi rolul uneia dintre calităţile voinţei în obţinerea unei performanţe sportive la nivel înalt. 6 puncte
2. Argumentaţi un punct de vedere personal cu privire la faptul că luarea deciziei, ca etapă a efortului voluntar,
implică şi experienţa de viaţă a persoanei. 4 puncte

Subiecte Psihologie BAC 2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Psihologie BAC 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTE PSIHOLOGIE 2009

99 Subiectul I (30 puncte)

98 Subiectul I (30 puncte)

97 Subiectul I (30 puncte)

96 Subiectul I (30 puncte)

95 Subiectul I (30 puncte)

94 Subiectul I (30 puncte)

93 Subiectul I (30 puncte)

92 Subiectul I (30 puncte)

91 Subiectul I (30 puncte)

89 Subiectul I (30 puncte)

88 Subiectul I (30 puncte)

87 Subiectul I (30 puncte)

86 Subiectul I (30 puncte)

84 Subiectul I (30 puncte)

83 Subiectul I (30 puncte)

82 Subiectul I (30 puncte)

81 Subiectul I (30 puncte)

80 Subiectul I (30 puncte)

79 Subiectul I (30 puncte)

78 Subiectul I (30 puncte)

77 Subiectul I (30 puncte)

76 Subiectul I (30 puncte)

75 Subiectul I (30 puncte)

74 Subiectul I (30 puncte)

73 Subiectul I (30 puncte)

72 Subiectul I (30 puncte)

71 Subiectul I (30 puncte)

70 Subiectul I (30 puncte)

69 Subiectul I (30 puncte)

68 Subiectul I (30 puncte)

67 Subiectul I (30 puncte)

66 Subiectul I (30 puncte)

65 Subiectul I (30 puncte)

64 Subiectul I (30 puncte)

63 Subiectul I (30 puncte)

61 Subiectul I (30 puncte)

60 Subiectul I (30 puncte)

59 Subiectul I (30 puncte)

58 Subiectul I (30 puncte)

57 Subiectul I (30 puncte)

55 Subiectul I (30 puncte)

54 Subiectul I (30 puncte)

53 Subiectul I (30 puncte)

52 Subiectul I (30 puncte)

51 Subiectul I (30 puncte)

49 Subiectul I (30 puncte)

48 Subiectul I (30 puncte)

47 Subiectul I (30 puncte)

46 Subiectul I (30 puncte)

45 Subiectul I (30 puncte)

44 Subiectul I (30 puncte)

43 Subiectul I (30 puncte)

42 Subiectul I (30 puncte)

41 Subiectul I (30 puncte)

40 Subiectul I (30 puncte)

39 Subiectul I (30 puncte)

37 Subiectul I (30 puncte)

36 Subiectul I (30 puncte)

35 Subiectul I (30 puncte)

34 Subiectul I (30 puncte)

33 Subiectul I (30 puncte)

32 Subiectul I (30 puncte)

30 Subiectul I (30 puncte)